Tag: Jens Stoltenberg

  • De nouveaux défis pour l’Alliance de l’Atlantique nord

    De nouveaux défis pour l’Alliance de l’Atlantique nord

    Nominalisée
    comme « défi » par l’OTAN à l’occasion de son dernier sommet de Madrid,
    la Chine demeure, avec la guerre en Ukraine, en tête de la liste des
    préoccupations de l’Alliancede l’Atlantique nord. Les alliés sont en effet préoccupés par le renforcement
    des capacités militaires chinoises, et par la possible coopération de cette
    dernière avec la Russie, a déclaré le secrétaire d’Etat américain, Antony Blinken, à l’issue d’une réunion ministérielle de l’OTAN,
    accueillie en Roumanie. Antony Blinken avait à cette occasion accusé la Chine d’« utiliser
    la désinformation, de procéder à un accroissement accéléré et opaque de ses
    capacités militaires et de coopérer avec la Russie ». Les défis à long
    terme que la Chine semble poser à l’Alliance occidentale ont occupé une place
    particulière dans les discussions. Ecoutons à cet égard Jens Stoltenberg, le secrétaire général de l’OTAN :


    « L’OTAN est une alliance de
    l’Europe et de l’Amérique du Nord. Mais les défis que nous abordons sont des
    défis globaux, et c’est à cette échelle que nous agirons. La Chine n’est pas un
    adversaire, nous continuons d’avoir des relations avec la Chine lorsque les
    intérêts de l’Alliance l’appellent, par exemple pour faire connaitre notre
    position à l’égard de la guerre illégale déclenchée par la Russie contre l’Ukraine.
    Les ministres ont pris acte de l’ambition militaire de la Chine, de ses progrès
    en matière technologique, de ses activités cyber et hybrides. La guerre en
    Ukraine a mis en évidence la dépendance dangereuse que nous avons entretenue par
    rapport au gaz russe. Il nous faut évaluer ce genre de choses, notre dépendance
    à l’égard des régimes autoritaires, à l’égard de la Chine, mais pas seulement,
    dans le domaine de la production des technologies, des chaînes d’approvisionnement,
    de l’infrastructure. Si nos relations avec la Chine sont vouées à s’étoffer, il
    nous faut prendre conscience de notre degré de dépendance, pour mieux gérer les
    risques qui en découlent »
    .


    Au
    sommet de l’Alliance de Bucarest avaient par ailleurs été abordés d’autres
    sujets d’actualité, tel le prochain élargissement de l’OTAN à la Suède et à la
    Finlande, les risques terroristes, ou encore le soutien de l’Alliance pour la
    stabilité et le renforcement des capacités de la Bosnie, de la Géorgie et de la
    République de Moldova, trois Etats partenaires de l’OTAN. Mais le sommet n’a
    pas pu faire fi de l’actualité, dominée par la guerre en Ukraine et par ses
    conséquences néfastes. « L’Ukraine a fait des progrès
    significatifs face à l’invasion russe, mais cela ne doit pas nous faire sous-estimer
    la Russie, dont les missiles poursuivent leur œuvre destructrice à l’encontre
    des villes, des civiles et de l’infrastructure critique ukrainienne »,
    avait été noté dans les conclusions de la réunion de l’OTAN du mois de
    novembre. L’OTAN doit faire en
    sorte pour que l’Ukraine sorte victorieuse de sa guerre contre l’envahisseur,
    et notre « mission ardue est de s’assurer que l’Ukraine triomphera de
    cette guerre en tant que nation européenne souveraine, démocrate et
    indépendante », avait assuré le secrétaire-général de l’Alliance, Jens
    Stoltenberg. Et le même de souligner « qu’il faut mobiliser pour cela une
    aide militaire, économique, financière et humanitaire constante et consistante,
    et c’est bien ce que nous faisons ». A Bucarest, les alliés ont en effet
    annoncé des contributions significatives au Paquet d’Assistance compréhensive
    de l’OTAN, censées offrir à l’Ukraine l’aide matérielle dont elle a cruellement
    besoin, y compris en termes d’approvisionnement en combustible et en
    générateurs électriques. D’autant plus que la fin de la guerre semble encore
    éloignée. Mais quel pourrait donc être l’objectif à long terme de la Russie ?
    Dan Dungaciu, directeur de l’Institut des Sciences politiques et des relations internationales
    de l’Académie roumaine, essaye d’apporter sur nos ondes une réponse :


    « Dans la mesure où des
    négociations démarrent alors que les troupes russes se trouvent toujours en
    territoire ukrainien (et aujourd’hui elles occupent encore près de 15% du territoire
    ukrainien), alors la Russie part avec un avantage certain. De fait, elle
    bénéficie de deux atouts : Tout d’abord, elle est fort habile en matière
    de négociations, car elle parvient à faire comme si elle n’était pas l’agresseur,
    s’érigeant en médiateur. La Russie avait déjà endossé ce genre d’attitude lors
    de la guerre en Géorgie, lors du conflit en Transnistrie, se mettant en habits
    de faiseuse de paix, alors que c’était elle l’agresseur. Mais il y a encore un
    autre élément qui pèse aujourd’hui en faveur de la position russe. Il s’agit de
    l’énorme capacité de manipulation du régime, qui explique la popularité dont
    Vladimir Poutine et sa politique jouissent au sein de la population russe. Les Russes
    pensent alors que leur pays mène une sainte guerre contre l’Ouest, contre l’OTAN
    et les Etats-Unis. Monter la mise de la sorte, c’est pour changer le statut de
    la victoire ou de la défaite. L’objectif initial de la soi-disant « opération spéciale » ne
    compte plus. Plus personne ne parleen
    Russie à l’heure actuelle de la guerre russo-ukrainienne ni même de l’opération
    spéciale. La propagande russe parle tout simplement de la guerre contre l’Occident ».




    Si l’Ukraine n’arrive pas à
    vaincre la Russie, le Kremlin, le président Poutine et les autorités russes
    pourraient en profiter pour dire dans leurs messages transmis à la population :
    vous voyez, ni même tout l’Occident allié n’arrive pas à nous vaincre ! »
    a encore précisé le professeur Dan Dungaciu. (Trad. Ionut Jugureanu)



  • Secretarlu general NATO la București

    Secretarlu general NATO la București

    Capitala ali Românie easti nicukira, tu dzălili di marță ş-ñiercuri, ali reuniune majoră tru actualu contextu di securitate genearat di polimlu ruso-ucrainean. Şefllii a diplomaţiilor ditu statili a Alianţăllei Nord-Atlantice , ditu statele partenere si ditu aţeali dauă stati candidate la aderare suntu Bucureşti tră dauă dzăli di discuţii concentrate ti agresiunea ali Rusiei tru Ucraina viţină. Aflat, di luni, tru România, secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, avu muabeti cu liderul di la București, Klaus Iohannis, ti situaţia di securitate pi flancul estic ali Alianţă. “Va s’adrămu tut ţi easti ananghi tra s’protejemu şi s’apărămu tuţ aliaţlli. Aoa, Bucureşti, miniştrilli di Externe ali NATO va s’caftă modalităţ tra s’ndrupască, ma larg, Ucraina şi tra s’ţănă keptu la presia ali Rusie tru Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Georgiaˮ, spusi Jens Stoltenberg. Aestu cundille că România să spusi ca un nicukiru filotimu tră un numir babageanu di arifugaţ și licşură exportul ti milioani di tonuri di yipturi ditu Ucraina, tra s’licşureadză criza alimentară mondială, asigurânda, tru idyiulu kiro, agiutoru militar semnificativ ti Ucraina. Prezidentulu rus, Vladimir Putin, mindueaşti s’ufilisească iarna ca pi ună armată tru polimlu contra ali Ucraină, spusi secretarlu general al NATO, Jens Stoltenberg, cari cundille că aestu nu poate s’hibă alăsatu s’amintă polimlu, di itia că, aestă turlie, şi alţă lideri va s’veadă că pot ta ş-bagă tru scupo anăkiseri pritu furteată.



