Tag: Jens Stoltenberg

  • NATO expansion continues

    NATO expansion continues

    Foreign ministers of the NATO member countries have unanimously decided in Brussels to invite Montenegro to join NATO, thus continuing the alliance’s expansion into the Balkans in spite of protests by Russia. Montenegro is to become, in two years at the most, the alliance’s 29th member. This decision, as NATO Secretary General Jens Stoltenberg pointed out, is not directed against anyone. NATO was established 70 years ago as a defensive alliance.



    Even so, Russian officials see this as a provocation, as Moscow opposes any NATO extension to former communist areas of eastern and southeastern Europe. Jens Stoltenberg said extending the invitation to the small Balkan country proved that the defence alliance’s “open door” policy of extending membership to those that wish it still stands. Romania also benefited by this policy by joining the alliance in 2004.



    It is now Romania’s turn to support aspiring members, Romanian Foreign Minister Lazar Comanescu has said: “This decision is an important message for NATO partners as well, such as the Republic of Moldova, Georgia and Ukraine.”



    According to Russian officials any expansion of NATO was “a mistake, even a provocation” and Montenegros accession would result in “retaliatory actions”. In the context of the crisis in Ukraine and Russia’s extended military presence, Romania has called on its NATO allies to reflect on the Black Sea area policy.



    Foreign Minister Lazar Comanescu: “The situation shows that it is impossible to return to a “business as usual” kind of formula. But, if Russia proves willing to approach things in a constructive manner, particularly with respect to the Minsk accords, resuming dialogue with this country is, of course, possible. For the time being though, a prudent attitude is necessary.”



    Supporting the idea of strengthening collective defence on NATO’s eastern border, Romania agreed to host on its territory the Multinational Division Headquarters for the South East and the NATO Force Integration Unit. Foreign Minister Lazar Comanescu signed in Brussels the accord that provides the legal framework for the functioning of these structures.



    (Translated by: Elena Enache)

  • NATO – extinderea continuă

    NATO – extinderea continuă

    Reuniţi la Bruxelles, miniştrii de externe din ţarile
    membre ale Alianţei Nord-Atlantice au decis, în unanimitate, să invite micul
    stat al Muntenegrului să intre în NATO, care îşi continuă extinderea în
    Balcani, spre nemulţumirea profundă a Rusiei. Muntenegrul ar urma să devină, în
    maximum doi ani, al 29-lea aliat. Această decizie – a punctat secretarul
    general al NATO, Jens Stoltenberg – nu este îndreptată împotriva cuiva.

    Alianţa
    Nord-Atlantică există de 70 de ani şi este defensivă. Chiar şi aşa, oficialii
    de la Moscova denunţă lărgirea spre Est, apreciind că este o provocare şi o
    atingere adusă sferei ruseşti de influenţă. Politica uşilor deschise a NATO a ajutat la implementarea democraţiei şi
    securităţii în statele care au devenit membre – a punctat, în replică, Jens
    Stoltenberg. De această politică esenţială după 1989 a beneficiat inclusiv România,
    care a aderat la Alianţă în 2004. A venit, acum, rândul ei să îi susţină pe
    noii aspiranţi, după cum declară şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Lazăr Comănescu: E foarte importantă, ca mesaj, această decizie şi pentru ţările
    care sunt în relaţii de parteneriat cu Alianţa. Am în vedere în primul rând Republica Moldova,
    Georgia şi Ucraina.

    Folosind termeni precum ‘spirală a extinderii’ sau ‘expansiune’, Rusia ameninţă cu o reacţie corespunzătoare la
    decizia miniştrilor aliaţi de externe de a invita Muntenegrul să intre în NATO,
    pe care o interpretează drept o confruntare deschisă, capabilă să producă
    consecinţe destabilizatoare suplimentare pentru sistemul de securitate
    euroatlantic. Extrem de
    proaspătă în memoria colectivă, intervenţia ruşilor din Ucraina a adus, totuşi,
    în discuţie aşa-numitul ‘război hibrid’, o combinaţie de tactici militare şi
    civile, de operaţiuni secrete şi publice, de propagandă, dezinformare şi
    atacuri informatice. În plus, în contextul unei prezenţe militare
    sporite a Rusiei, România a solicitat o reflecţie din partea partenerilor din
    NATO privind zona Mării Negre.

    Ministrul de externe Lazăr Comănescu: Situaţia arată
    că nu se poate reveni la o formulă gen business as usual. Dar, în măsura
    în care Rusia dă dovadă de o abordare constructivă – şi aici am în vedere în
    mod deosebit îndeplinirea, cu privire la Ucraina, a acordurilor de la Minsk -
    evident că se pot face paşi spre reluarea dialogului cu această ţară. Deocamdată,
    însă, o anumită prudenţă este necesară.

    Consecventă consolidării apărării
    colective din flancul estic al NATO, România a acceptat găzduirea, pe
    teritoriul său, a Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est şi a
    Unităţiide integrare a a forţelor
    aliate.

    Ministrul Lazăr Comănescu a semnat, la Bruxelles, acordul prin care se
    asigură cadrul juridic necesar funcţionării acestor structuri.

  • NATO strengthens its eastern border

    NATO strengthens its eastern border

    The summit is taking place against the background of recent changes in
    the security context in the area. In an interview with Radio Romania,
    ambassador Sorin Ducaru, NATO Assistant Secretary General, presented the
    situation and talked about possible risks:




    Sorin Ducaru: The situation is rather
    dynamic, and not in a good sense. The illegal annexation of Crimea by Russia
    was followed by several other actions related to a tendency of militarising the
    peninsula, and I’m not only talking about the military presence and the number
    of soldiers. There is also a tendency to install several pieces of equipment,
    missile systems, air and naval systems.
    A matter of concern is also Russia’s rhetoric on the possibility to
    place nuclear armament in Crimea. This rhetoric alone, even though we speak
    only of rhetoric in this case, can generate destabilizing effects.






    Romania is now at his highest security level since it
    joined NATO, particularly against the backdrop of NATO’s recent decisions to
    strengthen its eastern flank, the Director General for Strategic Affairs with
    the Romanian Foreign Ministry, Dan Neculaescu has said.






    Dan Neculaescu: I’d dare say that most
    likely than not Romania now enjoys the best protection level in its recent
    history. After the Ukrainian crisis of March 2014 when Russia illegally annexed
    the peninsula, measures were taken at several levels to secure the allies,
    including Romania. The first level was the security measures that practically consisted
    of exercises, including surveillance flights, as well as of a rotating military
    presence on the territory of the eastern allies. The second level was that of
    the allies that had a special relation with Romania, especially the US, and
    that had a consolidated and strengthened presence on Romania’s territory. But
    not only the US. It was also Canada and Portugal. Last year we had a contingent
    of Canadian aircraft, this year we have a contingent of Portuguese planes.
    What’s next? We mean to consolidate NATO’s presence in Romania. To this end,
    the upcoming summit in Poland in 2016 is quite important.






    NATO’s policy of eastern flank
    consolidation includes the new command center in Romania, which became
    operational this month, along with five others, in Bulgaria, Poland, Estonia,
    Latvia and Lithuania. Their mission is to facilitate deployment for NATO’s
    newly created Very High Readiness Joint Task Force and to coordinate exercises.
    Around 40 officers will man each of the centers, which will be fully operational
    by the time the NATO summit starts. While attending the ceremony to begin
    operations at the center in Lithuania, NATO Secretary General Jens Stoltenberg
    said:






    Jens Stoltenberg: Each headquarters will have
    a key role in planning NATO forces. And, if need be, in assisting potential
    reinforcements. They will ensure that, should our forces need to move, they can
    move quickly and effectively. And they send a clear message: No NATO ally
    stands alone. NATO is here and NATO is ready. Ready to defend all allies
    against any threat. Solidarity is the essence of our alliance. Our commitment
    to this fundamental principle – that an attack on one is an attack on all, is
    unwavering.




