Radio România Internațional

Tag: Jocurile Olimpice

  • Legendele Olympiei – Iolanda Balaş-Söter

    Legendele Olympiei – Iolanda Balaş-Söter

    La fiecare 4 ani,
    cei mai buni sportivi ai lumii se întâlnesc la Jocurile Olimpice. Competiţia
    îşi trage numele de la vechea aşezare greacă Olympia, din peninsula Peloponez,
    care a găzduit, timp de secole, în antichitate, întrecerile atletice ale lumii
    elene. Ca şi competiţiile antice, Jocurile Olimpice moderne au creat zei şi
    eroi, zeiţe şi eroine. Vom vorbi, până la Jocurile Olimpice de la Paris, care
    vor începe în 26 iulie, despre legende ale olimpismului românesc, într-o
    rubrică lunară cu interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul anilor, la Radio
    România Internaţional.


    Ne amintim astăzi
    de Iolanda Balaş-Söter, cea mai mare atletă a României. A fost singura româncă
    între sportivele nominalizate de Federatia Internatională de Atletism, în
    1999, pentru titlul de Atleta secolului
    XX. A fost dublă campioană olimpică la săritura în înălţime. A realizat 5
    recorduri olimpice şi 14 recorduri mondiale. Timp de 11 ani a fost neînvinsă. A
    început atletismul la 13 ani, la Clubul Electrica din Timişoara. In mai puţin
    de un an de la debut, bate recordul naţional de junioare. La 19 ani realizează
    prima sa mare performanţă ca senioare – locul secund la Campionatul European de
    la Berna. Să o ascultăm pe Iolanda Balaş-Söter într-o emisiune realizată în
    luna aprilie a anului 2000.


    Întotdeauna m-am comparat cu cele mai bune
    atlete din lume. La vremea respectivă au fost englezoaicele Sheila Lerwill și Thelma
    Hopkins, cu recorduri europene, mondiale și, sigur, mi-am pus întrebarea: dacă
    ele pot, de ce să nu pot și eu? Și atunci, sigur, calea a fost mult ușurată cu
    ambiția mea și dorința de a face ceva în mod serios și asta am reușit și
    întotdeauna m-am gândit că dacă am fost trimisă să concurez pentru România și
    să reprezint România, trebuie neapărat să obțin și un succes, că doar pentru
    asta am venit. Şi primul meu succes a fost la Berna, în 1954. Locul doi,
    nesperat, dar eu nu m-am mulțumit cu locul doi. Am spus: nu se poate! Trebuie
    să mergem mai sus, trebuie să sărim mai mult. Spun la plural fiindcă Ioan Söter,
    soțul meu, a fost și el prezent la Berna, atunci în calitate de atlet. Peste 4
    ani, în 1958, la Stockholm, am cucerit medalia de aur. Era primul meu succes,
    prima medalie de aur la o competiție europeană.



    Până la
    Europenele de la Stockholm, Iolanda Balaş a realizat, la 14 iulie 1956, la
    București, primul său record mondial, cu o săritură de 1,75 m.


    Exact, exact… Rezultat care mi-a dat pur
    și simplu multe și mari speranțe pentru Jocurile Olimpice din 1956 și toată
    lumea s-a gândit: gata, Iolanda cucerește medalia de aur.

    Din păcate, la Melbourne
    nu a ieșit așa cum am dorit. Asta și din cauză că soțul meu, având un frate în
    Australia, n-a mai putut face deplasarea, el fiind de acuma antrenorul meu. Și
    ne-am dus și am stat în Australia trei săptămâni fără antrenor, fără niciun
    sprijin moral și tehnic și, din favorită, am ieșit de-abia pe locul cinci.

    Vă
    dați seama ce lovitură a fost pentru mine, mai ales că autoritățile sportive al
    vremii m-au făcut și trădătoare de patrie spunând că am vândut medalia americancei
    Mildred McDaniel. A fost cea mai grea lovitură din toată cariera mea sportivă
    această înfrângere de la Jocurile Olimpice de la Melbourne. Eu m-am gândit că o
    să mă întorc cu aurul și, patru ani de zile după Melbourne, în 1956, în caietul
    meu de antrenament am notat: Revanșa, revanșa… și cu un un bănuț am desenat
    cele cinci cercuri olimpice și am spus în fiecare zi că trebuie să mă revanșez
    pentru insuccesul de la Melbourne, lucru care s-a realizat pe urmă, la Roma, în
    1960.


    La Jocurile
    Olimpice din Cetatea Eternă, Iolanda Balaş era din nou favorită…


    La Roma a fost ceva extraordinar, în sensul că era
    cât pe ce sa plec tot singură, soțul meu încă neavând viză de ieșire din țară
    din cauză, cum am spus, că fratele lui era în Australia. Și unii dintre conducătorii
    vremii erau convinși că noi vom rămâne în Occident.

    În fine, după mari peripeții
    am ajuns și la Comitetul Central [al PMR], inclusiv la Gheorghiu-Dej [secretar
    general al PMR] și am spus dacă nu vine Söter, antrenorul meu, să mă însoțească
    la Roma, eu nu mai reprezint România. Asta a fost dorința mea ca să am succes
    acolo, să nu pățesc cum am pățit la Meobourne.

    Şi, în fine, pentru prima oară
    după 4 ani de zile, Söter a primit pașaportul și a putut să plece la Roma. M-a
    însoţit, am câștigat medalia de aur, cu un nou record olimpic, 1,85 m, rezultat
    excepțional pentru vremea respectivă. Dimineață am avut calificări, după-masă
    finală, pe o ploaie mocănească. Dar, ce mai?… Am câștigat medalia de aur. A
    fost o satisfacție fantastică, vă dați seama.


    A urmat succesul
    olimpic din 1964.


    La Tokyo am dorit să dovedesc în continuare,
    și am reușit, că n-a fost un accident victoria de la Roma și efectiv am repetat
    aceea performanță, respectiv medalia de aur cu un nou record olimpic, un metru
    şi 90 de centimetri.



