Radio România Internațional

Tag: Jocurile Olimpice

  • România ari, diznău, ună canoe di malămă

    România ari, diznău, ună canoe di malămă

    Sporturli nautiţi ditu România suntu tru mplină riyineri pe sţenele marillei performanțe internaționale. Anlu 2021 fu aţelu a canotajului, avănda tu kipită malăma olimpică adusă di Ancuța Bodnar și Simona Radiș di la dublu vâsle. Anlu 2022 pare s’hibă aţelu a canoiștilor și caiaciștilor, ma s’acăţămu tu isapi ateali dauă medalii amintati la Mondialele ditu Canada, di la Halifax — ună malămă și ună asimi, amintati di Cătălin Chirilă. Medalia di malămă fu amintată dumănică, la canoe simplu, pe distanța di 1000 di meatri, prima victorie românească la aestă probă, la Mondiale, după 36 di añi.



    Aţelu ditu soni român campion mondial pe 1000 di metri fu Aurel Macarencu, tru 1986. Nintea a lui avea fută legendarul Ivan Patzaichin, di dauă ori, tru 1973 și 1977, după ună cali dişcllisă di Simion Ismailciuc, cu titlul mondial amintatu tru 1963. Tora, la Halifax, Chirilă bitisi cursa cu cama di ună secundă și giumitate ma ayoñea andicra di brazilianlu Isaquias Queiroz dos Santos, campionul olimpic ali probă.



    Feaţi ună cursă ghini ndreaptă tactic, hiinda paturlu la 250 di metri, idyea și la 500, diapoa, tru partea a doua a cursăllei, diadi silă, fu protlu la 750 di meatri și lli-alăsă năpoi concurenţălli cătă tru bitisită. Românlu ș-lo aestă turlie, revanșa după azvindzearea di sâmbătă, di la 500 di metri, cându dos Santos amintă malăma, iara el alină pi da daua scară a podiumului.



    Tru perspectiva a Jocurilor Olimpice cari s’aproaki, Cătălin easti, vără turlie tru aantaj, avânda tru vidială că, tru 2024, Paris, la simplu va s’antreacă maş pi 1000 di meatri, distanță pe cari el easti, di dumănică, nai ma bunu ditu lume.



    Lipseaşti s’adăvgăm că România numata avea amintată un titlu mondial la ună probă olimpică di kaiac ică canoe di mulță añi. Ma multu, aoa şi doi añi, la Mondialele di Copenhaga, niţi unu sportiv ică echipaj român nu acăţă vără finală. Niţi tru 2019, la Szeged, tru Ungaria, România nu amintă vără medalie, nai ma bună clasare hiinda aprăftăsită di Victor Mihalachi şi Cătălin Chirilă, loclu 5 tru finala a probăllei di canoe dublu la 1.000 di metri, cari lă adusi și calificarea la Jocurile Olimpice di la Tokyo. Atea ditu soni medalie românească la Mondiale eara ditu 2017, cându, la Račice, tru Cehia, Victor Mihalachi şi Leonid Carp amintară asimea la canoe dublu tru proba di 500 di meatri.



    Ti Cătălin Chirilă nica lipseaşti să spunemu că easti legitimat la Clubul Sportiv al Armată Steaua București. S-amintă la 11 mai 1998, Tulcea. Amintă prota a lui mare performanţă ditu cariera di senior la Jocurile Europene di la Minsk, ditu 2019, iu, pe distanţa di 1000 di metri, amintă malăma la canoe dublu diadunu cu Victor Mihalachi. Tru idyea formulă, anlu tricut, echipajlu român di canoe dublu amintă medaliile di bronz la Campionatele Europene di la Poznan. Chirilă s-concentră cama diapoa pi probili di canoe simplu, iara rezultatili nu amănară.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • România are, din nou, o canoe de aur

    România are, din nou, o canoe de aur

    Sporturile nautice din România se află în plină revenire pe scenele marii performanțe internaționale. Anul 2021 a fost cel al canotajului, culminând cu aurul olimpic adus de Ancuța Bodnar și Simona Radiș de la dublu vâsle. Anul 2022 pare a fi cel al canoiștilor și caiaciștilor, dacă este să luăm în considerare cele două medalii obținute la Mondialele din Canada, de la Halifax — un aur și un argint, obținute de Cătălin Chirilă. Medalia de aur a fost câștigată duminică, la canoe simplu, pe distanța de 1000 de metri, prima victorie românească la această probă, la Mondiale, după 36 de ani.