    Tu arada a lui, prezidentulu Klaus Iohannis spusi că, tru contextul alustui polimu, easti ananghi, ma multu ca vărnăoară, ca Alianţa Nord-Atlantică s’hibă vărtoasă şi solidară şi s’aşteaptă ca reuniunea di la Bucureşti s’confirmă aestu obiectiv. Tut luni, ninti tra s’ahurhească ministeriala NATO, Jens Stoltenberg s-adună și cu premierlu Nicolae Ciucă. El haristusi ali Românie tră contribuţia la politiţli şi misiunile Alianţăllei, ama şi tră criştearea a bugetlui Apărarillei, ahurhinda ditu 2023, la 2,5% ditu PIB. Cundille, tutunăoară că NATO agiumsi la 300.000 oamiñi forţă di reacţie cu grad tanaltu di pregătire ţi potu s’hibă dizvărtiţ la diferite momente, dublarea a numirlui di Grupuri di Luptă la nivel di batalion, cu căbilea ti creastire la catandisea di brigadă, şi dublarea a numirlui di echipamente prepoziţionate tru regiune. Şi ministrul român di Externe, Bogdan Aurescu, avu ună andamasi cu Jens Stoltenberg. Secretarlu General NATO haristusi a oficialui român tră pregătirli tru noima di nicukirată a Bucureştiului, ali reuniuni ministerială di externe a Alianțăllei. Stoltenberg sumlinie importanţa ca NATO şi aliaţllii s’ducă ma largu lucărlu ti dari agiutoru autorităţlor di la Kiev, tră anvărtuşearea a rezilienţăllei dinintea a fuvirserloru fără precedent cu cari s’confruntă. “U criscum prezenţa tru România, tru regiunea ali Amarea Lae, kiro fi mulţă añi, după ţi Rusia arăki paranomu Crimeea, tru 2014. După anăpădearea ali Rusie tru Ucraina, tru meslu şcurtu, adusimu ma multi askeri, u criscum prezenţa aeriană şi navală şi aesta demonstreadză că NATO easti angajată s’apără cathi centimetru ditu teritoriul aliatˮ, spusi analtul oficial ali Alianță Nord-Atlantică.




    Autoru: Leyla Cheamil


    Armânipsearea: Taşcu Lala

  • Reuniune ministerială NATO la Bucureşti

    Reuniune ministerială NATO la Bucureşti

    NATO nu este parte din conflict, dar ne asumăm că vom susţine Ucraina cât timp va fi necesar, a declarat, marţi, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, în debutul reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO. El a adăugat că statele membre trebuie să sprijine Ucraina în lupta de a rămâne o ţară suverană, precizând că Alianţa va fi în continuare vigilentă şi îşi va apăra întreg teritoriul.

    Prezent la reuniune, preşedintele român Klaus Iohannis a subliniat că Marea Neagră are o importanţă strategică pentru securitatea euroatlantică, iar statele membre trebuie să monitorizeze cu atenţie evoluţiile din regiune. El a reiterat că România rămâne un susţinător puternic al politicii uşilor deschise şi speră ca Finlanda şi Suedia să devină cât de curând membre ale NATO.

    Este prima întâlnire în acest format organizată de România după aderarea sa la NATO şi primul eveniment care se desfăşoară într-o ţară de pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice de la începutul războiului din Ucraina.

    Reuniunea de două zile cuprinde trei sesiuni de lucru – două dintre acestea vor avea loc într-un format aliat, cu participarea Suediei şi Finlandei, ca ţări invitate să se alăture organizaţiei. La a treia întâlnire vor fi prezenţi şi miniştrii de externe din Bosnia şi Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

    Războiul din Ucraina şi asigurarea de sprijin politic şi practic pe termen lung din partea aliaţilor vor fi principalele teme de dezbatere.

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a venit încă de luni la București, unde a avut întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

  • 29.11.2022 (mise à jour)

    29.11.2022 (mise à jour)

    USA
    – A la veille de la visite à Bucarest du secrétaire américain d’Etat, Antony
    Blinken, qui participe au Conseil de l’Atlantique nord, le département
    américain d’Etat a salué les 25 ans écoulés depuis la création du partenariat
    stratégique avec la Roumanie. L’institution souligne entre autres, la
    contribution de Bucarest aux opérations multinationales et de l’Alliance,
    le fait que la Roumanie accueille plusieurs structures militaires de l’OTAN et
    plusieurs formations militaires américaines, y compris des éléments du bouclier
    antimissile américain à Deveselu, dans le sud de la Roumanie. Mardi, Antony
    Blinken a discuté avec le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu du
    Partenariat stratégique roumano- américain, une occasion de réitérer la volonté
    des deux parties de renforcer leur relation. Ce partenariat est un pilier
    essentiel de la politique étrangère et de sécurité de la Roumanie, notamment
    dans le contexte des défis actuels dans la région de la Mer Noire. Par
    ailleurs, M. Aurescu a insisté sur l’importance que la Roumanie fasse partie du
    programme d’exemption de visa, Visa Waiver. Les pourparlers ont également porté
    sur le renforcement de la présence militaire des Etats-Unis en Roumanie, la
    consolidation de la posture de l’OTAN dans la région de la Mer Noire, le
    processus d’adhésion de la Roumanie à l’OCDE et les projets communs dans le domaine
    du nucléaire civil. Mardi, Antony Blinken s’est également entretenu avec le
    chef de l’Etat roumain et son premier ministre.











