Radio România Internațional

Tag: Jean Claude Juncker

  • Zilele industriei europene

    Zilele industriei europene

    În
    zilele de 5 şi 6 februarie s-a desfăşurat la Bruxelles evenimentul Zilele
    industriei europene 2019, organizat de Comisia Europeană.






    Aproximativ
    1500 de reprezentanţi ai industriei, sindicatelor, autorităților naționale și
    regionale, dar și ai societăţii civile din întreaga Europă şi din afara
    acesteia au participat anul acesta, la Bruxelles, la Zilele industriei
    europene.


    Ediţia
    2019 a evenimentului s-a concentrat pe provocări industriale-cheie precum
    sustenabilitatea, digitalizarea, investiţiile şi globalizarea. În cele două
    zile organizate în capitala Europei, discuţiile s-au axat, de asemenea, pe
    aspectele societale și pe investițiile sociale, precum și pe investițiile
    industriale, cu scopul de a arăta modul în care politicile industriale ale UE
    creează beneficii pentru cetăţeni, aceasta în contextul apropiatelor alegeri
    pentru Parlamentul European.


    Jean-Claude
    Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a vorbit pe acest subiect în deschiderea
    Zilelor industriei europene: Industria europeană oferă mijloacele de trai
    pentru milioane de oameni. Este casă pentru unii dintre cei mai buni inovatori
    și antreprenori din lume. Și este forța motrice a relansării economice continue
    a Europei. Numerele vorbesc de la sine. Atât UE, cât și zona euro sunt acum în
    creștere. Peste 239 de milioane de persoane lucrează acum, mai mult ca
    niciodată – 12 milioane de locuri de muncă, create de la începutul mandatului
    acestei comisii. Crearea a 12 milioane de locuri de muncă nu este meritul
    acestei Comisii. Dar dacă am fi pierdut 12 milioane de locuri de muncă, Comisia
    ar fi fost responsabilă pentru asta. Investiția se întoarce, numai planul Juncker
    sprijinind punerea în mişcare a peste 375 miliarde de euro, ajutând 856 000 de
    întreprinderi mici în acest proces. Și industria a fost acolo la fiecare pas,
    angajând în mod direct peste 32 de milioane de persoane, și mult mai multe în
    mod indirect: pentru fiecare loc de muncă produs, alte 2,5 locuri sunt create
    în lanțul valoric. Acest lucru arată că industria conduce cu adevărat economia
    noastră.


    Comunicarea
    privind strategia de politică industrială din septembrie 2017 a stabilit Zilele
    industriei europene ca eveniment anual care implică toate părțile interesate
    relevante şi care este programat să preceadă Consiliul European de primăvară.
    Ediţia de anul acesta este ultima organizată de actuala Comisie şi precedă
    summitul informal de la Sibiu, din data de 9 mai, la care vor participa şefii
    de stat şi de guvern din UE.



    Ziua industriei europene este un forum anual
    care monitorizează progresul noii strategii privind politica industrială a UE,
    identifică noile tendinţe şi stimulează cooperarea.


  • EU-Staaten müssen für alle möglichen Brexit-Szenarien bereit sein.

    EU-Staaten müssen für alle möglichen Brexit-Szenarien bereit sein.

    Bis zum Austritt Gro‎ßbritanniens aus der EU am 29. März während der rumänischen EU-Ratspräsidentschaft sind es nur noch zwei Monate, aber es lässt sich schwer einschätzen, wie dies tatsächlich geschehen wird. Das britische Parlament hat die Ministerpräsidentin Theresa May beauftragt, die mit der EU erzielte Einigung über den Brexit neu zu verhandeln, aber die EU-Beamten haben eine solche Option nachdrücklich abgelehnt.



    Die jüngsten Entwicklungen in der britischen politischen Szene haben das Risiko eines ungeordneten Austritts erhöht, erklärte der Präsident der Europäischen Kommission Jean-Claude Junker. Er hat die Mitgliedstaaten aufgefordert, sich auf alle möglichen Szenarien vorzubereiten, einschlie‎ßlich des düstersten. Der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk hat im Gegenzug erklärt, dass die von den Mitgliedstaaten gebilligte Vereinbarung der beste und einzige Weg ist, um einen geordneten Austritt Gro‎ßbritanniens aus der Europäischen Union sicherzustellen.



    Der Präsident des Europäischen Parlaments Antonio Tajani hat seinerseits erklärt, dass die Wahrung der Rechte aller 3,5 Millionen Europäer, die in Gro‎ßbritannien leben, und auch der Briten, die sich entschieden haben, in den EU-Mitgliedsländern zu leben, eine Priorität ist. Der britische Botschafter in Bukarest Andrew Noble hatte inzwischen Treffen mit der rumänischen Ministerpräsidentin Viorica Dăncilă und der rumänischen Ministerin der im Ausland lebenden Rumänen Natalia Intotero. Viorica Dăncilă und Andrew Noble haben beide die sehr guten Beziehungen zwischen Rumänien und Gro‎ßbritannien, ihren gemeinsamen Beitrag zur Sicherheit und Verteidigung Europas sowie die engen wirtschaftlichen und sozialen Beziehungen zwischen den beiden Ländern hervorgehoben.



    Vor diesem Hintergrund hat die rumänische Ministerpräsidentin erneut betont, dass es für Rumänien von grö‎ßter Bedeutung ist, den Schutz der Rechte der rumänischen Bürger im Vereinigten Königreich zu gewährleisten, und sie hat auch garantiert, dass Bukarest seinerseits alle erforderlichen Ma‎ßnahmen ergreift die Rechte der in Rumänien lebenden britischen Bürger zu schützen, unabhängig davon, ob mit der EU eine Vereinbarung getroffen wird oder nicht. Die rumänische Gemeinschaft in Gro‎ßbritannien ist besorgt, wie Ministerin Natalia Intotero gesagt hat. Sie hat erklärt, dass in dem von ihr geleiteten Ministerium eine Arbeitsgruppe für europäische Angelegenheiten eingerichtet wurde, die sich unter anderem auf die Überwachung der Brexit-Entwicklungen konzentriert, damit die in Gro‎ßbritannien lebenden rumänischen Bürger angemessen informiert werden.