    Iolanda Balaş- Söter
    a intrat în cartea recordurilor datorită unui număr de 140 de victorii
    consecutive.


    Ultima mea înfrângere a fost cea de la
    Melbourne, în 1956. Până în 1967 nu am fost învinsă. Până la abandonarea
    activității sportive.



    Din 1991 până în 2005, Iolanda Balaş-Sőter a ocupat
    funcţia de preşedinte al Federaţiei Române de Atletism. Ne-a părăsit în ziua de 11 martie 2016, la vârsta de 79 de ani.


  • Anul sportiv 2023 (II)

    Anul sportiv 2023 (II)

    În 2023, sportivii români s-au concentrat pe calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris. V-am prezentat ieri retrospectiva sportivă românească a primelor 6 luni ale anului și am încheiat cu Jocurile Europene de la Cracovia, unde România a câştigat 17 medalii, dintre care 6 de aur, 6 de argint și 5 de bronz. Astăzi reluăm povestea de la luna iulie, mai exact de la calificarea Monicăi Niculescu în finala de dublu a turneului de tenis WTA de la Bad Homburg, alături de Eri Hozumi. Perechea româno-japoneză a fost însă învinsă în ultimul act de cuplul format din bielorusa Lidia Morozova și brazilianca Ingrid Gamarra Martins, cu 6-0, 7-6.



    Supercupa României la fotbal a fost câștigată, pentru al doilea an consecutiv, de Sepsi Sfântu Gheorghe. Formația din Ardeal, deținătoarea Cupei României, a trecut, în finala de la Ploiești, de campioana României, Farul Constanța, cu 1 la 0.



    Alpinistul român Horia Colibășanu a realizat o nouă mare performanță. El a reușit să atingă vârful Broad Peak, situat în masivul Karakorum, în zona graniței dintre Pakistan și China, la 8.051 de metri altitudine. Acesta a fost cel de-al zecelea vârf de peste 8.000 de metri escaladat de Colibășanu.



    Tot în iulie, Ana Bogdan a câștigat turneul de tenis de categorie WTA 125 de la Iași, dotat cu premii totale de 100.000 de euro. Ea a învins în finală o altă sportivă română, Irina Begu, cu 6-2, 6-3, și s-a impus în competiția ieșeană pentru al doilea an consecutiv.



    Luna s-a încheiat cu Campionatele Mondiale de Natație de la Fukuoka, din Japonia. Delegația română s-a întors cu două medalii, ambele obținute la sărituri de la mare înălțime. Constantin Popovici a câștigat aurul, iar Cătălin Preda, argintul.



    În august, Monica Niculescu a demonstrat ca rămâne în topurile mondiale ale probei de dublu. Ea a ajuns, împreună cu Alexa Guarachi, din Chile, până în finala turneului WTA 500 de la Washington, dotat cu premii de 780 de mii de dolari. În ultimul act, Monica și Alexa au fost învinse de cuplul germano-rus Laura Siegemund / Vera Zvonareva, cu 6-4, 6-4.



    La Campionatele Mondiale de atletism de la Budapesta, Alina Rotaru-Kottmann a câștigat medalia de bronz în proba de săritură în lungime, cu 6 metri și 88 de centimetri. Rezultatul din Ungaria a reprezentat cea mai mare performanță din cariera sportivei legitimate la Steaua București.



    Tot în august, la Mondialele de kaiac-canoe de la Duisburg, sportivii din flotila română au urcat de trei ori pe podium. Cătălin Chirilă a obținut medalia de aur la canoe simplu pe distanța de 500 de metri, apoi a câștigat argintul la 1000 de metri, probă olimpică, obținând totodată calificarea la Jocurile de anul viitor, de la Paris. La canoe dublu, Oleg Nuță și Ilie Sprincean au câștigat medaliile de bronz pe distanța de 1000 de metri apoi, în finala de la 500 de metri, probă olimpică, au ocupat locul 6, rezultat care le-a adus biletele pentru Paris 2024.



    În septembrie, la Openul de tenis al Statelor Unite, Sorana Cîrstea a ajuns până în sferturile de finală. A ratat însă accesul în semifinale după ce a fost învinsă de Karolína Muchová, din Cehia, cu 6-0, 6-3. Apoi, Ana Bogdan a câştigat turneul WTA 125 de la Parma, dotat cu premii de 100 de mii de euro. Cap de serie numărul 2, românca a trecut în finală de principala favorită, jucătoarea slovacă Anna Karolina Schmiedlova, cu 7-5, 6-1.



    La Campionatul Mondial de canotaj de la Belgrad, România a încheiat pe locul 4 în clasamentul pe medalii, după Olanda, Marea Britanie și Italia. Medaliile românești au fost în număr de cinci: două de aur, obţinute de Ancuța Bodnar și Simona Radiș, la dublu vâsle feminin, şi de echipajul feminin de 8+1, una de argint prin echipajul feminin de patru rame și două de bronz, ale echipajelor de dublu rame feminin și de dublu vâsle feminin categorie ușoară.



    La tenis de masă, în Suedia, la Malmö, echipa feminină a României a câştigat medaliile de argint la Campionatul European pe echipe. În finală, sportivele tricolore au fost învinse de Germania, cu scorul de 3-0.



    Principalul eveniment al toamnei a fost Cupa Mondială de rugby, din Franţa. România a disputat patru partide, pe care le-a pierdut. În primul joc, “Stejarii au cedat în faţa Irlandei cu 82 la 8. A urmat Africa de Sud, care a învins România cu 76 la 0. Cu Scoţia, diferenţa de scor a fost şi mai mare: 84 la 0. Singurul meci în care selecţionata română a contat întrucâtva a fost cel cu Tonga, pierdut cu 24 la 45.



    În luna octombrie, echipa feminină de gimnastică a României şi-a reluat locul pe scena olimpică, obţinând, la Mondialele de la Anvers, calificarea pentru Jocurile de la Paris. La individual, cel mai bun rezultat a fost realizat de Sabrina Maneca – Voinea, care s-a clasat a patra în finala de la sol.



