Tag: Jean Claude Juncker

  • 05.11.2019 (mise à jour)

    05.11.2019 (mise à jour)

    Gouvernement — Le président en exercice de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, a félicité, mardi, le nouveau premier ministre roumain, Ludovic Orban, soulignant que l’exécutif communautaire demeure un partenaire de confiance de Bucarest. Les 16 membres du cabinet ont repris, mardi, les ministères qu’ils vont diriger, après l’investiture du nouveau gouvernement minoritaire par le parlement. Le nouveau cabinet tiendra, mercredi, sa première réunion gouvernementale hebdomadaire. Selon le premier ministre, l’ordre du jour comportera, entre autres, l’ordonnance d’urgence sur la réduction du nombre de ministères. Ludovic Orban promet que son Exécutif sera en permanence ouvert au dialogue et tiendra compte des attentes des Roumains. Pour rappel, ce cabinet monocolore libéral succèdeau gouvernement social-démocrate, destitué par motion de censure le 10 octobre dernier.



    Entretien — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a eu, mardi, une discussion téléphonique avec le ministre moldave des Affaires étrangères et de l’Intégration européenne, Nicolae Popescu. Selon un communiqué du ministère roumain, la discussion a passé en revue des aspects courants de la coopération bilatérale dans le cadre du Partenariat stratégique entre les deux pays pour l’intégration européenne de la République de Moldova, qui doit être développé à l’avenir aussi. Bogdan Aurescu a été invité par son homologue moldave à faire sous peu une visite à Chişinău — invitation acceptée.



    Mines — Retranchés depuis 9 jours dans les mines de la Vallée de la rivière Jiu (centre-ouest), les mineurs poursuivaient leur protestation ce mardi, malgré les problèmes de santé survenus pour certains d’entre eux. Certains ont été hospitalisés, les médecins dépistant une tension artérielle et une glycémie dépassant les limites normales. Les mineurs, qui feront l’objet d’un licenciement collectif au 1er janvier prochain, demandent au gouvernement d’émettre un décret d’urgence censé leur attribuer les mêmes droits dont bénéficient les autres collègues qui ont perdu leur emploi dans le même secteur d’activité, à savoir : des prestations compensatoires accordées pendant deux ans et la prise en compte de cette période en tant qu’ancienneté au travail. Selon le nouveau premier ministre Ludovic Orban, l’octroi de prestations compensatoires exigées par les mineurs qui seront licenciés figurera à l’ordre du jour de la réunion gouvernementale de mercredi. Les deux mines en question font l’objet depuis la fin 2017 d’un ample processus de fermeture et d’écologisation.



    Migrants — 11 migrants clandestins ont été découverts par les policiers du Poste frontière de Nădlac 2 (ouest). Ils étaient cachés dans un minibus conduit par un citoyen bulgare, qui se rendait en Slovaquie et transportait des pièces détachées. Les migrants — quatre hommes, une femme et six adolescents — proviennent d’Irak, d’Erythrée et d’Iran et aveint l’intention de rejoindre l’espace Schengen.



    Tennis — Le duo roumano-néerlandais Horia Tecău/Jean-Julien Rojer jouera dans le Groupe Max Mirnyi au Tournoi des champions de Londres, qui aura lieu du 10 au 17 novembre, selon le tirage au sort de ce mardi. Le double roumano-néerlandais, tête de série n° 6, affrontera le couple colombien Juan Sebastian Cabal/Robert Farah, n° 1 sur la liste des favoris, la paire allemande Kevin Krawietz/Andreas Mies, tête de série n° 3, et le double français Pierre-Hugues Herbert/Nicolas Mahut, tête de série n° 7. Tecău et Rojer participeront pour la 4e fois au Tournoi des champions, qu’ils ont gagné en 2015, lorsqu’ils ont terminé l’année en première position. Les deux ont également joué aux éditions de 2014 et 2017.

  • Discurs de final al lui Jean-Claude Juncker în Parlamentul European

    Discurs de final al lui Jean-Claude Juncker în Parlamentul European

    Dosarul Brexit a dominat agenda președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în a doua parte a mandatului său – iar acest aspect a fost subliniat și în prezentarea făcută Parlamentului European după ultimul Consiliu la care Juncker a participat ca președinte al Comisiei.

    Dosarul Brexit a dus la o pierdere de timp și o pierdere de energie potrivit lui Jean-Claude Juncker, care a afirmat că a fost dureros să petreacă atât timp ocupându-se de Brexit când, de fapt, și-ar fi dorit să se poată concentra asupra modului în care Uniunea poate fi îmbunătățită pentru cetățenii săi. În discursul pe care l-a rostit în plenul Parlamentului european căruia i-a prezentat concluziile ultimului Consiliu la care a participat în calitate de președinte al Comisiei, Jean-Claude Juncker a subliniat că orice pas ulterior depinde de Londra.

    Comisia a muncit neobosită pentru a negocia și renegocia un acord cu Reagatul Unit, pentru a respecta decizia acestuia de a părăsi Uniunea Europeană. Avem acum un acord care, din nou, oferă certitudinea leagală că Marea Britanie va părăsi într-un mod ordonat Uniunea Europeană. A fost nevoie de foarte multă muncă pentru a se ajunge în acest punct. L-am ascultat pe primul ministru Johnson la fel cum o ascultasem și pe Theresa May când a fost prim-ministru. Negociatorii noștri – în special Michel Barnier – au muncit din nou non-stop. Și, din nou, au arătat creativitate și hotărâre.




    Acordul la care am ajuns cu guvernul britanic răspunde cererilor acestui Parlament, răspunde cererilor tuturor parlamentelor. Voi regreta întotdeauna decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană. Dar cel puțin putem să ne privim în ochi și să spunem că am făcut tot ceea ce era în puterile noastre pentru a ne asigura că această ieșire este ordonată. În același spirit, am făcut tot ceea ce ne-a stat în puteri pentru a pregăti Uniunea Europeană pentru toate scenariile, indiferent de ce se întâmplă de cealalată parte a Canalului Mânecii. Acum trebuie să urmărim cu atenție legislativul britanic de la Westminster. Dar nu este posibil, nu este imaginabil, ca Parlamentul european să ratifice acordul înaintea Westminsterului – mai întâi Londra, apoi Bruxelles și Strasbourg.

    Jean Claude Juncker și-a ținut discursul de final de mandat în trei limbi, sărind de la una la cealaltă în funcție de temă. Președintele Comisiei a vorbit, în germană, despre bugetul pe 7 ani al Uniunii și a avertizat că acesta este unul minim, iar propunerile statelor membre privind noi reduceri și relocări sunt inacceptabile. În franceză, Jean Claude Juncker s-a referit la refuzul Consiliului – generat în primul rând de opoziția Franței, de a începe negocieri de aderare cu Albania și Macedonia de Nord, ceea ce ar reprezenta o eroare.

  • Cum va arăta Comisia Europeană

    Cum va arăta Comisia Europeană

    În scurt timp, echipa executivă condusă de luxemburghezul Jean-Claude
    Juncker va ieşi din scenă, pentru a face loc noii Comisii Europene. Preşedintele
    ales al acesteia, germana Ursula von der Leyen, a prezentat, deja, la
    Bruxelles, comisarii şi noua structură a următorului Executiv. Ea promite să
    adopte măsuri împotriva schimbărilor climatice, să consolideze parteneriatul cu
    Statele Unite şi să redefinească relaţiile cu China. Doamna Von der Leyen
    susţine că echipa sa va fi una echilibrată, agilă şi modernă, dedicată
    politicilor durabile şi gardian al multilateralismului. Cum Marea Britanie n-a
    mai făcut vreo nominalizare, aceasta va avea 27 de membri, între care opt
    vicepreşedinţi, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru
    Afaceri Externe şi Politica de Securitate, spaniolul Josep Borrell.