    OTAN
    – La Russie est exclusivement responsable pour la guerre en Ukraine qui
    représente « une violation flagrante du droit internationale et de la
    carte de l’ONU », ont affirmé mardi, à Bucarest, les ministres des
    Affaires Etrangères des pays alliés, dans une déclaration commune signée à la
    fin de la première journée de leur réunion de Bucarest. L’agression russe a
    perturbé l’approvisionnement alimentaire dans le monde entier et a mis en
    danger les pays vulnérables, lit-on dans le même document. Les ministres réunis
    dans la capitale roumaine dénoncent aussi l’attitude cruelle de la Russie
    envers l’Ukraine, les tortures, les déportations et la conduite barbare envers
    les femmes et les enfants. Les officiels de Bucarest ont également condamné les
    pays, comme la Biélorussie, qui soutiennent l’agression contre Kiev. L’OTAN ne
    fait pas partie du conflit entre la Russie et l’Ukraine, mais elle s’engage à
    soutenir l’Ukraine tant qu’il est nécessaire, a déclaré mardi, à Bucarest, le
    secrétaire général de l’Alliance, Jens Stoltenberg, à la fin de la première
    journée de la réunion des chefs des diplomaties des pays alliés. L’Alliance
    offrira un paquet encore plus substantiel d’assistance à l’Ukraine comportant
    aussi des combustibles et des générateurs électriques censés aider la
    population civile à faire fasse aux coupures d’électricité provoquées par
    les frappes russes. Présent à la réunion, le président roumain, Klaus Iohannis,
    a mis en avant l’importance stratégique de la région de la Mer Noire pour la
    sécurité transatlantique. Et lui de réitérer que la Roumanie reste un partisan
    puissant de la politique des portes ouvertes et donc, qu’elle espère que la
    Suède et la Finlande deviennent bientôt membres de l’OTAN. C’est pour la
    première fois que la Roumanie accueille une telle réunion et le premier événement
    de ce type organisé depuis le début de la guerre en Ukraine, dans un pays du
    flanc est. La réunion comporte trois sessions de travail dont deux se
    dérouleront en présence de la Suède et
    de la Finlande, comme pays invités et la troisième, en présence de la
    Bosnie-Herzégovine, la Géorgie et la République de Moldavie. A l’agenda des
    pourparlers figurent notamment la guerre en Ukraine et le soutien des alliés
    accordé à Kiev.






    Réfugiés
    – 63342 personnes dont 7172 citoyens ukrainiens sont entrés mardi, en Roumanie,
    a fait savoir l’Inspection générale de la Police roumaine des frontières.
    Depuis le 10 février, soit deux semaines avant le début de l’invasion russe de
    leur pays et jusqu’à présent, presque 3 millions d’Ukrainiens sont entrés en
    Roumanie, la plupart juste pour la transiter. 80.000 Ukrainiens ont choisi de
    rester en Roumanie.










    ICR – L’institut culturel roumain organise jusqu’au 10 décembre une
    cinquantaine d’événements dans 31 villes du monde afin de marquer la fête
    nationale de Roumanie. Selon le président de l’Institut cultuel roumain, Liviu
    Jicman, le déroulement des événements dans des espaces représentatifs pour les
    villes en question, place les créations des artistes roumains parmi les repères
    culturels les plus importants du moment et contribue à la popularisation de la
    culture roumaine et des créateurs roumains auprès du grand public. Le 1er
    décembre la Fête nationale de la Roumanie sera célébrée à Bucarest par un
    défilé sous l’Arc de Trimphe. Et c’est également le 1er décembre
    qu’une parade militaire est prévue dans la ville d’Alba Iulia, avec la
    participation d’un détachement de militaires français du Groupement de combat
    pour la défense collective déployé à Cincu, dans le compté de Brasov, dans le
    centre.



























    Météo
    – En Roumanie, les températures se situeront autour de la normale saisonnière.
    Le ciel sera plutôt couvert dans le sud-ouest, le sud et l’est du pays et des
    pluies pourraient tomber sur le relief. Le vent soufflera à vitesse modérée et
    les températures maximales iront mercredi du 1 au 10 degrés.




  • Secretarul general NATO la București

    Secretarul general NATO la București

    Capitala României găzduiește, marți și miercuri, o
    reuniune majoră în actualul context de securitate generat de războiul
    ruso-ucrainean. Şefii
    diplomaţiilor din ţările Alianţei
    Nord-Atlantice , din statele partenere si din cele două ţări candidate la
    aderare se află la
    Bucureşti pentru două zile de discuţii concentrate asupra agresiunii Rusiei în
    Ucraina vecină. Aflat, de luni, în România, secretarul general al NATO,
    Jens Stoltenberg, a
    discutat cu liderul de la București, Klaus Iohannis, despre situaţia de
    securitate pe flancul estic al Alianţei. Vom face tot ce este necesar pentru a
    proteja şi apăra toţi aliaţii. Aici, la Bucureşti, miniştrii de Externe ai NATO
    vor căuta modalităţi de a sprijini, pe mai departe, Ucraina şi de a face faţă
    presiunii Rusiei în Bosnia-Herţegovina, Moldova şi Georgiaˮ,
    a afirmat Jens
    Stoltenberg. Acesta a punctat că România s-a dovedit a fi o gazdă generoasă
    pentru un număr uriaş de refugiaţi și a facilitat exportul a milioane de tone
    de cereale din Ucraina, pentru a uşura criza alimentară mondială, asigurând, în
    același timp, sprijin militar semnificativ Ucrainei. Preşedintele rus, Vladimir
    Putin, încearcă să folosească iarna ca pe o armă în războiul împotriva
    Ucrainei, a spus secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a subliniat că acesta nu poate fi lăsat să
    câştige războiul, pentru că, astfel, şi alţi lideri ar vedea că se pot atinge
    ţeluri prin forţă.

    La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că, în
    contextul acestui război, este nevoie, mai mult ca oricând, ca Alianţa
    Nord-Atlantică să fie puternică şi solidară şi se aşteaptă ca reuniunea de la
    Bucureşti să confirme acest obiectiv. Tot luni, înaintea începerii
    ministerialei NATO, Jens Stoltenberg s-a întâlnit și cu premierul Nicolae
    Ciucă. El a mulţumit României pentru contribuţia la politicile şi misiunile
    Alianţei, dar şi pentru creşterea bugetului Apărării, începând din 2023, la
    2,5% din PIB. A subliniat, de asemenea, faptul că NATO a ajuns la 300.000
    oameni forţă de reacţie cu grad înalt de pregătire ce pot fi desfăşuraţi la
    diferite momente, dublarea numărului de Grupuri de Luptă la nivel de batalion,
    cu posibilitatea de creştere la stadiul de brigadă, şi dublarea numărului de
    echipamente prepoziţionate în regiune. Şi ministrul român de Externe,
    Bogdan Aurescu, a
    avut o întrevedere cu Jens Stoltenberg. Secretarul General NATO a mulţumit
    oficialului român pentru pregătirile în vederea găzduirii, la Bucureşti, a
    reuniunii ministeriale de externe a Alianței. Stoltenberg a subliniat
    importanţa ca NATO şi aliaţii să continue să ofere sprijinul necesar
    autorităţilor de la Kiev, pentru consolidarea rezilienţei în faţa ameninţărilor
    fără precedent cu care se confruntă. Ne-am crescut prezenţa în România,
    în regiunea Mării Negre, timp de mulţi ani, după ce Rusia a anexat ilegal
    Crimeea, în 2014. După invazia Rusiei în Ucraina, în februarie, am adus mai
    multe trupe, ne-am mărit prezenţa aeriană şi navală şi asta demonstrează că
    NATO este angajată să apere fiecare centimetru din teritoriul aliatˮ, a spus
    înaltul oficial al Alianței Nord-Atlantice.