    La Cluj-Napoca a avut loc cel mai important concurs de tenis al anului găzduit de România, şi anume turneul feminin de categorie WTA 250 Transylvania Open, cu premii de 260 de mii de dolari. Dintre românce, Elena Gabriela Ruse a mers cel mai bine. A ajuns până în finală, dar a fost învinsă de Tamara Korpatsch, din Germania, cu 6-3, 6-4.



    În noiembrie, echipa feminină de tenis a României a învins Serbia, în deplasare, cu 4-0, în play-off-ul competiţiei Billie Jean King Cup. Principala performanţă românească a lunii a fost calificarea echipei naţionale de fotbal la EURO 2024. Tricolorii au câştigat Grupa I fără a cunoaşte înfrângerea. În ultimul joc, România a trecut, pe teren propriu, cu 1-0 de Elveţia, formaţie care s-a calificat, la rândul ei, după ce a încheiat preliminariile pe locul secund. Selecţionata tricoloră va merge pentru a şasea oară la turneul final al Campionatului European, după ediţiile din 1984, 1996, 2000, 2008 şi 2016.



    Ultima competiţie importantă a anului a fost Campionatul Mondial de handbal feminin, care a avut loc între 29 noiembrie şi 17 decembrie în oraşe din Danemarca, Norvegia şi Suedia. În finală, în Danemarca, la Herning, Franţa a trecut de Norvegia cu 31 la 28. Echipa României a ocupat locul 12, ratând participarea la Jocurile Olimpice de anul viitor.



    Ultima performanţă românească a anului a fost realizată de şahistul Bogdan Deac. Marele maestru român a câştigat medalia de bronz la Campionatul European de şah rapid de la Zagreb. El a obţinut 9 puncte din 11 partide, fiind devansat de Alexey Sarana, mare maestru rus, în vârstă de 23 de ani, care acum reprezintă Serbia şi care a câştigat titlul de campion european cu 9.5 puncte. Medalia de argint i-a revenit marelui maestru armean Haik Martirosyan, tot cu 9 puncte, dar care l-a depăşit pe Bogdan Deac la criteriile de departajare.



    Stimați ascultători, retrospectiva sportului românesc în 2023 a ajuns la final. Să sperăm că 2024, an olimpic, va fi mai bun, atât pentru sportivi și antrenori, cât și pentru suporteri, un an cu mai multe performanțe și mai cu mult spectacol.



  • Săptămâna sportivă

    România a încheiat Campionatele Europene de înot în bazin scurt cu două
    medalii, ambele de bronz.     La Otopeni, în apropiere de Bucureşti, vineri, Andrei
    Ungur s-a clasat al treilea în finala probei de 100 de metri spate apoi,
    duminică, David Popovici a încheiat tot pe locul 3 cursa de 100 de metri liber.
    În 2021, la precedenta ediţie a Europenelor în bazin scurt, la Kazan, în Rusia,
    Popovici a cucerit medalia de aur la 200 de metri liber, iar Robert Glinţă a
    obţinut un argint la 100 de metri spate şi un bronz la 50 de metri spate.


    Echipa de handbal feminin a României nu va merge la Jocurile Olimpice de
    anul viitor, de la Paris.     La Campionatele Mondiale care au loc în aceste zile
    în Danemarca, Norvegia şi Suedia, elevele antrenorului Florentin Pera au ratat
    calificarea în sferturile de finală, performanţă care le-ar fi deschis drumul
    către turneele preolimpice. Din Grupa a III-a principală s-au calificat
    Danemarca şi Germania, cele două echipe care au învins România. Sâmbătă,
    jucătoarele tricolore au trecut de Japonia cu 32 la 28. Ultimul joc al României
    – luni, cu Polonia.


    Dinamo Bucureşti este din nou campioană a României la rugby, după o pauză
    de 15 ani.     Sâmbătă, pe stadionul Arcul de Triumf din Bucureşti, în finala Ligii
    Naţionale, dinamoviştii au învins campioana ultimelor patru ediţii, Ştiinţa
    Baia Mare, cu 17 la 13. Este al 17-lea titlu de campioană naţională pe care îl
    câştigă formaţia Dinamo. SCM Timişoara a obţinut medaliile de bronz, după ce a
    trecut în finala mică de Steaua Bucureşti cu scorul de 26-8.


    În weekend au avut loc jocuri în Superliga română de fotbal, contând pentru
    etapa cu numărul 19.     Vineri, Poli Iaşi a trecut, acasă, de UTA Arad cu 1-0.
    Sâmbătă, FC Voluntari s-a impus în deplasare, la Rapid Bucureşti, cu 2-1. Cu
    acelaşi scor, Hermannstadt a dispus, duminică, la Sibiu, de Universitatea
    Craiova. Tot duminică, Farul Constanţa a câştigat cu 3-1 jocul de la Ovidiu cu
    Petrolul Ploieşti, iar partida de la Cluj, dintre CFR şi FCSB, s-a încheiat
    egal, 1-1. Luni, alte două meciuri: FC U Craiova 1948 cu FC Botoşani şi Dinamo
    Bucureşti cu Universitatea Cluj. Etapa se încheie marţi, când Oţelul se va
    confrunta, la Galaţi, cu Sepsi Sfântu Gheorghe. În clasament conduce FCSB, cu
    38 de puncte. Urmează CFR, cu 33.


  • Sport Club RRI: Noi calificări ale sportivilor români pentru JO de la Paris

    Sport Club RRI: Noi calificări ale sportivilor români pentru JO de la Paris

    Campionatele Mondiale de gimnastică, aflate în desfăşurare în oraşul
    belgian Anvers, au adus noi locuri pentru sportivii români la Jocurile Olimpice
    de anul viitor, de la Paris. Primul care a obţinut biletul pentru Franţa a fost
    Andrei Muntean. Duminică, el s-a clasat pe locul 30 în calificările la
    individual compus şi va merge în Franţa graţie unui criteriu special al federaţiei
    internaţionale. Potrivit acestuia, primii opt sportivi din clasamentul
    individual care nu sunt calificaţi cu echipa vor concura anul viitor la
    Jocurile Olimpice, iar Muntean s-a aflat printre ei.