    The creation of
    new command and control units is aimed at improving the Alliance’s capability
    of providing a concrete and decisive response to any hostile action against
    NATO members as colonel Catalin Ticulescu explains. Ticulescu is commander of a
    NATO integration unit with the armed forces in Bucharest and was wounded during
    a patrol mission in Afghanistan.






    Catalin Ticulescu: The establishment of the
    command centre I am honoured to lead and later of the Multinational Division
    South-East, as well as the significant increase in the number of national and
    multinational exercises carried out this year, represent Romania’s firm
    response, solid commitment and consistent contribution to the efforts of the
    North Atlantic Alliance in demonstrating that it possesses the necessary
    capabilities to respond to any possible security threat against its members.
    This command centre is not a military base. It will not conduct military
    actions as such. Its role is to facilitate the rapid deployment of allied
    forces in the region, support collective defence and assist in the coordination
    of exercises and training carried out jointly with our allies.






    The center’s staff consists of 42 military, 27 of whom are from Romania
    as host country. The NATO Force Integration Unit in Bucharest will be
    coordinated, alongside the unit in Sofia, by the NATO Multinational Division
    South-East whose headquarters are in Bucharest.





  • Die Woche 29.06-03.07.2015 im Überblick

    Die Woche 29.06-03.07.2015 im Überblick

    NATO-Kommandostellen in Rumänien eingeweiht



    Die Nato ist stark mit Rumänien und Rumänien ist stark mit der Nato. Dies erklärte am Donnerstag der Generalsekretär der Nord-Atlantischen Allianz Jens Stoltenberg. Er sagte, die Allianz werde sich weiterhin gemeinsam mit der Europäischen Union entwickeln. Rumänien möchte in der aktuellen geopolitischen Krise ein Lieferant für Sicherheit“ sein, bekräftige der rumänische Landespräsident Klaus Iohannis. Nach Bukarester Beratungen mit Nato-Generalsekretär Jens Stoltenberg erklärte Johannis, dass Rumänien diesbezüglich seine Aktionen mit seinen Nato-Partnern synchronisieren werde. Rumänien sei ein fest entschlossener Partner, mit dem Nato zu jeder Zeit rechnen könne, sagte seinerseits der Generalsekretär der Allianz.



    Am Vortag war Stoltenberg mit dem Interims-Premierminister Gabriel Oprea sowie mit dem Verteidigungs- und Au‎ßenminister Mircea Dusa bzw. Bogdan Aurescu zu Gesprächen zusammengekommen. Stoltenberg weihte in Bukarest das Zentrum der ersten von zwei Kommandostellen auf rumänischem Territorium ein, die bis Jahresende zusammen mit den Kommandostellen aus Bulgarien, Polen, Estland und Litauen operationalisiert werden sollen. In jeder Kommandostelle sollen jeweils zweiundvierzig Nato-Vertreter arbeiten und für die Planung und Koordinierung der Militärübungen sowie für den Einsatz der Eingreiftruppen in Notsituationen zuständig sein. In der Ukrainekrise hatte die Nordatlantische Allianz beschlossen, ihre Ostflanke zu verstärken. Die Ma‎ßnahmen seien defensiv und nicht offensiv, sagte Jens Stoltenberg in Bukarest.




    Rumänischer Auslands-Nachrichtendienst hat neuen Chef



    Mihai Răzvan Ungureanu ist wieder Chef des rumänischen Auslands-Nachrichtendienstes. Im Herbst 2014 hatte der ehemalige Chef des Dienstes sein Amt niedergelegt um an den Präsidentschaftswahlen teilzunehmen. Mihai-Răzvan Ungureanu hatte auch im Zeitraum 2007-2012 während der Amtszeit von Traian Băsescu den externen Nachrichtendienst geleitet, zwischen 2004-2007 war er Au‎ßenminister und in der ersten Hälfte des Jahres 2012 bekleidete er das Premierminister-Amt. Der 47jährige Liberale ist bei den Sozialdemokraten nicht gerade beliebt, weil er dem Ex-Präsidenten Traian Băsescu, dem wichtigsten politischen Feind der sozialdemokratischen Partei, nahe stand.



    Ungureanu wurde vom Staatschef Klaus Iohannis im Amt vorgeschlagen und erhielt die Stimmen der Liberalen PNL und der Demokratischen Union der Ungarn UDMR aus der Opposition sowie des mitregierenden Nationalen Verbands für den Fortschritt Rumäniens UNPR. Die regierende sozial-demokratische Partei PSD und ihre Partner, die liberale Reformpartei boykottierten hingegen die Abstimmung, das notwendige Quorum wurde dennoch durch die Beteligung des Verbands für den Fortschritt Rumäniens erreicht. Trotz des Boykotts der Sozialdemokraten wurde Mihai Răzvan Ungureanu als Chef des Auslands-Nachrichtendienstes gewählt. Es gab 278 Stimmen dafür und 6 Gegenstimmen. Ungureanu verzichtete auf sein Senator-Amt und legte den Eid ab. Die Rumänen erwarten, dass die Sicherheits-Institutionen zusammen arbeiten, um die Korruption zu bekämpfen und um den Rechtsstaat und die Demokratie zu konsolidieren, fügte noch Mihai Răzvan Ungureanu im Plenum des Parlaments hinzu.




    Griechenlandkrise: Rumänische Banken mit griechischem Kapital nicht betroffen



    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis pledierte weiterhin für Lösungen, die die Lage in Griechenland bessern sollen und erklärte, die schwierige Lage Griechenlands könne Folgen in Rumänien, der EU und NATO haben. Griechenland befindet sich im kritischsten Moment der letzten Jahrzehnte. Die griechische Finanzkrise wird auch in Bukarest aufmerksam verfolgt. Der Chef der rumänischen Notenbank, Mugur Isarescu, forderte die Kunden der Banken mit griechischem Kapital aus Rumänien auf, nicht emotional zu handeln. Er erklärte alle Banken seien sicher und würden über Kapital verfügen. Zudem obliegen diese der Regelungen der rumänischen Zentralbank und nicht der Entscheidungen Griechenlands. In Panik-Momenten sei die Notenbank bereit mit allen Instrumenten, die ihr zur Verfügung stehen, einzugreifen. So wie auch die EU-Kommission und der IWF, glaubt auch Mugur Isarescu, dass die jetzigen Wirtschaftsdaten keinen Grund für eine Steuer-Herabsetzung, wie sie von der Exekutive angekündigt wurde, darstellt. Auch wenn Griechenland vor der Pleite steht und Rumäniens Finanzlage gut ist, sollte man mehr über die Beziehungen zum IWF und zur EU nachdenken. Der unsichere internationale Kontext — die Lage in Griechenland und der Euro-Zone — das Konsolidierungs-Bedürfnis beantragt eine Aufrechterhaltung der Abkommen mit unseren internationalen Partnern, mit der EU und dem IWF unter diversen Formen.