    Das Ministerium für die im Ausland lebenden Rumänen befindet sich in einem ständigen Dialog mit dem Au‎ßenministerium, der rumänischen diplomatischen Vertretung in London und den anderen Konsularstellen Rumäniens. Au‎ßerdem wurde eine E-Mail-Adresse erstellt, brexit@mprp.gov.ro, an die die in Gro‎ßbritannien lebenden rumänischen Bürger Fragen zu ihrer Zukunft auf britischem Boden übermitteln können. Ihre Hauptanliegen sind Wohnsitz, Studium und Transport.

  • Scenarii pentru Brexit

    Scenarii pentru Brexit

    Mai sunt doar două luni până la retragerea Regatului Unit al Marii
    Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, pe 29 martie, în timpul preşedinţiei
    româneşti a Consiliului Uniunii Europene, dar este greu de estimat cum se va
    realiza acest lucru. Parlamentul de la Londra a mandatat-o pe premierul Theresa
    May să renegocieze acordul la care ajunsese cu Uniunea pe tema Brexit-ului,
    însă oficialii comunitari au transmis răspicat – nici nu se pune problema unui
    astfel de demers! Cele mai recente evoluţii de pe scena politică britanică au
    mărit riscul unei retrageri dezordonate – a spus Jean-Claude Juncker,
    preşedintele Comisiei Europene, care le-a cerut statelor Uniunii să fie
    pregătite pentru toate scenariile, inclusiv pentru cel mai rău.


    La rândul său,
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a precizat că acordul deja
    agreat de statele membre reprezintă cea mai bună şi singura modalitate de a
    asigura retragerea ordonată a Marii Britanii din spaţiul comunitar. Cât despre preşedintele
    Parlamentului European, Antonio Tajani, acesta a subliniat că respectarea drepturilor
    tuturor celor 3,5 milioane de europeni care trăiesc în Marea Britanie, dar şi a
    britanicilor care au ales să locuiască în ţări ale UE este prioritară.


    Între
    timp, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, a avut întâlniri
    succesive, zilele acestea, cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ministrul pentru
    Românii de Pretutindeni, Natalia Intotero. Viorica Dăncilă şi Andrew Noble au
    reliefat stadiul foarte bun al relaţiei strategice bilaterale, rolul comun la
    securitatea şi apărarea Europei, precum şi legăturile economice şi sociale tot
    mai strânse. În aceste condiţii, premierul român a reiterat importanţa pe care
    România o acordă necesităţii protejării drepturilor cetăţenilor români din
    Regat     şi a oferit garanţia că, la rândul său, Bucureştiul va face toate
    demersurile pentru a respecta drepturile cetăţenilor britanici din România,
    indiferent de scenariul care se va concretiza în perioada următoare. În rândul
    comunităţii de români de pe teritoriul britanic există un climat de nesiguranţă
    – a întărit şi ministrul Natalia Intotero    . Ea a precizat că în cadrul
    ministerului pe care îl conduce funcţionează un comitet de lucru pentru Afaceri
    Europene care se ocupă şi de monitorizarea evoluţiilor privind procesul de
    retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, în vederea informării
    cetăţenilor români stabiliţi pe teritoriul britanic.


    De asemenea, Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni se află în dialog permanent cu Ministerul de
    Externe, cu misiunea diplomatică a României la Londra şi cu oficiile consulare
    ale României. Totodată, a creat o adresă de mail, brexit@mprp.gov.ro, unde
    cetăţenii români din Regatul Unit transmit întrebări legate de viitorul lor pe
    teritoriul britanic. Principalele preocupări ale acestora ţin de teme precum
    rezidenţa, studiile, transportul de persoane şi mărfuri.

  • UE îşi consolidează relaţiile cu Noua Zeelandă

    UE îşi consolidează relaţiile cu Noua Zeelandă

    Uniunea Europeană şi
    Noua Zeelandă îşi consolidează relaţiile comerciale. După ce, în 2017, cei doi
    parteneri se angajaseră să respecte un set de reguli de cooperare comercială,
    în luna mai a anul trecut Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie care
    autoriza deschiderea negocierilor pentru Acordul de comerţ liber cu Noua
    Zeelandă.


    La sfârşitul săptămânii
    trecute, la Bruxelles, şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a subliniat
    importanţa încheierii unui parteneriat comercial de durată cu Noua Zeelandă: Trebuie să facem tot posibilul pentru ca
    acordul comercial cu Noua Zeelandă să fie încheiat în cursul acestui an. Sunt
    convins de faptul că vom reuşi acest lucru până la finele mandatului meu, având
    în vedere optimismul şi entuziasmul care au marcat această întâlnire. Noua
    Zeelandă ocupă deja un loc important pe harta statelor aproape de inimile
    noastre. Nu există nimic între Noua Zeelandă şi Uniunea Europeană ce ar putea
    ridica probleme, deşi vom avea de discutat despre lucruri dificile şi
    solicitante. Relaţiile noastre comerciale se dezvoltă în cel mai bun mod posibil,
    avem idei noi în ceea ce priveşte reformele Organizaţiei Mondiale a Comerţului
    şi, de asemenea, vom discuta despre schimbările climatice nu doar la modul
    marginal. Acesta este un scop comun al Uniunii Europene şi al Noii Zeelande, al
    meu şi al premierului Noii Zeelande.



    În afara schimburilor
    comerciale care vizează bunurile şi serviciile, acordul bilateral între Uniunea
    Europeană şi Noua Zeelandă garantează recunoaşterea mutuală a anumitor
    certificate tehnice, inclusiv proceduri de evaluare pentru echipamente şi
    produsele medicale şi de telecomunicaţii, dar şi utilaje şi instalaţii
    mecanice. Uniunea Europeană este cel de-al treilea partener economic important
    al Noii Zeelenade, după China şi Australia. Valoarea totală a comerţului cu
    mărfuri s-a ridicat la 8,7 miliarde de euro în 2017. Exporturile Noii Zeelande
    către Uniunea Europeană sunt în mare parte reprezentate de produse agricole, în
    timp ce comunitatea europeană trimite spre Noua Zeelandă în special bunuri
    manufacturate.


    Ambii parteneri
    comerciali fac parte din Organizaţia Mondială a Comerţului. Printre cele mai
    importante provocări de pe agenda 2019 a parteneriatului comercial dintre
    Uniunea Europeană şi Noua Zeelandă se numără schimbările climatice, dezvoltarea
    durabilă şi protecţia mediului, dar şi lupta împotriva terorismului.


  • Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia salută poziţia PE cu privire la programul InvestEU

    Comisia Europeană a câştigat un vot important în Parlament, pentru stabilirea poziției sale privind programul InvestEU – program propus pentru stimularea investițiilor private și publice în Europa în următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene.

    Votul marchează un pas important în direcția creării programului, care va reuni sub un singur acoperiș instrumentele financiare ale Uniunii Europene pentru investiții în blocul comunitar și ar trebui să genereze investiții de cel puțin 650 de miliarde de euro. În prezent, Comisia invită statele membre să se pună de acord rapid asupra poziției lor pentru a putea începe discuțiile între cele trei instituții.

    Jyrki Katainen, vicepreședintele Comisiei responsabil pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, a subliniat că Europa are nevoie de mai multe investiții pentru a stimula ocuparea forței de muncă, inovarea și competențele: Prin intermediul InvestEU ducem mai departe modelul revoluționar al Planului de investiții, extinzându-l la întreaga gamă de programe de finanțare ale Uniunii Europene, facilitând accesul la finanțare și punând un accent mai mare pe politicile climatice, pe incluziunea socială și pe coeziune – a explicat comisarul. El a punctat că este important ca această dinamică demarată odată cu votul Parlamentului să fie menţinută şi că statele membre ar trebui să urmeze rapid acest exemplu.Propunerea Comisiei referitoare la InvestEU se bazează pe succesul Planului de investiții pentru Europa – Planul Juncker – care a mobilizat deja investiții de peste 371 de miliarde de euro de la lansarea sa.

    Prin furnizarea unei garanții de la bugetul Uniunii în valoare de 38 de miliarde de euro pentru a sprijini investițiile, Fondul InvestEU va mobiliza resurse publice și private pentru a stimula investițiile în întregul bloc comunitar în perioada bugetară 2021-2027.

    Preşedintele Comisiei, Jean Claude Juncker: 700.000 de IMM-uri din Europa au beneficiat de pe urma Planului de investiţii şi 750.000 de noi locuri de muncă au fost create. Cu ajutorul acestui plan, în 2020, vom fi creat un million 400.000 de locuri de muncă şi vom fi crescut PIB-ul Europei cu 1,3% – ceea ce nu este puţin lucru.Fondul InvestEU este bazat pe politici și va sprijini patru domenii principale: infrastructură sustenabilă; cercetare, inovare și digitalizare; întreprinderi mici și mijlocii și investiții sociale și competențe.Pe lângă Fondul InvestEU, programul va cuprinde și platforma de consiliere InvestEU și portalul InvestEU, pentru a putea oferi în continuare sprijin adaptat promotorilor de proiecte, dar și o rezervă ușor accesibilă de proiecte realizate pentru potențialii investitori.


  • Moneda europeană a împlinit 20 de ani

    Moneda europeană a împlinit 20 de ani

    În urmă cu 20 de ani, 11 state membre ale UE lansau o monedă comună, euro, și instituiau o politică monetară comună sub supravegherea Băncii Centrale Europene.

    Acel moment
    istoric a fost un eveniment marcant într-un proces animat de ambiția de a
    asigura stabilitatea și prosperitatea în Europa. După trei ani în care euro a
    apărut în extrasele de cont ale cetățenilor alături de monedele naționale,
    bancnotele și monedele euro și-au făcut apariția în 12 țări care au luat parte,
    astfel, la cel mai mare schimb de monede din istorie    .

    Primele țări membre ale
    zonei euro au fost Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Irlanda,
    Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Spania și Portugalia. Grecia a aderat în
    2001. De atunci, alte șapte state membre au introdus moneda euro (Cipru,
    Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia și Slovenia). Astăzi, deși încă
    tânără, euro este deja moneda a 340 de milioane de europeni. Aniversarea
    monedei euro a fost marcată și în Parlamentul European.

    Președintele Comisiei Europene, Jean Cluade
    Juncker     a vorbit despre lansarea monedei euro: Amintiți-vă de cei care,atunci când am lansat
    planul de adoptare a monedei unice europene, ne-au crezut nebuni. Ei susţineau
    că, într-un fel sau altul, această uniune monetară între țări atât de diferite
    nu va putea funcționa. Vocea lor se aude din ce în ce mai puţin azi. Deputați
    europeni sau din alte parlamente, jurnaliști de peste tot, profesori de drept,
    mai ales din Germania, profesori de științe economice, tot din Germania, toţi
    ne-au spus că ne aruncăm într-o aventură ce va duce UE pe marginea prăpastiei.
    Suntem însă departe de prăpastie pentru că astăzi putem constata cu
    satisfacție, chiar cu fericire, că munca noastră începută în urmă cu 20 de ani
    e încununată de succes.

    Moneda Euro este a doua cea mai importantă valută din lume,
    potrivit celui mai recent Eurobarometru    . Aproximativ 60 de țări din întreaga lume
    își leagă, într-un fel sau altul, monedele lor de cea europeană. Euro reprezintă o rezervă de
    valoare sigură pentru băncile centrale internaționale și este utilizat pentru
    emiterea titlurilor de creanță în întreaga lume și acceptat la scară largă
    pentru plăți internaționale.

    Sprijinul public în
    favoarea monedei euro a fost în mod constant ridicat în UE, în special în
    țările care o utilizează deja. Un sondaj arată că 74% dintre europeni consideră că moneda euro este benefică pentru
    UE, iar 64% au spus că
    este un lucru bun pentru țara lor. Pe de altă parte, 36% dintre europeni
    consideră moneda euro ca fiind unul dintre principalele simboluri ale Uniunii
    Europene, plasând-o pe locul doi, după libertate. Moneda unică a adus
    avantaje concrete atât gospodăriilor, cât și întreprinderilor și guvernelor europene:
    prețuri stabile, costuri mai mici ale tranzacțiilor, economii protejate, piețe
    mai transparente și mai competitive și intensificarea comerțului. În plus, Euro
    facilitează călătoriile și viața în străinătate și protejează economiile.




  • Preşedinţia României la Consiliul UE – Summitul de la Sibiu

    Preşedinţia României la Consiliul UE – Summitul de la Sibiu

    În discursurile rostite şi în declaraţiile
    de presă făcute cu ocazia lansării, la Bucureşti, a primei Preşedinţii a
    României la Consiliul UE, liderii europeni au subliniat reperele celor şase
    luni: Brexit, alegerile europene, Cadrul Financiar Multianual, aderarea la
    Schengen, dar şi Summitul de la Sibiu, văzut ca reper al Preşedinţiei române    .




