Radio România Internațional

Tag: Japonia

  • Jurnal românesc – 09.11.2021

    Jurnal românesc – 09.11.2021

    Fostul ambasador al României la Tokio, Aurelian Neagu, a fost selectat de Guvernul Japoniei pentru a primi decoraţia Ordinul Soarelui Răsare cu Stea de Aur şi Argint, pentru contribuţia adusă la consolidarea relaţiilor bilaterale şi a prieteniei dintre Japonia şi România. Aurelian Neagu a condus reprezentanţa diplomatică românească din capitala niponă în perioada 2005-2010. În anul 2005, a fost directorul Pavilionului României la Expoziția Internațională AICHI, a contribuit la stabilirea de contacte în domeniul afacerilor și a promovat cunoașterea României în Japonia. Ambasada Japoniei la Bucureşti transmite că, în calitate de director al Direcției Asia-Pacific din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Aurelian Neagu a promovat schimburile interumane între România și Japonia și înțelegerea Japoniei în România. Ambasada a precizat că va organiza o ceremonie de decernare a Ordinului la o dată ce va fi comunicată ulterior.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni a lansat proiectul Învățământul universitar în limba română, care constă în achiziția şi donarea de laptopuri profesorilor români din afara granițelor care predau limba română și studenților români din străinătate care frecventează programe de studii în limba română în universități din afara ţării. Cei interesaţi se pot înscrie în program până la data de 20 noiembrie, prin transmiterea unui set de documente la adresa electronică secretariat@dprp.gov.ro. Detalii despre componenţa dosarului de înscriere se găsesc pe site-ul dprp.gov.ro. Totodată, DRP implementează proiectul Promovarea valorilor culturale românești și a simbolurilor naționale, care presupune achiziția şi donarea de stegulețe tricolore de birou, insigne-pin tricolore, ii şi ștergare tradiționale, albume despre România și Istoria românilor pentru copii și tineri. Eligibile pentru participarea la acest program sunt organizațiile, fundațiile și asociațiile românilor de pretutindeni care desfășoară activități culturale și educative în beneficiul comunităților românești. Înscrierea în program se face tot până la data de 20 noiembrie. Detalii se găsesc pe site-ul Departamentului, dprp.gov.ro.



    Romanul Inocenţii de Ioana Pârvulescu va fi lansat în Austria în perioada 9 – 11 noiembrie. Volumul a apărut la editura vieneză Paul Zsolnay în traducerea lui Georg Aescht, cu sprijinul Centrului Naţional al Cărţii prin programul Institutului Cultural Român de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români. Cartea va fi promovată în cadrul unui turneu ce cuprinde evenimente care se desfăşoară la Salzburg şi la Târgul Internaţional de Carte BUCH WIEN din capitala austriacă. Timp de 18 ani, Ioana Pârvulescu a fost redactor la România literară. La Editura Humanitas a iniţiat şi coordonat colecţia Cartea de pe noptieră, iar în 2013 a obţinut Premiul Uniunii Europene pentru literatură. În prezent, predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti.



    Expoziția București în matrice otoman-orientală a arhitectului Constantin Dan Lăcătuș va fi deschisă în Complexul Muzeal Metropolitan din orașul Eskișehir, din Turcia, în perioada 10 – 30 noiembrie. Manifestarea cuprinde 24 de colaje, care aduc în prim plan influențele otomane asupra arhitecturii capitalei României. Arhitectul Constantin Dan Lăcătuș este cunoscut în domeniile de inginerie-consolidare și restaurare de structuri istorice. A fost implicat în urmărirea și coordonarea restaurării unor valoroase clădiri de patrimoniu, iar articolele sale de critică de artă și antropologie au apărut în publicații de specialitate. Expoziția București în matrice otoman-orientală este organizată de ICR Istanbul cu sprijinul Ambasadei României în Turcia şi a Consulatului Onorific de la Eskișehir.



    Lucrarea Hypercube 2, a artistelor Mălina Ionescu și Andreea Medar, participă la secțiunea Artă Digitală a celei de-a 15-a ediții a expoziției internaționale Arte Laguna Prize, care se desfăşoară până pe 21 noiembrie la Veneţia. Andreea Medar este artist vizual, membru al Uniunii Artiştilor Plastici Târgu Jiu şi doctorand al Universității de Vest Timișoara. Mălina Ionescu este doctor în arte vizuale, membru al Uniunii Artiştilor Plastici București şi conduce secția educație a Muzeului Național de Artă Contemporană al României. Arte Laguna Prize reuneşte 240 de lucrări şi acordă premii în valoare totală de 70.000 de euro. Participarea româncelor la manifestare este sprijinită de Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția.


  • România lui Naoki Asada

    România lui Naoki Asada

    Naoki Asada, doctorand în antropologie la o
    universitate din Japonia își pregătește lucrarea la Brașov, unde face și
    voluntariat pentru copiii săraci. În mai puțin de un an, Naoki Asada s-a
    creștinat, a învățat să gătescă mâncare românească iar, la terminarea
    studiilor, speră să revină, ca profesor, în România.



  • Ayako Funatsu 2

    Ayako Funatsu 2

    Am cunoscut-o deja în urmă cu câteva
    luni pe Ayako Funatsu, care vine din Yokohama, Japonia. Este designer de
    decorațiuni din hârtie origami și pasionată de România, de cultura și limba
    română. Prima oară a ajuns la noi în țară în 1995, când a venit ca turistă cu
    un rucsac în spate. S-a îndrăgostit de aceste locuri și peste câțiva ani s-a
    întors pentru a se stabili definitiv la București. Pentru că suntem în
    apropierea unei date importante pentru
    Ayako, Ziua Limbii Române, ea revine la Radio România Internațional pentru a ne
    vorbi despre cum învață în fiecare zi cuvinte noi în limba română, despre
    autorii pe care îi citește și despre locurile pe care i-ar plăcea să le
    viziteze la noi în țară. Pentru început, în acest al doilea interviu, ne
    reamintește de ce a ales România mai întâi ca turistă în 1995, apoi, din 2000
    ca rezident permanent:


    Vă
    mulțumesc foarte mult pentru invitația de astăzi, sunt foarte onorată și
    totodată sunt foarte emoționată. Eu aveam 25 de ani când am venit prima dată în
    România și până atunci nu văzusem niciodată o țară atât de frumoasă, cu oameni
    atât de prietenoși și foarte buni la suflet. Oamenii sunt cei care m-au atras
    să mă întorc aici în fiecare an.