    Proiectele
    politice centrale ale preşedintelui Comisiei, notează presa de pe continent, vor
    fi coordonate în următorii cinci ani de vice-preşedinţii executivi:
    social-democratul olandez Frans Timmermans va fi responsabil pentru protecţia
    climei, liberala daneză Margrethe Vestager pentru concurenţa digitală şi
    democratul leton Valdis Dombrovskis pentru domeniul social şi al afacerilor. Tot
    ziarele scriu că decizia păstrării comisarului Vestager în fruntea ofensivei de
    combatere a tendinţelor monopoliste ale firmelor americane din Silicon Valley
    va atrage, probabil, criticile Casei Albe. Critici a suscitat, deja, la
    Bucureşti, desemnarea eurodeputatei române Rovana Plumb în funcţia de comisar
    european pentru Transporturi. Membră PSD de 25 de ani, ea a ocupat, la nivel
    naţional, posturile de ministru al Mediului, al Muncii, al Fondurilor europene,
    al Educaţiei şi al Transporturilor şi, acuză opoziţia din ţară, n-a făcut nicăieri
    performanţă. Adversarii Puterii îşi exprimă îngrijorarea cu privire la
    integritatea şi competenţa candidatei, despre care consideră că nu este deloc
    potrivită pentru a gestiona un portofoliu european.

    Şi comentatorii găsesc
    ironică încredinţarea Transporturilor unui comisar venit dintr-o ţară care se
    chinuie, încă, să-şi creeze o reţea coerentă de autostrăzi şi care nu şi-a
    modernizat de decenii infrastructura feroviară. Sunt, de altfel, foarte
    numeroase polemicile care însoţesc numele viitorilor comisari. Unii califică
    scandalos cazul franţuizoaicei Sylvie Goulard, nominalizată pentru portofoliul
    pieţei interne în ziua în care poliţia judiciară din ţara ei a audiat-o într-un
    dosar de angajări fictive. Rumoare a provocat şi decizia doamnei von der Leyen ca
    problematica migraţiei să fie integrată într-un portofoliu mai larg,
    ‘Protejarea modului nostru de viaţă european’, nume pe care stânga ecologistă
    îl găseşte înfricoşător. Potrivit procedurilor, comisarii desemnaţi vor fi
    audiaţi de comisiile parlamentare relevante, urmând ca Legislativul european să
    aprobe întregul colegiu. În urma aprobării date de către Parlament, Consiliul
    European numeşte în mod oficial Comisia Europeană.

  • 11.07.2019 (mise à jour)

    11.07.2019 (mise à jour)

    Ambassade – La première ministre Viorica Dăncilă, qui, en mars dernier, annonçait, à Washington, le transfert de l’ambassade de Roumanie en Israël de Tel Aviv à Jérusalem, déclare que le président du pays, Klaus Iohannis, doit assumer la responsabilité d’une décision à ce sujet. « Y donner une réponse claire cela rentre dans les attributions du chef de l’Etat », a-t-elle souligné. Précisant que la Roumanie entretient de bonnes relations tant avec Israël qu’avec les pays du Golfe, Viorica Dăncilă a fait savoir qu’elle ferait une nouvelle visite au Qatar. L’idée de transférer l’ambassade de Roumanie en Israël de Tel Aviv à Jérusalem avait été lancée, en première, fin 2017, sur le plateau d’une télévision privée, par l’homme fort de la coalition gouvernementale de Bucarest, le leader social-démocrate Liviu Dragnea, ultérieurement condamné et incarcéré pour corruption. Rappelons aussi que suite à l’annonce faite en mars dernier, le roi Abdallah II de Jordanie avait annulé la visite qu’il devait effectuer en Roumanie le même mois.



    Commissaire européen — L’ancien eurodéputé social-démocrate roumain Ioan Mircea Paşcu, proposé par le gouvernement roumain pour reprendre, par intérim, le poste de commissaire européen à la Politique régionale, a été auditionné jeudi par le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker. Ce dernier a également auditionné le candidat proposé par l’Estonie. Jean-Claude Juncker doit vérifier leurs habiletés et compétences, avant de décider quelle candidature retenir pour ce poste. Les deux candidats ont également été auditionnés par les présidents des commissions du Parlement européen, les députés européens devant se prononcer par vote jeudi prochain, à Strasbourg. La proposition de Bucarest vient après la démission de la Roumaine Corina Creţu de cette fonction, afin de commencer son mandat d’eurodéputé représentant le parti Pro Romania. Cette formation politique a été fondée par des dissidents du PSD. Vétéran de la gauche roumaine, qu’il a rejointe au lendemain de la Révolution anticommuniste de 1989, Pascu (70 ans) était titulaire du portefeuille de la Défense en 2004, lorsque la Roumanie était admise dans l’OTAN. Depuis 2007, date de l’adhésion du pays à l’UE, Ioan Mircea Paşcu occupe le poste de député européen.



    Démographie — La population résidente en Roumanie était de 19 millions et demi d’habitants au 1er janvier 2018 et l’accroissement naturel est resté négatif, a fait savoir jeudi l’Institut national de la statistique. La population féminine représente 51,1% du nombre total d’habitants. Par comparaison avec la même période de l’année précédente, au 1er janvier 2018, on remarquait l’accentuation du vieillissement démographique, par la diminution du nombre des jeunes et l’augmentation de la part de la population âgée de 65 ans et plus. La population adulte (15 à 64 ans) représente 66,2% du nombre total d’habitants, en baisse par rapport au début de l’année 2017. Il y a deux ans, l’espérance de vie était de 75,73 ans, lespérance de vie féminine étant supérieure à celle masculine. La population de l’UE est estimée à 513,5 millions d’habitants et la Roumanie occupe la 7e place parmi les 28 Etats membres. Ces données ont été rendues publiques à l’occasion de la Journée mondiale de la population, célébrée le 11 juillet.



    Tennis — La Roumaine Simona Halep, 7e joueuse du monde, s’est qualifiée jeudi pour sa première finale du tournoi de Wimbledon, en écartant en demi-finales l’Ukrainienne Elina Svitolina (8e WTA), score 6-1, 6-3. Dans l’autre demi-finale, l’Américaine Serena Williams (10e WTA), a vaincu la Tchèque Barbora Strycova ( 54e WTA), sur le score de 6-1, 6-2. Simona Halep disputera samedi la finale contre Serena Williams.



    Météo — Dans le prochain intervalle de 24 heures, il fera frais et il pleuvra sur le sud-est et dans les régions de montagne. Les températures maximales iront de 20° à 29°.



  • Summit UE-Ucraina

    Summit UE-Ucraina

    În cadrul unui recent summit care a avut loc la Kiev, UE si-a reafirmat sprijinul său pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk. Situația din Marea Azov și măsurile de sprijin suplimentare pentru această regiune s-au aflat, de asemenea, pe ordinea de zi. Totodata, liderii europeni au condamnat măsurile Rusiei de acordare a cetățeniei ruse cetățenilor ucrainenilor care locuiesc în zone care nu se află sub control guvernamental.