  • Nachrichten 27.11.2022

    Nachrichten 27.11.2022

    Die Veranstaltungen zum rumänischen Nationalfeiertag, der am 1. Dezember begangen wird, beginnen in Alba Iulia (Zentrum) am 30. November mit militärischen Zeremonien und Kranzniederlegungen an mehreren Denkmälern. Am 1. Dezember werden mehr als 850 Soldaten in Alba Iulia an der Militärparade teilnehmen, darunter auch eine französische Einheit der Collective Defence Battle Group, die in Cincu im Kreis Brasov (Mitte) stationiert ist. In Bukarest werden mehr als 1.500 Soldaten und Spezialisten des Verteidigungsministeriums, des Innenministeriums, des rumänischen Geheimdienstes, des Sonderdienstes für Telekommunikation und der nationalen Strafvollzugsverwaltung sowie rund 120 technische Mittel, darunter 40 Flugzeuge, an der Militärparade zum rumänischen Nationalfeiertag am 1. Dezember teilnehmen. Laut einer Pressemitteilung des Verteidigungsministeriums werden an der Parade auch etwa 150 ausländische Militärangehörige von Abteilungen aus Belgien, Frankreich, Nordmazedonien, der Republik Moldau, Portugal, den Vereinigten Staaten und den Niederlanden teilnehmen, sowie Militärangehörige, die verbündete Länder vertreten, die zu den NATO-Strukturen auf rumänischem Gebiet beitragen, und etwa 25 technische Mittel, darunter Kampfflugzeuge aus Kanada, Italien, Spanien und den USA. Auch das im Ausland dienende Militär wird Zeremonien abhalten.



    In Bukarest wird am Dienstag und Mittwoch ein Treffen der NATO-Außenminister stattfinden. Die Außenminister von Georgien, Bosnien-Herzegowina, der Ukraine und zum ersten Mal auch der Außenminister der Republik Moldau (ehemalige Sowjetunion, mehrheitlich romanischsprachig) werden ebenfalls an der NATO-Ministerkonferenz teilnehmen. Der Krieg in der Ukraine wird eines der Themen des NATO-Treffens in der rumänischen Hauptstadt sein. Gastgeber der Konferenz sind der rumänische Außenminister Bogdan Aurescu und der Generalsekretär des Nordatlantischen Bündnisses, Jens Stoltenberg. Dieses Treffen ist die erste Veranstaltung dieser Art in Rumänien seit dem Beitritt des Landes zum Bündnis im Jahr 2004 und das zweite offizielle Treffen der Alliierten nach dem Bukarester Gipfel im Jahr 2008. Der stellvertretende NATO-Generalsekretär Mircea Geoană erklärte, dass dieses Treffen eine Brücke zwischen dem Sommergipfel in Madrid und dem nächsten Gipfel in Vilnius bilde und dass es einen Beitrag Rumäniens zu den strategischen Überlegungen des Bündnisses und zur Reaktion der NATO auf die sehr komplexe Situation, die derzeit auf dem Kontinent herrscht, darstelle.



    Das Treffen der Münchner Leader findet am Montag und Dienstag in Bukarest statt. Das rumänische Außenministerium ist Mitveranstalter dieser prestigeträchtigen Veranstaltung, bei der es sich um das kleine Format der Münchner Sicherheitskonferenz handelt. 75 hochrangige Teilnehmer aus über 25 Ländern, aktuelle und ehemalige Beamte, renommierte Experten und Analysten sowie Meinungsbildner werden anwesend sein. Auf der Tagesordnung des Treffens stehen Themen, die für die internationale Sicherheit relevant sind, wobei der Schwerpunkt auf den Entwicklungen im östlichen Raum, in der Schwarzmeerregion und auf dem westlichen Balkan liegt. Weitere Themen sind die europäische Sicherheitsarchitektur, die Umsetzung des neuen strategischen Konzepts der NATO, hybride Bedrohungen, Ernährungssicherheit und die Energiekrise. Die Veranstaltung in Bukarest wird über den Zeitpunkt ihrer Durchführung hinaus Wirkung zeigen, da die Ergebnisse die Debatten der Münchner Sicherheitskonferenz im nächsten Jahr beeinflussen werden.



    Das Umweltministerium in Bukarest hat mit europäischen Geldern über das nationale Resilienzprogramm ein nationales Aufforstungsprogramm gestartet. Die Entscheidung wurde getroffen, da in Rumänien weniger als 30 % der Landesfläche bewaldet sind, während der europäische Durchschnitt bei 40 % liegt. In einigen Bezirken im Süden und Südosten des Landes sind es sogar weniger als 5 %. Wer landwirtschaftliche Flächen besitzt, die er nicht mehr bewirtschaften will, kann sie in Wälder oder forstwirtschaftliche Flächen umwandeln. Der Staat unterstützt einen Hektar Eichenwald im Flachland mit bis zu 20 000 Euro und einen Hektar Wald mit bis zu 17 000 Euro. 20 Jahre lang erhält der Eigentümer dann jährlich 456 Euro pro Hektar Wald.



    Die rumänische Grenzpolizei gab bekannt, dass am Samstag 9165 ukrainische Staatsangehörige (10,7 % mehr als am Vortag) in das Land eingereist sind. Seit dem 10. Februar 2022 (Vor-Konflikt-Zeitraum) sind landesweit 2.923.469 Ukrainer nach Rumänien gekommen. Die meisten von ihnen zogen weiter in westeuropäische Länder, aber mehr als 80.000 entschieden sich nach Angaben der Behörden in Bukarest, in Rumänien zu bleiben.



    Das Internationale George-Enescu-Festival, eine renommierte rumänische Musikveranstaltung, wurde in die engere Auswahl für die International Opera Awards, das Äquivalent zu den Oscars in der Welt der Musik, aufgenommen, wie die Organisatoren des Festivals mitteilen. Die Preisverleihung findet am Montag im Teatro Real (Madrid, Spanien) statt. Die Ausgabe 2021 des Festivals steht in der engeren Auswahl neben anderen Spitzenveranstaltungen der internationalen klassischen Musik wie dem Donizetti Festival und der Garsington Opera. Das George Enescu Festival ist in der Kategorie Festival nominiert.

  • Bucureştiul va găzdui, miercuri și joi, reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre NATO

    Bucureştiul va găzdui, miercuri și joi, reuniunea miniştrilor de externe din ţările membre NATO

    Secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, se va afla în România între 28 – 30 noiembrie pentru a prezida reuniunea miniştrilor de Externe aliaţi. Evenimentul, găzduit, în numele României, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, reprezintă prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022. La reuniune participă şi miniştrii de externe din Georgia, Bosnia-Herţegovina, Ucraina şi, pentru prima dată, ministrul de externe al Republicii Moldova. Este primul eveniment de acest tip organizat in Romania de la aderarea țării la Alianta, in 2004.


    Stoltenberg va fi primit luni, la Palatul Cotroceni, de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cei doi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, la finalul cărora vor susţine declaraţii de presă comune.

    Marţi, Stoltenberg va ține un discurs la Aspen – GMF Bucharest Forum. Secretarul General NATO va avea întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă, cu ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, și cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.


    Reuniunea de la București este, potrivit secretarului general adjunct NATO, MIrcea Geoană, o punte între summitul din vară de la Madrid şi următorul de la Vilnius. Situația din Ucraina rămâne subiectul principal pe agenda NATO.