    Lohnerhöhung, Preisliberalisierung und eine Preissenkung



    Die rumänische Regierung hat am Mittwoch die Liberalisierung des Gaspreises beschlossen. Die Erdgaspreise für die Verbraucher stiegen somit ab dem 1. Juli um rund 1,4 Euro bis auf umgerechnet 13 Euro für eine Megawattstunde. Die Steigerung hängt mit der Preisliberalisierung zusammen, auf die sich Rumänien und die Europäische Kommission geeinigt hatten. Laut Vereinbarung sollen die Gaspreise für die Bevölkerung stufenweise bis 2020 jedes Jahr um 6 Lei steigen. Rumäniens Energieminister Andrei Gerea erklärte, die ursprünglichen Auflagen sei für die Bevölkerung viel strenger gewesen. Rumänien engagierte sich 2011 durch die mit dem IWF und der Europäischen Kommission unterzeichnete Vereinbarung, die Gaspreise stufenweise vollständig zu liberalisieren. Indes wurde der Mindestlohn ab dem 1. Juli auf circa 233 Euro erhöht. Ab dem 1. Juli sind die Medikamente bis zu 20 % billiger geworden.




    Abitur 2015



    Knapp 170.000 Schüler haben sich für die Abitur-Prüfungswochen Juni-Juli 2015 angemeldet. Im Vergleich zum Vorjahr sind es 7000 mehr. Von den angemeldeten Schülern haben etwa 144.000 (77%) die zwölfte Lyzeums-Klasse in diesem Jahr absolviert, die restlichen 25.000 (23%) stammen aus älteren Jahrgängen. Die Abiturprüfung findet in diesem Jahr nach einem geänderten Verfahren statt. Die geschriebenen Arbeiten sollen in anderen Landkreisen korrigiert werden als in dem Landkreis in dem die Prüfung stattfand. Diese Möglichkeit sei bereits in den Verfahrensregeln zur Durchführung des Abiturs von 2011 festgehalten worden, erklärte Bildungsminister Sorin Câmpeanu auf einer Pressekonferenz. Befürworter der Ma‎ßnahme sind der Ansicht, dass dank der in anderen Landkreisen vorgenommenen Korrektur, die Möglichkeit der Begünstigung bestimmter Schüler beseitigt wird. Doch Gegner lehnen das Verfahren als Zeit- und Geldverschwendung ab. Und das sei nicht alles: Der in der Vergangenheit in zahlreichen Fällen als korrupt verdächtigte Lehrkörper könnte sich dadurch noch strafbarer machen.

  • România, aliat apufusit al NATO

    România, aliat apufusit al NATO

    Multu cu hairi integrată tru structurli aliati a curi la si adăvga tru 2004, România u simfunidzeadză politica di apărare cu atea di securitate pi cari NATO ş-mindueaşte strategiili. Tru aestă logică s-ngrapseasti şi apofasea a Bucureştiului tra s-hiba nicuchira tra doauă tentre di cumandu ali Alianţa Nord-Atlantica, un ditru aesti discl’isu gioi, şi cari va s-lucreadza ca un cartier general di iu va s-hiba bagati tru plan exerciţiili a askerilor aliate.



    Unitatea tra integrarea a forţelor NATO dit capitala ali Românie va s-agiunga opearaţională ti di toamnă, dimandara, Bucureşti, secretarlu general ali Alianţa Nord Atlantica, Jens Stoltenberg, şi prezidentul Klaus Iohannis.Vara 42 di militari va s-asisiguripseasca funcţionarea a aistei structuri, dit cari 27 di posturi va-l’i si cada ali Românie ca ţară nicuchiră. Tut România va s-hibă şi nicuchira a Comandamentului Multinaţional di Divizie Sud-Est, cari va s-hiba operaţional dit primveara a anlui yiniitor. România ş–pripuni s-hibă un furnizor di securitate tru regiune, tru un contextu multu complicat, declara prezidentul Klaus Iohannis, sumliniindalui că discuţiile ti li avu cu secretarlu general al NATO avura tru scupo şi yinitorlu summit ali Alianţa di Varşovia.



    Tru perspectiva a aistui easti ananghi ti una adaptare strategică tra s-da apandisi la naili fuvirseri viniti dit estu şi dit sud, ia ti spusi Klaus Iohannis:



    Politica ali alianţa a noastra ari tru scupo consolidarea a securitatil’ei tru spaţiul euroatlantic. Nu vrem s-na ampulisim cu varnu, nu vrem una naua nchisita a anarmărlor. Bagam pesa ma largu pi achicasearea di cătra tuţ oamin’il’i politit responsabili că nu easti tru intereslu a varnui stat s-mutrească cristearea a unui conflictu pi cari nu poati s-li aminâ, niti economic, niti militar.”



    Tu arada a lui, secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, cundil’e contribuţia ali Românie la misiun’ili a alianţal’ei si spusi:



    România easti un aliat multu apufusit. NATO baga besa api România şi România poati s-aiba besa pi NATO. Apruchem angajamentul vartos, niacumtinat ali Românie tru opearaţiun’ili NATO dit Afganistan până tru Kosovo. Cilastasit cu agiutor si hairi tra gaeretli a noastre di andrupari a partenerlor a noştri – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia -, cilastasiţ tutunaoara tra stabilitatea tru zona ali Amarea Lae, cari armâne una componentă di simasie tra securitatea euroatlantica şi, tutunaoara, hit nicuchirlu a unei parti di mari simasie tra sistemlu di apărare antirachetă al NATO.”



    Noaua structură NATO dit România s-ngrapseasti tru proteslu di uidiseari a alaxerlor ti medilu di securitate şi fate parte dit meatrili tra anvartusearea a aradarichil’ei dit apirita ali Alianţa.



    Angrapsearea: Corina Cristea


    Armanipsearea: Tascu Lala

  • România, aliat hotărât al NATO

    România, aliat hotărât al NATO

    Perfect
    integrată în structurile aliate cărora li s-a alăturat în 2004, România îşi
    armonizează politica de apărare cu cea de securitate pe care NATO îşi gândeşte
    strategiile. În această logică se înscrie şi decizia Bucureştiului de a găzdui
    două centre de comandă ale Alianţei Nord-Atlantice, unul dintre acestea
    inaugurat joi, şi care va funcţiona ca un cartier general de unde se vor
    planifica exerciţii ale trupelor aliate.

    Unitatea pentru integrarea forţelor
    NATO din capitala României va deveni operaţională la toamnă, au anunţat, la
    Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord Atlantice, Jens Stoltenberg, şi
    preşedintele Klaus Iohannis. 42 de militari vor asigura funcţionarea acestei
    structuri, din care 27 de posturi vor reveni României ca ţară gazdă. Tot
    România va găzdui şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est, care va fi
    operaţional din primăvara anului viitor.

    România îşi propune să fie un furnizor
    de securitate în regiune, într-un context foarte complicat, a declarat
    preşedintele Klaus Iohannis, subliniind că discuţiile avute cu secretarul
    general al NATO au vizat şi viitorul summit al Alianţei de la Varşovia. În
    perspectiva acestuia se impune o adaptare strategică pentru a răspunde noilor
    ameninţări venite din est şi sud, a subliniat Klaus Iohannis: Politica
    alianţei noastre vizează consolidarea securităţii în spaţiul euroatlantic. Nu
    ne dorim o confruntare cu nimeni, nu ne dorim o nouă cursă a înarmărilor. Ne
    bazăm în continuare pe înţelegerea de către toţi oamenii politici responsabili
    a faptului că nu este în interesul niciunui stat să urmărească escaladarea unui
    conflict pe care nu îl poate câştiga, nici economic, nici militar.

    La
    rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat
    contribuţia României la misiunile alianţei: România este un aliat
    foarte hotărât. NATO se bazează pe România şi România se poate baza pe NATO.
    Apreciem angajamentul puternic, continuu al României în operaţiunile NATO din
    Afganistan până în Kosovo. Contribuiţi la eforturile noastre de susţinere a
    partenerilor noştri – Republica Moldova, Ucraina şi Georgia -, contribuiţi de
    asemenea la stabilitatea în zona Mării Negre, care rămâne o componentă
    importantă a securităţii euroatlantice şi, de asemenea, sunteţi gazda unei
    părţi importante a sistemului de apărare antirachetă al NATO.