    În marja summitului
    au fost semnate mai multe parteneriate privind descentralizarea, combaterea
    corupţiei, susţinerea societăţii civile şi guvernarea responsabilă. De
    asemenea, Uniunea Europeană va acorda ajutor financiar pentru susţinerea
    persoanelor sărace. Fondurile vizează asigurarea de asistenţă medicală,
    repararea locuinţelor, accesul la apă, dar şi proiecte de educaţie.

    Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker
    a oferit mai multe amanunte: Datorită sacrificiilor făcute de voi,
    dragi ucrainieni, aţi ajuns departe şi sunt mândru că pot să spun că v-am fost
    alături pas cu pas pe acest drum. Parteneriatul nostru are la bază
    solidaritatea reciprocă şi prietenia. De aceea continuăm să susţinem această
    solidaritate cu sprijin concret, în special pentru regiunea Mării Azov, atât de
    afectată de un conflict în desfăşurare şi de tensiuni inacceptabile generate de
    comportamentul Rusiei. Sunt bucuros să anunţ lansarea unui nou pachet de măsuri
    menite să vină în sprijinul regiunii Mării Azov, pachet care include măsuri de
    modernizare a infrastructurii-cheie din zona, noi finanţări în moneda locală
    pentru companiile mici şi mijlocii din regiune. De asemenea, sunt în curs de
    pregătire lucrări care vizează îmbunătăţirea reţelelor feroviare şi rutiere,
    deschizându-se astfel noi posibilităţi de a contracta împrumuturi de peste 450
    de milioane de euro de la instituţii financiare. Azi am asistat şi la semnarea
    unor noi acorduri pentru proiecte în valoare de 119 milioane de euro, care să
    încurajeze eforturile Ucrainei pe drumul reformei, al continuării
    descentralizării, al luptei împotriva corupţiei şi sprijinului oferit
    societăţii civile.

    Acordul de asociere UE-Ucraina, care întărește legăturile dintre
    cele două părți, a intrat în vigoare în 2017. Acesta promovează relații
    politice mai consolidate, legături economice mai puternice,respectul pentru
    valorile commune. Zona de liber schimb reprezintă aspectul economic al
    acordului de asociere. Aceasta oferă un cadru pentru modernizarea economiei și
    a relațiilor comerciale ale fostei republici sovietice.

    Acordul a furnizat rezultate pozitive pentru comerțul UE-Ucraina și
    pentru economia țării: comerțul bilateral a crescut cu 49 % din 2016.
    În cadrul ultimului Consiliu, liderii UE au decis, din nou, să continue
    sancțiunile economice impuse Rusiei, din cauza lipsei de progres în privinţa
    situaţiei din Ucraina.


  • Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

    Dosare neîncheiate, aflate acum pe agenda noului Parlament European

    Noul Parlament european începe, așadar, să lucreze de mâine. Este implicat în alegerea noului președinte al Comisiei europene și a viitorilor comisari, dar, după această etapă, de departe cel mai important dosar care se va afla pe masa sa de lucru este aprobarea viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene, pentru perioada 2021 – 2027.

    Potrivit propunerilor făcute încă de anul trecut de actualul executiv comunitar, bugetul ar urma să fie de peste o mie 200 de miliarde de euro.

    V-am tot spus că vom avea de înfruntat provocări enorme într-o lume în permanentă schimbare. Am ales să susținem o Europă stabilă, mai prosperă și mai socială și în același timp mai puternică în lume. Am ales să mergem înainte, iar viitorul buget multianual este modern, simplificat și mult mai flexibil, spune actualul președinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

    Iar bugetul pune accent pe stoparea migraţiei ilegale și apărare, dar şi pe dezvoltare regională, inovare şi cercetare.
    Sunt încă negocieri între statele membre, iar multe nemulţumiri pleacă de la sumele de bani mai mici alocate agriculturii, cu 5 la sută în minus faţă de actualul buget multianual.

    Politica agricolă comună ar urma să treacă şi printr-un amplu proces de reformă, care are de asemenea nevoie de aprobarea Parlamentului European. Ce ar urma însă să se schimbe?

    Statele membre ar urma să fie responsabile pentru alegerea modului și a domeniilor în care să investească banii care le revin, ținând însă cont de strategia stabilită la nivel european, explica anul trecut comisarul pentru agricultură Phil Hogan:

    Fiecare stat membru își va stabili propriul plan strategic în domeniul agricol. În fiecare an va prezenta Bruxelles-ului un raport de activitate și dacă se constată că nu au fost făcute suficiente progrese, Comisia poate interveni, cerând, de exemplu, un alt plan de acțiune. Se poate ajunge însă și la suspendarea plăților.

    Până la reformarea politicii agricole comune, noul Parlament european mai dă un examen important. Trebuie să aprobe bugetul pe anul viitor al Uniunii Europene, de peste 168 de miliarde de euro. Suma include și contribuţia Marii Britanii, țară care, teoretic, se pregătește să iasă din spațiul comunitar cel mai târziu pe 31 octombrie.

    Este ultimul buget propus de Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker. Este și ultimul din actualul cadru financiar multianual 2014-2020. Propunerile au fost făcute plecând de la ideea că Marea Britanie joacă un rol, pentru că această țară este inclusă în actualul buget multianual, spune comisarul european, Gunther Oettinger.

    Și tot el ține să adauge că este luată în calcul și ideea că Regatul Unit nu își va onora obligațiile în ipoteza unui Brexit fără acord. În acest caz ar urma să se găsească soluții pentru a suplini cele 12 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția Marii Britanii la bugetul Uniunii pe anul viitor.


  • Al patrulea summit al Iniţiativei celor trei mări

    Al patrulea summit al Iniţiativei celor trei mări

    Slovenia a găzduit cel de-al patrulea summit al Inițiativei celor 3 mări, o platformă care reunește 12 state membre ale Uniunii Europene aflate în regiunea cuprinsă între Marea Neagră, Marea Adriatică și Marea Baltică. Cătălin Gomboș:

    140 de milioane de cetățeni europeni trăiesc în țările care fac parte din inițiativa celor trei mări, astfel încât Comisia Europeană îi acordă o atenție specială acestei platforme și o susține cu fonduri substanțiale. Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker:

    Inițiativa celor trei mări nu este o inițiativă neutră, nu sunt doar vorbe în vânt, este vorba de proiecte concrete menite să îmbunătățească viețile a 140 de milioane de locuitori ai acestei regiuni a Europei. Din acest motiv, Comisia a decis încă de la început să își aducă contribuția la această inițiativă. Până în 2020 vom fi investit în această regiune, prin intermediul programului fondurilor structurale, 60 de miliarde de euro. În acest spirit, planul Juncker va genera 42 de miliarde de euro în cele 12 state membre ale regiunii. Cred că vom face totul pentru a sprijini eforturile de conexiune și de conectivitate din regiune.

    Inițiativa celor Trei Mări a stabilit, la summitul de la București de anul trecut, zeci de proiecte de interconectare regională care trebuie abordate cu prioritare. Acestea includ inter-conectări rutiere și feroviare, ale rețelelor de electricitate, terminale și conducte pentru petrol și gaze natural sau o bursă regional a transporturilor. Toate acestea vor face regiunea mai competitive, potrivit președintelui României, Klaus Iohannis:

    Inițiativa este o platformă regională, care sprijină dezvoltarea economică a regiunii sporind convergența și coeziunea europeană și întărind relațiile trans-atlatice. Salut faptul că, în reuniunea de astăzi, aceste priorități fixate la summitul de la București au fost reconfirmate. În primul rând este o inițiativă care încearcă să consolideze competitivitatea economiilor noastre prin maximizarea inter-conectivității regionale. Al doilea obiectiv vizează creșterea convergenței reale între statele membre ale UE, contribuind astfel la consolidarea unității și coeziunii în cadrul Uniunii pentru a permite continuarea politicii de integrare europeană ca bază pentru consolidarea proiectului european.