    Sunt aproape 50 de națiuni care contribuie, nu direct în NATO, dar într-un proces condus de Statele Unite, în Grupul de Contact pentru Ucraina. Vedem în continuare dorința activă a aliaților și partenerilor să continuăm să ajutăm Ucraina din punct de vedere militar. În același timp, trebuie să spunem că din punct de vedere politic, de această dată, nu vedem condiții pentru o negociere între cele două părți în viitorul apropiat, dintr-un motiv care este evident și pozițiile sunt atât de diferite și atât de masiv îndepărtate una de alta, încât astăzi nu vedem condiții pentru un minim de teren unde să se poată ajunge la un început de negociere, spune Geoană.

    Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO are loc la Bucureşti pe 29 şi 30 noiembrie. Arcul de Triumf este iluminat, în aceste zile, în culoarea albastră, iar drapelele României şi al Alianţei Nord-Atlantice au fost arborate deja pe principalele artere ale Bucureştiului. În mijloacele de transport STB rulează un material informativ ce prezintă pe scurt rolul Alianţei Nord-Atlantice, informează Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

  • Nachrichten 26.10.2022

    Nachrichten 26.10.2022

    Rumänien sei ein sehr wertvoller Verbündeter und die NATO sei bereit, Rumänien zu verteidigen, sagte der Generalsekretär des Nordatlantischen Bündnisses Jens Stoltenberg am Mittwoch auf einer gemeinsamen Pressekonferenz mit Premierminister Nicolae Ciucă in Brüssel. Der rumänische Ministerpräsident wies seinerseits darauf hin, dass die Sicherheit in der Region weiterhin durch den illegalen Angriffskrieg Russlands gegen die Ukraine beeinträchtigt wird, und bekräftigte seine Unterstützung für die euro-atlantische Integration der Ukraine, die er auf dem Bukarester Gipfel 2008 zugesagt hatte. Nicolae Ciuca erklärte, dass Bukarest weiterhin alle seine Verpflichtungen erfüllen und einen verantwortungsvollen und aktiven Beitrag zur Förderung der euro-atlantischen Sicherheit und Stabilität leisten wird. Er betonte auch die Notwendigkeit der Unterstützung und Hilfe für die Ukraine und wies darauf hin, dass die Republik Moldau und Georgien, die am meisten gefährdeten Partner, Unterstützung benötigen und dass Rumänien beschlossen hat, einen finanziellen Beitrag zu den freiwilligen NATO-Fonds für diese Staaten zu leisten. Am Mittwoch und Donnerstag war der rumänische Premierminister zu einem Arbeitsbesuch in Brüssel, wo er mit der Präsidentin der Europäischen Kommission, Ursula von der Leyen, und der Präsidentin des Europäischen Parlaments, Roberta Metsola, zusammentraf. Zu den Gesprächsthemen gehörten der Beitritt Rumäniens zum Schengen-Raum und die Reaktion der Europäischen Union auf die militärische Aggression Russlands gegen die Ukraine,



    Der Oberste Gerichtshof Rumäniens hat entschieden, dass die Verjährungsfrist nach dem Grundsatz des günstigeren Strafrechts rückwirkend gelten soll. Nach Angaben aus Justizkreisen wird die Entscheidung zahlreiche Fälle betreffen, die vor Gericht anhängig sind oder in denen die Staatsanwaltschaft ermittelt. Aufgrund der Verjährungsfrist werden die Angeklagten demnach nicht verurteilt oder angeklagt. Zu den bekannten Persönlichkeiten, die aufgrund derselben Verjährungsfrist vorzeitig aus dem Gefängnis entlassen wurden, gehört der ehemalige Vorsitzende der Abgeordnetenkammer, der Liberale Bogdan Olteanu. Auch die ehemalige Ministerin Elena Udrea könnte durch die Entscheidung des Gerichts vorzeitig aus der Haft entlassen werden.



    Laut Eurostat hat jeder Europäer im Jahr 2020 127 Kilogramm Lebensmittel verschwendet. Die vom Europäischen Institut für Statistik erhobenen Daten zeigen, dass in der EU 45 % der Lebensmittel in den Lieferketten und 55 % in den Haushalten verschwendet werden. Nahezu zehn Prozent der Lebensmittelabfälle stammen aus Restaurants und Lebensmitteldiensten. In Rumänien werden nach offiziellen Angaben jedes Jahr 2,5 Millionen Tonnen Lebensmittel weggeworfen. Das bedeutet, dass jeder Rumäne nach Angaben des Landwirtschaftsministeriums jedes Jahr mindestens 70 Kilogramm Lebensmittel verschwendet.



    Die Experten der Europäischen Kommission und der EU-Mitgliedstaaten werden heute in der Schengen-Arbeitsgruppe in Brüssel ihren Bericht und ihre Schlussfolgerungen zur Evaluierungsmission in Rumänien und Bulgarien präsentieren. Aus Regierungskreisen hieß es, der Bericht sei positiv für Rumänien. Die Niederlande schickten auf der letzten Mission keine Experten, weil diese nicht ausreichend Bereiche abdeckte. Rumänien schlug eine zusätzliche, separate Mission vor. Außerdem hat sich der rumänische Innenminister Lucian Bode mit seinem niederländischen Amtskollegen geeinigt, sich in Den Haag zu treffen, allerdings steht noch kein Termin fest. Das niederländische Parlament hat daraufhin eine Entschließung angenommen, in der die Regierung aufgefordert wird, bei der Aufnahme der beiden Länder in den Schengen-Raum nicht zuzustimmen. Die zuständigen Behörden in Bukarest erinnern daran, dass Rumänien die technischen Kriterien erfüllt und bekräftigen, dass das Land dem europäischen Raum der Freizügigkeit beitreten kann. Der Beitritt Rumäniens und Bulgariens zum Schengen-Raum könnte auf der Tagesordnung des Rates für Justiz und Inneres“ am 8. und 9. Dezember stehen. Für die Aufnahme ist Einstimmigkeit erforderlich.



    Der UN-Sicherheitsrat berät heute hinter verschlossenen Türen über die von Russland erhobenen Vorwürfe, die Ukraine baue eine radioaktive schmutzige Bombe“. Die Vorwürfe werden von Kiew und dem Westen zurückgewiesen. Das Treffen findet auf Initiative Moskaus statt, das der Ukraine wiederholt vorwirft, eine Provokation vorzubereiten. Paris, London und Washington haben in einer gemeinsamen Erklärung die Anschuldigungen Moskaus als falsch bezeichnet. In der Zwischenzeit sind zwei hoch entwickelte US-Luftabwehrsysteme vom Typ NASAMS in der Ukraine eingetroffen. Diese haben eine kurze Reichweite und können Drohnen, ballistische Raketen und Kampfjets abschießen. Vor Ort bereiten sich die russischen Streitkräfte auf schwerste Kämpfe“ in der strategisch wichtigen südlichen Region Cherson vor. Es gibt keine Anzeichen für einen Rückzug, behauptet Kiew.