    Noua
    structură NATO din România se înscrie în procesul de adaptare a schimbărilor
    mediului de securitate şi face parte din măsurile pentru întărirea flancului
    estic al Alianţei.

  • Jurnal românesc – 3.07.2015

    Jurnal românesc – 3.07.2015

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a inaugurat, joi, în Drumul Taberei, la Bucureşti, sediul unuia dintre cele două centre aliate de comandă şi control care vor opera în România. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, unitatea va fi activată oficial în septembrie. Această structură va găzdui 42 de ofiţeri ai NATO şi va fi condusă de un comandant român. Până la sfârşitul anului vor fi operaţionale centre similare şi în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. Crearea acestor comandamente face parte din consolidarea flancului estic al Alianţei, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei.



    Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla pe 7 iulie la Suceava, pentru a primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Ştefan cel Mare. Acesta reprezintă recunoaşterea meritelor sale deosebite în promovarea parcursului de integrare europeană a Republicii Moldova, în aprofundarea relaţiilor bilaterale, precum şi a atenţiei pe care o acordă educaţiei şi formării tinerei generaţii – a precizat rectorul Universităţii, Valentin Popa. Cu ocazia acestui eveniment, la Suceava este aşteptat şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Profesorul Popa a spus că participarea celor doi şefi de stat la manifestarea de la Suceava va reprezenta o premieră pentru universităţile din România.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti le recomandă cetăţenilor români aflaţi în Egipt, în Sinaiul de Nord, să părăsească imediat zona şi, în cazul redeschiderii punctului de trecere al frontierei din localitatea Rafah, să nu încerce să tranziteze regiunea în drum spre sau dinspre Fâşia Gaza. Folosirea tunelurilor clandestine de la frontiera palestiniano-egipteană e pasibilă de pedeapsa cu închisoarea pe viaţă. În regiune, avertizează ministerul, într-un comunicat remis presei, creşte pericolul determinat de intensificarea luptelor în care se foloseşte armament greu şi se înregistrează atacuri ale aviaţiei militare. Ciocnirile dintre insurgenţii islamişti şi forţele egiptene de securitate s-au soldat, numai săptămâna aceasta, cu circa 150 de morţi. Situaţia din acea zonă nu afectează excursiile în grup organizate în localităţile egiptene Sharm el-Sheikh şi Hurghada — precizează comunicatul.



    Noi tendinţe în tratamentele pentru boli cardiace vor fi prezentate de specialişti din România, Marea Britanie, Olanda, Elveţia, Ungaria, Austria şi Cehia, în cadrul celei de a XV-a ediţii a Conferinţei de Cardiologie cu participare internaţională, care se deschide, luni, la Târgu-Mureş. Cu acest prilej, va fi efectuată o demonstraţie cu cel mai modern aparat din lume pentru tratarea aritmiilor, în valoare de circa 300 de mii de euro, care a fost primit în folosinţă gratuită de Clinica de Cardiologie din Târgu-Mureş pentru o perioadă de trei ani. Potrivit profesorului Theodora Benedek, o intervenţie cu acest aparat durează o oră-două, în funcţie de complexitatea cazului, iar bolnavul poate pleca acasă a doua zi şi nu mai are nevoie de administrarea medicaţiei pe o perioadă de 30-40 de ani.

  • Nachrichten 02.07.2015

    Nachrichten 02.07.2015

    Bukarest: Die Nato ist stark mit Rumänien und Rumänien ist stark mit der Nato. Dies erklärte am Donnerstag der Generalsekretär der Nord-Atlantischen Allianz, Jens Stoltenberg. Er sagte, dass die Allianz sich weiterhin gemeinsam mit der Europäischen Union entwickeln wird. Rumänien möchte in der aktuellen geopolitischen Krise ein Lieferant für Sicherheit“ sein, bekräftige auch Präsident Klaus Johannis. Nach Bukarester Beratungen mit Nato -Generalsekretär Jens Stoltenberg, erklärte Johannis, dass Rumänien diesbezüglich seine Aktionen mit seinen Nato -Partnern synchronisieren werde. Rumänien sei ein fest entschlossener Partner, mit dem Nato zu jeder Zeit rechnen könne, sagte seinerseits der Generalsekretär der Allianz. Am Vortag war Stoltenberg mit dem Interims-Premierminister Gabriel Oprea sowie mit dem Verteidigungs- und Außenminister Mircea Dusa bzw. Bogdan Aurescu zu Gesprächen zusammengekommen. Stoltenberg weihte in Bukarest das Zentrum der ersten von zwei Kommandostellen auf rumänischem Territorium ein, die bis Jahresende zusammen mit den Kommandostellen aus Bulgarien, Polen, Estland und Litauen operationalisiert werden sollen. In jeder Kommandostelle sollen jeweils vierzig Nato-Vertreter arbeiten. Diese sollen für die Planung und Koordinierung der Militärübungen sowie für den Einsatz der Eingreiftruppen in Notsituationen zuständig sein. In der Ukrainekrise hatte die Nordatlantische Allianz beschlossen, ihre Ostflanke zu verstärken.



    Brüssel: Der Rumäne Dacian Cioloş wurde vom EU-Kommissionschef Jean-Claude Juncker zum Sonderberater für internationale Nahrungssicherheit ernannt. Im Zeitraum 2010-2014 war Dacian Cioloş EU-Agrarkommissar, er verfügt über eine breite Erfahrung in diesem Bereich und ich glaube, dass er der Richtige ist, der mich zu diesem Thema beraten könnte“, sagte Juncker. Der neue Berater soll mit den Kommissionsmitgliedern angesichts der internationalen Nahrungskrisen und der damit einhergehenden globalen Nachfrage nach natürlichen Ressourcen eng zusammenarbeiten. Auf der Agenda des neuen Beraters für Nahrungssischerheit stehen zudem Themen wie die steigende Bevölkerungszahl und deren Auswirkungen auf die Nahrungssicherheit sowie der Klimawandel. Im Zeitraum 2007-2008 bekleidete Dacian Cioloş in Rumänien das Landwirtschaftsminister-Amt.



    Bukarest: Die Nationale Antikorruptionsbehörde DNA ermittelt gegen den Vizepräsidenten der Abgeordnetenkammer Dan Motreanu. Der Liberale steht unter Verdacht des Amtsmissbrauchs und der Geldwäche. In demselben Strafverfahren wird auch gegen den ehemaligen Präsidentschaftsberater George Scutaru wegen Beteiligung an Vorteilsannahme und Geldwäsche ermittelt. Laut der Nationalen Antikorruptionsbehörde seien Motreanu und Scutaru in den Besitz von Hunderttausenden Euro gelangt, die 2008 für die Wahlkampagne der national-liberalen Partei verwendet werden sollten. Unterdessen wurde die ehemalige Präsidentin des größten lokalen Herstellers von Softwareanwendungen Siveco România, Irina Socol, am Donnerstag zu drei Jahren und sechs Monaten vollstreckbarer Gefängnisstrafe wegen Steuerhinterziehung. Der Schaden im Staatshaushalt überschreitet drei Millionen Euro. Das Urteil ist nicht entgültig.