    Din inițiativa celor trei mări fac parte Austria, Bulgaria, Croația, Slovenia și România, cele trei state baltice – Estonia, Letonia și Lituania – precum și țările așa-numitului grup de la Vișegrad, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria.


  • Die Woche 03.06. – 07.06.2019 im Überblick

    Die Woche 03.06. – 07.06.2019 im Überblick

    Pakt für die Konsolidierung der europäischen Richtlinie Rumäniens



    Er habe allen Parteien die Unterzeichnung einer politischen Verpflichtung für ein europäisches Rumänien vorgeschlagen, kündigte Präsident Klaus Iohannis am Mittwoch an. Mit dem Dokument sollten sich die Unterzeichnenden zur Einhaltung europäischer Werte, der Grundrechte und –freiheiten sowie der Demokratie und des Rechtstaates verpflichten, hieß es. Der wichtigste Koalitionspartner, die sozialdemokratische PSD, zeigte sich überrascht von der Absicht des Staatschefs. Man habe erst aus der Pressekonferenz davon erfahren und nicht im Laufe der Beratungsrunden. Auch aus den Reihen des kleineren Koalitionspartners ALDE gab es ähnliche Stellungnahmen. ALDE-Chef Călin Popescu-Tăriceanu zeigte sich überrascht von dem Vorschlag des Staatschefs, der bei den Beratungen angeblich nicht zur Sprache gekommen sei. Unterdessen hat die größte Oppositionspartei, die bürgerliche PNL, ihre Absichten deutlich bestätigt: Man werde den politischen Pakt für ein Rumänien in Europa unterzeichnen und für die Umsetzung dieses Abkommens plädieren, so der PNL-Chef Ludovic Orban.

    Die Union Rettet Rumänien (USR) war derweil der Ansicht, dass die Reform des Grundgesetzes umfassender gestaltet werden sollte. Der Ungarnverband schlug die Beseitigung der Eilverordnung aus dem Grundgesetz vor.


    Am 26. Mai, dem Tag der Europawahl, hatten 18 Millionen wahlberechtigte Rumänen die Möglichkeit gehabt, sich zusätzlich auch an zwei Volksbefragungen zu beteiligen. Darin ging es um die vom Präsidenten unterbreiteten Änderungsvorschläge zu Justizfragen. Von den 7 Millionen abgegebenen Stimmen, gab es etwa 6,5 Millionen Ja-Stimmen zugunsten der Vorschläge. Diese bedeuten eine Ablehnung der Eilverordnungen im Justizbereich und eine Untersagung der Begnadigung und Amnestie in Korruptionsfällen.



    Rumäniens Ministerpräsidentin unternimmt Brüsselbesuch



    Die Bukarester Regierungschefin Viorica Dancila traf am Dienstag in Brüssel die Vertreter der Europäischen Kommission. Der Tonfall zwischen der rumänischen Regierung und den europäischen Institutionen scheint sich geändert zu haben, nach dem, vor nicht allzu langer Zeit, Europa Bukarest unaufhörlich verweis. Die rumänische Premierministerin und amtierende Präsidentin der Rumänischen Sozialdemokratischen Partei Viorica Dăncilă wurde von Vertretern der Europäischen Kommission ermutigt, denen gegenüber sie zugesagt hat die umstrittenen Justizreformen einzustellen.


    Das Treffen fand statt, nachdem die Sozialdemokratische Partei PSD, die wichtigste Partei der Regierungskoalition in Rumänien, eine krachende Niederlage bei den Europawahlen verzeichnet hat, und dereren ehemaliger Vorsitzender Liviu Dragnea wegen Korruption endgültig verurteilt und verhaftet wurde. Die Respektierung der Rechtsstaatlichkeit und die Unabhängigkeit der Justiz waren die Hauptthemen der Gespräche zwischen der Bukarester Regierungschefin Viorica Dăncilă dem Präsidenten der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker und dem ersten Vizepräsidenten der Institution Frans Timmermans. Die rumänische Vertreterin versicherte ihre Gesprächspartner, dass Rumänien eine unabhängige Justiz haben und die Rechte seiner Bürger achten wolle. Was den Kooperations- und Kontrollmechanismus (CVM) betrifft, so hat sie gefordert, diesen Punkt für Punkt zu besprechen, da einige der Forderungen umgesetzt werden können und andere nicht, da sie gegen die Entscheidungen des rumänischen Verfassungsgerichts verstoßen. Die europäischen Vertreter begrüßten das Engagement der rumänischen Regierung für Justiz und ihren Wunsch, den Dialog im Rahmen des MCV unverzüglich wieder aufzunehmen, um Fortschritte bei der Reform des Justizsystems und bei der Korruptionsbekämpfung zu erzielen. Vor nicht allzu langer Zeit drohte die Europäische Kommission Rumänien mit radikalen Maßnahmen, einschließlich der Aktivierung des Artikel 7 des Vertrags über die Europäische Union, wenn es Verletzungen der europäischen Werte im Land feststelle.


    Gemäß einer Mitteilung der rumänischen Regierung, dankte Jean-Claude Juncker der Premierministerin für die bisher ausgezeichnete Tätigkeit der rumänischen Präsidentschaft im EU-Rat. In den letzten Monaten wurden mehr als 100 Akten abgeschlossen, von denen die wichtigsten die Europäische Grenz- und Küstenschutzpolizei, die Europäische Arbeitsbehörde, die Europäische Urheberrechtsrichtlinie und die Europäische Gasrichtlinie betreffen.



    Änderungen der Rechtslage für die kommenden Kommunalwahlen



    Die rumänische Regierung hat die Rechtslage für die kommenden Kommunalwahlen wieder geändert: die Präsidenten der Kreisräte, also der Verwaltungen auf Regionalebene, sollen wieder direkt gewählt werden, besagt eine Eilverordnung vom Montag. Die Regierung erhofft sich dadurch mehr Legitimität und Transparenz und somit auch das Verantwortungsbewusstsein dieser Politiker – denn bisher wurden diese Präsidenten von dem Kreisrat nach Verhandlungen zwischen den dort vertretenen Fraktionen bestimmt. Die Änderung am Wahlsystem sei laut Regierung von 30 solcher Kreisratspräsidenten beantragt worden – also drei von vier, und zwar auch aus der Oppostion. Der PSD-Politiker Marcel Ciolacu, der neue Chef der Abgeordnetenkammer, führte aus, dass die Änderung des Rechtsrahmens nur per Eilverordnung erfolgen konnte, ansonsten sei eine zeitgerechte Umsetzung bis zu den kommenden Wahlen Mitte nächsten Jahres nicht möglich.


    Die Opposition und Staatspräsident Iohannis lehnten die Änderung sowohl in Form als auch im Inhalt vehement ab.