  • Franţa susţine întărirea flancului estic al NATO

    Franţa susţine întărirea flancului estic al NATO

    Franţa va trimite, în săptămânile următoare, trupe şi echipamente suplimentare în România pentru întărirea flancului estic al NATO, în contexul recentului val de atacuri ale Rusiei asupra oraşelor şi infrastructurii civile din Ucraina. Anunţul a fost făcut de ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, în timpul unei audieri în Senatul Franţei. Potrivit corespondentului Radio România la Paris, ministrul a vorbit despre trimiterea unei companii în România, care este formată în general din 100 până la 250 de militari. Franţa conduce grupul de luptă al NATO în România, care numără în prezent 350 de soldaţi francezi, plus soldaţi belgieni şi olandezi. Decizia de a suplimenta aceste trupe si echipamentele militare a fost luată de preşedintele Emmanuel Macron, la propunerea şefului Statului Major al Armatei.


    De fapt, liderul de la Paris a subliniat, încă din luna iunie, când s-a aflat într-o vizită oficială la București, susţinerea ţării sale pentru întărirea Flancului Estic al NATO și a promis sprijin suplimentar pentru România. Aveţi susţinerea noastră dacă ţara dumneavoastră e ameninţată, sublinia atunci Emmanuel Macron. Acum, Sébastian Lecornu explică în ce constă ajutorul: Preşedintele republicii a decis să întărim poziţiile noastre defensive pe Flancul Estic al Europei, prin desfăşurarea unei companii întărite de vehicule blindate de luptă de infanterie în România, precum şi a unui escadron de tancuri Leclerc. Aşadar, noi continuăm în cadrul misiunii de apărare, de descurajare şi de protecţie a Flancului Estic, să sprijinim aceste ţări cărora le datorăm solidaritate şi în special României, o ţară prietenă. Am continuat să ne întărim prezenţa şi în Lituania, unde vor fi desfăşurate şi avioane de vânătoare Rafale, iar în Estonia, o companie de infanterie uşoară va fi de asemenea desfăşurată.


    Şeful statului, Klaus Iohannis, a salutat, într-un mesaj transmis pe o rețea de socializare, decizia preşedintelui Emmanuel Macron de a consolida prezenţa militară franceză în România. Potrivit lui, acesta este ‘un gest important pentru Flancul Estic al NATO, semn al solidarităţii Aliate’. Încă din luna februarie, Franţa şi Belgia anunțau că vor desfăşura unităţi militare în România pentru a constitui un grup tactic al NATO. Șeful Statului Major al armatei franceze preciza atunci că în cadrul Forţei de reacţie rapidă, Franţa va desfăşura în România 500 de militari cu vehicule blindate şi dispozitive de luptă. Iar în luna martie, președintele Klaus Iohannis spunea că NATO a aprobat grupul de luptă care va fi poziționat în România.


    Acum, în contexul noilor atacuri și amenințări ale Rusiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că aliații sporesc securitatea în jurul instalațiilor cheie și vor lua măsuri suplimentare pentru consolidarea rezilienței și protejarea infrastructurii critice. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a Aliaților va fi întâmpinat cu un răspuns unit și hotărât, a avertizat șeful NATO.


  • Sprijin european pentru Ucraina

    Sprijin european pentru Ucraina

    Anunțul Rusiei privind anexarea a patru regiuni din estul Ucrainei vecine, Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson, în urma unor așa-zise referendumuri, a fost vehement criticat și condamnat de statele occidentale. După ce preşedintele Vladimir Putin a organizat, la Moscova, o ceremonie pentru a proclama cele patru regiuni parţial ocupate drept teritoriu rusesc, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a reacţionat prin iniţierea unei cereri de aderare rapidă la Alianța Nord-Atlantică.


    Alături de alţi preşedinţi ai unor state membre NATO est și central europene, Cehia, Macedonia de Nord, Polonia, Muntenegru, Slovacia, Estonia, Letonia și Lituania, preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat o declaraţie comună prin care îşi reiterează sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei.

    Noi, preşedinţi ai unor state din Europa Centrală şi de Est, ţări ai căror lideri au vizitat Kievul, în timpul războiului, şi au văzut cu ochii lor efectele agresiunii ruse, nu putem rămâne tăcuţi în faţa încălcării flagrante a dreptului internaţional de către Federaţia Rusă, motiv pentru care transmitem următoarea declaraţie: reiterăm susţinerea noastră pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte niciodată încercările Rusiei de a anexa teritorii ucraineneˮ, se arată în declaraţia comună.


    Semnatarii afirmă că susțin ferm decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei. Totodată, ei cer Moscovei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate. Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţieiˮ, prevede documentul.


    Consilierul prezidenţial ucrainean, Mihail Podoliak, a mulţumit statelor care sprijină aderarea Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică. Suntem recunoscători, istoria se scrie astăziˮ, a notat el pe Twitter. O reacție a venit și din partea NATO. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a declarat că o decizie privind cererea Kiev-ului de aderare la alianţa militară trebuie luată de toate cele 30 de state membre. NATO are o politică a uşilor deschise şi fiecare naţiune, inclusiv, fireşte, Ucraina, are dreptul să-şi aleagă propria cale, inclusiv aranjamentele de securitate din care doreşte să facă parteˮ, a afirmat Jens Stoltenberg. Acesta a precizat că, acum, principala prioritate a aliaţilor şi partenerilor blocului militar defensiv este să sprijine Ucraina. Până acum, s-au mai declarat de acord cu intrarea Ucrainei în Alianţa Nord-Atlantică Statele Unite şi Canada, fără să se refere, însă, la procedura rapidă cerută de Kiev.


  • Le nouveau concept stratégique de l’OTAN

    Le nouveau concept stratégique de l’OTAN

    Le sommet de l’OTAN de Madrid est l’une des réunions alliées les plus importantes de ces dernières années en termes de résultats pour la Roumanie, a déclaré le président Klaus Iohannis après la première journée de débats dans la capitale espagnole. Il a noté que le thème central des discussions qui ont eu lieu et des décisions prises était l’invasion militaire de l’Ukraine, frontalière de la Roumanie, par l’armée russe. Quant au nouveau concept stratégique de l’OTAN, adopté lors du sommet, il reflète de manière appropriée la situation sécuritaire actuelle. Ainsi, la Russie nest plus considérée comme un partenaire, mais est qualifiée de menace la plus importante et la plus directe pour la sécurité et la stabilité des alliés. Pour la première fois, la Chine communiste est accusée d’utiliser un large éventail d’activités politiques, économiques et militaires pour projeter sa puissance dans le monde entier. Les ambitions déclarées et les politiques coercitives de la Chine posent des défis à nos intérêts, à notre sécurité et à nos valeurs — constatent les États membres de l’OTAN. Ils accusent également le partenariat stratégique entre Pékin et Moscou, qui va à l’encontre de l’ordre international.



    L’Alliance a également confirmé un renforcement de sa présence militaire sur le flanc est, y compris en Roumanie. Sa force de réaction passe de 40 000 à plus de 300 000 militaires hautement entraînés. « C’est la réorganisation la plus importante de notre défense collective depuis la Guerre froide », a souligné le secrétaire général Jens Stoltenberg. À son tour, le président américain Joe Biden a déclaré que « nous y sommes » et « nous prouvons que l’OTAN est plus nécessaire que jamais ». Il a annoncé un renforcement de la présence militaire américaine dans toute lEurope. L’Alliance a également promis de soutenir l’Ukraine, aussi longtemps que cela s’avèrerait nécessaire, pour résister à l’armée russe d’invasion. Le secrétaire général Stoltenberg a affirmé que le soutien à Kiev était “une obligation morale et politique”.