    Primul summit european după ieşirea Marii Britanii
    din UE sau summitul în care se va decide viitorul Europei    . Aşa este apreciată
    reuniunea informală a şefilor de stat, care va avea loc la Sibiu, chiar în data
    de 9 Mai, de Ziua Europei. Ideea organizării summitului la Sibiu a apărut în
    2017, la solicitarea făcută de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker, în cadrul discursului său privind Starea Uniunii. Acum, la întâlnirea
    de la Bucureşti cu preşedintele executivului european, preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a vorbit despre summitul de la Sibiu ca despre o piatră de
    hotar a preşedinţiei României, un moment în care se vor defini priorităţile şi
    strategiile europene pentru perioada 2019-2024.


    Privind
    către viitorul nostru comun, summitul informal de la Sibiu, din 9 mai, credem
    că va constitui un reper pentru preşedinţia noastră, dar şi pentru Uniunea
    Europeană, în ansamblul său, ţinând cont de rolul său important în pregătirea
    viitoarelor priorităţi şi abordărilor strategice pentru perioada de după
    alegerile europarlamentare. Am discutat aceste chestiuni. Am fost de acord că
    orientările care vor fi trasate cu această ocazie cu privire la viitorul
    proiectului european trebuie să aibă o bază consensuală şi să răspundă aşteptărilor
    cetăţenilor europeni.


    La summitul de la Sibiu, Uniunea va trebui să dea
    un semnal că renaşte şi vine cu noi strategii după plecarea Marii Britanii,     a
    afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.


    Va fi o
    reuniune a stabilităţii. Pentru că, în ziua în care Regatul Unit va părăsi UE,
    va trebui să ne demonstrăm nouă înşine şi celor care ne observă din afară, că
    UE nu a ajuns la finalul său, ci are un nou început. Este o nouă etapă în lunga
    sa istorie, care nu a fost niciodată un curs de apă prea liniştit.


    Responsabilitatea României este foarte mare la
    summitul de la Sibiu, mai ales că, două săptămâni mai târziu, în perioada 23-26
    mai 2019, vor avea loc alegerile europarlamentare. Ceea ce va însemna o nouă
    configurație a Parlamentului European şi a Comisiei Europene.


    Va trebui ca, la Sibiu, să ne convingem
    concetățenii că, în aspectele esențiale, împărtășim aceeași viziune asupra scopului
    Uniunii noastre. Popoarelor europene nu le plac incertitudinea și scopurile
    vagi. Le plac orientările clare, nu aproximările și jumătățile de măsură     – a
    fost mesajul transmis de Jean-Claude Juncker toamna trecută, în timpul
    discursului privind starea Uniunii din 2018.




  • Reacții europene după respingerea acordului dintre UE și Marea Britanie privind Brexit

    Reacții europene după respingerea acordului dintre UE și Marea Britanie privind Brexit

    Liderii
    Uniunii Europene ar putea decide să
    extindă termenul de 29 martie pentru ieşirea Marii Britanii din blocul
    comunitar, în cazul în care Londra furnizează un motiv valid pentru o astfel de
    cerere, a anunţat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Anunţul a survenit
    la o zi după ce deputaţii britanici au respins, cu o largă majoritate, 432 de
    voturi pentru faţă de 202 împotrivă, acordul de retragere a Marii Britanii din
    Uniunea Europeană.     Pe de altă parte, premierul britanic Theresa May a dat
    asigurări, miercuri, când a trecut cu bine de o moţiune de cenzură, că ţara sa
    va părăsi Uniunea Europeană la 29 martie    . După rezultatul de
    miercuri seara din Camera Comunelor, purtătorul de cuvânt al
    prim-ministrului britanic a declarat că nu
    exclude retragerea din Uniunea Europeană fără acord, iar ministrul muncii,
    Amber Rudd, a afirmat că nicio opţiune nu poate fi exclusă, nici măcar amânarea
    Brexit-ului.


    Anterior, preşedintele
    Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker solicitase Marii Britanii să îşi
    clarifice intenţiile cât mai repede posibil, precizând că, deşi Comisia
    Europeană nu îşi doreşte un divorţ fără acord, Bruxelles-ul va continua
    să îşi pregătească munca pentru o soluţie de urgenţă pentru a fi sigură că UE
    este pe deplin pregătită     în faţa consecinţelor unui Brexit dur. La rândul său,
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut apel, într-un mesaj
    postat pe Twitter, la o ‘soluţie pozitivă’.


    Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a evocat miercuri în
    plenul Parlamentului European posibilitatea renegocierii declaraţiei politice
    privind viitoarea relaţie dintre UE şi Regatul Unit. Acest
    compromis ne oferă timpul necesar pentru a negocia viitoarea noastră relaţie,
    pe baza unei declaraţii politice pe care să o convenim noi, Uniunea Europeană
    cu guvernul britanic, o declaraţie care să lase deschisă posibilitatea unor
    opţiuni diverse, respectând principiile noastre fundamentale. Bineînţeles, în
    toate ipotezele, vă reamintesc, ratificarea acestui acord de retragere este
    necesară, e un pas prealabil pentru a crea încrederea reciprocă dintre noi în
    perspectiva unei a doua negocieri care ar trebui să se deschidă cât mai repede
    posibil, negociere cu privire la viitoarea noastră relaţie.


    Negociatorul-şef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a subliniat că
    acordul respins de Camera Comunelor are aproape 600 de pagini şi că elaborarea
    acestuia a presupus 18 luni de muncă pentru echipa sa şi pentru instituţiile
    europene.     Michel Barnier în plenul Parlamentului European: Atâta
    vreme cât nu se va găsi o soluţie la actualul impas politic al britanicilor,
    atâta timp cât nu va fi identificată o soluţie clară pentru ieşirea Marii
    Britanii, cu un sprijin parlamentar clar, noi nu suntem în măsură să facem
    progrese. De aceea viitoarele etape trebuie să fie aşa cum aţi spus şi dvs indicate
    clar de guvernul britanic.