    Ultimul român campion mondial pe 1000 de metri a fost Aurel Macarencu, în 1986. Înaintea lui fusese legendarul Ivan Patzaichin, de două ori, în 1973 și 1977, după un drum deschis de Simion Ismailciuc, cu titlul mondial câștigat în 1963. Acum, la Halifax, Chirilă a terminat cursa cu mai bine de o secundă și jumătate mai devreme decât brazilianul Isaquias Queiroz dos Santos, campionul olimpic al probei.



    A făcut o cursă bine pregătită tactic, fiind al patrulea la 250 de metri, la fel și la 500, apoi, în partea a doua a cursei, a forțat, a fost primul la 750 de metri și s-a detașat către final. Românul și-a luat, astfel, revanșa după înfrângerea de sâmbătă, de la 500 de metri, când dos Santos a câștigat aurul, iar el a urcat pe a doua treaptă a podiumului.



    În perspectiva Jocurilor Olimpice care se apropie, Cătălin este oarecum în avantaj, având în vedere că, în 2024, la Paris, la simplu se va concura doar pe 1000 de metri, distanță pe care el este, de duminică, cel mai bun din lume.



    Trebuie adăugat că România nu mai câștigase un titlu mondial la o probă olimpică de kaiac sau canoe de mulți ani. În plus, acum doi ani, la Mondialele de la Copenhaga, niciun sportiv sau echipaj român nu a prins vreo finală. Nici în 2019, la Szeged, în Ungaria, România nu a câştigat vreo medalie, cea mai bună clasare fiind reuşită de Victor Mihalachi şi Cătălin Chirilă, locul 5 în finala probei de canoe dublu la 1.000 de metri, care le-a adus și calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Ultima medalie românească la Mondiale data din 2017, când, la Račice, în Cehia, Victor Mihalachi şi Leonid Carp au cucerit argintul la canoe dublu în proba de 500 de metri.



    Despre Cătălin Chirilă mai trebuie spus că este legitimat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. S-a născut la 11 mai 1998, la Tulcea. A obţinut prima sa mare performanţă din cariera de senior la Jocurile Europene de la Minsk, din 2019, unde, pe distanţa de 1000 de metri, a obţinut aurul la canoe dublu alături de Victor Mihalachi. În aceeași formulă, anul trecut, echipajul român de canoe dublu a câștigat medaliile de bronz la Campionatele Europene de la Poznan. Chirilă s-a concentrat mai apoi pe probele de canoe simplu, iar rezultatele nu au întârziat.






  • România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    Şcoala românească
    de caiac – canoe este una dintre cele mai puternice din lume. Ea a obţinut,
    de-a lungul istoriei, zece victorii olimpice. Dintre acestea, opt li se datorează
    canoiştilor. Pe parcursul anilor, nume precum Leon Rotman sau Ivan Patzaichin
    au intrat definitiv în istoria universală a sportului.

    Ultimul mare
    campion al canoei româneşti este Florin Popescu. El a reuşit, în 2000, la
    Sydney, alături de Mitică Pricop, la canoe dublu (1000 de metri) să obţină
    o medalie olimpică de aur, după o pauză de 16 ani. Ca o coincidenţă,
    ultimul titlu olimpic la canoe fusese obţinut tot la dublu şi tot pe distanta
    de 1000 de metri, la Los Angeles, în 1984, de perechea Ivan Patzaichin – Toma
    Simionov.


    Florin Popescu
    s-a născut la 30 august 1974, în localitatea Iancu Jianu, din judeţul Olt. S-a remarcat, alături de Mitică Pricop, încă din 1999, de la Europenele
    de la Zagreb, unde a câştigat aurul la 500 şi bronzul la 1000 de metri. După Sydney,
    cei doi au câştigat, în 2001, la Europenele de la Milano, medalii de aur atât
    la 1000 cât şi la 500 de metri.


    Din 2002, locul lui Pricop în ambarcaţiunea de la dublu a
    fost luat de Silviu Simiocencu. Impreună, Popescu şi Simiocencu s-au aflat în
    topurile mondiale atât în 2002, cât şi
    în 2003, an în care, pe 1000 de metri, au câştigat chiar titlul mondial.
    Din păcate însă, la Atena, în 2004,
    Popescu şi Simiocencu au ratat medaliile la limită. Atât la 500 de metri, cât
    şi la 1000, ei s-au clasat pe locul 4.


    După Atena, Popescu s-a retras din activitatea
    competiţională. A revenit, pentru scurtă vreme, în 2005, în echipajul de canoe
    4 al României, care a câştigat aurul la Europenele de la Poznan, pe distanţa de
    1000 de metri. A fost ultima mare performanţă a lui Florin Popescu. Astăzi, el
    este antrenorul coordonator al lotului olimpic de canoe al României.