    Dans une déclaration commune, les Etats membres de lOTAN, qui ont déjà fourni des milliards de dollars darmes à lUkraine, ont annoncé qu’ils s’étaient mis d’accord sur un nouveau plan d’aide, qui implique de « livrer du matériel militaire non létal » et de renforcer la défense ukrainienne contre les cyberattaques. « La cruauté épouvantable de la Russie cause d’immenses souffrances humaines et des déplacements massifs » de population, affirment les signataires, et Moscou porte « l’entière responsabilité pour cette catastrophe humanitaire ». Le ministre ukrainien des Affaires étrangères, Dmytro Kuleba, a salué ce qu’il a qualifié de « position forte » et « lucide » des alliés vis-à-vis de la Russie.


    En revanche, le président russe Vladimir Poutine, qui se trouve en Asie centrale ex-soviétique, dans son premier voyage à létranger depuis linvasion de l’Ukraine, a dénoncé les soi-disant « ambitions impériales » de l’OTAN, qui chercherait à affirmer son « hégémonie » à travers le conflit ukrainien. Poutine prétend également que la Russie na pas de problème avec ladmission imminente à lAlliance de la Suède et de la Finlande, qui, après des décennies de neutralité, ont décidé d’intégrer l’organisation suite à l’invasion de l’Ukraine par la Russie.


    (Trad. : Ligia)


  • Nachrichten 10.06.2022

    Nachrichten 10.06.2022

    Der rumänische Staatspräsident Klaus Iohannis erklärte am Freitag auf der Plenarsitzung des B-9 Summits, dass das Treffen vor dem Hintergrund des Krieges in der Ukraine aktueller denn je sei und dass Solidarität, Dialog und Zusammenarbeit die Grundlage gemeinsamer Stärke seien: Dies ist ein entscheidender Moment für die euro-atlantische Region und insbesondere für uns, die NATO-Mitgliedstaaten an der Ostflanke. Rumänien ist der NATO-Verbündete mit der längsten Grenze zur Ukraine, aber wir sind uns alle einig, dass die Sicherheit des euro-atlantischen Raums durch den illegalen und unmoralischen Angriffskrieg Russlands ernsthaft bedroht ist, fügte das rumänische Staatsoberhaupt hinzu. Er betonte die Dringlichkeit einer einheitlichen und ausgewogenen Stärkung der NATO-Position an der gesamten Ostflanke. Wir befinden uns in einem besonderen Moment. Die Ukraine kämpft seit vier Monaten gegen russische Invasoren, und die NATO schließt ihre Vorbereitungen für den Madrider Gipfel ab, erklärte der polnische Präsident Andrzej Duda, der gemeinsam mit Klaus Iohannis den Vorsitz des Treffens führt. Auf Tweeter teilte US-Präsident Joe Biden den Teilnehmern mit, dass Amerika sich verpflichtet fühlt, die Ostflanke der NATO zu verteidigen, die Energiesicherheit der Region zu stärken und die Ukraine gemeinsam zu unterstützen. Die Präsidenten Polens, Estlands, Ungarns, Litauens, Lettlands und Bulgariens befinden sich in Bukarest, und die Tschechische Republik und die Slowakei werden online vertreten sein. Das gilt auch für den Generalsekretär des Nordatlantischen Bündnisses, Jens Stoltenberg.



    Der rumänische Ministerpräsident Nicolae Ciucă und seine Amtskollegin in Chisinau, Natalia Gavrilița, erörterten am Freitag in Bukarest die Optimierung des Grenzverkehrs mit der Ukraine und der Republik Moldau (ehemalige Sowjetunion, mehrheitlich rumänischsprachig). Nach Angaben des Sprechers der Exekutive, Dan Cărbunaru, hatten die beiden Ministerpräsidenten einen Meinungsaustausch, um die funktionellsten Lösungen zu finden, da an einigen Grenzübergängen, wie z. B. in Galati (Südosten), ein sehr hoher Druck herrscht. Das Verteidigungsministerium schickt am Freitag eine zusätzliche Fähre nach Isaccea (Südosten). An der Nordgrenze werden zwei neue Grenzübergänge eröffnet.



    Die Ministertagung der Organisation für wirtschaftliche Zusammenarbeit und Entwicklung wird in Paris fortgesetzt. Rumänien ist durch Außenminister Bogdan Aurescu vertreten. Im Mittelpunkt steht dabei die Stärkung der Beziehungen zu Afrika. Gastredner ist der senegalesische Präsident Macky Sall, der derzeit den Vorsitz der Afrikanischen Union innehat. Am Donnerstag traf Bogdan Aurescu am Rande des Treffens mit der neuen französischen Ministerin für Europa und Auswärtige Angelegenheiten, Catherine Colonna, zusammen. In den Gesprächen erörterten die beiden Minister die vorrangigen Themen der bilateralen Agenda.



    Unternehmen in Rumänien, die von russischen Unternehmen kontrolliert werden, gegen die internationale Sanktionen verhängt wurden, können ihre Tätigkeit ohne gesperrte Konten fortsetzen, wenn sie einem staatlichen Aufsichtssystem unterstellt werden. Der Beschluss wurde am Donnerstag von der Regierung per Notverordnung gefasst. Ziel ist es, die Arbeitsplätze der Rumänen zu schützen und gleichzeitig die europäischen Sanktionsregelungen einzuhalten.



    Zwei strafrechtliche Ermittlungen wurden eingeleitet, nachdem eine Brücke über den Fluss Sereth im Dorf Luțca, Kreis Neamț (Nordostrumänien), eingestürzt war, während sie von einem schweren Lastwagen und einem Lieferwagen überquert wurde. Die beiden Fahrer wurden verletzt. Die Brücke war im November letzten Jahres wieder für den Verkehr freigegeben worden, und die Ermittler müssen noch herausfinden, wie die Brücke saniert wurde und warum sie nur sechs Monate nach ihrer Eröffnung eingestürzt ist. Im Herbst verkündete der Präsident des Bezirksrats von Neamt, Ionel Arsene (PSD, mitregierend), die sichere Wiederaufnahme des Verkehrs. Offizielle Informationen zeigen jedoch, dass dies rechtlich nicht möglich ist. Das Ministerium für Entwicklung erklärte, das Investitionsziel sei nicht erreicht worden, da der Abnahmebericht nach Abschluss der Arbeiten nicht erstellt worden sei und Vertreter der staatlichen Bauaufsichtsbehörde zu einer eigenen Untersuchung auf die Baustelle geschickt worden seien. Im April wurde Arsene wegen Korruption zu einer Haftstrafe von 8 Jahren und 4 Monaten verurteilt, leitet aber weiterhin den Bezirk, da das Gerichtsurteil noch nicht rechtskräftig ist.



    Mehr als 79.000 Personen sind am Donnerstag nach Rumänien eingereist, darunter mehr als 8.300 ukrainische Staatsbürger, was einem Rückgang von 2 % gegenüber dem Vortag entspricht, berichtet die Generalinspektion der Grenzpolizei (IGPF). Seit dem Einmarsch der russischen Armee am 24. Februar sind mehr als 1.161.000 ukrainische Staatsbürger nach Rumänien eingereist.