    Die Kreisratspräsidenten gehören zu den wichtgsten Akteuren in der rumänischen Regionalpolitik – sie entscheiden darüber mit, wie das Geld aus dem Zentralhaushalt auf die Kommunen in ihrer Region verteilt wird. Die Änderung am Wahlrecht begünstige die jetzigen Amtsinhaber, berfürchtet Präsident Klaus Iohannis – die Maßahme sei eine Konzession von Premierministerin Viorica Dăncilă an die mächtigen Lokalbarone ihrer Partei, so Iohannis.



    Empfehlungen der Europäischen Kommission



    Der Rat empfiehlt, dass Rumänien die Einhaltung der Steuervorschriften und die Steuererhebung verbessert und die .Finanzstabilität und die Solidität des Bankensektors sichert sowie die Tragfähigkeit des öffentlichen Rentensystems und die langfristige Rentabilität der Fonds gewährleistet, die die zweite Säule des Rentensystems bilden.


    Eine weitere Anregung ist, dass Rumänien die Qualität und Inklusivität des Bildungswesens und die Kompetenzen verbessert, auch im digitalen Bereich. Die Relevanz der Berufs- und Hochschulbildung für den Arbeitsmarkt kann auf diesem Weg erhöht werden, heißt es im Dokument aus Brüssel.


    Ein wichtiger Punkt ist die Verbesserung des sozialen Dialogs. Die Regierung muss aber auch sicherstellen, dass der Mindestlohn auf der Grundlage objektiver Kriterien festgesetzt wird und mit den Zielen der Schaffung von Arbeitsplätzen und der Wettbewerbsfähigkeit vereinbar ist. Der Rat dringt mit seinen Empfehlungen bis in sachpolitische Bereiche vor: so soll Rumänien den Verkehr und vor allem dessen Nachhaltigkeit, kohlenstoffarme Energie und Energieeffizienz, die Umweltinfrastruktur sowie Innovation unter Berücksichtigung der regionalen Unterschiede in den Mittelpunkt seiner investitionsbezogenen Wirtschaftspolitik stellen.


    Außerdem muss die Ausarbeitung und Priorisierung von Großprojektenverbessert und ihre Durchführung beschleunigt werden. Das öffentliche Auftragswesen gehört auf mehr Effizienz gedrillt um eine vollständige und nachhaltige Umsetzung der nationalen Strategie für das öffentliche Auftragswesen gewährleisten.


    Letztendlich sollen Gesetzesinitiativen nicht die Rechtssicherheit beeinträchtigen, und zu diesem Zweck ist die Qualität und Vorhersehbarkeit des Entscheidungsprozesses zu verbessern, unter anderem durch eine geeignete Konsultation der Interessenträger, aussagekräftige Folgenabschätzungen und gestraffte Verwaltungsverfahren.


    Nicht zuletzt muss die Führung und Kontrolle staatseigener Unternehmen gestärkt werden, fordert die EU von Rumänien.


  • L’Initiative des Trois Mers

    L’Initiative des Trois Mers

    En Slovénie a eu lieu le Sommet de
    l’Initiative des Trois Mers – une plateforme politique, au niveau présidentiel,
    qui réunit les douze États membres de l’Union européenne situés entre la mer
    Adriatique, la mer Baltique et la mer Noire. L’Initiative vise à stimuler le
    développement économique des pays de la région en favorisant la connectivité dans
    trois domaines principaux : les transports, l’énergie et le numérique.

    La
    Roumanie y a été représentée par le président Klaus Iohannis, qui a souligné que
    l’Initiative des Trois Mers augmentait la convergence et la cohésion au niveau
    européen et renforçait les relations transatlantiques. Le chef de l’Etat
    roumain a salué la reconfirmation, en Slovénie, des priorités fixées en
    septembre dernier, lors du Sommet de Bucarest. Il a tenu à rappeler que c’était
    à la réunion de Bucarest qu’avaient été agréés des instruments importants pour faire
    avancer l’Initiative : la liste des projets prioritaires de connectivité,
    le réseau des chambres de commerce de la région et la création du Fonds d’investissements
    de l’Initiative. Klaus Iohannis : « Le
    rapport d’étape sur la mise en œuvre des projets de Bucarest signale l’avancement
    d’un nombre important d’entre eux. Le Forum d’affaires de l’Initiative, dont la
    première édition a eu lieu l’année dernière à Bucarest, continue de représenter
    un pan important de nos sommets annuels. La première réunion du réseau des chambres
    de commerce de la région a été organisée avec succès en marge du Forum d’affaires
    de cette année, et le Fonds d’investissements de l’Initiative est maintenant
    opérationnel. Je salue le fait que mon pays, à travers Eximbank, accompagne cet
    effort et j’encourage les autres partenaires intéressés à se joindre à cette
    démarche. »



    Parmi les invités de Slovénie, l’on comptait
    aussi le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, qui a affirmé
    que l’Initiative des Trois Mers bénéficiait du soutien de
    l’Exécutif communautaire. Jean-Claude Juncker : « L’Initiative
    des Trois Mers n’est pas une initiative neutre, ce ne sont pas des poèmes en l’air,
    ce sont des projets concrets. Il s’agit d’améliorer les conditions de vie des
    114 millions d’habitants de cette région de l’Europe. C’est la raison pour
    laquelle, depuis le début, la Commission ne cesse d’apporter son aide à cette Initiative. »


    De son côté, le secrétaire américain à l’Energie,
    Rick Perry, a déclaré que, pour les Etats-Unis, une Europe sûre et souveraine
    est une Europe qui n’est confrontée aux menaces venues de l’Est à l’encontre de
    son économie, de sa politique et de son énergie. Le responsable américain a aussi
    parlé du potentiel de la Roumanie en matière de sécurité énergétique.


    A la fin du sommet, les participants ont adopté
    une déclaration commune qui reconfirme les objectifs de l’Initiative, le
    développement économique et le renforcement de la cohésion au niveau de l’UE,
    et qui exprime, dans le même temps, un message d’unité et de confiance dans une future Union
    européenne égalitaire. (Trad. Elena Diaconu)

  • Iniţiativa celor 3 mări

    Iniţiativa celor 3 mări

    În Slovenia a avut loc Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări – o
    platformă politică flexibilă la nivel prezidenţial care reuneşte 12 ţări de pe
    linia care uneşte Marea Baltică de Marea Neagră şi Marea Adriatică şi care îşi
    propune dezvoltarea economică a statelor din regiune prin stimularea
    interconectivităţii şi a trei domenii principale: transport, energie şi
    digital. România a fost reprezentată de preşedintele Klaus Iohannis, care a
    salutat faptul că, în Slovenia, au fost reconfirmate priorităţile fixate în
    septembrie 2018, la summitul de la Bucureşti. El a explicat că Iniţiativa
    sporeşte convergenţa şi coeziunea europeană şi întăreşte relaţiile
    transatlantice. Şeful statului român a amintit că la Bucureşti au fost
    agreate instrumente importante în avansarea Iniţiativei: lista de proiecte
    prioritare de interconectare, reţeaua camerelor de comerţ din regiune şi a fost
    demarată crearea fondului de investiţii.

    Klaus Iohannis: Raportul
    de etapă privind implementarea proiectelor de pe lista de la Bucureşti
    consemnează progresele unui număr important dintre acestea. Forumul de Afaceri
    al Iniţiativei, a cărui primă ediţie a avut loc anul trecut la Bucureşti,
    continuă să reprezinte o componentă importantă a summiturilor noastre anuale.
    Prima reuniune a reţelei Camerelor de Comerţ din regiune a fost organizată cu
    succes în marja Forumului de Afaceri de anul acesta, iar Fondul de Investiţii
    al Iniţiativei a devenit operaţional. Salut faptul că ţara mea, prin Eximbank,
    este parte la acest efort şi încurajez şi ceilalţi parteneri interesaţi să se
    alăture acestui demers.