    În timp ce state precum Austria şi Germania par dispuse să acorde Londrei un
    timp suplimentar Londrei pentru evitarea unui Brexit dur, Franţa îşi va
    intensifica pregătirile în perspectiva unui Brexit fără acord    , urmând să adopte
    în această săptămână un proiect de lege care abilitează guvernul de la Paris să
    emită ordonanţe. Pe de altă parte, preşedintele organizaţiei patronale franceze
    Medef, Geoffroy Roux de Bézieux, a cerut firmelor franceze să se pregătească pentru
    cel mai rău scenariu, chiar dacă acesta nu este sigur    . Conform acestui
    scenariu, persoanele, bunurile, serviciile şi capitalurile nu ar mai putea
    circula liber între Europa şi Regatul Unit.


  • Priorities of Romania’s presidency presented in Strasbourg

    Priorities of Romania’s presidency presented in Strasbourg

    Two weeks after Romania took over, for the
    first time, the presidency of the Council of the European Union, PM Viorica
    Dancila went to Strasbourg to present MEPs the priorities of the country’s six-month
    mandate.






    Only several days before, the President of the European Commission Jean-Claude
    Juncker, the President of the European Council Donald Tusk and the President of
    the European Parliament Antonio Tajani travelled to Bucharest for the official
    launch of Romania’s mandate.






    Unlike the meeting at the
    Romanian Athenaeum in Bucharest, which was rather festive, the meetings in Strasbourg
    were concrete and often polemical. Brexit and the negotiation of the EU budget
    for the 2021-2027 period are the most important issues that Bucharest will have
    to tackle in the upcoming period, PM Dancila has said.




    A total of 257 dossiers
    have to be debated in only four months, given the start of the election
    campaign for the European Parliament elections in May. It is important, PM
    Dancila has said, to show the European citizens that the EU institutions are
    working for them. Europe has always managed to overcome the obstacles and
    recover after less fortunate episodes of history, Dancila went on to say,
    pledging to put cohesion at the centre of the Romanian presidency’s agenda.






    Viorica Dancila: Emphasis will be laid on political cohesion, illustrated
    by the need for unity among member states, economic and territorial cohesion aimed
    at reducing the development gaps among member states and regions and social
    cohesion, important through the
    perspective of preserving the four freedoms of the domestic market of the
    European Union.






    Bucharest also plans to regulate the Energy
    Union, to have a coherent management of migration flows, through
    cooperation between the countries of origin and the transit countries, and to
    extend the competences of the European Public Prosecutor’s Office. Special
    attention will be also paid to the Western Balkans.






    PM Dancila has also reminded that postponing
    Romania’s Schengen accession is regarded by Romanians as an inequity. In
    keeping with procedures in Strasbourg, after Prime Minister Dancila’s speech
    the opinions of the European Parliament’s political groups followed. Predictable
    enough, the European Socialists and the Democrats, with whom the Social
    Democratic Party, the main party of Romania’s ruling coalition is affiliated,
    have supported the agenda presented by Dancila. In their opinion, having a
    single energy market, solving the migration problem and ensuring the security
    of the EU are very important.






    On the other hand, the Green, left and
    Liberal MEPs did not hesitate to criticise the state of things in Bucharest,
    where the perseverance with which the ruling coalition made up of the Social Democratic
    Party and the Alliance of Liberals and Democrats is ignoring the street
    protests and is pushing to change the justice laws and criminal codes is seen
    as an attempt to subordinate magistrates and put an end to the anti-corruption
    efforts.



  • Importanţa cooperarii în era digitală

    Importanţa cooperarii în era digitală

    Europa are nevoie, mai
    mult decât oricând, de cooperare şi de investiţii pe termen lung.
    Instabilitatea economică din perioadele de criză globală, dar şi problema
    migraţiei     tind să slăbească o coeziune creată în decenii. Iar Uniunea Europeană
    caută, în plin avânt al erei digitale, să-şi păstrezea identitatea şi să
    consolideze încrederea cetăţenilor în valorile europene    .


    Instabilitatea economică
    este o problemă deosebit de serioasă, care se manifestă la nivel mondial.
    Conflictul din Africa, dar şi neajunsurile pe care le au de înfuntat ţările
    vecine Uniunii Europene fac aceste zone să acceseze cu greu investiţii. Planul
    european de investiţii externe reprezintă poate cel mai ambiţioasă iniţiativă
    de până acum a Comisiei Europene    . La
    10 iulie 2018,Uniunea Europeană a implementatun pachet de programe de garanţii
    financiare în valoare de aproximativ 800 de milioane de euro. Potrivit
    estimărilor, acest pachet va contribui la stimularea unor investiţii publice şi
    private de aproximativ 9 miliarde de
    euro în Africa şi în vecinătatea Uniunii Europene, suma vizată fiind de 44 de
    miliarde de euro până în 2020. Cu ajutorul unor contribuţii pe măsură din
    partea statelor membre şi din alte surse, investiţiile stimulate prin acest
    plan s-ar putea dubla.

    Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei
    Europene: Nu plecăm de la zero. Acum doi ani, am
    lansat planul de investiţii pentru Europa, care valorează, la nivel global, 44
    de miliarde de euro. Dintre acestea, 37 de miliarde au intrat deja în faza de
    execuţie, fapt că demonstrează că facem ceea ce ne-am propus. Iată, semnăm acum
    două acorduri care au o importanţă deosebită. Primul dintre acestea este un
    acord de garanţie a programului de investiţii pentru întreprinderile mici şi
    mijlocii. Comisia a pus la dispoziţie 75 de milioane de euro, ceea ce ar trebui
    să mobilizeze 750 de milioane de euro din investiţii şi să creeze 800 de mii de
    locuri de muncă. Cel de-al doilea acord semnat constă în implementarea zonei
    continentale de liber schimb pentru Africa. Suma pe care o punem la dispoziţia
    acestui program important se ridică la 50 de milioane de euro.



    Totodată, Comisia
    Europeană     merge mai departe cu iniţiativele pentru digitalizarea industriei şi
    a serviciilor conexe în toate sectoarele şi pentru stimularea investiţiilor,
    prin intermediul parteneriatelor strategice şi al reţelelor. Pentru următorul buget pe termen lung al Uniunii
    Europene pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană propune majorarea la 123 de miliarde de euro a
    bugetului pentru acţiunea externă, simplificarea structurii acestui buget şi
    sporirea eficacităţii sale, pentru a putea face faţă provocărilor cu care se
    confruntă planeta la acest moment.