  • 07/06/2022 (mise à jour)

    07/06/2022 (mise à jour)

    PNRR – La Roumanie devrait recevoir 10 milliards d’euros d’ici la fin de l’année dans le cadre du Plan national de relance et de résilience (PNRR), a déclaré le ministre des investissements et projets européens, Marcel Boloş, à l’issue de la réunion du Comité de surveillance du PNNR. Une première demande de financement a été déposée le 31 mai dernier auprès de la Commission Européenne. La Roumanie formulera sa demande pour une deuxième tranche de 3 milliards d’euros en octobre prochain, a précisé le ministre. « La capitalisation de 30 milliards d’euros du PNRR est un effort coordonné et cohérent. Il a été correctement jalonné, avec des échéances et des responsabilités bien établies dans chaque domaine. Nous avons fait la preuve de nos capacités de mettre rapidement en marche ce mécanisme de financement européen, ce qui n’est pas simple pour la Roumanie, et nous avons envoyé une première demande de financement. Une première enveloppe de 3,7 milliards d’euros de préfinancement déjà reçue ajoutée à la première demande de paiement envoyée déjà à la Commission Européenne démontre que nous sommes clairement sur la bonne voie pour remplir nos objectifs » a déclaré le Premier ministre Nicolae Ciuca. Mardi, la Roumanie a signé les 7 premiers contrats financés par le PNRR. Conclus entre les autorités publiques locales et le Ministère du Développement, des Travaux publics et de l’Administration, ces contrats visent la rénovation intégrale des bâtiments en Roumanie.

    OTAN – Le secrétaire général de l’OTAN, Jens Stoltenberg, participera le vendredi, 10 juin, à Bucarest, au Sommet B9 des pays du flanc oriental de l’Alliance. La rencontre sera co-organisée par les chefs d’Etat roumain, Klaus Iohannis et polonais, Andrzej Duda. L’occasion pour Stoltenberg de s’entretenir avec les leaders roumain et polonais, tout comme avec la présidente hongroise, Katalin Novak. La réunion du Format B9 a lieu deux semaines avant le sommet de l’OTAN, de Madrid, quand le nouveau concept stratégique de l’Alliance sera adopté. Le ministre roumain de la Défense, Vasile Dîncu, a participé lundi soir à une réunion en format de visioconférence de ses homologues des pays du Format Bucarest 9. Les discussions ont porté sur les efforts d’un renforcement de la posture dissuasive et défensive de l’Alliance Atlantique sur le flanc oriental de l’Europe, sur la nécessité d’adopter une nouvelle stratégie pour l’Alliance, ainsi que sur l’évolution de la situation sécuritaire dans la région.

    Moldova – La Roumanie et la République de Moldova vont organiser pour la première fois une session commune de leurs parlements, a annoncé Igor Grosu, président du parlement moldave, lors de sa rencontre avec Marcel Ciolacu, président de la chambre des députés du parlement roumain. Igor Grosu a déclaré se réjouir que cette première session commune des deux parlements se déroule à Chisinau, ce qui témoigne clairement du soutien de la Roumanie au gouvernement moldave actuel. Et d’ajouter que la Roumanie a toujours été aux côtés de la République de Moldova et que Bucarest avait réaffirmé son soutien au parcours européen de Chisinau.

    Réfugiés – Quelques 82.000 personnes ont franchi lundi, les frontières roumaines pour entrer dans le pays dont 7500 citoyens ukrainiens, a fait savoir l’Inspection générale de la Police de frontière. Plus de 4000 Ukrainiens ont traversé la frontière commune avec la Roumanie, de 13,6% de plus que la veille, tandis que 881 autres ont rejoint la Roumanie depuis la République de Moldova. Depuis le début de l’invasion russe en Ukraine, plus d’un million cent mille réfugiés ukrainiens sont arrivés en Roumanie.

    Météo – Il continuera à faire beau et chaud en Roumanie. Mercredi,
    les températures iront de 21 à 32 degrés. Des orages pourraient faire leur
    apparition dans l’ouest et le sud-ouest du pays. Mercredi, les météorologues
    prévoient 28 degrés à midi, à Bucarest.

  • Ukraine, dernières évolutions

    Ukraine, dernières évolutions


    Nous sommes dans une phase
    cruciale de la guerre a averti mardi le secrétaire général de l’Otan,
    Jens Stoltenberg. Et lui d’ajouter que la Russie se renforce pour prendre
    le contrôle de l’ensemble du Donbass, dans l’est de l’Ukraine, et
    réaliser un pont terrestre avec la Crimée, annexée par Moscou en
    2014.Le repositionnement des forces russes va prendre un
    certain temps, quelques semaines, avant le lancement d’une offensive majeure.
    Il est essentiel que les alliés soutiennent les Ukrainiens, les aident à se
    réarmer, pour leur permettre de se défendre, a-t-il insisté.Les ministres des Affaires étrangères de l’Alliance discuteront ce jeudi avec
    leur homologue ukrainien Dmytro Kouleba des besoins des forces ukrainiennes,
    a-t-il précisé.

  • Ukraine – dernhières évolutions

    Ukraine – dernhières évolutions

    La Russie retire certaines de ses forces qui se trouvaient dans la région de la capitale et celle de la ville de Tchernihiv, située à environ 130 km au nord-est de Kiev, ont déclaré vendredi des responsables ukrainiens locaux. En même temps, un conseiller du président Volodymyr Zelensy affirme que les troupes ukrainiennes forcent les troupes russes à reculer au nord-est et au nord-ouest de la capitale, selon Reuters. « Nous constatons des déplacements compacts de colonnes de véhicules militaires russes de différentes tailles », certaines en partance vers le Belarus, a annoncé sur Telegram le gouverneur de la région de Kiev, Oleksandr Pavliuk. Le ministère russe de la Défense a diffusé une déclaration qui mentionnait que les troupes de la Fédération de Russie se regroupaient près de Kiev et de Tchernihiv pour se concentrer sur d’autres zones essentielles et « libérer » complètement le Donbass, soit l’est séparatiste prorusse de l’Ukraine. Le secrétaire générale de l’OTAN, Jens Stoltenberg, a souligné antérieurement que l’Alliance n’était pas sûre que la Russie négocie de bonne foi, vu que l’objectif militaire de Moscou depuis le déclenchement de l’invasion en Ukraine demeure inchangé. Il a assuré que les Etats de l’Alliance continueraient à fournir des armes à l’Ukraine, tant que cela est nécessaire. Par ailleurs, la présidente du Parlement européen, Roberta Metsola, a tweeté jeudi soir qu’elle était « en route pour Kiev », sans fournir d’autres détails sur son déplacement. Selon les agences de presse, Roberta Metsola sera le premier leader d’une institution politique européenne à visiter la capitale ukrainienne depuis le début de l’invasion russe le 24 février. Avant elle, les premiers ministres polonais, tchèque et slovène et la procureure en chef européenne, la Roumaine Laura Codruța Kӧvesi, s’étaient rendus en Ukraine.