    Pe lista invitaților din Slovenia s-a aflat și
    preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care a explicat de ce
    Iniţiativa celor Trei Mări beneficiază de sprijinul Executivului comunitar.

    Jean-Claude Juncker: Iniţiativa celor Trei Mări nu este una
    neutră, nu este vorba de ceva care să existe, aşa, undeva în aer. Există,
    dimpotrivă, proiecte cât se poate de concrete, al căror obiectiv este
    îmbunătăţirea vieţii oamenilor care trăiesc în această regiune. De aceea,
    Comisia, de la bun început, a sprijinit această iniţiativă.
    La rândul
    său, secretarul de stat american pentru energie, Rick Perry, a apreciat, că
    pentru Statele Unite o Europă sigură şi suverană este o Europă care nu se
    confruntă cu ameninţări la adresa economiei, politicii sau energiei venite din
    Est. Prezent la reunine, oficialul american a mai spus că România dispune de un
    potenţial ridicat în ceea ce priveşte securitatea energetică. Participanţii la
    summit au adoptat şi o declaraţie comună prin care reconfirmă obiectivele
    iniţiativei: dezvoltarea economică şi întărirea coeziunii la nivelul UE, şi
    reafirmă, totodată, mesajul de unitate şi egalitate în ceea ce priveşte
    viitorul Uniunii.

  • Brüssel: rumänische Premierministerin um Versöhnung mit der Kommission bemüht

    Brüssel: rumänische Premierministerin um Versöhnung mit der Kommission bemüht

    Der Tonfall zwischen der rumänischen Regierung und den europäischen Institutionen scheint sich geändert zu haben, nach dem vor nicht allzu langer Zeit Europa Bukarest unaufhörlich ermahnte. Die rumänische Premierministerin und amtierende Präsidentin der Sozialdemokratischen Partei (PSD), Viorica Dăncilă, wurde von Vertretern der Europäischen Kommission ermutigt, denen gegenüber sie zugesagt hat, die umstrittenen Justizreformen einzustellen.



    Das Treffen findet statt, nachdem die Sozialdemokratische Partei PSD, die wichtigste Partei der Regierungskoalition in Rumänien, eine krachende Niederlage bei den Europawahlen verzeichnet hat und dereren ehemaliger Vorsitzender Liviu Dragnea wegen Korruption endgültig verurteilt und verhaftet wurde. Die Respektierung der Rechtsstaatlichkeit und die Unabhängigkeit der Justiz waren die Hauptthemen der Gespräche zwischen der Bukarester Regierungschefin Viorica Dăncilă, dem Präsidenten der Europäischen Kommission, Jean-Claude Juncker, und dem ersten Vizepräsidenten der Institution, Frans Timmermans. Die rumänische Vertreterin versicherte ihren Gesprächspartnern, dass Rumänien eine unabhängige Justiz haben und die Rechte seiner Bürger achten wolle. Was den Kooperations- und Kontrollmechanismus (CVM) betrifft, so hat sie gefordert, diesen Punkt für Punkt zu besprechen, da einige der Forderungen umgesetzt werden können und andere nicht, da sie gegen die Entscheidungen des rumänischen Verfassungsgerichts versto‎ßen.



    Viorica Dăncilă: Ich habe wiederholt, was ich bei der Übernahme der Interimspräsidentschaft der Partei gesagt habe: Es wird keine Notverordnungen zur Justiz mehr geben. Diese Diskussion über Justiz existiert für uns nicht mehr, wir wollen wirklich, dass die Justiz unabhängig ist, wir wollen Rechtsstaatlichkeit und gleichzeitig die Respektierung der Rechte und Freiheiten der Bürger. Wir haben auch über den Kooperations- und Überprüfungsmechanismus gesprochen, bei dem wir die Diskussionen Punkt für Punkt wieder aufnehmen wollen. Der erste Vizepräsident der Europäischen Kommission, Frans Timmermans, hat Rumänien nicht mehr gedroht.“




    Die europäischen Vertreter begrü‎ßten das Engagement der rumänischen Regierung für Justiz und ihren Wunsch, den Dialog im Rahmen des CVM unverzüglich wieder aufzunehmen, um Fortschritte bei der Reform des Justizsystems und bei der Korruptionsbekämpfung zu erzielen. Vor nicht allzu langer Zeit drohte die Europäische Kommission Rumänien mit radikalen Ma‎ßnahmen, einschlie‎ßlich der Aktivierung des Artikels 7 des Vertrags über die Europäische Union, wenn es Verletzungen der europäischen Werte im Land feststellte.



    Gemä‎ß einer Mitteilung der rumänischen Regierung dankte Jean-Claude Juncker der Premierministerin für die bisher ausgezeichnete Tätigkeit der rumänischen Präsidentschaft im EU-Rat. In den letzten Monaten wurden mehr als 100 Akten abgeschlossen, von denen die wichtigsten die Europäische Grenz- und Küstenschutzpolizei, die Europäische Arbeitsbehörde, die Europäische Urheberrechtsrichtlinie und die Europäische Gasrichtlinie betreffen.



    Auf politischer Ebene muss die PSD ihr schlechtes Verhältnis zu den europäischen Sozialisten ausbessern. Aus Sorge um die Rechtsstaatlichkeit und die Unabhängigkeit der Justiz in Rumänien hatten die europäischen Sozialisten ihre Beziehungen zu den rumänischen Sozialdemokraten eingefroren. Premierministerin Dăncilă nutzte die Gelegenheit ihres Besuchs in Brüssel, um sich auch mit dem Vorsitzenden der Sozialisten, Sergej Stanischew, zu treffen. Dieser erklärte sich hinsichtlich des Reformwillens der PSD zuversichtlich. Viorica Dăncilă versicherte den europäischen Sozialisten, dass die PSD sich in dieser politischen Familie wiederfindet und, dass ihre Partei alle Anstrengungen unternehmen wird, um auf diesen Weg voranzukommen.

  • La première ministre roumaine, à Bruxelles

    La première ministre roumaine, à Bruxelles

    Le ton semble avoir changé entre le
    gouvernement roumain et les institutions européennes, après une longue période
    où l’Europe n’a pas arrêté de lancer de sérieux avertissements à Bucarest. La
    première ministre roumaine et présidente par intérim du Parti social-démocrate
    roumain, Viorica Dăncilă, a reçu des encouragements des leaders de la
    Commission européenne, face à son engagement d’arrêter les controversées
    réformes en matière de justice.




    La rencontre vient après l’échec aux
    européennes du PSD, principal parti de la coalition au pouvoir en Roumanie, et
    après l’emprisonnement de l’ex-leader socialiste, Liviu Dragnea, définitivement
    condamné pour faits de corruption. Le respect de l’Etat de droit et
    l’indépendance de la justice sont les sujets qui ont dominé les discussions
    entre la cheffe du cabinet de Bucarest, Viorica Dăncilă, le président de la
    Commission européenne, Jean-Claude Juncker, et le premier vice-président de
    l’institution, Frans Timmermans. La responsable de Bucarest a assuré ses
    interlocuteurs que la Roumanie souhaitait avoir une justice indépendante et
    respecter les droits de ses citoyens. Quant au Mécanisme de coopération et de
    vérification (MCV), elle a précisé que les discussions doivent être reprises
    point par point, car une partie des demandes peuvent être implémentées et
    d’autres non, car elles vont à l’encontre des décisions de la Cour
    constitutionnelle roumaine.