    La Jocurile Olimpice revine, după 12 ani, echipa feminină a României. În
    calificările de la Anvers, fetele au ocupat locul 10. Această poziţie le-a
    asigurat biletele pentru Paris, dar nu şi locul în finala pe echipe a Mondialelor. Pentru România au evoluat Ana
    Maria Bărbosu, Sabrina Voinea, Lilia Cosman, Amalia Ghigoarţă şi Andreea Preda.
    Bărbosu va mai concura în finala de la individual compus, iar Voinea, in cea de
    la sol.


    Potrivit Agerpres, România a ajuns în acest moment la 60 de sportivi
    calificaţi la Jocurile Olimpice din 2024. Obiectivul enunţat acum ceva vreme de
    Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, este ca
    delegaţia tricoloră pentru Paris să numere 80-90 de sportivi. Deja, România s-a
    asigurat că va avea reprezentanţi la atletism, box, ciclism, canotaj,
    gimnastică artistică şi ritmică, înot şi kaiac-canoe. La câteva discipline,
    sportivii români sunt campioni mondiali, deci, clar, favoriţi la medalii. De
    pildă, la canotaj, Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar domină categoric proba de
    dublu vâsle, la cate sunt campioane olimpice en titre şi învingătoare la ultimele două ediţii ale Mondialelor.
    David Popovici, la înot, deşi nu a urcat pe podium la ultimele Mondiale, deţine
    recordul lumii în proba de 100 de metri liber. Poate fi adăugat pe lista
    pretendenţilor la medalii şi Cătălin Chirilă, campion mondial, anul trecut, şi
    vicecampion, anul acesta, la canoe simplu în proba olimpică de 1000 de metri.


  • Sportivul săptămânii – Canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș

    Sportivul săptămânii – Canotoarele Ancuța Bodnar și Simona Radiș

    La Campionatul Mondial de canotaj de la Belgrad (Serbia), România a participat cu 13 echipaje în care au urcat 34 de sportivi şi a încheiat pe locul 4 în clasamentul pe medalii, după Olanda, Marea Britanie și Italia. Medaliile românești au fost în număr de cinci: două de aur, una prin Ancuța Bodnar și Simona Radiș la dublu vâsle feminin, a doua prin echipajul feminin de 8+1, una de argint prin echipajul feminin de patru rame și două de bronz ale echipajelor de dublu rame feminin și de dublu vâsle feminin categorie ușoară. 11 echipaje române s-au calificat la Olimpiada de la Paris din 2024.



    Prima medalie de aur a fost câştigată duminică de campioanele olimpice en titre Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, în proba de dublu vâsle. Ele s-au impus detaşat cu mai mult de o lungime de ambarcațiune cu timpul de 6 minute, 46 secunde și 94 de sutimi. Pe locul doi a sosit echipajul lituanian Donata Karaliene şi Dovile Rimkute, iar bronzul a fost cucerit de echipajul american Kristina Wagner şi Sophia Vitas. Pentru performanța lor și pentru maniera categorică în care au câștigat, Radio România Internațional le declară sportivele săpptămânii.



    Ancuța Bodnar are 25 de ani și este legitimată la clubul Dinamo București, în timp ce Simona Radiș are 24 de ani și este legitimată la clubul Steaua București. Cele două fac pereche în barca de dublu vâsle din 2019 când au câştigat argintul la Campionatele Europene de la Lucerna, din Elveţia. Au repetat performanța în luna septembrie același an, la Linz, în Austria, argint la Mondiale.



    Au urmat două titluri europene, primul la Poznan, în Polonia, în 2020 şi al doilea la Varese, în Italia, în 2021. Tot în 2021, la Olimpiada de la Tokyo, în Japonia, au câştigat singurul titlu olimpic al României. Anul 2022 le-a adus un nou titlu european, la München, în Germania, şi unul mondial la Racice, în Cehia. În luna mai 2023, cele două au redevenit campioane europene la Bled, în Slovenia.






  • Canotaj – Medalii pentru România la Campionatele Mondiale de la Belgrad

    Canotaj – Medalii pentru România la Campionatele Mondiale de la Belgrad

    România a cucerit medalia de aur în proba de opt plus unu feminin, duminică, la Campionatele Mondiale de canotaj de la Belgrad, ambarcaţiunea asigurându-şi calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024. Echipajul este compus din Ioana Vrînceanu, Roxana Anghel, Mădălina Bereș, Maria Tivodariu, Amalia Bereș, Magdalena Rusu, Adriana Adam, Iuliana Buhuș și Ștefania Petreanu.



    Anterior Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş au cucerit medaliile de aur în proba de dublu vâsle feminin. Campioanele olimpice en titre s-au impus detaşat, cu timpul de 06 min 46 sec 94/100, fiind urmate de lituaniencele Donata Karaliene şi Dovile Rimkute, 06 min 50 sec 34/100, şi de americancele Kristina Wagner şi Sophia Vitas, 06 min 50 sec 45/100.



    Bilanţul total al României la Mondialele de la Belgrad este de 5 medalii: două de aur – opt plus unu feminin şi dublu vâsle feminin, una de argint – patru rame feminin şi două de bronz – dublu rame feminin şi dublu vâsle feminin, categorie uşoară.



    Totodată, România a calificat la JO 2024 din Franţa 11 echipaje, atât fete, cât şi băieţi.


  • Sportivul săptămânii: Atleta Alina Rotaru – Kottmann

    Sportivul săptămânii: Atleta Alina Rotaru – Kottmann

    La Budapesta, în Ungaria, au loc, până pe 29 august, Campionatele Mondiale de atletism. România a înscris la competiţii 16 sportivi, respectiv nouă fete şi 7 băieţi, având ca obiectiv calificarea în cel puţin trei finale. Obţinerea unei medalii nu figura între ţintele Federaţiei Române de Atletism, astfel că “bronzul” câştigat duminică, la săritura în lungime, de Alina Rotaru-Kottmann poate fi considerat o surpriză. A fost, totodată, cea mai mare performanţă din cariera sportivei şi cel mai bun rezultat românesc din ultimele zile, astfel că Radio România Internaţional a desemnat-o pe Alina Rotaru-Kottmann Sportivul Săptămânii.