    Ayako a făcut studii la Universitatea
    de Vest din Timișoara și a devenit ghid turistic pentru japonezii care vizitau
    România în acea perioadă. S-a atașat foarte rapid de toate valorile românești
    și a început să învețe rapid limba română, pentru a putea comunica mai bine. Îl
    citește pe Eminescu, vorbește bine românește și cântă romanțe. Limba română e
    prima limbă străină pe care o cunoaște Ayako, care spune că ar vrea să o
    vorbească într-o zi la perfecție. Am întrebat-o dacă a fost ușor să pătrundă
    tainele limbii noastre și dacă s-a obișnuit repede cu dificultățile ei:


    Da, și încă
    învăț în fiecare zi. Înainte notam într-un carnețel toate cuvintele pe care nu
    le cunoșteam și acasă le căutam în dicționar. Acum mai fac asta doar uneori,
    fiindcă folosesc mai mult telefonul mobil. Când am venit aici prima dată în
    1995, româna mi s-a părut o limbă foarte frumoasă, foarte fonetică și chiar a
    intrat în inima mea și am vrut să o stăpânesc bine. Am învățat continuu de
    atunci și învăț și azi, dar încă nu știu foarte multe cuvinte. Studiez zilnic,
    citind ziare. În urmă cu doi am început un business propriu și am avut șansa să
    fac promovare, să mai discut cu clienții și potențialii clienți, uneori chiar
    în public. Atunci am exersat româna ca să o pot vorbi mai bine. Îmi place
    româna foarte mult, iar mai demult am învățat citindu-l pe Eminescu. Abia acum
    am apucat să citesc și Creangă, care e foarte greu de înțeles, chiar dacă a
    scris cărți pentru copii. În fiecare seară citesc din Creangă câte puțin,
    alături de o altă carte, scrisă de Anton Pann.



    România e o țară cu o cultură
    diferită de cea a Japoniei. Ayako s-a adaptat, totuși, foarte bine la noi. Între
    timp, Ayako și-a lansat propria afacere cu decorațiuni origami și predă
    copiilor arta de a face flori de hârtie. Am întrebat-o dacă îi e dor de ceva
    din țara natală:


    Nu prea
    simt vreo lipsă. Există oameni care se interesează mult de cultura japoneză și
    știu că sunt și români care fac origami. Asta e extraordinar, fiindcă vor să dezvolte
    și să transmită cultura japoneză aici în România. Sunt și japonezi, există și
    un centru cultural româno-japonez, unde se organizează tot felul de activități
    care promovează cultura țării mele. Eu vreau să fac altceva, fiindcă sincer, nu
    m-am gândit niciodată să devin o legătură între Japonia și România. Eu sunt
    designer, artistă și vreau să creez o artă care încă nu există în lume,
    dezvoltând ceea ce fac aici, în România. Nu pot nici să uit de unde am plecat,
    de acolo am luat ceva ce am acum și pe care îl dezvolt în continuare aici. Vreau
    să fac o artă nouă, acesta este visul meu, să fac o artă care să existe și
    peste 100 de ani. Mi-am propus să trăiesc încă 50 de ani aici, nu mă gândesc să
    mă întorc în Japonia. Cred că ceea ce îmi doresc să fac va reuși, simt asta,
    dar trebuie să fiu aici, în România. Aerul de aici mă inspiră mereu.



    Prima slujbă a lui Ayako în România a
    fost cea de ghid turistic. Timp de cinci ani a călătorit prin toată țara, însă
    încă nu a ajuns în toate locurile pe care ar fi vrut să le descopere. Am
    întrebat-o unde ar vrea să mai meargă și care e cea mai mare comoară a României:


    Oamenii și
    țara. România, cu tot ce are ea, cu tot ce se poate vedea aici: oamenii,
    peisajele, tot ce se află în jurul nostru. Mi-e foarte greu să aleg un loc în
    care aș vrea să merg, dar mi-am dat seama că, chiar dacă am lucrat într-o
    agenție de turism timp de cinci ani și am fost în foarte multe părți ale țării,
    încă n-am ajuns în suficiente locuri. Prima dată vreau să văd cascada Bigăr,
    acolo vreau să ajung.


  • Ana Scripcariu-Ochiai din Japonia

    Ana Scripcariu-Ochiai din Japonia

    Ana Scripcariu-Ochiai din Japonia, doctorandă la Universitatea de Arte din Tokio, premiată la Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate din 2020, la categoria Arte, care intenţioneză să urmeze în viitor un stagiu de cercetare în România.


  • MAE: Donarea de către Japonia a 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir)

    MAE: Donarea de către Japonia a 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir)

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) şi Ministerul Sănătăţii au anunțat că Guvernul Japoniei, a donat 12.200 de tablete de Avigan (Favipiravir), medicament experimental dezvoltat de compania niponă Toyama Chemicals şi utilizat în tratamentul afecţiunilor cauzate de noul coronavirus.

    Donaţia, realizată în urma demersurilor efectuate de MAE pe cale diplomatică și de către Ministerul Sănătății, face parte dintr-un program umanitar în valoare de 1 milion USD desfăşurat de Guvernul Japoniei, în cadrul căruia medicamentul va fi distribuit cu titlu gratuit în 38 de ţări solicitante (dintre cele peste 70 de ţări care şi-au exprimat dorinţa de a fi incluse în acest studiu clinic). Expedierea medicamentului s-a realizat prin bunele oficii ale Oficiului Naţiunilor Unite pentru Servicii de Proiect (UNOPS). Cele 12.200 de tablete alocate României reprezintă tratamentul pentru 100 de pacienţi suferinzi de COVID-19, se arată în comunicatul MAE.

    MAE şi Ministerul Sănătăţii apreciează decizia Japoniei de a include România printre beneficiarii programului şi consideră că acest gest este definitoriu pentru relaţia strânsă de prietenie dintre România şi Japonia şi, totodată, pentru solidaritatea internaţională în faţa pandemiei COVID-19.

    De asemenea, MAE și Ministerul Sănătății mulțumesc Ambasadei Japoniei la București pentru sprijinul prețios acordat în concretizarea acestui demers.

  • Ayako Funatsu

    Ayako Funatsu s-a născut în Japonia,
    lângă Tokyo, în orașul Yokohama, unde a absolvit liceul. Tot acolo și-a început
    cariera, lucrând într-o firmă de produse pentru industrie. Pe când avea 25 de
    ani, a citit în ziarul local o știre despre România. Era în anii ’90, când autoritățile de atunci lansau un apel către
    turiștii din toată lumea să vină să viziteze România, o țară foarte puțin
    cunoscută, dar foarte interesantă. Ayako nu mai călătorise până atunci singură,
    iar această vizită în țara noastră i-a schimbat viața.

    A fost timp de două
    săptămâni prin toate colțurile României, de la Sibiu la Suceava și a cunoscut
    oameni deosebiți, cu care a ținut legătura. După prima sa excursie în 1995,
    Ayako a revenit an de an pe meleagurile noastre, până în anul 2000, când s-a
    mutat definitiv aici. A început colaborarea cu o firmă de turism și a lucrat ca
    ghid cu grupuri de japonezi, pe care i-a plimbat prin toată România, le-a
    arătat tot ce are mai frumos și le-a prezentat cu un entuziasm nespus noua ei
    țară adoptivă:


    Prima dată
    am venit aici în 1995 cu un rucsac în spate. Aveam 25 de ani atunci și încă nu
    văzusem până atunci o țară atât de frumoasă și cu oameni atât de prietenoși și
    de buni la suflet. Oamenii m-au atras și m-am întors în fiecare an după aceea.
    Cu turiștii japonezi am avut șansa să le fac eu program, prin urmare i-am dus
    în Bucovina, unde este inima mea și unde trebuie neapărat să duc turiștii.

    Le-am vorbit despre istoria României, care este foarte interesantă. Pe mine m-a
    impresionat foarte mult și m-am simțit atrasă de istorie, de limba română, așa
    încât cred că știu istoria României mai bine decât pe cea a Japoniei. Totodată,
    pe turiștii japonezi i-a impresionat mâncarea, care este foarte asemănătoare cu
    cea japoneză. Nouă ne place mult mâncarea românească.