  • 02.07.2015 (mise à jour)

    02.07.2015 (mise à jour)

    OTAN — L’OTAN est forte avec la Roumanie, et la Roumanie est forte dans l’Alliance, a affirmé, jeudi, le secrétaire général de l’OTAN, Jens Stoltenberg, qui a précisé que l’Alliance se développerait, à l’avenir, conjointement avec l’Union européenne. L’officiel de l’OTAN a inauguré, à Bucarest, le siège du premier des deux centres de commande et de contrôle qui vont opérer en Roumanie. Selon le président roumain, Klaus Iohannis, l’unité sera activée officiellement courant septembre. Tous les centres similaires installés en Roumanie, Bulgarie, Pologne, Estonie, Lettonie et Lituanie seront opérationnels avant la fin de l’année. La création de ces commandements contribue à la consolidation du flanc oriental de l’Alliance face à l’agressivité de la Russie. « Ces mesures sont de défense, et non de confrontation », a indiqué, à Bucarest, Jens Stoltenberg, qui a précisé néanmoins que l’OTAN ferait tout le nécessaire pour maintenir la sécurité et pour défendre tous les alliés contre toute menace. Dans le cadre de la visite à Bucarest, en dehors des discussions avec le chef de l’Etat, le secrétaire général de l’Alliance a rencontré le premier ministre par intérim, Gabriel Oprea, et les ministres de la Défense, Mircea Dusa, et des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu.



    Sécurité alimentaire — Le Roumain Dacian Cioloş a été nommé par le président de la Commission européenne, Jean-Claude Juncker, à la fonction de conseiller spécial pour la sécurité alimentaire internationale. Commissaire européen à l’Agriculture et au Développement rural entre 2010 et 2014, M Cioloş dispose d’une vaste expérience dans ce domaine et il est la juste personne pour m’offrir des conseils dans ce thème, a déclaré le chef de l’exécutif communautaire. Le nouveau conseiller collaborera étroitement avec les membres de la Commission au sujet de la contribution de l’UE dans la résolution des défis globaux, tels les crises alimentaires, la pression sur les ressources naturelles, la population mondiale à la hausse et les changements climatiques. A Bucarest, Dacian Cioloş a rempli la fonction de ministre de l’Agriculture entre 2007 et 2008.



    Corruption — Le vice-président de la Chambre des députés de Bucarest, le libéral Dan Motreanu, fait l’objet d’une procédure pénale démarrée par la Direction nationale anti-corruption. M Motreanu est poursuivi pour trafic d’influence et blanchiment d’argent dans le dossier de l’ex-conseiller présidentiel George Scutaru, accusé de complicité de corruption passive et de blanchiment d’argent. Selon un communiqué du Parquet anti-corruption, MM Motreanu et Scutaru auraient reçu plusieurs centaines de milliers d’euros, destinés aux campagnes électorales du PNL de 2008 et provenant d’un haut responsable local. Celui-ci aurait à son tour reçu un million d’euros de la part d’une personne qui cherchait à devenir propriétaire de plusieurs terrains dans le comté de Buzàu, dans le sud-est. D’autre part, Irina Socol, l’ancienne présidente du plus grand producteur local de logiciels — Siveco Roumanie — a été condamnée, jeudi, par le Tribunal de Bucarest, à trois années et six mois de prison ferme pour évasion fiscale. Le préjudice au budget de l’Etat dépasse les 3 millions d’euros. Le jugement n’est pas définitif.



    Géographie — Des élèves roumains ont conquis trois médailles d’or et une d’argent à la première édition de l’Olympiade balkanique de géographie, qui a eu lieu du 24 au 30 juin, à Belgrade. 28 compétiteurs de six pays s’y sont donné rendez-vous, a précisé le ministère de l’Education de Bucarest. D’autre part, le violoncelliste roumain Andrei Ioniţă, 21 ans, a obtenu, aux côtés d’un pianiste russe, une chanteuse d’opéra de Russie et un soliste vocal de Mongolie, le 1er prix à la 15e édition du Concours international Tchaïkovski, un des plus prestigieux du monde. La compétition, qui a rendu hommage aux 175 années depuis la mort du grand compositeur russe Piotr Ilitch Tchaïkovski, réunit, une fois tous les quatre ans, environ 120 candidats à quatre catégories : piano, violon, violoncelle et chant. Les lauréats ont été annoncés lors d’une cérémonie à Moscou.


  • Jurnal românesc – 2.07.2015

    Jurnal românesc – 2.07.2015

    Secretarul general al Alianţei Nord
    Atlantice, Jens Stoltenberg, a inaugurat, la Bucureşti, sediul primului dintre
    cele două centre NATO de comandă şi control care vor opera în România. Până la
    sfârşitul anului vor fi operaţionale toate centrele de acest gen care se
    înfiinţează în România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. În
    fiecare comandament vor lucra permanent aproximativ 40 de reprezentanţi ai
    conducerii NATO, care vor avea ca atribuţii planificarea, coordonarea
    exerciţiilor militare, precum şi redislocarea forţelor în situaţii de criză.




    Preşedintele
    Klaus Johannis a promulgat legea de modificare a Codului Fiscal, adoptată
    recent de Parlament. Noua legislaţie fiscală prevede, între altele, scăderea
    TVA-ului de la 24% la 19%, începând cu 1 ianuarie 2016, precum şi eliminarea
    supraaccizei la carburanţi şi a taxei pe construcţii speciale. Totodată,
    clădirile vor fi impozitate în funcţie de destinaţie – rezidenţiale, nerezidenţiale
    sau mixte, şi nu în funcţie de proprietar – persoană juridică sau fizică. De
    asemenea, pentru terenurile situate în intravilan au fost introduse limite
    minime şi maxime, precum şi posibilitatea de scutire sau reducere a impozitului
    pe mijloacele de transport agricole.




    România
    exercită, de la 1 iulie, pe o perioadă de şase luni, preşedinţia în exerciţiu a
    Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre. Potrivit unui comunicat al
    Ministerului român de Externe, Bucureştiul acordă o importanţă deosebită
    cooperării regionale, de aceea va promova implementarea Agendei Economice
    pentru un Parteneriat Întărit în OCEMN, capitalizarea potenţialului
    organizaţiei de stimulare a dezvoltării economice a statelor membre, cu accent
    asupra domeniilor transport, mediu, energie şi consolidarea cooperării în
    domeniul afacerilor interne, în special combaterea crimei organizate. România
    exercită pentru a cincea oară preşedinţia în exerciţiu a acestei organizaţii.


    Până la începutul lunii septembrie, la Vama
    Sculeni, din judeţul Iaşi, va fi folosită tehnologia de ultimă generaţie pentru
    controlul de frontieră. Aceasta este testată de o agenţie europeană şi îşi
    propune să preleveze amprentele digitale şi să captureze live imaginea facială.
    Participarea călătorilor la aceste teste se face pe bază de voluntariat, iar
    datele călătorilor nu vor fi stocate. Testele au loc în 17 puncte de trecere a
    frontierei – terestre, aeriene şi maritime – din 12 ţări europene. România
    participă la faza de testare cu două puncte de trecere a frontierei, respectiv
    Iaşi – Feroviar şi Sculeni – rutier.




    BNR a hotărât menţinerea dobânzii de
    politică monetară la 1,75% pe an, aşa cum anticipaseră majoritatea
    participanţilor la un sondaj intern în cadrul Asociaţiei Analiştilor Financiar
    – Bancari din România. Totodată, BNR a decis menţinerea ratelor rezervelor
    minime obligatorii la 8% la pasivele în lei şi la 14 procente pentru cele în
    valută.





    La Bucureşti s-a
    desfăşurat timp de doua zile conferinţa Media 2020 Să ducem media în
    viitor, organizată de Radio România împreună cu cea mai mare uniune a
    radiodifuzorilor din Asia, Uniunea Asiatică a Audiovizualului. A fost prima
    întâlnire majoră a audiovizualului din Asia-Pacific cu reprezentanţii
    audiovizualului european în afara zonei proprii de activitate. Participanţii -
    mari jucători din industria media, experţi, preşedinţi de medii publice,
    prezentatori de platforme digitale, personalităţi mass media din Uniunea
    Audiovizualului din Europa şi din zona Asia-Pacific – s-au concentrat pe modul în care media, în
    special industria de radio, va evolua în următorii cinci ani.