    Viorica Dăncilă : « J’ai
    répété ce que j’avais affirmé lors de la prise de la présidence par intérim du
    parti : il n’y aura plus de décrets gouvernementaux sur la justice. Cette
    discussion sur la justice n’existe plus pour nous, nous souhaitons réellement que
    la justice soit indépendante, nous voulons un Etat de droit et, dans le même
    temps, le respect des droits et des libertés des citoyens. Nous avons aussi
    parlé du Mécanisme de coopération et de vérification, où nous voulons reprendre
    les discussions de manière ponctuelle. Il n’y a eu aucune menace du premier
    vice-président de la Commission européenne, Frans Timmermans, envers la
    Roumanie. »




    Les responsables européens ont salué
    l’engagement du gouvernement roumain relatif à la justice et son désir de
    reprendre immédiatement le dialogue dans le cadre du MCV, pour faire des
    progrès dans la réforme du système judiciaire et dans la lutte contre la
    corruption. Il n’y a pas si longtemps, la Commission européenne menaçait la
    Roumanie de prendre des mesures radicales à son encontre, y compris
    l’activation de l’article 7 du traité de l’Union européenne, si elle constatait
    des violations des valeurs européennes dans le pays.




    Selon un communiqué de l’exécutif roumain,
    Jean-Claude Juncker a remercié la cheffe du cabinet de Bucarest pour l’activité
    excellente, jusqu’à présent, de la Présidence roumaine du Conseil de l’Union. Plus
    de 100 dossiers ont été finalisés ces derniers mois, dont les plus importants
    visent l’Agence européenne de garde-frontières et de garde-côtes, l’Autorité
    européenne du travail, la Directive européenne du droit d’auteur et la
    Directive européenne sur le Gaz.




    Sur le plan politique, le PSD a aussi à
    rapiécer sa relation détériorée avec les socialistes européens. Les inquiétudes
    quant à l’Etat de droit et l’indépendance de la justice en Roumanie avaient
    déterminé le PS européen à geler ses relations avec les sociaux-démocrates
    roumains. La première ministre Dăncilă a profité de sa visite à Bruxelles pour
    rencontrer également le président du PSE, Sergei Stanishev. Son interlocuteur a
    fait parvenir un message de confiance quant à la capacité du PSD à se réformer.
    Viorica Dăncilă, elle, a transmis aux socialistes européens que le PSD a toute
    sa place dans cette famille politique et que son parti fera tous les efforts nécessaires
    pour continuer dans cette voie. (Trad. Elena Diaconu)

  • Premierul României, la Bruxelles

    Premierul României, la Bruxelles

    Tonul
    pare să se fi schimbat în dialogul guvernului român de stânga cu instituţiile
    europene, după o lungă perioadă plină de avertismente serioase lansate de
    Bruxelles Bucureştiului. Premierul român şi preşedintele interimar al PSD, Viorica
    Dăncilă, a primit încurajări de la liderii Comisiei Europene, în faţa cărora
    s-a angajat că nu va continua reformele judiciare controversate. Întâlnirea vine
    după eşecul principalului partid al coaliţiei în alegerile europarlamentare şi
    încarcerarea liderului PSD Liviu Dragnea, condamnat definitiv pentru fapte de
    corupţie.


    Respectarea statului de drept şi independenţa justiţiei au dominat
    agenda discuţiilor dintre Viorica Dăncilă şi preşedinţele şi vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Jean Claude Juncker şi Frans Timmermans. Dna Dăncilă a dat
    asigurări că România doreşte o justiţie independentă şi respectarea drepturilor
    cetăţenilor. În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare pe
    justiţie, ea a precizat că discuţiile trebuie să fie punctuale, pentru că unele
    cerinţe pot fi implementate, altele nu, deoarece vin în contradicţie cu
    deciziile Curţii Constituţionale.


    Viorica Dăncilă: Am reiterat ceea ce am spus de la
    preluarea preşedinţiei interimare, şi anume că nu vor fi ordonanţe de urgenţă
    pe justiţie, că această discuţie pe justiţie pentru noi nu mai există, că ţinem
    efectiv ca justiţia să fie independentă, vrem statul de drept şi în acelaşi
    timp respectate drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Am discutat şi despre
    Mecanismul de Cooperare şi Verificare, unde vrem să reluăm discuţiile punctual;
    nu a mai venit din partea prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans
    Timmermans, nicio ameninţare la adresa României.


    Oficialii europeni au
    salutat angajamentul Guvernului României referitor la justiţie şi dorinţa
    reluării imediate a dialogului în cadrul MCV, cu scopul de a înregistra
    progrese atât pe calea reformelor, cât şi în lupta împotriva corupţiei. Nu cu
    mult timp în urmă, Comisia Europeană avertiza România că nu va ezita să ia
    măsuri radicale, inclusiv activarea articolului 7, dacă va constata coliziuni cu
    valorile europene.


    Potrivit unui comunicat al Executivului de la Bucuresti, preşedintele
    Juncker i-a mulţumit premierului Viorica Dăncilă pentru activitatea excelentă
    de până acum a Preşedinţiei române, care a închis peste 100 de dosare, dintre
    care cele mai importante sunt cele privind Poliţia Europeană de Frontieră şi Garda
    de Coastă, Autoritatea Europeană pentru Muncă, Directiva Copyright şi Directiva
    Gaz.


    În plan
    politic, PSD are de reparat şi relaţia deteriorată cu familia socialiştilor europeni.
    Îngrijorările cu privire la starea statului de drept
    şi
    independenţa justiţiei i-au determinat pe aceştia să îngheţe relaţiile cu PSD.
    Premierul Dăncilă s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele PES, Serghei
    Stanişev, iar acesta din urmă a transmis un mesaj de încredere că PSD se va
    reforma. Viorica Dăncilă le-a transmis socialiştilor europeni că locul PSD este
    în această familie europeană, iar formaţiunea sa va face toate eforturile
    pentru a merge pe acest drum.

  • Nachrichten 04.06.2019

    Nachrichten 04.06.2019

    Der rumänische Präsident Klaus Iohannis hat am Dienstag die Konsultationen mit den Parlamentsparteien aufgenommen, um das Ergebnis des Referendums über die Justiz vom 26. Mai umzusetzen. Am Dienstag diskutierte das Staatsoberhaupt mit den Vertretern von PNL, USR und UDMR. Die Liberalen haben angekündigt, alle Initiativen zur Überprüfung der Verfassung, alle anderen Initiativen, die erforderlich sind, um den im Referendum zum Ausdruck gebrachten Willen umzusetzten zu unterstützen. Der Vorsitzende der PNL Ludovic Orban hält es für angebracht, die öffentlichen Debatten über die Gesetze der Justiz wieder aufzunehmen. USR-Vorsitzender Dan Barna betonte, dass die Verfassungsreform umfassender sein und weitere Bereiche als die vom Referendum enthalten sollte. Der Demokratische Verband der Ungarn in Rumänien unterstütze die Änderung der Verfassung, die die Abschaffung von Eilverordnungen vorsieht, sagte Präsident Kelemen Hunor. Am Mittwoch setzt Staatspräsident Klaus Iohananis die Gespräche mit der Partei der Volksbewegung, der Allianz der Liberalen und Demokraten, der Pro-Europa-Fraktion, den Gruppen der nationalen Minderheiten und den Sozialdemokraten fort. Über 80% der Teilnehmer am Referendum über Gerechtigkeit beantworteten beide Fragen mit JA. Dabei ging es um das Verbot der Amnestie und Begnadigung bei Korruptionsdelikten und die Untersagung der Regierung Eilverordnungen in Justizangelegenheiten zu erlassen.