    Aș vrea să subliniez
    faptul că cel mai mult ne plac oamenii de aici, ospitalitatea lor. Găsim în
    România ceva ce noi am uitat mai demult. Spre exemplu, dacă vizităm sate,
    localnicii ne invită ca să ne arate casele lor, iar uneori ne așază la masă, cu
    bucurie.

    Și Japonia este o țară foarte frumoasă, iar eu de acolo vin, nu vă pot
    spune lucruri rele despre țara mea și nici nu îmi trece prin minte ceva negativ
    despre ea. Dar felul în care tratăm oamenii e ceva ce s-a pierdut în timp. Când
    am ajuns în România, am observat că oamenii ne ajută necondiționat. Deschiderea
    lor, brațele deschise la maximum sunt lucruri pe care noi le-am uitat deja, iar
    atunci când ajungem aici ne amintim că în trecut și noi am avut o astfel de
    atmosferă plăcută.

    Cred, însă, că mulți oameni din toată lumea au uitat de toate
    acestea, iar când venim în România cu toții ni le amintim. De fiecare dată când
    ajungem aici, se simte căldura sufletească. Și zâmbetele oamenilor de aici îmi
    plac foarte mult.



    Ayako a studiat Comunicare și Relații
    Publice la Facultatea de Vest din Timișoara, apoi a urmat mai multe cursuri
    internaționale pentru a stăpâni arta de a împacheta hârtia, numită origami.
    Acum Ayako predă cursuri de origami și are o afacere proprie prin care creează
    flori de hârtie, combinând tehnica japoneză cu cea americană. S-a specializat
    în predarea tehnicii origami și colaborează cu succes cu Moara de Hârtie din
    Comana, unde susține un atelier de origami. În această perioadă, Ayako predă cursuri
    online.


    Tradițiile noastre creștin-ortodoxe
    au cucerit-o pe Ayako încă de la prima sa călătorie în România, când a vizitat
    mănăstirea Agapia și câteva mănăstiri din Bucovina. Acum, după 20 de ani de
    ședere în România, Ayako vorbește românește și exersează în fiecare zi, fiindcă
    e prima limbă străină pe care a învățat-o și pe care își dorește să o cunoască
    la perfecție. Cântă romanțe românești, iubește opera lui Eminescu, îi citește
    pe Creangă și Anton Pann. Se îmbracă în ie românească și respectă sărbătorile
    noastre. Ayako Funatsu are un vis pe termen lung: își dorește să-și consolideze
    afacerea, astfel încât aceasta să existe și peste 100 de ani și să ajungă să expună
    florile de hârtie pe care le creează la Muzeul de Artă al României.


    Chiar acum
    port o ie și mă simt foarte bine. De fapt, am cinci ii și port câte una în
    fiecare zi, de luni până vineri și de sărbători. În perioada sărbătorilor nu
    pot să lipsesc din țară. Mi-am confirmat mie acest lucru de două sau de trei
    ori, când am plecat în străinătate înainte de Crăciun. Simțeam o lipsă și mi-am
    dat seama că acolo nu simt sărbătorile și că trebuie neapărat să fiu în România
    de Crăciun, de Anul Nou și de Paște.

    Este foarte important pentru mine să fiu
    aici. De fiecare Paște mă duc la biserica mea din Comana și stau la slujbă
    toată noaptea. Sinceră să fiu, am fost prima oară la o slujbă de Paște în
    România în 1997 și am stat toată noaptea la biserica din Rădăuți, cred că se
    numește Ștefan cel Mare. Atunci nu știam de ce trebuie să stăm toată noaptea.
    Țin minte că era foarte frig, dar nu puteam să intru în biserică pentru că era
    foarte multă lume. După ce m-am mutat aici în anul 2000, încet-încet m-am
    apropiat de biserică.

    Am fost și la mănăstirea Gura Humorului, unde am stat
    trei zile și unde am vorbit cu măicuțele, cu maica stareță și m-am familiarizat
    cu ortodoxia. În 2015, prietena mea din București, care are o casă la Comana,
    m-a dus la bisericuța din Comana. De atunci, am început să merg acolo duminică
    de duminică. Mi-am dat seama că mă simt foarte bine și, chiar dacă nu înțeleg încă
    sută la sută din ce spune părintele la predică, simt ceva. Eu sunt designer,
    sunt artistă și vreau să creez o artă care încă nu există în lume, dezvoltând
    ceea ce fac aici, în România.

    Nu pot uita nici de unde am plecat, folosesc ceva
    ce am învățat acolo și dezvolt în continuare aici în România. Vreau să fac o
    artă nouă, acesta este visul meu pentru următorii o sută de ani. Vreau să
    trăiesc încă cel puțin 50 de ani aici, nu mă gândesc să mă întorc în Japonia.
    Simt că reușesc să fac ceea ce mi-am propus, dar trebuie să fiu aici, în
    România, aerul de aici mă inspiră mereu.



    Ceea ce se întâmplă în aceste zile în
    întreaga lume a afectat-o, desigur, și pe Ayako. Ea predă cursuri de origami
    online și se gândește la noi modele de flori de hârtie pe care le va lansa pe
    piață atunci când criza va fi trecut. Am rugat-o să transmită un mesaj celor
    care ne ascultă:


    Vă
    mulțumesc foarte mult că m-ați ascultat, cu româna mea cu accent de japoneză.
    Eu cred că în ceea ce ni se întâmplă, poate că se repetă istoria. Am învățat să
    gândesc tot timpul pozitiv și cred că trecem printr-o perioadă foarte grea,
    nici eu nu știu cât va dura, nu pot să prevăd. Dar singurul lucru pe care îl
    pot prevedea este că aveam nevoie de această perioadă. Cred că după ce se va
    termina, nu după o lună sau două, ci mai mult, după ce ne vom reveni, iar acest
    lucru va cere timp, nu vom reveni la situația de dinainte, ci ne vom dezvolta.
    Eu sunt de părere că ne așteaptă o altă lume, diferită, mult mai bună, o lume
    pe care trebuie să o construim. Noi suntem foarte norocoși, fiindcă acum
    începem să punem bazele unei lumi care nu a existat până acum, avem o șansă să
    o construim de la zero. Pentru mine e o provocare și de-abia aștept să treacă
    această perioadă. Va veni și un timp foarte bun pentru toți artiștii, acum vom
    ieși noi în față. Prevăd un viitor foarte luminos.




  • UE şi Japonia susţin o strategie de relansare economică robustă a G7

    UE şi Japonia susţin o strategie de relansare economică robustă a G7

    Preşedinţii instituţiilor europene şi prim-ministrul nipon Shinzo Abe s-au declarat hotărâţi să garanteze o relansare economică robustă şi să reconstruiască economii mai durabile, mai incluzive şi mai rezistente – relevă un comunicat de presă publicat la finalul unui summit susţinut zilele trecute, prin videoconferinţă.

    Preşedintele american Donald Trump speră să poată organiza acest summit G7 la Casa Albă, cu participarea tuturor celorlalţi lideri şi în pofida pandemiei de coronavirus care a lovit puternic Statele Unite. Omologii săi s-au arătat prudenţi, dar dispuşi să se deplaseze la Washington în cazul în care condiţiile sanitare o vor permite.