  • 14.05.2015 (mise à jour)

    14.05.2015 (mise à jour)

    Visite — Le président de la Roumanie, Klaus Iohannis, qui fait une visite officielle de trois jours en Italie, a visité, jeudi, l’Exposition universelle de Milan, qui a pour thème « Nourriture pour la planète, énergie pour la vie », la soirée étant réservée pour la rencontre avec les représentants de la communauté roumaine de cette ville. Vendredi, le président Iohannis se rendra au Vatican, où il rencontre le Pape François. Le programme comporte aussi la visite de la Basilique Saint Pierre et une rencontre avec les étudiants roumains auprès des institutions pontificales de Rome. C’est la deuxième visite officielle du président Iohannis en Italie. Fin avril, le président roumain avait discuté, à Rome, avec son homologue, Sergio Mattarella, avec le premier ministre, Matteo Renzi, avec le président du Sénat, Pietro Grasso, et a rencontré les représentants de la communauté roumaine de la Péninsule.



    Réunion — Le ministre roumain des Affaires étrangères, Bogdan Aurescu, a avancé à la réunion du Conseil de l’Atlantique Nord d’Antalya, la proposition d’une stratégie cohérente et intégrée de l’OTAN, censée viser tant le voisinage est que le voisinage sud. Le chef de la diplomatie roumaine a souligné, dans son intervention, que dans le contexte de la détérioration de l’environnement de sécurité autour de l’Alliance, c’est non seulement de mettre en application intégralement les décisions alliées adoptées au sommet de l’OTAN du Royaume Uni qui est nécessaire, mais surtout de compléter le processus d’adaptation de l’Alliance par une approche stratégique ample. D’autre part, se référant aux dangers actuels à l’adresse de la sécurité mondiale, après la réunion de Turquie, le secrétaire général de l’OTAN, Jens Stoltenberg, a mentionné la Russie, qui « tente agressivement de modifier les frontières et d’intimider les pays voisins ». M Stoltenberg a ajouté qu’en cas de besoin, l’Alliance était prête à élargir la protection aux pays baltes. Le secrétaire général de l’OTAN a déclaré qu’il ne considère pas possible la coopération entre l’Alliance et la Russie dans la lutte contre le groupement de l’Etat islamique.



    Accord — Jeudi, entrée en vigueur de l’accord entre la Roumanie et l’Ukraine sur le petit trafic de frontière, sur lequel les premiers ministres des deux pays avaient convenu en octobre dernier. L’accord porte sur ceux qui vivent depuis au moins trois ans dans la zone de 30 km des deux côtés de la frontière et qui souhaitent se trouver pour moins de trois mois sur le territoire du pays voisin pour des raisons sociales, économiques, familiales ou culturelles. Le lieu de séjour peut aller jusqu’à une distance de 50 km dans certaines conditions. Selon le ministère des Affaires étrangères, près de 2 millions de personnes qui vivent à proximité de la frontière commune peuvent bénéficier de cet accord.



    FMI – Une mission conjointe du FMI et de la Commission européenne visitera Bucarest du 19 au 26 mai, a fait savoir le ministre roumain des Finances publiques, Eugen Teodorovici. Les discussions avec les autorités roumaines porteront sur le projet du nouveau Code fiscal et sur le stade de la mise en place des mesures stipulées dans le programme établi avec les grands bailleurs de fonds. L’actuel accord de précaution, assorti d’un prêt de quelque 2 milliards d’euros, est le troisième signé par Bucarest avec le FMI depuis le début de la crise économique, en 2009. Mercredi, la Commission européenne a recommandé aux responsables roumains de prendre toutes les mesures nécessaires pour mener à bon terme le programme d’assistance financière de type préventif. Bruxelles appelle également Bucarest à adopter des mesures censées renforcer le marché de l’emploi, diminuer l’abandon scolaire et poursuivre la stratégie nationale pour la santé.



    Bruxelles — La Commission européenne a présenté mercredi l’Agenda européen de la migration, où sont mentionnées les mesures immédiates pour maîtriser la situation de crise en Mer Méditerranée. Selon ce document, un mécanisme provisoire doit être mis au point jusqu’à la fin du mois en cours qui permette aux 28 d’assumer 20 mille réfugiés, un mécanisme permanent devant être créé avant la fin de cette année. La répartition se fera en fonction du PIB, de la population, du taux de chômage et du nombre de réfugiés déjà installés dans chaque pays. La Roumanie se verra attribuer 657 réfugiés, soit 3,75% du nombre total d’immigrants, tandis que la France en recevra 2300, l’Allemagne, plus de 3000 et l’Italie presque 2000. C’est pour la première fois que la CE propose d’activer le mécanisme d’urgence prévu dans le Traité de l’Union, afin d’offrir de l’aide aux Etats membres confrontés à un flux migratoire inattendu. La mesure a été adoptée suite au nombre impressionnant de migrants de l’Afrique subsaharienne et du Moyen Orient qui s’aventurent à traverser la Méditerranée afin de rejoindre les côtes européennes. Rien qu’en 2014, 2000 réfugiés ont perdu leur vie après que le naufrage des embarcations qui les transportaient.



    Cannes – « La Tête haute » dEmmanuelle Bercot, avec Catherine Deneuve en tête d’affiche, a ouvert mercredi la 68e édition du Festival de Cannes. Jusqu’au 24 mai, plus de 50 films seront projetés en sélection officielle, dont 19 en compétition pour la Palme dor. Le jury inclut de grands noms du cinéma, tels les réalisateurs américains Joel et Ethan Coen, la comédienne française Sophie Marceau ou encore le réalisateur canadien, Xavier Dolan. Plusieurs films roumains sont présents dans les différentes sections du festival. C’est le cas de « Trésor » de Corneliu Porumboiu et de « L’étage du dessous » de Radu Muntean qui figurent, les deux, dans la section « Un certain regard », tandis que « Ramona » d’Andrei Cretulescu participe à la compétition de court- métrages.



    Tennis — Quart de finale roumain au tournoi WTA de Rome, doté de prix de 2,4 millions de dollars : Simona Halep, n° 2 mondiale, rencontrera vendredi Alexandra Dulgheru (72e WTA). Les deux joueuses se sont qualifiées dans les quarts suite aux victoires de jeudi devant l’Américaine Venus Williams (16 WTA), respectivement la Russe Ekaterina Makarova, 8e favorite. Au double messieurs, la paire roumano-hollandaise Horia Tecău/Jean-Julien Rojer s’est qualifiée dans les quarts de finale après sa victoire devant le couple roumano-indien Florin Mergea/Rohan Bopanna.

  • România şi reacţia rapidă a NATO

    România şi reacţia rapidă a NATO

    România se numără printre ţările din flancul estic care vor găzdui centre de comandă, controlate de ofiţeri locali şi ai forţelor NATO, constituite de Alianţă pentru contracararea acţiunilor tot mai agresive ale Rusiei în Ucraina. Decizia a fost luată, joi, la Bruxelles, de miniştrii apărării din ţările Alianţei, iar asemenea centre vor mai fi constituite în Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania. NATO doreşte ca prin aceste structuri multinaţionale de comandă şi control să asigure o prezenţă importantă pe teritoriul aliaţilor estici.



    Finanţarea va veni atât din partea Alianţei, cât şi din partea statelor membre. În opinia secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, aceasta este cea mai semnificativă consolidare a forţei colective de la încheierea războiului rece până în prezent. El a salutat intenţia României de a ajuta cu desfăşurarea celor două Cartiere Generale de divizie, multinaţionale.