  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    La Campionatul Mondial de handbal feminin din Spania, echipa
    României s-a calificat în faza grupelor principale. Elevele antrenorului Adrian
    Vasile au ocupat locul 2 în Grupa C, după două victorii şi o înfrângere. În
    primul joc, disputat vinerea trecută, handbalistele tricolore au trecut
    categoric de reprezentativa Iranului, cu scorul de 39 la 11. A urmat partida cu
    un alt adversar fără anvergură, Kazahstanul, câştigată de România cu 38 la 17. În
    al treilea joc, româncele au întâlnit Norvegia, una din pretendentele la titlul
    suprem, de care au fost învinse cu 33 la 22.



    În jocul cu echipa scandinavă, formaţia română s-a ridicat
    la nivelul adversarelor doar în primul sfert de oră, când a şi condus pe tabela
    de marcaj. Norvegia s-a desprins apoi şi a intrat la pauză cu un avantaj de 6
    goluri, scor 17 la 11. Superioritatea nordicelor a fost vizibilă şi în partea a
    doua a jocului, pentru ca, în final, diferenţa, pe tabela de marcaj, să fie de
    11 goluri. În echipa română, absenţa Cristinei Neagu a făcut diferenţa pe faza
    de atac, ofensiva română fiind mult mai puţin eficientă fără ea, mai cu seamă
    în faţa unei apărări solide precum cea a Norvegiei.


    România intră acum în Grupa principală II cu o zestre de
    două puncte. Va întâlni, joi, echipa Olandei, apoi, sâmbătă, se va confrunta cu
    Porto Rico, iar lunea viitoare, cu Suedia. Pentru a se califica în sferturile
    de finală ale Campionatului Mondial, handbalistele române trebuie să se claseze
    pe unul din primele două locuri ale grupei, misiune care pare greu de
    îndeplinit. Olandezele sunt campioane mondiale en titre, iar formaţia Suediei
    s-a clasat a patra la Jocurile Olimpice de anul acesta, de la Tokyo. România a
    ratat calificarea la Olimpiadă, iar la ultimele campionate mondiale, în 2019,
    s-a clasat pe locul 12.


  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    La Campionatul Mondial de handbal feminin din Spania, echipa
    României s-a calificat în faza grupelor principale. Elevele antrenorului Adrian
    Vasile au ocupat locul 2 în Grupa C, după două victorii şi o înfrângere. În
    primul joc, disputat vinerea trecută, handbalistele tricolore au trecut
    categoric de reprezentativa Iranului, cu scorul de 39 la 11. A urmat partida cu
    un alt adversar fără anvergură, Kazahstanul, câştigată de România cu 38 la 17. În
    al treilea joc, româncele au întâlnit Norvegia, una din pretendentele la titlul
    suprem, de care au fost învinse cu 33 la 22.



    În jocul cu echipa scandinavă, formaţia română s-a ridicat
    la nivelul adversarelor doar în primul sfert de oră, când a şi condus pe tabela
    de marcaj. Norvegia s-a desprins apoi şi a intrat la pauză cu un avantaj de 6
    goluri, scor 17 la 11. Superioritatea nordicelor a fost vizibilă şi în partea a
    doua a jocului, pentru ca, în final, diferenţa, pe tabela de marcaj, să fie de
    11 goluri. În echipa română, absenţa Cristinei Neagu a făcut diferenţa pe faza
    de atac, ofensiva română fiind mult mai puţin eficientă fără ea, mai cu seamă
    în faţa unei apărări solide precum cea a Norvegiei.


    România intră acum în Grupa principală II cu o zestre de
    două puncte. Va întâlni, joi, echipa Olandei, apoi, sâmbătă, se va confrunta cu
    Porto Rico, iar lunea viitoare, cu Suedia. Pentru a se califica în sferturile
    de finală ale Campionatului Mondial, handbalistele române trebuie să se claseze
    pe unul din primele două locuri ale grupei, misiune care pare greu de
    îndeplinit. Olandezele sunt campioane mondiale en titre, iar formaţia Suediei
    s-a clasat a patra la Jocurile Olimpice de anul acesta, de la Tokyo. România a
    ratat calificarea la Olimpiadă, iar la ultimele campionate mondiale, în 2019,
    s-a clasat pe locul 12.


  • Sport Club RRI: Handbal

    Sport Club RRI: Handbal

    La Campionatul Mondial de handbal feminin din Spania, echipa
    României s-a calificat în faza grupelor principale. Elevele antrenorului Adrian
    Vasile au ocupat locul 2 în Grupa C, după două victorii şi o înfrângere. În
    primul joc, disputat vinerea trecută, handbalistele tricolore au trecut
    categoric de reprezentativa Iranului, cu scorul de 39 la 11. A urmat partida cu
    un alt adversar fără anvergură, Kazahstanul, câştigată de România cu 38 la 17. În
    al treilea joc, româncele au întâlnit Norvegia, una din pretendentele la titlul
    suprem, de care au fost învinse cu 33 la 22.