    Acest summit trebuie să fie ocazia de a transmite semnale puternice şi ca statele europene să îşi coordoneze poziţiile – a explicat preşedintele Consiliului European, Charles Michel, amintind că Japonia şi Uniunea Europeană reprezintă o treime din economia mondială şi că ele vor apăra liberul schimb şi multilateralismul.

    Japonia şi Uniunea Europeană vor coopera pentru a facilita circulaţia transfrontalieră de medicamente şi echipamente medicale, de materii prime şi de alte bunuri şi servicii, asigurându-se în acelaşi timp că măsurile de urgenţă necesare pentru a lupta împotriva COVID-19 sunt ţintite, proporţionale, transparente, temporare şi conforme cu regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului – se precizează în declaraţia comună. Totodată, părţile vor avea o abordare comună în privinţa fabricării şi dezvoltării de vaccinuri împotriva noului coronavirus. Ele trebuie să fie un bun comun şi să fie accesibile peste tot în lume, la preţuri rezonabile – a insistat Charles Michel.

    De asemenea, preşedintele Consiliului European a dat asigurări în legătură cu intenţia Uniunii de la pleda la summitul G7 pentru ştergerea datoriilor statelor emergente, în special ale ţărilor africane.

    Charles Michel a evocat şi consecinţele geopolitice ale pandemiei şi a abordat chestiunea relaţiilor cu China. Chiar dacă nu împărtăşim aceeaşi manieră de a trata problemele, este important să cooperăm, iar Uniunea Europeană îşi va definitiva poziţia în perspectiva viitorului summit cu China de la sfârşitul anului – a mai spus Charles Michel.


  • Eugen Moşnoi din Republica Moldova, doctorand la Universitatea Politehnică din Timișoara

    Eugen Moşnoi din Republica Moldova, doctorand la Universitatea Politehnică din Timișoara

    Student străin în România:Eugen Moşnoi din Republica Moldova,
    doctorand la Universitatea Politehnică din Timișoara, beneficiar al unui stagiu
    de cercetare la Institutul de Tehnologie din Nagoya, Japonia




    Eugen Moşnoi vine din Cioreşti, un sat idilic din Republica Moldova. A studiat
    construcţii şi inginerie civilă la Chişinău, la Universitatea Tehnică a
    Moldovei. În anul al treilea îşi îndeplineşte un vis atunci când alege să dea
    curs unei experienţe de tip work&travel în Statele Unite ale Americii, unde
    lucrează şi călătoreşte timp de 4 luni.


    Am lucrat ca bucătar la un complex turistic american, a
    fost o experienţă foarte faină, chiar am învăţat foarte multe, mi-am dorit să
    merg să văd cultura lor, să învăţ din cultura lor, să văd cum trăiesc ei,
    pentru că atunci când eram copil chiar îmi doream cumva să-mi realizez acel vis
    american, să văd cum locuiesc ei, cum trăiesc. Da, America chiar mi-a plăcut,
    mi-a lăsat o experienţă foarte bună, este un stat foarte bine organizat, foarte
    progresist, un stat foarte bogat. Am călătorit în statul Chicago în principal
    şi de la americani chiar am învăţat cum să fac bani, încă nu am realizat acest
    lucru, dar ei sunt o societate, cred eu, foarte axată pe câştigul banilor, sunt
    foarte bine organizaţi şi bogaţi aş spune. Cred că ei pot să facă bani din
    orice. Adică acolo într-adevăr e un stat al ideilor, sunt foarte mulţi oameni
    deştepţi, care ştiu să realizeze, să implementeze ideile, iar din aceste idei
    ei câştigă, pot câştiga mulţi bani. Oamenii ne-au ajutat cu tot ce au putut, mi
    s-au părut foarte buni şi receptivi. În acel complex turistic lucrau mulţi
    studenţi, mi-am făcut foarte mulţi prieteni – români, polonezi, din toată
    Europa de Est şi din ţările fostei Uniuni Sovietice. Deci a fost o experienţă,
    aş spune eu, pe care nu o poţi uita.


    În ultimul an de
    studiu la Universitatea Tehnică a Moldovei, în 2016 mai exact, Eugen Moşnoi
    beneficiază de o primă mobilitate Erasmus+ şi îşi scrie lucrarea de licenţă la
    Facultatea de Construcţii a Universităţii Politehnice din Timişoara. Îşi
    continuă apoi studiile în oraşul de pe râul Bega cu un masterat, tot la
    Politehnică, în domeniul reabilitării construcţiilor. Iar din 2018 e student
    doctorand la aceeaşi instituţie de învăţământ timişoreană, în domeniul
    ingineriei civile şi instalaţiilor. Ca doctorand, graţie unei alte mobilităţi
    Erasmus+, timp de aproape 4 luni, până la începutul lui februarie 2020, Eugen
    Moşnoi face un stagiu de cercetare la Institutul de Tehnologie din Nagoya,
    Japonia.


    Mi-a plăcut mult acolo pentru că am învăţat foarte
    multe despre societatea lor, mi-am dat seama că Japonia e o societate foarte
    progresistă, organizată, sunt foarte muncitori şi perfecţionişti, amabili şi
    repectivi la nevoile celor străini veniţi la ei. De asemenea, am învăţat foarte
    mult pe plan profesional, mă refer la metoda lor de proiectare diferită de cea
    de aici, din România. Am avut şi ocazia de a călători, de a învăţa puţin din
    obiceiurile lor, din cultura lor. Am acumulat o experienţă foarte frumoasă.


    După încheierea
    doctoratului la Timişoara, Eugen Moşnoi vrea să rămână în România, despre care
    are o părere foarte bună. Din 2016 tânărul şi lucrează aici ca inginer
    proiectant la o companie din viitoarea Capitală Europeană
    a Culturii în 2021.
    Şi-ar dori să fie şi profesor universitar.


    România e o ţară-soră pentru Republica Moldova, avem
    aceleaşi obiceiuri, aceeaşi limbă şi cred că suntem până la urmă acelaşi popor,
    de fapt nu văd nicio diferenţă între Republica Moldova şi România, cu excepţia
    situaţiilor lor politice. România e un stat în care există multe oportunităţi, un stat care mi-a
    dat foarte multe, am putut să învăţ aici, să mă realizez profesional şi doresc
    pe parcurs să activez aici. Aş vrea să rămân în cadrul universităţii, colegii
    de la universitate sunt foarte apropiaţi şi sunt o echipă foarte bună de
    profesionişti, mai ales în domeniul construcţiilor metalice sunt dacă nu chiar
    aproape cei mai buni din toată România, şi cred că am
    foarte multe de învăţat, vreau să aprofundez acest domeniu, al construcţiilor
    metalice, şi să studiez metode noi de proiectare a clădirilor în arii seismice.
    Ar fi un vis al meu să rămân profesor, cred că e una din cele mai demne
    profesii pentru că profesorul ghidează oamenii în viaţă, îi ajută să devină
    oameni, să se realizeze, le arată direcţii în care se pot dezvolta, cum pot
    ajunge mai buni.


    În încheiere, l-am
    rugat pe Eugen Moşnoi să transmită un mesaj celor dragi.