    Jens Stoltenberg: “România este printre cele şase state gazdă ce vor avea unităţi de comnadă şi control ce vor începe să acţioneze imediat, acesta este şi cazul României, vor fi elemente cheie de coordonare între cele naţionale şi cele ale NATO. În toate cele şase state ale NATO din flancul estic vor fi desfăşuraţi 5 mii de militari.”



    Este un răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei, care a încălcat legea internaţională şi a anexat Crimeea”, a subliniat secretarul general al Alianţei. Decizia a fost salutată şi de preşedintele român Klaus Iohannis. Şeful statului afirmă că România este hotărâtă să întreprindă toate acţiunile necesare pentru crearea celor două structuri militare. Constituirea lor în România va începe anul acesta, iar ele vor fi puse la dispoziţia Alianţei din 2016.



    În cadrul centrelor vor fi prezenţi atât ofiţeri români cât şi din alte state NATO. Importanţa deciziilor de la Bruxelles a fost subliniată şi de ministrul român al apărării, Mircea Duşa: “După aderarea la NATO în 2004, măsurile care s-au aprobat pentru România sunt foarte importante. Sunt măsuri care pot fi numite istorice legate de reasigurarea pe flancul estic al NATO şi al UE şi mai ales pe flancul sud-estic.”



    În toate cele şase state ale NATO din flancul estic vor fi desfăşuraţi 5.000 de militari, iar capacitatea de intervenţie va fi de cel mult 48 de ore. Marea Britanie, ţară care conduce forţa de reacţie rapidă a NATO din Europa Centrală şi de Est, va trimite trupe în România şi Polonia. Britanicii vor trimite 1.000 de militari şi 4 avioane de bombardament de tip Typhoon. Reamintim că România găzduieşte deja două baze româno-americane, la Mihail Kogălniceanu şi Deveselu, unde sunt prezenţi 500 de soldaţi americani.

  • 30.01.2015 (mise à jour)

    30.01.2015 (mise à jour)

    Déclaration — La députée roumaine Elena Udrea, ancienne ministre du Développement régional et du tourisme et candidate à la présidentielle de novembre 2014 de la part du PMP (d’opposition), a annoncé vendredi avoir fait une dénonciation au Parquet national anticorruption contre le procureur en chef de cette institution, Laura Codruta Kövesi, et contre le directeur par intérim du Service roumain de renseignements, Florin Coldea. Dans un entretien accordé à un site d’infos, Udrea a affirmé avoir fait du lobby auprès du premier ministre en exercice, le social-démocrate Victor Ponta, en vue de la nomination de Laura Codruta Kövesi à la tête du Parquet national anticorruption. Udrea accuse aussi Coldea qu’avant de devenir chef par intérim du Service roumain de renseignements, il aurait demandé à son ex-époux, Dorin Cocos, 500.000 euros pour soutenir une chaîne privée de télévision, contrôlée par l’homme d’affaires et député Sebastian Ghita, démissionnaire du PSD. Les déclarations sont faites dans le contexte dans lequel à compter de jeudi, Elena Udrea est enquêtée sous contrôle judiciaire dans le dossier appelé Microsoft, dans lequel d’autres anciens ministres et hommes d’affaires sont sous enquête, y compris son ex-époux. Elle est accusée d’avoir acquis et utilisé des biens de lui — qui est déjà arrêté — et dont elle savait qu’ils provenaient d’infractions.



    Ukraine — La Roumanie est favorable à de nouvelles sanctions contre la Russie et les séparatistes de l’est de l’Ukraine, s’il n’y a pas de progrès sur le terrain et dans les formats de négociations, a déclaré vendredi le chef de la diplomatie, Bogdan Aurescu. Il avait participé, la veille, à Bruxelles, à une réunion des ministres européens des Affaires étrangères, qui ont décidé de prolonger, jusqu’en septembre, les sanctions en place contre la Russie, et d’élargir la liste de citoyens ukrainiens et russes interdits d’entrée dans l’espace communautaire. D’autre part, sur le terrain, des dizaines de personnes, des civils pour la plupart, ont perdu la vie, jeudi et vendredi, dans les combats entre les forces gouvernementales et les rebelles pro russes. Plus de 5000 personnes ont péri depuis le début du conflit, en avril 2014.



    Discussion — Le ministre roumain de la Défense, Mircea Duşa, et son homologue allemande, Ursula von der Leyen, ont eu une discussion téléphonique, vendredi, selon un communiqué du ministère de Bucarest. L’agenda de la discussion a été dominé par la situation de sécurité du flanc est de l’OTAN, sur la toile de fond du conflit armé d’Ukraine, voisine de la Roumanie, et par la réunion ministérielle de l’Alliance de l’Atlantique Nord prévue la semaine prochaine à bruxelles. Les deux interlocuteurs ont également souligné l’importance du dialogue politique et militaire au sommet entre Bucarest et Berlin, précise le communiqué du ministère de la Défense.



    OTAN — La Roumanie est un des six Etats de l’Est européen dans lesquels l’OTAN déploiera des unités de petites dimensions, a annoncé, vendredi, l’Alliance. Son secrétaire général, Jens Stoltenberg, a déclaré que ces unités, qui seront disloquées aussi en Estonie, Lettonie, Lituanie, Pologne et Bulgarie, auraient un rôle-clé, parce qu’elles feraient la connexion entre les forces nationales et les troupes de l’OTAN. Les pays qui fourniront les quelques milliers de militaires qui seront formés et déployés dans le flans est de l’Alliance devraient être annoncés la semaine prochaine, a précisé Stoltenberg. Rappelons que l’OTAN a décidé de créer une force d’intervention rapide dans l’est de l’Europe en réaction aux actions de la Russie en Ukraine.



    Corruption — La Haute Cour de cassation et de justice de Bucarest doit décider ce vendredi de placer ou non en détention provisoire l’ex-ministre de l’Economie, Adriean Videanu. Celui-ci a été retenu par les procureurs du Parquet national anti-corruption pour complicité à abus de fonctions, dans un dossier détaché de celui dont fait l’objet Alina Bica, ex chef de la Direction d’investigation des infractions de criminalité organisée et de terrorisme. Parmi les autres personnes arrêtées figurent aussi Alin Cocos, le fils de l’homme d’affaires Dorin Cocos, déjà arrêté, et un conseiller d’Alina Bica, accusés de corruption active et de trafic d’influence et respectivement de complicité à la prise illégale d’intérêts. Jeudi, les procureurs anti-corruption avaient décidé d’enquêter sous contrôle judiciaire la députée Elena Udrea, ex-ministre du Tourisme et l’ex-épouse de Dorin Cocos, dans le cadre de laffaire appelée Microsoft. Elena Udrea, aux côtés de plusieurs autres ex-ministres, est sous enquête pour avoir accordé illégalement des licences informatiques au ministère de l’Education nationale. La députée Udrea est accusée d’avoir reçu et utilisé des biens de Dorin Cocos, même si elle savait que ceux-ci provenaient d’infractions.



    Francs Le gouverneur de la Banque centrale roumaine, Mugur Isarescu, a déclaré ce vendredi qu’après des pourparlers avec les banques commerciales, la Banque nationale acceptera la conversion des crédits en Francs suisses en crédits en lei, au taux de change actuel. La Banque centrale souhaite que ce problème soit résolu par des solutions individuelles et non pas par une mesure générale. Ces déclarations interviennent sur la toile de fond d’un débat créé par l’appréciation historique du Franc suisse suite à la décision du 15 janvier de la Banque nationale suisse d’éliminer le taux de change plancher euro-franc. La décision a provoqué l’envolée de la monnaie helvétique par rapport à l’euro mais aussi au leu. Environ 75 mille Roumains débiteurs en Francs sont touchés par la forte appréciation de cette monnaie.