    Alina a concurat la Budapesta având deja asigurat locul pentru Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Paris. La sfârşitul lunii iulie, în Germania, la concursul Inneringer Weitsprung Meeting, pe care l-a şi câştigat, Alina a sărit 6 metri şi 96 de centimetri, rezultat care reprezintă un record personal. La Mondialele de la Budapesta, săritura cea mai bună a Alinei a măsurat 6 metri şi 88 de centimetri. Medalia de aur a fost câştigată de Ivana Vuleta, din Serbia, cu 7 metri şi 14 centimetri, cea mai bună performanţă mondială a anului, în timp ce argintul a revenit sportivei americane Tara Davis-Woodhall, cu 6 metri şi 91 de centimetri.



    Alina s-a născut pe data de 5 iunie 1993, la Bucureşti. S-a apucat de atletism la vârsta de 6 ani, la clubul Dinamo Bucureşti. La Mondialele de juniori din 2009, din Italia, s-a clasat a doua la săritura în lungime și a patra la înălțime. A progresat lent, dar constant. În 2015 a reuşit calificarea la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, cu o săritură de 6 metri și 72 de centimetri. În competiţia olimpică s-a clasat pe locul 18. A luat parte şi la Jocurile Olimpice de la Tokio, unde a ocupat locul 17. Acum, la un an până la competiţia olimpică de la Paris, este una dintre principalele favorite la medalii.






  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Atleta Andrea Miklos este al cincilea sportiv român care obţine calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris, de anul viitor. Ea s-a clasat pe locul al doilea în proba de 400 de metri la un concurs internaţional desfăşurat la Szekesfehervar, în Ungaria, cu timpul de 50 de secunde şi 80 de sutimi, mai bun cu 15 sutimi decât baremul olimpic. Victoria a revenit atletei Sada Williams, din Barbardos, cu timpul de 50 de secunde şi 34 de sutimi. În afară de Andrea Miklos, sunt deja calificaţi pentru Paris maratonista Delvine Meringor, înotătorii David Popovici şi Vlad Stancu, precum şi pugilista Lăcrămioara Perijoc.



    Sâmbătă încep, la Milano, în Italia, Campionatele Mondiale de scrimă. Competiţia debutează pe 22 iulie cu probele individuale de sabie masculin şi spadă feminin, în care finalele sunt prevăzute doua zile mai târziu. Pe 23 iulie au loc preliminariile la spadă masculin şi floretă feminin, cu finalele programate marţi. Restul întrecerilor au loc săptămâna viitoare, urmând a se încheia pe 30 iulie.



    Trecem la fotbal. România a coborât un loc, de la 47 pe 48, în clasamentul mondial al echipelor naţionale, publicat joi de Federaţia Internaţională de Fotbal. Pe primul loc rămâne Argentina, campioana mondială en titre, urmată de Franţa, vicecampioana mondială, şi de Brazilia. Elveţia, principala adversară a României în preliminariile EURO 2024, a coborât un loc faţă de luna trecută, mai exact de pe 12 pe 13. Dintre celelalte adversare ale tricolorilor, Israelul se clasează cel mai bine, şi anume pe locul 76. Kosovo este pe 109, iar Andorra, pe 154.



    În weekend au loc jocuri contând pentru etapa a doua a Superligii române de fotbal. Vineri, două partide: Sepsi Sfântu Gheorghe cu FC U Craiova 1948 şi UTA cu CFR Cluj. Sâmbătă, Farul Constanţa primeşte, la Ovidiu, vizita echipei FC Voluntari, iar în Capitală are loc derby-ul bucureştean dintre FCSB şi Dinamo. Duminică, Poli Iaşi joacă, pe teren propriu, cu Hermannstadt, iar Universitatea Cluj se confruntă, acasă, cu Rapid Bucureşti. Ultimele două jocuri ale etapei, luni: FC Botoşani cu Petrolul Ploieşti şi Universitatea Craiova cu Oţelul Galaţi.






  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Atleta Andrea Miklos este al cincilea sportiv român care obţine calificarea la Jocurile Olimpice de la Paris, de anul viitor. Ea s-a clasat pe locul al doilea în proba de 400 de metri la un concurs internaţional desfăşurat la Szekesfehervar, în Ungaria, cu timpul de 50 de secunde şi 80 de sutimi, mai bun cu 15 sutimi decât baremul olimpic. Victoria a revenit atletei Sada Williams, din Barbardos, cu timpul de 50 de secunde şi 34 de sutimi. În afară de Andrea Miklos, sunt deja calificaţi pentru Paris maratonista Delvine Meringor, înotătorii David Popovici şi Vlad Stancu, precum şi pugilista Lăcrămioara Perijoc.



    Sâmbătă încep, la Milano, în Italia, Campionatele Mondiale de scrimă. Competiţia debutează pe 22 iulie cu probele individuale de sabie masculin şi spadă feminin, în care finalele sunt prevăzute doua zile mai târziu. Pe 23 iulie au loc preliminariile la spadă masculin şi floretă feminin, cu finalele programate marţi. Restul întrecerilor au loc săptămâna viitoare, urmând a se încheia pe 30 iulie.



    Trecem la fotbal. România a coborât un loc, de la 47 pe 48, în clasamentul mondial al echipelor naţionale, publicat joi de Federaţia Internaţională de Fotbal. Pe primul loc rămâne Argentina, campioana mondială en titre, urmată de Franţa, vicecampioana mondială, şi de Brazilia. Elveţia, principala adversară a României în preliminariile EURO 2024, a coborât un loc faţă de luna trecută, mai exact de pe 12 pe 13. Dintre celelalte adversare ale tricolorilor, Israelul se clasează cel mai bine, şi anume pe locul 76. Kosovo este pe 109, iar Andorra, pe 154.