  • Ceremonia de preluare a președinției Consiliului UE

    Ceremonia de preluare a președinției Consiliului UE


    Respectarea statului de drept și a valorilor europene au fost puse în prim-plan de liderii europeni, la ceremonia de preluare a președinției rotative a Consiliului UE de la București.



    Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a făcut apel la unitatea statelor UE în lupta cu valul populist aflat în creșetere: “În faţa unei Uniuni incapabile să dea răspunsuri rapide sirenele populiste câştigă teren. Şi totuşi, într-o lume mai nesigură ca oricând, trebuie să avem, mai mult ca oricând, o Europă puternică pentru a ne proteja cetăţenii. Este esenţial să lucrăm împreună pentru o Europă mai eficientă.(…) Forţa Europei este opusul violenţei, drumului naţionalist. Ea se bazează pe valori, pe democraţie, pe statul de drept, pe respectul demnităţii şi libertăţii fiecăruia.”



    Tajani: Reducerea fondurilor de coeziune şi cheltuielile în agricultură ar fi o eroare



    Oficialul european și-a manifestat sprijinul pentru un viitor buget comunitar în care să primeze politica de coeziune. “Europa trebuie să-şi asigure mijloacele pentru a reuşi. Este primordial ca viitorul buget multianual al UE să fie unul politic, care reflectă priorităţile unei Europe eficiente. Ar fi o mare eroare să reducem fondurile de coeziune şi cheltuielile în agricultură. Trebuie să ajungem la un buget care stimulează investiţiile în economia reală”, a spus Tajani.



    Juncker: România trebuie să facă parte din Schengen



    “Uniunea Europeană este formată din compromisuri, dar când vorbim de statul de drept şi de lupta anticorupţie, nu există niciun compromis posibil”, a subliniat și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în cadrul cermoniei găzduite de Ateneul Român.



    Totodată, Juncker și-a reiterat sprijinul includerea României în spațiul Schengen: “România are locul ei în centrul Uniunii Europene. Uniunea Europeană nu este completă fără România. Locul natural al României este şi în centrul zonei Schengen. Pledam în 2014 că România trebuie să facă parte din Schengen. Rămân fidel acestei promisiuni. România trebuie să facă parte din zona Schengen.”



    Donald Tusk: Apărați respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia



    Însă dicursul în română al lui Donad Tusk, preşedintele Consiliului European, a fost cel care a ridicat sala în picioare nu numai sala Ateneului și a stârnit emoția românilor din fața televizor cu o trimitere le un moment istoric din fotbalul românesc:


    “Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionesco – sunt toţi eroi ai imaginaţiei mele, la fel ca sportivii de talia Nadiei Comăneci şi a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei Campionilor Europei la fotbal de la Sevilia, din 1986, când Steaua Bucureşti a învins FC Barcelona.


    Şi aş vrea să fac un apel la toţi românii să apere, în România şi în Europa, fundamentele civilizaţiei noastre politice – libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia. Să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”



    La rândul lor, președintele României, Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu și vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, delegat în locul liderului PSD, Liviu Dragnea, plecat în vacanță, au dat asigurări că România își propune un mandat în care să consolideze unitatatea și coeziunea Europei.


  • România a preluat oficial Preşedinţia Consiliului UE

    România a preluat oficial Preşedinţia Consiliului UE

    Pentru prima dată, România a preluat președinția Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține jumătate de an. Pe 10 ianuarie, la Bucureşti, a avut loc o ceremonie oficială de preluare a preşedinţiei Consiliului UE, unde au participat oficiali europeni.

    Primul eveniment al Preşedinţiei române este vizita preşedintelui CE, Jean Claude Juncker, şi a Colegiului comisarilor care a avut loc în perioada 10-11 ianuarie la Bucureşti, iar în 30 ianuarie va avea loc reuniunea miniştrilor Apărării din statele membre.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a declarat, că România este bine pregătită din punct de vedere tehnic, pentru preşedinţia de şase luni.

    Noi am discutat, cu va face România mai multe progrese în respectarea statului de drept și în combaterea corupției cu atât va avea o președinție mai încununată de succes. România are in față atribuții extraordinar de dificile trebuie să cădem deacord asupra liniilor de bază ale viitorului aport financiar al cadrului financiar multianual avem încă 257 de propuneri legislative care sunt pe masa colegiuitorilor o sa-i rămână multe lucruri președinției române intr-o perioadă foarte scurta pentru că Parlamentul European va înceta activitățile în luna aprilie, deci rămân cam patru luni utile președinției române dar am văzut cât de bine sunt pregătiți miniștrii în domeniile lor. România va ști să gestioneze urmările Brexit– ului în modul cel mai bun și sunt convins că România va reuși să finalizeze un număr mare de propuneri care sunt încă pe masa de lucru a Parlamentului și Consiliului. Cred că se întâlnesc în foarte multe puncte programele Comisiei cu al Guvernului României mai sunt unele divergențe în ceea ce privește evoluția statului de drept am discutat despre acest lucru dar aceată chestiune nu privește președinția română ci ține de relația bilaterală între România și Comisia Euripeană sau Uniunea Europeana.

    Inaugurarea preşedinţiei române a fost marcată, la 10 ianuarie, şi de un concert la Ateneul Român. Programul artistic a fost asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artişti români de recunoaştere internaţională.


  • Viitorul buget UE – prioritate a Preşedinţiei române

    Viitorul buget UE – prioritate a Preşedinţiei române

    Preşedinţia română a Consiliului Uniunii Europene va încerca să obţină un consens politic în rândul statelor membre cu privire la viitorul buget comunitar. Aceasta este una dintre temele discutate, vineri, la Bucureşti, cu echipa de comisari europeni.

    Viitorul cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027 este principala provocare cu care se va confrunta Preşedinţia Română a Consiliului Uniunii Europene. Săptămâna trecută, la prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale prezidată de România, ministrul pentru afaceri europene, George Ciamba, sublinia că bugetul Europei trebuie să reflecte felul în care vrem să arate Europa în viitor, aşa că trebuie să ne asigurăm că rezultatul acestor negocieri este echilibrat și adaptat la nevoile și așteptările cotidiene ale cetățenilor Europei.