    Am un frate, părinţi, bunici pe care-i iubesc mult, am
    mulţi prieteni, cărora de asemenea le transmit tot ce e mai bun. Părinţilor,
    fratelui, bunicilor le doresc cele mai frumoase lucruri, că ei m-au ajutat
    mereu şi m-au ajutat să devin ceea ce sunt, vreau să le spun că ţin foarte mult
    la ei. Prietenilor le doresc tot binele din lume şi multe realizări frumoase.
    Şi vă doresc tuturor un Paşte fericit şi tot ce e mai bun alături de familiile
    dumneavoastră.



  • Ayako Funatsu, o japoneză stabilită la București

    Ayako Funatsu, o japoneză stabilită la București

    Ayako Funatsu s-a născut în Japonia,
    lângă Tokyo, în orașul Yokohama, unde a absolvit liceul. Tot acolo și-a început
    cariera, lucrând într-o firmă de produse pentru industrie. Pe când avea 25 de
    ani, a citit în ziarul local o știre despre România. Era în anii ’90, când autoritățile de atunci lansau un apel către turiștii din toată
    lumea să vină să viziteze România, o țară foarte puțin cunoscută, dar foarte
    interesantă. Ayako nu mai călătorise până atunci singură, iar această vizită în
    țara noastră i-a schimbat viața.


    A fost timp de două săptămâni prin toate
    colțurile României, de la Sibiu la Suceava și a cunoscut oameni deosebiți, cu
    care a ținut legătura. După prima sa excursie în 1995, Ayako a revenit an de an
    pe meleagurile noastre, până în anul 2000, când s-a mutat definitiv aici. A
    început colaborarea cu o firmă de turism și a lucrat ca ghid cu grupuri de
    japonezi, pe care i-a plimbat prin toată România, le-a arătat tot ce are mai
    frumos și le-a prezentat cu un entuziasm nespus noua ei țară adoptivă:




    Prima dată
    am venit aici în 1995 cu un rucsac în spate. Aveam 25 de ani atunci și încă nu
    văzusem până atunci o țară atât de frumoasă și cu oameni atât de prietenoși și
    de buni la suflet. Oamenii m-au atras și m-am întors în fiecare an după aceea.
    Cu turiștii japonezi am avut șansa să le fac eu program, prin urmare i-am dus
    în Bucovina, unde este inima mea și unde trebuie neapărat să duc turiștii.
    Le-am vorbit despre istoria României, care este foarte interesantă. Pe mine m-a
    impresionat foarte mult și m-am simțit atrasă de istorie, de limba română, așa
    încât cred că știu istoria României mai bine decât pe cea a Japoniei.

    Totodată,
    pe turiștii japonezi i-a impresionat mâncarea, care este foarte asemănătoare cu
    cea japoneză. Nouă ne place mult mâncarea românească. Aș vrea să subliniez
    faptul că cel mai mult ne plac oamenii de aici, ospitalitatea lor. Găsim în
    România ceva ce noi am uitat mai demult. Spre exemplu, dacă vizităm sate,
    localnicii ne invită ca să ne arate casele lor, iar uneori ne așază la masă, cu
    bucurie. Și Japonia este o țară foarte frumoasă, iar eu de acolo vin, nu vă pot
    spune lucruri rele despre țara mea și nici nu îmi trece prin minte ceva negativ
    despre ea. Dar felul în care tratăm oamenii e ceva ce s-a pierdut în timp.

    Când
    am ajuns în România, am observat că oamenii ne ajută necondiționat. Deschiderea
    lor, brațele deschise la maximum sunt lucruri pe care noi le-am uitat deja, iar
    atunci când ajungem aici ne amintim că în trecut și noi am avut o astfel de atmosferă
    plăcută. Cred, însă, că mulți oameni din toată lumea au uitat de toate acestea,
    iar când venim în România cu toții ni le amintim. De fiecare dată când ajungem
    aici, se simte căldura sufletească. Și zâmbetele oamenilor de aici îmi plac
    foarte mult.


    Ayako a studiat Comunicare și Relații
    Publice la Facultatea de Vest din Timișoara, apoi a urmat mai multe cursuri
    internaționale pentru a stăpâni arta de a împacheta hârtia, numită origami.
    Acum Ayako predă cursuri de origami și are o afacere proprie prin care creează
    flori de hârtie, combinând tehnica japoneză cu cea americană. S-a specializat
    în predarea tehnicii origami și colaborează cu succes cu Moara de Hârtie din
    Comana, unde susține un atelier de origami. În această perioadă, Ayako predă
    cursuri online.


    Tradițiile noastre creștin-ortodoxe
    au cucerit-o pe Ayako încă de la prima sa călătorie în România, când a vizitat
    mănăstirea Agapia și câteva mănăstiri din Bucovina. Acum, după 20 de ani de
    ședere în România, Ayako vorbește românește și exersează în fiecare zi, fiindcă
    e prima limbă străină pe care a învățat-o și pe care își dorește să o cunoască
    la perfecție. Cântă romanțe românești, iubește opera lui Eminescu, îi citește
    pe Creangă și Anton Pann. Se îmbracă în ie românească și respectă sărbătorile
    noastre. Ayako Funatsu are un vis pe termen lung: își dorește să-și consolideze
    afacerea, astfel încât aceasta să existe și peste 100 de ani și să ajungă să
    expună florile de hârtie pe care le creează la Muzeul de Artă al României.


    Chiar acum
    port o ie și mă simt foarte bine. De fapt, am cinci ii și port câte una în
    fiecare zi, de luni până vineri și de sărbători. În perioada sărbătorilor nu
    pot să lipsesc din țară. Mi-am confirmat mie acest lucru de două sau de trei
    ori, când am plecat în străinătate înainte de Crăciun. Simțeam o lipsă și mi-am
    dat seama că acolo nu simt sărbătorile și că trebuie neapărat să fiu în România
    de Crăciun, de Anul Nou și de Paște.

    Este foarte important pentru mine să fiu
    aici. De fiecare Paște mă duc la biserica mea din Comana și stau la slujbă
    toată noaptea. Sinceră să fiu, am fost prima oară la o slujbă de Paște în
    România în 1997 și am stat toată noaptea la biserica din Rădăuți, cred că se
    numește Ștefan cel Mare. Atunci nu știam de ce trebuie să stăm toată noaptea.
    Țin minte că era foarte frig, dar nu puteam să intru în biserică pentru că era
    foarte multă lume.

    După ce m-am mutat aici în anul 2000, încet-încet m-am
    apropiat de biserică. Am fost și la mănăstirea Gura Humorului, unde am stat
    trei zile și unde am vorbit cu măicuțele, cu maica stareță și m-am familiarizat
    cu ortodoxia. În 2015, prietena mea din București, care are o casă la Comana,
    m-a dus la bisericuța din Comana. De atunci, am început să merg acolo duminică
    de duminică. Mi-am dat seama că mă simt foarte bine și, chiar dacă nu înțeleg
    încă sută la sută din ce spune părintele la predică, simt ceva.

    Eu sunt
    designer, sunt artistă și vreau să creez o artă care încă nu există în lume,
    dezvoltând ceea ce fac aici, în România. Nu pot uita nici de unde am plecat,
    folosesc ceva ce am învățat acolo și dezvolt în continuare aici în România.
    Vreau să fac o artă nouă, acesta este visul meu pentru următorii o sută de ani.
    Vreau să trăiesc încă cel puțin 50 de ani aici, nu mă gândesc să mă întorc în
    Japonia. Simt că reușesc să fac ceea ce mi-am propus, dar trebuie să fiu aici,
    în România, aerul de aici mă inspiră mereu.