    În weekend au loc jocuri contând pentru etapa a doua a Superligii române de fotbal. Vineri, două partide: Sepsi Sfântu Gheorghe cu FC U Craiova 1948 şi UTA cu CFR Cluj. Sâmbătă, Farul Constanţa primeşte, la Ovidiu, vizita echipei FC Voluntari, iar în Capitală are loc derby-ul bucureştean dintre FCSB şi Dinamo. Duminică, Poli Iaşi joacă, pe teren propriu, cu Hermannstadt, iar Universitatea Cluj se confruntă, acasă, cu Rapid Bucureşti. Ultimele două jocuri ale etapei, luni: FC Botoşani cu Petrolul Ploieşti şi Universitatea Craiova cu Oţelul Galaţi.






  • Sport Club RRI: După Campionatele Europene de Lupte

    Sport Club RRI: După Campionatele Europene de Lupte

    Luptele fac parte din programul
    Jocurilor Olimpice moderne de mai bine de 100 de ani. Au fost incluse în
    programul olimpic încă din 1904, de la întrecerile desfășurate la St. Louis,
    dar au lipsit de la Jocurile din 1912, de la Stockholm.

    Din 1920, de la ediția
    programată la Anvers, luptele nu au mai părăsit scena olimpică. Luptătorii
    români au debutat la Jocurile Olimpice în 1936, la Berlin. De atunci, au
    cucerit 34 de medalii, dintre care 7 de aur, 8 de argint și 19 de bronz.

    Primul
    medaliat a fost Francisc Horváth, care a câștigat bronzul în 1956, la
    Melbourne, la lupte libere, categoria 57 de kilograme. Primul aur a fost adus
    de la Roma, de Dumitru Pârvulescu, în 1960, la greco-romane, categoria 52 de
    kilograme. România nu a mai obținut însă nicio medalie olimpică de aur din
    1988, de la victoria lui Vasile Puşcaşu, de la Seul, în limitele categoriei 100
    de kilograme, stilul liber.

    Totodată, deși se împlinesc, anul viitor, 20 de ani
    de la introducerea la Jocuri a competițiilor feminine de lupte, reprezentantele
    României nu au câștigat încă nicio medalie olimpică. Or, speranțele pentru
    Jocurile Olimpice de anul viitor, de la Paris, se îndreaptă mai degrabă către
    fete.

    La Campionatele Europene recent încheiate la Zagreb, în Croația, patru dintre
    cele cinci medalii obținute de România au venit din concursul feminin. Andreea
    Ana, la categoria 55 de kilograme, și Alexandra Anghel, la 72, au urcat pe
    treapta cea mai înaltă a podiumului. Cătălina Axente, la categoria 76 de
    kilograme, Kriszta Incze, la 65, și Denis Mihai, la masculin, categoria 55 de
    kilograme, stilul greco-roman, au obținut medalii de bronz.

    Merită atenție, în
    mod special, Andreea Ana, sportivă de numai 23 de ani, aflată deja la a patra
    medalie la Campionatele Europene. A cucerit anterior medalii de bronz în 2019,
    la București, și 2021, la Varșovia, iar anul trecut, la Budapesta, a câștigat
    aurul. Între sportivele care pot urca pe podium la Paris trebuie menționată şi
    cealaltă campioană europeana din Croația, Alexandra Anghel, care mai are în
    palmares un bronz european obținut în 2018, la Kaspiisk, în Rusia, și un bronz
    mondial câștigat anul trecut, la Belgrad.


  • Sportivul săptămânii – Halterofila Loredana Toma

    Sportivul săptămânii – Halterofila Loredana Toma

    România a revenit în forţă pe scena europeană a halterelor. Anul trecut, sportivii români nu au putut participa la Campionatele Europene găzduite de capitala Albaniei, Tirana, Federaţia Română de Haltere fiind suspendată, pe plan internaţional, pentru mai multe cazuri de dopaj. Anul acesta, sportivii tricolori s-au întors de la Erevan, din Armenia, cu 14 medalii europene. Nouă dintre acestea au fost de aur, aduse de Mihaela Cambei, la categoria 49 de kilograme, Andreea Cotruţa, la 55 şi Loredana Toma, la 71. Fiecare a obţinut câte trei medalii, la stilul smuls, la aruncat şi la total.



    Tot la feminin, la 45 de kilograme, Cosmina Pană a luat argintul la smuls şi la total, iar la masculin, la categoria 55 de kilograme, Valentin Iancu a fost medaliat cu argint la aruncat şi cu bronz la smuls şi la total. Cambei şi Cotruţa şi-au cucerit medaliile în primele două zile de concurs, respectiv pe 15 şi 16 aprilie. Astfel, pentru a desemna Sportivul Săptămânii trecute la Radio România Internaţional, ne-am oprit asupra Loredanei Toma, care a urcat pe podiumul de premiere miercuri.



    La Erevan, Toma a dominat întrecerile la stilul smuls, câştigând aurul cu 110 kilograme. Argintul a revenit italiencei Giulia Miserendino, cu 105 kilograme, iar bronzul a fost obţinut de Lisa Marie Schweizer, din Germania, cu 103 kg. Loredana a terminat pe primul loc şi la stilul aruncat, cu 130 de kilograme. Argintul a fost adjudecat de britanica Sarah Davies, cu 126 de kilograme, iar italianca Miserendino a luat bronzul, cu 125 de kilograme. Astfel, la total, Loredana Toma s-a impus cu 240 de kilograme, fiind urmată de Miserendino, cu 230, şi Davies, cu 226.