  • 16.01.2015 (mise à jour)

    16.01.2015 (mise à jour)

    Réunion — Le secrétaire général de l’OTAN Jens Stoltenberg a salué ce vendredi la contribution des militaires roumains aux missions de l’Alliance atlantique en Afghanistan et au Kosovo. Après la réunion de Bruxelles avec le président Klaus Iohannis, le responsable de l’OTAN a qualifié la Roumanie d’allié fort et salué la décision des autorités de Bucarest d’allouer 2% du PIB à la défense. A son tour, le président Iohannis a estimé que sur la toile de fond de la crise ukrainienne, l’OTAN devrait confirmer sa solidarité par des actions fermes. Le président roumain a plaidé pour ce qu’il a appelé le soutien continu de l’OTAN à ses voisins de l’est : les ex-républiques soviétiques Ukraine, République de Moldova et Géorgie. Jeudi, M Iohannis s’est entretenu avec les présidents du Conseil européen, Donald Tusk, et de la Commission européenne, Jean Claude Juncker, affirmant que la Roumanie pouvait et devrait devenir membre de l’espace Schengen. Le président roumain fait sa première visite aux institutions européennes et euro-atlantiques après son investiture le mois dernier.



    Condoléances — Le président roumain Klaus Iohannis a signé, vendredi, dans le livre de condoléances ouvert à l’ambassade d’Ukraine de Bucarest à la mémoire des victimes des attentats perpétrés par les séparatistes de ce pays contre la population civile dans l’est de ce pays. La Roumanie condamne fermement les attaques sur les civils, victimes innocentes d’un conflit sanglant, et renouvelle l’appel au dialogue en Ukraine et à trouver une solution politique censée éviter les pertes de vies humaines, a écrit le chef de l’Etat. Selon lui, Bucarest soutiendra toujours l’Ukraine, voisine et amie, indépendante et souveraine, ses aspirations européennes et euro-atlantiques. Jeudi a été décrété journée de deuil national en Ukraine, à la mémoire des personnes tuées à Donbas (est) — théâtre d’un conflit armé entre les forces gouvernementales et les insurgés pro-russes — notamment des 12 civils tués, mardi, dans une attaque des séparatistes à proximité de la localité de Volnovaha (région de Donetsk).



    Justice — Le ministre roumain de la Justice, Robert Cazanciuc a déclaré ce vendredi pour la Radio publique roumaine que le rapport de la Commission européenne sur la justice roumaine réalisé dans le cadre du Mécanisme de coopération et de vérification, sera positif pour la deuxième année de suite. Aux dires du ministre roumain, l’évaluation affirme que la Roumanie dispose d’un système judiciaire indépendant et d’institutions efficaces d’application de la loi. La Roumanie est aujourd’hui un exemple de bonnes pratiques dans le domaine de la Justice — a également déclaré le ministre Cazanciuc. Celui-ci devrait parler lundi et mardi à Bruxelles avec des responsables de la Commission européenne sur le prochain rapport de l’exécutif européen sur la Roumanie. Les efforts de lutte contre la corruption et de réforme de la justice roumaine sont suivis par le biais du Mécanisme de coopération et de vérification depuis 2006.



    Bourses — Les bourses asiatiques ont terminé leurs séances de vendredi à la baisse après que la Banque nationale de Suisse a renoncé, jeudi, au seuil minimum de 1,20 francs pour un euro. La décision a provoqué une appréciation de 30% de la monnaie suisse. Bien qu’en légère baisse par rapport à la journée précédente, vendredi, sur les marchés asiatiques, le rapport entre la monnaie suisse et l’euro était de presque 1 à 1. Aux bourses d’Europe Centrale et de l’Est, les monnaies et les actions des banques ont connu une forte baisse. Le leu roumain et le forint hongrois ont atteint des minima historiques par rapport au franc suisse, note aussi Bloomberg. Plus de 150.000 Roumains ont souscrit des crédits en francs suisses et ils sont affectés par l’appréciation importante de la monnaie suisse.



    Tennis — La joueuse de tennis roumaine, Simona Halep, numéro trois mondial, rencontrera l’Italienne Karin Knapp dans le round inaugural de l’Open d’Australie, le premier Grand Chelem de l’année qui doit commencer ce lundi. L’année dernière, Halep a avancé jusqu’aux quarts de finale de la compétition. Par ailleurs, le double formé par le Roumain Horia Tecau et le Néerlandais Jean-Julien Rojer s’est qualifié dans la finale du tournoi de Sydney, après avoir remporté vendredi la demi-finale contre les Polonais Robert Lindstedt et Marcin Matkowski. Un autre joueur roumain, Florin Mergea et le Britannique Dominic Inglot se sont également qualifiés vendredi dans la finale de double du tournoi d’Auckland, en Nouvelle Zélande, après la victoire contre Marcelo Melo du Brésil et Maxi Mirnyi du Belarus.



  • România şi NATO

    România şi NATO

    Întâlnire la Bruxelles între şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Titus Corlăţean, şi noul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, dominată de diferitele dosare de actualitate în relaţiile internaţionale şi de modalităţile de punere în aplicare a deciziilor luate la recentul summit al Alianţei Nord-Atlantice din Ţara Galilor.



    Salutând măsurile adoptate de NATO pentru reasigurarea aliaţilor estici, inclusiv a României, în contextul crizei ucrainiene, Titus Corlăţean a subliniat că România va contribui activ la conturarea reacţiei pe termen lung a Alianţei Nord-Atlantice faţă de situaţia de securitate din Marea Neagră: Am discutat în primul rând paşii pe care trebuie să-i întreprindem în cadrul Alianţei pentru a implementa deciziile politice adoptate la ultimul summit al NATO, în septembrie, în Ţara Galilor. Şi am fost de acord, bineînţeles, că deciziile trebuie să devină operaţionale potrivit celor decise pentru România, în mod special. Sunt importante elemente de comandă şi de control pe teritoriul ţării noastre, avansul pentru constituirea forţei de reacţie rapidă şi, bineînţeles, şi exerciţiile militare comune. Reasigurarea aliaţilor estici din NATO, inclusiv a României, face parte din punerea în practică a acestor măsuri decise la summitul NATO.”



    Şeful diplomaţiei de la Bucureşti a subliniat importanţa fundamentală a relaţiei transatlantice şi a precizat că România, membră a NATO din 2004, este un aliat care susţine consecvent raporturile cu SUA şi Canada. În acelaşi timp, ministrul român a pledat pentru o întărire substanţială a cooperării între Alianţă şi partenerii săi estici, în special Georgia, Ucraina şi Republica Moldova, şi a reiterat sprijinul constant al Bucureştiului pentru politica NATO a uşilor dechise. Titus Corlăţean: Am discutat despre relaţiile cu partenerii Alianţei, extrem de importante, modul în care cooperăm utilizând deciziile adoptate la summit, cu Georgia, cu Ucraina, mai ales în actualul context de securitate regională, cu Republica Moldova. Şî am subliniat poziţia politică foarte clară a României ca următorul summit, din 2016, să fie un summit al lărgirii.”



    Discuţiile au vizat şi scutul antirachetă al NATO în Europa, în condiţiile în care o parte dintre elementele acestuia vor fi plasate la Deveselu, în sudul României. Conceput pentru a detecta, contracara şi distruge în zbor rachete balistice, rolul scutului este defensiv, dar continuă să fie privit cu suspiciune de Moscova.