    Ceea ce se întâmplă în aceste zile în
    întreaga lume a afectat-o, desigur, și pe Ayako. Ea predă cursuri de origami
    online și se gândește la noi modele de flori de hârtie pe care le va lansa pe
    piață atunci când criza va fi trecut. Am rugat-o să transmită un mesaj celor
    care ne ascultă:


    Vă
    mulțumesc foarte mult că m-ați ascultat, cu româna mea cu accent de japoneză.
    Eu cred că în ceea ce ni se întâmplă, poate că se repetă istoria. Am învățat să
    gândesc tot timpul pozitiv și cred că trecem printr-o perioadă foarte grea,
    nici eu nu știu cât va dura, nu pot să prevăd. Dar singurul lucru pe care îl
    pot prevedea este că aveam nevoie de această perioadă.

    Cred că după ce se va
    termina, nu după o lună sau două, ci mai mult, după ce ne vom reveni, iar acest
    lucru va cere timp, nu vom reveni la situația de dinainte, ci ne vom dezvolta.
    Eu sunt de părere că ne așteaptă o altă lume, diferită, mult mai bună, o lume
    pe care trebuie să o construim. Noi suntem foarte norocoși, fiindcă acum
    începem să punem bazele unei lumi care nu a existat până acum, avem o șansă să
    o construim de la zero. Pentru mine e o provocare și de-abia aștept să treacă
    această perioadă. Va veni și un timp foarte bun pentru toți artiștii, acum vom
    ieși noi în față. Prevăd un viitor foarte luminos.


  • Anul sportiv 2019 (I)

    Anul sportiv 2019 (I)

    Anul 2019, fiind
    an preolimpic, a fost marcat de competiţii menite să asigure locuri pentru
    Jocurile din Japonia. Pentru iubitorii sportului românesc, nu a fost un an prea
    plin de satisfacţii, dar au existat multe performanţe care merită menţionate. În
    cele ce urmează, trecem în revistă principalele evenimente ale primei jumătăţi
    a anului 2019.


    Luna ianuarie a
    adus o nouă ediţie a Openului Australiei la tenis. Cel mai departe, în
    întrecerile de simplu, a ajuns cea mai bună jucătoare română a tuturor
    timpurilor, Simona Halep. Ea a părăsit însă competiţia după optimile de finală,
    fiind învinsă de Serena Williams. Sportiva americană s-a impus în trei seturi,
    cu 6-1, 4-6, 6-4. Şi scrima a fost în atenţia suporterilor români, pentru că în
    Italia a fost programată Cupa Europei la spadă, competiţie care a adus la start
    cele mai bune echipe de pe continent. România a fost reprezentată de echipa
    Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, compusă din Ana-Maria Popescu,
    Alexandra Predescu, Greta Vereş şi Raluca Sbârcia, care a obţinut medaliile de
    bronz.


    În februarie, perechea
    română Irina Begu / Monica Niculescu a câştigat proba de dublu a turneului de
    tenis WTA de la Hua Hin, din Thailanda, dotat cu premii totale de 250.000 de
    dolari. Româncele au învins în finală cuplul ruso-chinez Ana Blinkova / Yafan
    Wang cu 2-6, 6-1 şi 12-10 în super tie-break. Acesta a fost al doilea titlu WTA
    de dublu cucerit împreună de Begu şi Niculescu, după cel din 2012, de la
    Hobart. Tot în februarie, la Doha, unde premiile au totalizat 916.000 de
    dolari, Simona Halep a ajuns până în finală, unde a fost învinsă de belgianca
    Elise Mertens, în trei seturi, cu 3-6, 6-4, 6-3.


    În martie au avut
    loc Campionatele Europene de atletism în sală de la Glasgow. Cel mai bun
    rezultat al sportivilor români a fost locul 5 obţinut de Alina Rotaru, în
    finala probei de săritură în lungime, cu rezultatul de 6 metri şi 64 de
    centimetri. A urmat un nou rezultat de valoare al scrimei româneşti. Ana-Maria
    Popescu a câştigat Grand Prix-ul de spadă de la Budapesta. În finală, ea
    a învins-o pe Young Mi Kang din Coreea de Sud cu 15-7. Apoi, România a cucerit două medalii la
    Campionatele Europene de tir pe distanţa de 10 metri, desfăşurate în Croaţia.
    Laura Coman a câştigat medalia de aur în proba de puşcă aer comprimat, 10 metri.
    La aceeaşi disciplină, echipa feminină a României a terminat pe locul 3.


    În aprilie, bilanţ
    excelent pentru România la Campionatele Europene de haltere de la Batumi, din
    Georgia! Sportivii tricolori au obţinut 14 medalii. Şase dintre acestea au fost
    de aur: trei adjudecate de Elena Andrieş, la 49 de kg, şi trei de Loredana
    Toma, la 64. La Europenele de lupte de la Bucureşti, România a luat patru
    medalii. La feminin, Kriszta Incze a câştigat argintul la 65 de kg, iar Andreea
    Beatrice Ana a obţinut bronzul la 55 de kg. La masculin, stilul greco‑roman, Florin
    Tiţa a cucerit medalia de argint la 55 de kg, iar Alin Alexuc Ciurariu şi-a
    adjudecat bronzul la 130 de kg. Tot în aprilie au avut loc şi Campionatele
    Europene de gimnastică, în oraşul polonez Szczecin. Delegaţia care a
    reprezentat România nu a câştigat nicio medalie. Apoi, echipa feminină de tenis a României a jucat,
    la Rouen, semifinala competiţiei Fed Cup împotriva Franţei, dar a pierdut cu 2
    la 3. Punctele echipei române au fost aduse de Simona Halep, care le-a învins
    pe Kristina Mladenovic şi Caroline Garcia. Jocul hotărâtor a fost cel de dublu.
    Garcia şi Mladenovic s-au impus, în trei seturi, în faţa perechii formate din
    Simona Halep şi Monica Niculescu.


    Horia Tecău şi
    Jean-Julien Rojer au câştigat, în debutul lunii mai, proba de dublu a turneului
    de tenis ATP Masters 1.000 de la Madrid. Perechea româno-olandeză a învins în
    finală cuplul compus din argentinianul Diego Schwartzman şi austriacul Dominic
    Thiem cu 6-4, 6-3. Tot la Madrid, la simplu feminin, Simona Halep a ajuns până
    în finală, unde a fost învinsă de olandeza Kiki Bertens cu 6-4, 6-4. Tot în
    mai, echipa de handbal masculin CSM Bucureşti a câştigat Cupa Challenge. În
    finală, formaţia română a învins gruparea portugheză Madeira Andebol după 22-22
    în tur şi 26-20, acasă, în manşa a doua. În campionatul de fotbal al României
    s-a impus CFR Cluj. Cupa României a revenit echipei Viitorul Constanţa, care a
    dispus, in finală, de Astra Giurgiu, cu 2-1.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Înainte
    de a prezenta principalele evenimente sportive din acest weekend, să menţionăm
    succesul echipa de fotbal CFR Cluj în Liga Europa. În grupa E a Ligii Europa,
    CFR Cluj a câştigat joi seară, cu 1-0, meciul cu echipa franceză Rennes, golul
    victoriei fiind marcat de venezueleanul Mario Rondon în minutul 87. Pentru a se
    califica în faza meciurilor eliminatorii din primăvara anului viitor, CFR Cluj
    mai are nevoie de de un singur punct din ultimele două meciuri pe care le mai
    are de disputat în grupă, cu Lazio în deplasare şi cu Celtic Glasgow, acasă.