    Loredana Toma s-a născut în data de 10 mai 1995, în oraşul Botoşani. A câştigat, în debutul carierei, mai multe medalii de aur la campionatele europene de juniori şi de tineret. La seniori, în 2013 şi 2014, a obţinut, la întrecerile continentale, medalii de argint la categoria 58 de kilograme. Între 2014 şi 2016 a fost suspendată pentru dopaj cu stanozolol. Începând cu Europenele din Croaţia, din luna aprilie a anului 2017, a dominat categoria 63 de kilograme atât la smuls, cât şi la aruncat.



    A confirmat la Mondialele de la Anaheim, din decembrie 2017, de unde s-a întors cu alte trei medalii de aur, apoi la Europenele din 2018, de la Bucureşti, unde, iarăşi, a câştigat tot. A fost apoi medaliată cu aur de trei ori la Europenele din 2019, de la Batumi. La Mondialele din 2019, din Thailanda, a câştigat două medalii de bronz, la categoria 64 de kg, la stilul aruncat şi la total. La aceeași categorie, în 2021, la Europenele de la Moscova, a câștigat trei medalii de aur.



    Din păcate însă, după ce Federaţia Internaţională de Haltere a impus o suspendare de un an forului român din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping, Loredana nu a putut lua parte, în 2021, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde era favorita categoriei 64 de kilograme. A revenit în forţă în 2022, când, la Mondialele de la Bogota, a câştigat clar toate cele trei medalii de aur ale categoriei 71 de kilograme.






  • Sportivul săptămânii – Halterofila Loredana Toma

    Sportivul săptămânii – Halterofila Loredana Toma

    România a revenit în forţă pe scena europeană a halterelor. Anul trecut, sportivii români nu au putut participa la Campionatele Europene găzduite de capitala Albaniei, Tirana, Federaţia Română de Haltere fiind suspendată, pe plan internaţional, pentru mai multe cazuri de dopaj. Anul acesta, sportivii tricolori s-au întors de la Erevan, din Armenia, cu 14 medalii europene. Nouă dintre acestea au fost de aur, aduse de Mihaela Cambei, la categoria 49 de kilograme, Andreea Cotruţa, la 55 şi Loredana Toma, la 71. Fiecare a obţinut câte trei medalii, la stilul smuls, la aruncat şi la total.



    Tot la feminin, la 45 de kilograme, Cosmina Pană a luat argintul la smuls şi la total, iar la masculin, la categoria 55 de kilograme, Valentin Iancu a fost medaliat cu argint la aruncat şi cu bronz la smuls şi la total. Cambei şi Cotruţa şi-au cucerit medaliile în primele două zile de concurs, respectiv pe 15 şi 16 aprilie. Astfel, pentru a desemna Sportivul Săptămânii trecute la Radio România Internaţional, ne-am oprit asupra Loredanei Toma, care a urcat pe podiumul de premiere miercuri.



    La Erevan, Toma a dominat întrecerile la stilul smuls, câştigând aurul cu 110 kilograme. Argintul a revenit italiencei Giulia Miserendino, cu 105 kilograme, iar bronzul a fost obţinut de Lisa Marie Schweizer, din Germania, cu 103 kg. Loredana a terminat pe primul loc şi la stilul aruncat, cu 130 de kilograme. Argintul a fost adjudecat de britanica Sarah Davies, cu 126 de kilograme, iar italianca Miserendino a luat bronzul, cu 125 de kilograme. Astfel, la total, Loredana Toma s-a impus cu 240 de kilograme, fiind urmată de Miserendino, cu 230, şi Davies, cu 226.



    Loredana Toma s-a născut în data de 10 mai 1995, în oraşul Botoşani. A câştigat, în debutul carierei, mai multe medalii de aur la campionatele europene de juniori şi de tineret. La seniori, în 2013 şi 2014, a obţinut, la întrecerile continentale, medalii de argint la categoria 58 de kilograme. Între 2014 şi 2016 a fost suspendată pentru dopaj cu stanozolol. Începând cu Europenele din Croaţia, din luna aprilie a anului 2017, a dominat categoria 63 de kilograme atât la smuls, cât şi la aruncat.



    A confirmat la Mondialele de la Anaheim, din decembrie 2017, de unde s-a întors cu alte trei medalii de aur, apoi la Europenele din 2018, de la Bucureşti, unde, iarăşi, a câştigat tot. A fost apoi medaliată cu aur de trei ori la Europenele din 2019, de la Batumi. La Mondialele din 2019, din Thailanda, a câştigat două medalii de bronz, la categoria 64 de kg, la stilul aruncat şi la total. La aceeași categorie, în 2021, la Europenele de la Moscova, a câștigat trei medalii de aur.



    Din păcate însă, după ce Federaţia Internaţională de Haltere a impus o suspendare de un an forului român din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping, Loredana nu a putut lua parte, în 2021, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde era favorita categoriei 64 de kilograme. A revenit în forţă în 2022, când, la Mondialele de la Bogota, a câştigat clar toate cele trei medalii de aur ale categoriei 71 de kilograme.






  • Sport Club RRI – Gimnastică

    Sport Club RRI – Gimnastică

    România nu a mai calificat o echipă de gimnastică la Jocurile Olimpice de mai bine de 10 ani. Ultima dată, la Londra, în 2012, echipa feminină a României, compusă din Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Larisa Iordache, Diana Bulimar şi Diana Chelaru, câştiga medaliile de bronz. Tot atunci au fost obţinute şi ultimele medalii olimpice la individual, prin Izbaşa — aur la sărituri, şi Ponor — argint la sol. Au urmat două ediţii la care sportivii tricolori nu au mai contat.



    La Rio, la masculin, cel mai bun rezultat a fost locul 4 ocupat de Marian Drăgulescu la sărituri. La paralele, Andrei Muntean s-a clasat pe locul 6. La feminin, Cătălina Ponor s-a situat pe locul 7 în finala de la bârnă. La Tokyo 2020, când întrecerile s-au derulat un an mai târziu, din cauza pandemiei de COVID-19, niciun gimnast român nu a mers în finală. Marian Drăgulescu şi Maria Holbură au mers prost în calificări, iar Larisa Iordache, deşi s-a clasat a patra la sol, in calificări, s-a accidentat şi nu a putut concura în finală.