    Preşedinţia română a informat Consiliul Afaceri Generale că intenționează să continue discuțiile la nivel tehnic și politic în vederea realizării de progrese semnificative cu privire la structura și conținutul următorului cadru financiar multianual, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului în toamna anului 2019. Subiectul a fost abordat şi la sfârşitul săptămânii trecute, în discuţiile avute, la Bucureşti, de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi comisarii europeni, cu preşedintele României, Klaus Iohannis şi cu premierul Vioria Dăncilă.

    Şeful Comisiei Europene a apreciat efortul depus de preşedinţia Austriacă a Consiliului în ultimele şase luni şi a subliniat rolul important pe care-l are preşedinţia română pentru finalizarea viitorului buget. Va fi o Președinție care va trebui să se ocupe și de perspectivele financiare multianuale. Președinția austriacă deja a parcurs partea tehnică, iar acum Președinția română trebuie să continue pe calea deschisă, pentru că nu putem să întrerupem chiar acum, înainte de alegerile europene, acest proces, nu putem să avem o pauză nici în acțiune, nici în procesul de reflecție și dorim ca tot acest dosar să fie tratat cu atenția și viteza pe care le merită.

    România este pregătită pentru perioada dificilă, dar interesantă care urmează, a spus preşedintele Klaus Iohannis. El a subliniat că ţara noastră este decisă să obţină rezultate deosebite în cele şase luni de mandat: În cadrul negocierilor pe care le vom avea în următoarele șase luni vom urmări obținerea unor rezultate consensuale, echilibrate și adaptate realităților pe care cetățenii din întreaga Europă le percep zilnic.Președinția română a Consiliului Uniunii Europene va fi pe deplin angajată în acest proces în conformitate cu obiectivul pe care l-a stabilit ultimul Consiliu European, respectiv atingerea unui acord politic până la sfârșitul anului 2019.



  • Retrospectiva săptămânii 06.01 -12.01.2019

    Retrospectiva săptămânii 06.01 -12.01.2019

    România a preluat
    oficial Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene


    România a preluat, oficial, pe 10
    ianuarie, prima sa Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene, printr-o
    ceremonie organizată la Ateneul Român la care au fost prezenţi lideri de la Bucureşti şi ai UE.La 12 ani de la aderarea la
    Uniune, România preia un rol de prim-plan la nivel european, cu obiectivul
    principal de a contribui la consolidarea unui Europe mai coezive, mai unite și
    mai puternice, a afirmat, în discursul său, şeful statului Klaus Iohannis.
    România va conduce cu demnitate Consiliul UE – a declarat şi premierul
    Viorica Dăncilă, care a adăugat că îşi doreşte ca, la finalul mandatului,
    Uniunea să fie mai unită, mai solidă și mai solidară. La rândul său,
    preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a ținut un discurs emoţionant în limba română. Donald Tusk a afirmat, între
    altele, că depinde de România să demonstreze dacă politica sa poate fi un
    exemplu bun sau un avertisment dur pentru o Uniune Europeană care se luptă cu
    ascensiunea populismului şi a naţionalismului. El a adresat un apel românilor
    să apere în Romănia şi în Europa fundamentele civilizației politice,
    libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de
    drept și Constituția.România
    preia președinția UE într-un moment crucial, a spus preşedintele Comisiei
    Europene, Jean-Claude Juncker. El a menţionat că Uniunea nu ar fi completă fără
    România și locul natural al României e și în zona Schengen. Contez pe energia
    și unitatea întregii națiuni române pentru a putea decide ce trebuie să facem
    și ce vom putea face în următoarele luni, a încheiat Juncker.Momentul lansării preşedinţiei
    României a fost marcat de un concert la Ateneul Român, susţinut de Orchestra
    Uniunii, care a interpretat Rapsodia Română numărul 1 de George Enescu şi Oda
    Bucuriei de Ludwig van Beethoven, devenită, din 1985, Imnul Uniunii Europene.Vineri, la Bucureşti, şeful CE
    Jean-Claude Juncker s-a întâlnit, între alţii, cu preşedintele Klaus Iohannis
    şi cu premierul Viorica Dăncilă. Oficialii europeni au avut programate şi
    discuţii la Guvern cu miniştrii români care vor conduce vreme de şase luni, la
    Bucureşti şi la Bruxelles, reuniuni de lucru cu omologii lor din statele
    membre.



    La Bruxelles – prima reuniune a Consiliului Afaceri Generale
    sub egida preşedinţiei române.


    Ministrul afacerilor europene
    George Ciamba a participat, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Generale, la prima
    reuniune prezidată de România de la preluarea preşedinţiei Consiliului UE, la 1
    ianuarie. Ministrul a prezentat priorităţile Preşedinţiei, evidenţiind cei
    patru piloni pe durata mandatului de şase luni: Europa convergenţei, Europa
    siguranţei, Europa – actor regional şi Europa valorilor comune. Referindu-se la
    contextul european în care se desfăşoară mandatul României – marcat de o serie
    de procese complexe precum Brexit-ul, negocierile pentru viitorul cadru
    financiar, etapa finală a procesului de reflecţie asupra viitorului Europei şi
    alegerile pentru Parlamentul European din mai 2019 – Ciamba a apreciat că
    Uniunea are nevoie, mai mult ca niciodată, de unitate şi coeziune



    Tensiuni între Preşedinţie
    şi Guvern în privinţa unor nominalizări


    Războiul între
    Presedinţia şi Guvernul de la Bucureşti au continuat. După ce şeful statului
    Klaus Iohannis a refuzat miercuri, pentru a doua oară, numirea în funcţia de procuror şef al DNA a Adinei
    Florea, iar Anca Jurma a anunţat că nu
    mai doreşte prelungirea mandatului de şef interimar, procurorul general s-a văzut
    nevoit să ia o decizie. El l-a numit pe procurorul-şef adjunct al Direcţiei
    Naţionale Anticorupţie, Călin Nistor, să
    asigure interimatul la conducerea instituţiei. Funcţia de procuror-şef al DNA a
    devenit vacantă după ce Laura Codruţa Kovesi a fost revocată printr-un decret
    emis pe 9 iulie 2018 de preşedintele Klaus Iohannis, care a pus în aplicare o
    decizie a Curţii Constituţionale. Tot săptămâna aceasta, premierul Viorica Dăncilăi-a transmis o scrisoare
    şefului statului în care îi propune, din nou, pe Lia Olguţa Vasilescu în
    funcţia de viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Regionale şi
    Administraţiei Publice, şi pe Mircea Drăghici în funcţia de ministru al
    Transporturilor. Premierul a precizat că cele două propuneri îndeplinesc condițiile
    de legalitate prevăzute de lege, iar persoanele propuse nu se găsesc în vreun
    caz de incompatibilitate.Joi, şeful statului îi trimisese premierului
    motivaţia prin care îi respinsese, deja, pe cei doi.