    Echipa
    României, alcătuită din Bernadette Szocs, Eliza Samara, Daniela Dodean Monteiro
    şi Adina Diaconu, întâlneşte vineri Japonia în sferturile de finală ale Cupei
    Mondiale la tenis de masă, competiţie care se dispută în acest weekend la Tokyo.
    Anterior, în faza grupelor, România a pierdut la Taiwan cu 1-3 şi a
    câştigat cu 3-0 meciul cu Vanuatu.


    În acest weekend sunt
    programate meciuri în cupele europene la handbal feminin. În turul al 3-lea al
    Cupei EHF, sâmbătă este programat un meci între două echipe româneşti, Gloria
    Bistriţa Năsăud şi Corona Braşov. În aceeaşi fază a competiţiei, Măgura
    Cisnădie joacă duminică în deplasare cu echipa spaniolă Rocassa Gran Canaria.
    Tot duminică, în Liga Campioanelor, CSM Bucureşti, deja calificată în faza
    următoare a competiţiei, joacă pe teren propriu cu echipa daneză Esbjerg
    într-un meci din grupa B, iar CSM Rm. Vâlcea, ocupanta locului 3 în grupa C, va
    întâlni în deplasare echipa germană Bietigheim.




    În acest weekend este programată a 16-a etapă a Ligii I la fotbal. Primele
    meciuri se dispută vineri, Astra Giurgiu – FC Voluntari și Hermanstadt Sibiu -
    Viitorul Constanța. Sâmbătă se joacă meciurile Academica Clinceni – CSMS Iași,
    Chindia Târgoviște – CSU Craiova și FC Botoșani – FCSB. Etapa se încheie
    duminică cu meciurile Sepsi Sf. Gheorghe – Gaz Metan Mediaș și Dinamo București
    – CFR Cluj. Înaintea acestei etape, primele locuri în clasament sunt ocupate de
    CFR Cluj, cu 30 de puncte, Viitorul Constanța cu 28 de puncte și CSU Craiova,
    cu 27 de puncte.

  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Înainte
    de a prezenta principalele evenimente sportive din acest weekend, să menţionăm
    succesul echipa de fotbal CFR Cluj în Liga Europa. În grupa E a Ligii Europa,
    CFR Cluj a câştigat joi seară, cu 1-0, meciul cu echipa franceză Rennes, golul
    victoriei fiind marcat de venezueleanul Mario Rondon în minutul 87. Pentru a se
    califica în faza meciurilor eliminatorii din primăvara anului viitor, CFR Cluj
    mai are nevoie de de un singur punct din ultimele două meciuri pe care le mai
    are de disputat în grupă, cu Lazio în deplasare şi cu Celtic Glasgow, acasă.




    Echipa
    României, alcătuită din Bernadette Szocs, Eliza Samara, Daniela Dodean Monteiro
    şi Adina Diaconu, întâlneşte vineri Japonia în sferturile de finală ale Cupei
    Mondiale la tenis de masă, competiţie care se dispută în acest weekend la Tokyo.
    Anterior, în faza grupelor, România a pierdut la Taiwan cu 1-3 şi a
    câştigat cu 3-0 meciul cu Vanuatu.


    În acest weekend sunt
    programate meciuri în cupele europene la handbal feminin. În turul al 3-lea al
    Cupei EHF, sâmbătă este programat un meci între două echipe româneşti, Gloria
    Bistriţa Năsăud şi Corona Braşov. În aceeaşi fază a competiţiei, Măgura
    Cisnădie joacă duminică în deplasare cu echipa spaniolă Rocassa Gran Canaria.
    Tot duminică, în Liga Campioanelor, CSM Bucureşti, deja calificată în faza
    următoare a competiţiei, joacă pe teren propriu cu echipa daneză Esbjerg
    într-un meci din grupa B, iar CSM Rm. Vâlcea, ocupanta locului 3 în grupa C, va
    întâlni în deplasare echipa germană Bietigheim.




    În acest weekend este programată a 16-a etapă a Ligii I la fotbal. Primele
    meciuri se dispută vineri, Astra Giurgiu – FC Voluntari și Hermanstadt Sibiu -
    Viitorul Constanța. Sâmbătă se joacă meciurile Academica Clinceni – CSMS Iași,
    Chindia Târgoviște – CSU Craiova și FC Botoșani – FCSB. Etapa se încheie
    duminică cu meciurile Sepsi Sf. Gheorghe – Gaz Metan Mediaș și Dinamo București
    – CFR Cluj. Înaintea acestei etape, primele locuri în clasament sunt ocupate de
    CFR Cluj, cu 30 de puncte, Viitorul Constanța cu 28 de puncte și CSU Craiova,
    cu 27 de puncte.

  • Japonia – Ploi torenţiale, inundații şi alunecări de teren, în regiunea estică

    Japonia – Ploi torenţiale, inundații şi alunecări de teren, în regiunea estică

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetățenii români care se află, tranzitează sau doresc să călătorească în Japonia, partea de est a țării, că, în conformitate cu informațiile distribuite de Agenția Meteorologică niponă, există riscul producerii de inundații și alunecări de teren, din cauza ploilor torențiale, în prefecturile Nagano, Kanagawa, Tokyo, Saitama, Chiba, Ibaraki, Tochigi, Fukushima și Miyagi.

    Cetățenii români sunt rugați să manifeste atenție sporită dacă se află sau tranzitează zonele afectate, să urmeze sfaturile autorităților locale și să urmărească îndeaproape informațiile distribuite de autoritățile nipone competente.

    Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României în Japonia: +81(0)3-3479-1804, +81(0)3-3479 0431, +81(0)3-3479-0432, apelurile fiind redirecționate către Centru de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu caracter de urgență au la dispoziție și telefonul de permanență al misiunii diplomatice a României la Tokyo: +8180-4461-4465.

    Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultare a paginilor de internet http://tokyo.mae.ro, www.mae.ro

  • Un nou împărat, o nouă eră

    Un nou împărat, o nouă eră

    Japonia a fascinat întotdeauna prin felul său aparte de a se
    fi constituit şi de a trăi de mii de ani. Este un amestec de simplitate şi
    rafinament, de modern şi tradiţional, de istorie străveche trăită cu toată
    forţa contemporaneităţii. În acest context, schimbarea împăraţilor, într-o notă
    de incredibil firesc, ne fac să privim cu atenţie noua eră deschisă în Japonia.
    Abdicarea împăratului Akihito, după trei decenii de domnie înţeleaptă, a produs
    emoţie dar şi înţelegere. Este prima abdicare din 1817 şi a treia din ultima
    jumătate de mileniu.


    Fiu al împăratului Hirohito, care a condus Japonia în
    vremurile teribile ale celui de Al Doilea Război Mondial dar şi ale Războiului
    Rece, Akihito a urcat pe tron în complicatul an 1989. În timpul domniei sale,
    era numită Heisei, Japonia a cunoscut o perioadă de pace prosperă, lovită doar
    de cataclisme naturale, precum cutremurele şi tsunami-urile. În acest timp,
    Japonia a marcat o revenire în viaţa internaţională, participând tot mai mult la
    marile proiecte umanitare şi de pace ale Naţiunilor Unite.