    Ne aflăm acum aproape de capătul unui nou ciclu olimpic, care se va încheia anul viitor, cu Jocurile de la Paris. Calificările au început deja, iar echipele României au făcut, la Campionatele Europene de la Antalya, din Turcia, primul pas. Băieţii au ocupat locul 11 în concursul pe echipe, iar fetele, locul 5, obţinând astfel calificarea la Mondialele din toamnă, de la Anvers, unde se va decide lista finală a echipelor care vor merge la Jocurile Olimpice.



    Din echipa masculină au făcut parte Andrei Muntean, Gabriel Burtănete, Robert Burtănete, Nicholas Ţarcă şi Răzvan Marc. La individual, Gabriel Burtănete s-a clasat al patrulea la sărituri, iar Andrei Muntean, tot al patrulea, la paralele. În echipa fetelor au concurat Ana Maria Bărbosu, Sabrina Voinea, Amalia Ghigoarţă, Lilia Cosman şi Andreea Preda. La individual, Voinea a obţinut singura medalie a delegaţiei române — bronz la sol. La sărituri, ea s-a clasat a patra.







  • Sport Club RRI – Gimnastică

    Sport Club RRI – Gimnastică

    România nu a mai calificat o echipă de gimnastică la Jocurile Olimpice de mai bine de 10 ani. Ultima dată, la Londra, în 2012, echipa feminină a României, compusă din Cătălina Ponor, Sandra Izbaşa, Larisa Iordache, Diana Bulimar şi Diana Chelaru, câştiga medaliile de bronz. Tot atunci au fost obţinute şi ultimele medalii olimpice la individual, prin Izbaşa — aur la sărituri, şi Ponor — argint la sol. Au urmat două ediţii la care sportivii tricolori nu au mai contat.



    La Rio, la masculin, cel mai bun rezultat a fost locul 4 ocupat de Marian Drăgulescu la sărituri. La paralele, Andrei Muntean s-a clasat pe locul 6. La feminin, Cătălina Ponor s-a situat pe locul 7 în finala de la bârnă. La Tokyo 2020, când întrecerile s-au derulat un an mai târziu, din cauza pandemiei de COVID-19, niciun gimnast român nu a mers în finală. Marian Drăgulescu şi Maria Holbură au mers prost în calificări, iar Larisa Iordache, deşi s-a clasat a patra la sol, in calificări, s-a accidentat şi nu a putut concura în finală.



    Ne aflăm acum aproape de capătul unui nou ciclu olimpic, care se va încheia anul viitor, cu Jocurile de la Paris. Calificările au început deja, iar echipele României au făcut, la Campionatele Europene de la Antalya, din Turcia, primul pas. Băieţii au ocupat locul 11 în concursul pe echipe, iar fetele, locul 5, obţinând astfel calificarea la Mondialele din toamnă, de la Anvers, unde se va decide lista finală a echipelor care vor merge la Jocurile Olimpice.



    Din echipa masculină au făcut parte Andrei Muntean, Gabriel Burtănete, Robert Burtănete, Nicholas Ţarcă şi Răzvan Marc. La individual, Gabriel Burtănete s-a clasat al patrulea la sărituri, iar Andrei Muntean, tot al patrulea, la paralele. În echipa fetelor au concurat Ana Maria Bărbosu, Sabrina Voinea, Amalia Ghigoarţă, Lilia Cosman şi Andreea Preda. La individual, Voinea a obţinut singura medalie a delegaţiei române — bronz la sol. La sărituri, ea s-a clasat a patra.







  • Sportivul săptămânii – Valentin Crețu (sanie)

    Sportivul săptămânii – Valentin Crețu (sanie)

    În ultima vreme, performanțele românești în sporturile de iarnă s-au înmulțit. Dacă la schi și biatlon progresul pare a fi mai lent, la bob și sanie sportivii români se apropie rapid de topurile mondiale. La ultimele Jocuri Olimpice de Iarnă, desfășurate anul trecut la Beijing, echipa care a reprezentat România în proba de ștafetă sanie, compusă din Raluca Strămăturaru, Valentin Creţu și tandemul Marian Gîtlan / Darius Şerban s-a clasat pe locul 9. La bob, Andreea Grecu a ocupat locul 12 la individual, iar echipajul de bob – 4 masculin, format din Mihai Tentea, Raul Dobre, Ciprian Daroczi și Cristian Radu, s-a clasat pe locul 13.



    Marțea trecută, la sanie, în proba de ștafetă a etapei de Cupă Mondială de la Altenberg, din Germania, România s-a clasat pe locul 6. Au concurat Raluca Strămăturaru, Valentin Crețu și perechea Ștefan Handaric / Sebastian Motzca. Performanța cea mai valoroasă a săptămânii s-a înregistrat însă vineri, când Valentin Crețu s-a impus la Cupa Naţiunilor, concurs desfăşurat în cadrul etapei de Cupă Mondială din localitatea germană Winterberg. El a fost înregistrat în proba masculină de simplu cu timpul de 52 de secunde și 412 miimi, fiind urmat de germanul Florian Müller, la 34 de miimi diferență, şi de americanul Jonathan Eric Gustafson, cu 52 de secunde și 513 miimi. Pentru acest rezultat, Radio România Internațional l-a desemnat Sportivul Săptămânii.



    Valentin Crețu s-a născut în data de 9 septembrie 1989, la Sinaia, oraș situat la poalele Munților Bucegi, renumit pentru pârtiile sale. Este legitimat la Clubul Sportiv Orășenesc din Sinaia. În 2004 a fost selectat la echipa națională, iar din sezonul 2006 / 2007 ia parte la întrecerile Cupei Mondiale. S-a calificat la patru ediții ale Jocurilor Olimpice, respectiv în 2010 la Vancouver, în 2014 la Soci, patru ani mai târziu la PyeongChang în Coreea de Sud, și în 2022, la Beijing. Își propune să participe și în 2026, la Jocurile Olimpice programate în orașele italiene Milano și Cortina dAmpezzo.