    Mircea Sandu, ehemaliger Präsident des Rumänischen Fußballverbandes (FRF), ist wegen Bestechungsgeldern angeklagt worden, in einem Fall, an dem auch seine Frau beteiligt war. Nach Angaben der Staatsanwälte, nahm er im Jahr 2009, als Leiter des Rumanischen Fussballverbandes, Bestechunggeld im Werte von 152 Tausend Euro, von zwei natürlichen Personen, von denen eine eine Anwaltskanzlei vertrat. Das Bestechungsgeld wurde dem Rumänischen Fußballverband gewährt, um im Jahr 2011 zwei Rechtshilfeverträge mit der Kanzlei im Wert von 2,47 Millionen Euro zu unterzeichnen.



    Die rumänische Premierministerin Viorica Dăncilă ist in Brüssel zu Gesprächen mit dem Präsidenten der Europäischen Kommission Jean Claude Juncker, dem ersten Vizepräsidenten Frans Timmermans zusammengekommen. In weniger als einen Monat geht der rumänischen EU-Ratsvorsitz zu Ende. Besprochen wurden die Ergebnisse der EU-Wahlen vom 26. Mai, wo die Nationalliberale Partei 10 Sitze im Europäischen Parlament erlangte, die PSD – 9 Sitze, die Allianz 2020 USR-PLUS- 8 Sitze und die Partei Pro România, die Volksbewegungspartei und der Ungarnverband jeweils 2 Sitze.



    US-Präsident Donald Trump hat am Dienstag seinen Staatsbesuch in Großbritannien fortgesetzt, wo er mit der scheidenden Premierministerin Theresa May zusammenkam. Trump versicherte, dass Großbritannien nach dem Brexit ein wunderbares Handelsabkommen mit den USA erhalten kann. Er begrüßte die Art und Weise, in der Theresa May den Brexit verhandelt hat. Am Montag traf sich Trump mit Mitgliedern der Königsfamilie und hatte ein privates Mittagessen mit Königin Elisabeth II. im Buckingham Palace. Die Königin hielt eine Rede und hob die amerikanisch-britische Zusammenarbeit während des Zweiten Weltkriegs hervor, als Soldaten beider Länder gemeinsam kämpften, um Europa vom Nazi-Regime zu befreien. Trum erinnerte seinerseits an die Opfer des 2. Weltkrieges. Der Besuch endet am Mittwoch, wenn Präsident Trump an einer Zeremonie in Portsmouth teilnimmt, anlässlich des 6. Juni 1944, als 160.000 britische, amerikanische, französische und andere alliierte Truppen im zweiten Weltkrieg in der von den Nazis besetzten Normandie landeten. Donald Trump wird anschliessend nach Irland und Frankreich reisen.



    Der Staatssekretär der US-Armee Mark T. Esper hat Rumänien für die Unterstützung gedankt, die der amerikanischen Armee als Gastgeberland angeboten wurde. Mark T. Esper ist am Montag auf der Mihail Kogalniceanu Luftstützpunkt mit dem General Nicolae-Ionel Ciuca, dem Leiter des rumänischen Generalstabs der Armee, zusammengekommen. An dem Treffen nahmen auch der Kommandant der United States Army für Europa, Generalleutnant Cristopher G. Cavoli, der US-Botschafter in Bukarest Hans Klemm und der Leiter der rumänischen Luftstreitkräfte, Generalmajor Viorel Pana, teil. Ansgesprochen wurden die Sicherheit am Schwarzen Meer und die rumänisch-amerikanische militärische Zusammenarbeit.

  • Juncker se teme în legătură cu o influenţă a extremei drepte asupra instituţiilor europene

    Juncker se teme în legătură cu o influenţă a extremei drepte asupra instituţiilor europene

    Mai sunt câteva zile până la alegerile pentru un nou Parlament European, iar şeful executivului comunitar, Jean-Claude Juncker, este preocupat de influenţa pe care ar putea-o exercita după scrutin forţele politice ”extreme”. El crede că s-ar putea ajunge la obstrucţionarea instituţiilor europene.

    Să spunem da patriotismului care nu se îndreaptă împotriva altora. Să spunem însă nu naționalismului găunos care proiectează ura față de ceilalți, care seamănă distrugere, care arată cu degetul înspre ceilalți în loc să caute soluții care să ne permită să trăim mai bine împreună.

    Este îndemnul rostit de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în ultimul său discurs despre Starea Uniunii rostit în septembrie anul trecut în plenul legislativului comunitar. Un îndemn adresat în perspectiva alegerilor pentru un desemnarea unui nou Parlament European.

    Timpul a trecut, iar până la scrutin mai sunt doar câteva zile. Sondajele de opinie arată o creştere în popularitate a formaţiunilor naţionaliste şi extremiste în multe țări, în Italia, Germania, Franța, Austria sau Ungaria. Potrivit unui barometru publicat încă din martie de ziarul german Bild, partidele de extrema dreaptă și-ar putea dubla chiar numărul de europarlamentari.

    În plus, aceste formațiuni intenționează să ceară posturi la vârf în instituţiile de la Bruxelles, după cum a anunțat unul din liderii Alternativei pentru Germania, de extremă dreapta. ‘Am fi nebuni dacă nu am face-o’, a declarat Joerg Meuthen.

    ”Dacă forţele de extrema dreaptă şi de extrema stângă au prea multă influenţă în Parlamentul European, atunci toate dezbaterile vor fi puternic influenţate de aceste grupări”, spune Jean Claude Juncker într-un interviu acordat zilele trecute pentru cotidianul austriac Der Standard. În opinia sa, dacă viitoarea Comisie ar urma să fie ”tributară voturilor extremei drepte şi ale extremei stângi, atunci ea ar urma să fie incapabilă să funcționeze”.

    Jean Claude Juncker mai crede că ”extrema dreaptă reprezintă principalul pericol”. În interviul din Der Standard, şeful executivului comunitar a reluat de altfel una din temele predilecte ale discursurilor sale din ultima periodă, şi anume combaterea curentelor naționaliste și populiste.

    Vrem să fim letoni, germani, bavarezi, bretoni, francezi, luxemburghezi, dar suntem în același timp europeni. Nu există nici o contradicție între patriotismul responsabil și apartenența la o construcție mai amplă așa cum este Uniunea Europeană, a spus chiar luna trecută președintele Comisiei Europene.

    Şi tot în interviul pentru Der Standard, Jean Claude Juncker a mai spus că ”imaginea Europei ar putea fi umbrită, dacă partidele clasice fac compromisuri cu cele extrema dreaptă”. O referire la propria sa familie politică europeană, Partidul Popular, în prezent principala formațiune din legislativul comunitar.

    Jean Claude Juncker a afirmat că nu ar trebui să existe nici măcar tentaţia unei apropieri de partidele naţionaliste pentru a impune desemnarea lui Manfred Weber la conducerea viitoarei Comisii Europene.