    Decizia împăratului
    de a se retrage, după împlinirea vârstei de 85 de ani, a fost primită cu emoţie
    şi respect. Desigur, însă, ea este un lucru deosebit dacă privim tradiţia
    imperială japoneză, unde împăraţii erau consideraţi fiinţe divine. Domnia lui
    Akihito a trecut această tradiţie în istorie, marcând paşi spre modernizare şi
    în interiorul casei regale. Nu prea mult, însă, în continuare, în Japonia doar
    fii moştenesc tronul, femeile având un rol puţin important în viaţa regală.


    Akihito este cel care a adus o schimbare şi în acest cadru, fiind primul
    moştenitor al tronului care nu s-a căsătorit cu o prinţesă japoneză. Nunta,
    petrecută în 1959, a întrerupt o tradiţie japoneză milenară, viitoarea împărăteasă
    nefiind de sorginte nobilă ci doar aleasa inimii viitorului împărat. Anul
    următor, în 1960, s-a născut prinţul Naruhito, cel care a urcat pe Tronul
    Crizantemei la 1 mai 2019, inaugurând era Reiwa, care va fi asociată deplin cu
    istoria sa. Numele noii ere a noului împărat nu a fost ales la întâmplare ci
    stabilit de o comisie de personalităţi.


    Ca mai întotdeauna în limba japoneză,
    cuvintele au multiple sensuri, oscilând între poezie şi filosofie. Astfel,
    pentru Reiwa, traducerea oficială propusă este frumoasa armonie. Armonia
    apare des în denumirile epocilor împăraţilor japonezi, demonstrând privirea
    istroică pe care şi-o propun atunci când urcă pe tron. Tranziţia însăşi este un
    proces lipsit de fracturi. Împăratul Akihito şi-a anunţat intenţia de a se
    retrage în urmă cu aproape trei ani.


    Conform calendarului, procesul efectiv a
    avut loc la schimbarea dintre lunile aprilie şi mai, iar festivitatea
    încoronării noului împărat va avea loc la 22 octombrie, în acest an. Împăratul Japoniei
    nu are un rol activ în viaţa politică, el având, totuşi, o serie de atribuţii
    constituţionale. Este un simbol, se spune, dar în Japonia tocmai simbolurile au
    o mare importanţă, mai ales dacă este vorba de tradiţie şi de o istorie de mii
    de ani. Împăratul Naruhito al Japoniei a anunţat că va continua politica
    tatălui său şi va fi simbol al statului şi al unităţii poporului Japoniei.


    Primul împărat japonez născut după Al Doilea Război Mondial, Naruhito
    reprezintă deplin Japonia contemporană, cu aspiraţiile şi performanţele
    sale. Cu o impecabilă înţelegere şi
    implicare internaţională, noul împărat reprezintă Japonia modernă, model de
    dezvoltare economică pornind de la resurse relativ reduse dar şi de societate care
    îmbină tendinţele contemporane cu principii şi tradiţii japoneze. Din primele
    clipe ale domniei sale, a arătat drumul pe care va merge, corespunzător
    armoniei invocate şi în titlul erei sale, Reiwa.

  • Acordul de liber-schimb UE-Japonia a intrat în vigoare

    Acordul de liber-schimb UE-Japonia a intrat în vigoare

    Acordul de parteneriat economic (APE) între UE și Japonia a intrat în vigoare de la 1 februarie, iar întreprinderile și consumatorii din Uniunea Europeană și Japonia pot profita e cea mai mare zonă de comerț deschis din lume.



    În România, 271 de companii exportă produse în Japonia, iar două treimi dintre cestea sunt IMM-uri. În total, peste 21.000 de locuri de muncă din țara noastră sunt susținute de exporturi în Japonia, subliniază Comisia Europeană.



    Produse agricole și alimentare sunt cele care vor beneficia din plin de noile reglementări. Astfel, intrarea în vigoare a acordului elimină taxele vamale de circa 30% din valoarea produselor, aplicate pentru brânzeturi europene precum Gouda și Cheddar. Și exporturile de vinuri europene beneficiază de eliminarea unor taxe de circa 15%.



    Acordul permite statelor membre UE să își sporească exporturile de carne de vită către Japonia, iar pentru carnea de porc vor exista schimburi comerciale scutite de taxe vamale la exportul de carne prelucrată, precum și schimburi comerciale scutite aproape complet de taxe vamale pentru carnea proaspătă.



    Premierul japoniei: Este cel mai vast acord economic din lume



    Întreprinderile din cele 28 de state UE au acum acces la marile piețe de achiziții publice din 54 de orașe mari din Japonia. Totodată, acordul elimină obstacolele din calea achizițiilor publice în sectorul feroviar, important din punct de vedere economic, la nivel național, mai menționează comunicatul Comisiei Europene.


    În ceea ce privește industria autovehiculelor, documentul prevede o perioadă de tranziție de 7 ani înainte de eliminarea taxelor vamale.



    Aflată într-o vizită de două zile la Tokyo, cancelarul german Angela Merkel și-a exprimat mulțumirea pentru intrarea în vigoare vineri a acordului de liber-schimb: 1 februarie este o zi deosebită pentru noi şi (avem) o întâlnire între doi lideri care vor să lucreze împreună şi cred că pot exista situaţii foarte bune de câştig pentru ambele părţi atunci când partenerii cooperează.”



    Prim-ministrul japonez Shinzo Abe a subliniat importanța Brexit-ului asupra acordului: Japonia şi Germania vor conduce blocul economic cel mai vast din lume, născut din acordul Japonia-UE şi pentru aceasta este necesar să reducem riscul pe care îl prezintă Brexit-ul asupra economiei europene şi mondiale”, a declarat, la rândul său, premierul Shinzo Abe.



    Companiile din UE economisesc taxe în valoare de 1 mld euro anual



    Și oficilaii UE au salutat intrarea în vigoarea acordului UE-Japonia. a declarat: Deschidem o nouă piață care include 635 de milioane de locuitori și aproape o treime din produsul intern brut mondial, apropiind cetățenii din Europa și Japonia mai mult decât oricând. Noul acord va pune la dispoziția consumatorilor o ofertă mai largă și prețuri mai mici; va proteja produsele europene în Japonia și invers; va oferi întreprinderilor mici ale ambelor părți șansa de a pătrunde pe o piață complet nouă; va economisi întreprinderilor europene taxe în valoare de 1 miliard de euro în fiecare an și va stimula puternic comerțul deja existent”, a transmis Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.



    Comisarul pentru comerț, Cecilia Malmström, a subliniat efectele acordului asupra cetățenilor: Producătorii, furnizorii de servicii, startupurile în domeniul tehnologiei și fermierii din UE vor profita de pe urma acestui acord. De asemenea, sunt mândră de faptul că, pentru prima oară, am inclus angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris într-un acord comercial și am stabilit standarde ridicate în ceea ce privește drepturile lucrătorilor și protecția consumatorilor. Este acum rândul întreprinderilor și cetățenilor să profite la maximum de aceste noi oportunități comerciale.”