    Economia românească a
    înregistrat, în 2018, rezultate foarte bune


    România a
    înregistrat, anul trecut, rezultate economice foarte bune – a anunţat premierul
    Viorica Dăncilă, în prima şedinţă de guvern din acest an. Potrivit prim-ministrului,
    în primele nouă luni ale anului trecut România a avut o creştere economică de
    4,2%, dublul avansului economic înregistrat în UE, iar aceasta creştere s-ar datora, în principal,
    industriei. Premierul a mai menţionat scăderea şomajului, dar şi majorarea
    ratei de absorbţie a fondurilor europene la peste 26%.

  • 11.01.2019 (mise à jour)

    11.01.2019 (mise à jour)

    Présidence Conseil UE — Cette première expérience de Bucarest à la tête du Conseil de l’UE représente une bonne occasion pour que la Roumanie réaffirme son engagement en la faveur de la consolidation du projet européen, a déclaré vendredi, à Bucarest, le président Klaus Iohannis, lors d’une rencontre avec le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, et les membres du Collège des commissaires. Par ailleurs, a ajouté le chef de l’Etat, l’exercice de cette présidence mettra en évidence le désir de réussite de la Roumanie dans l’exercice de son mandat, un mandat qui soit orienté vers l’obtention des résultats concrets, qui contribuent à faire avancer l’agenda européen dans le contexte complexe qui sera celui des six prochains mois. A son tour, Jean-Claude Juncker a exprimé sa conviction que la Roumanie a toutes ses chances pour avoir une présidence du Conseil réussie, soulignant toutefois que les conflits politiques internes ne doivent pas être exportés au niveau européen.La présidence roumaine au Conseil de l’UE doit offrir une lueur d’espoir, d’autant plus qu’elle a lieu dans un contexte difficile pour l’Europe. Jean-Claude Juncker et les membres du Collège des commissaires qui se trouvent jeudi et vendredi à Bucarest ont aussi rencontré la première ministre VioricaDăncilă. La cheffe de l’Exécutif roumain a souligné la similitude d’approches entre le gouvernement de Bucarest et la Commission européenne dans le sens d’un renforcement de l’Union, qui obtienne des résultats concrets en la faveur de tous ses citoyens. La visite des membres de la Commission européenne à Bucarest a eu lieu dans le contexte de la reprise officielle par la Roumanie de la présidence du Conseil de l’UE. L’événement avait été marqué jeudi soir à l’Athéné roumain par des discours portant sur la signification et l’importance du moment et sur la place de la Roumanie en Europe.



    Visite — Le Pape François fera une visite apostolique en Roumanie, pays de confession majoritairement chrétienne orthodoxe, du 31 mai au 2 juin prochain, ont annoncé ce vendredi le Vatican et la présidence de la République de Bucarest. En plus de la capitale, le Souverain Pontife se rendra à Iaşi (nord-est), à Blaj (centre) et au sanctuaire marial de ŞumuleuCiuc (centre). La Conférence des évêques catholiques de Roumanie fait savoir, dans un communiqué, que la visite du Pape aura principalement un caractère pastoral, ainsi qu’une dimension œcuménique, mise en évidence par le thème de son déplacement en Roumanie, « Cheminons ensemble ! ». Les évêques catholiques de Roumanie espèrent que la visite du Souverain Pontife aide le pays à rassembler tout ce qui est bon et valeureux pour le bien commun et œuvrer en faveur du dialogue entre les Eglises chrétiennes, sur la base du respect de l’altérité.


    Ce sera la seconde visite d’un Pape en Roumanie, après celle de saint Jean-Paul II en mai 1999, premier successeur de Pierre à se rendre sur une terre majoritairement orthodoxe depuis le schisme de 1054.



    Transporteurs — Les représentants des transporteurs roumains ont manifesté vendredi devant le siège du Représentant de la Commission européenne de Bucarest pour protester contre les nouvelles réglementations régissant le domaine. La manif a été organisée par l’Union nationale des transporteurs routiers qui a précisé que la nouvelle réglementation mènera à la ségrégation entre l’Est et l’Ouest de l’Europe. Selon les manifestants, le coût des opérations de transport va augmenter, alors que les taxes et les impôts seront perçus sur le territoire des Etats où ils déroulent leurs activités. Pour mieux faire passer le message auprès de la Commission européenne et du gouvernement roumain, le mouvement a été organisé au moment où le président de la Commission européenne, Jean-Claude Junker, et le Collège des commissaires étaient présents à Bucarest. Une manifestation similaire des transporteurs originaires de l’Est de l’Union a eu lieu jeudi à Bruxelles, à la suite duquel la commission Transports du Parlement européen s’est saisie du dossier, faisant avorter une série de propositions considérées discriminatoires par les transporteurs originaires d’Europe de l’Est.



    Initiative — Lancement, ce vendredi, de l’Initiative civique “Europe cares” (“l’Europe s’en soucie”), par le biais de laquelle les parents d’enfants porteurs de handicap de 7 pays membres de l’UE, dont la Roumanie, ont décidé de faire entendre leur voix et de plaider en faveur du droit de ces enfants à l’éducation inclusive. L’UE ne dispose pas de législation dédiée à cette catégorie de personnes, ce qui cause nombre de problèmes, tels l’exclusion et la ségrégation. Il n’y a pas non plus de mesures censées aider les élèves de cette catégorie à intégrer l’enseignement général obligatoire. Le Centre européen pour les droits des enfants en situation de handicap a aidé, ces 8 dernières années, plus d’un millier d’enfants de Roumanie à obtenir le droit à l’éducation. A noter que plus de 70 millions de personnes atteintes d’un handicap vivent en Europe.



    Météo — Il fera froid en Roumanie, dans les prochaines 24 heures. Samedi matin, le thermomètre affichera des températures entre moins 13 et moins 3 degrés.