    În jocul cu echipa scandinavă, formaţia română s-a ridicat
    la nivelul adversarelor doar în primul sfert de oră, când a şi condus pe tabela
    de marcaj. Norvegia s-a desprins apoi şi a intrat la pauză cu un avantaj de 6
    goluri, scor 17 la 11. Superioritatea nordicelor a fost vizibilă şi în partea a
    doua a jocului, pentru ca, în final, diferenţa, pe tabela de marcaj, să fie de
    11 goluri. În echipa română, absenţa Cristinei Neagu a făcut diferenţa pe faza
    de atac, ofensiva română fiind mult mai puţin eficientă fără ea, mai cu seamă
    în faţa unei apărări solide precum cea a Norvegiei.


    România intră acum în Grupa principală II cu o zestre de
    două puncte. Va întâlni, joi, echipa Olandei, apoi, sâmbătă, se va confrunta cu
    Porto Rico, iar lunea viitoare, cu Suedia. Pentru a se califica în sferturile
    de finală ale Campionatului Mondial, handbalistele române trebuie să se claseze
    pe unul din primele două locuri ale grupei, misiune care pare greu de
    îndeplinit. Olandezele sunt campioane mondiale en titre, iar formaţia Suediei
    s-a clasat a patra la Jocurile Olimpice de anul acesta, de la Tokyo. România a
    ratat calificarea la Olimpiadă, iar la ultimele campionate mondiale, în 2019,
    s-a clasat pe locul 12.


  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    Anul 2021 a fost un an greu pentru sport. Pregătirea şi participarea la competiţii s-au făcut în condiţii de pandemie. Adesea, sportivii şi antrenorii au fost obligaţi să se izoleze pentru a nu risca îmbolnăvirea lor sau a celor din jurul lor. Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfăşurat fără spectatori. Cu toate acestea, performanţele nu au lipsit. Spectacolul sportiv a fost, uneori, desăvârşit, multe recorduri au căzut şi s-au născut noi vedete.



    Vorbind despre sportul românesc, trebuie spus că Jocurile de la Tokyo au confirmat în primul rând valoarea şcolii noastre de canotaj. Trei din cele patru medalii olimpice ale României au fost obţinute de canotori: una de aur, la dublu vâsle feminin, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, şi două de argint, la doi rame şi la patru rame masculin. A patra medalie a delegaţiei României a fost obţinută de scrimera Ana-Maria Popescu – argint în proba de spadă.



    În total, canotajul românesc a obţinut, în 2021, 30 de medalii la competiţiile majore. Celor de la Olimpiadă li se adaugă şase medalii la Europenele de seniori, dintre care două de aur şi patru de argint. La Europenele de tineret şi juniori, România a câştigat 16 medalii, dintre care 10 de aur şi 6 de argint. Alte cinci medalii, dintre care trei de aur şi două de bronz au venit de la Mondialele de tineret şi juniori. A fost unul dintre cei mai buni ani ai Federaţiei Române de Canotaj în raport cu rezultatele internaţionale. Meritul este al sportivilor şi antrenorilor, dar şi al conducerii Federaţiei, care a reuşit să găsească resursele necesare pentru a susţine performanţa.



    Cu privire la ceea ce urmează, multipla campioană olimpică Elisabeta Lipă, actualmente preşedinta Federaţiei, scria, zilele trecute, pe Facebook: “Au mai rămas 34 de luni până la Jocurile Olimpice de la Paris, iar după aproape 3 luni de vacanţă binemeritată, antrenamentele sportivilor trebuie să reînceapă. Aceştia trebuie susţinuţi constant, iar noi am demonstrat că doar prin muncă consecventă putem obţine rezultate! Cu toţii ne dorim medalii şi la JO de la Paris, însă doar dacă există voinţă la nivel decizional se poate face totul pentru a se asigura astfel continuitatea pregătirii sportivilor în perioada imediat următoare.”






  • Sport Club RRI – Canotaj

    Sport Club RRI – Canotaj

    Anul 2021 a fost un an greu pentru sport. Pregătirea şi participarea la competiţii s-au făcut în condiţii de pandemie. Adesea, sportivii şi antrenorii au fost obligaţi să se izoleze pentru a nu risca îmbolnăvirea lor sau a celor din jurul lor. Jocurile Olimpice de la Tokyo s-au desfăşurat fără spectatori. Cu toate acestea, performanţele nu au lipsit. Spectacolul sportiv a fost, uneori, desăvârşit, multe recorduri au căzut şi s-au născut noi vedete.



    Vorbind despre sportul românesc, trebuie spus că Jocurile de la Tokyo au confirmat în primul rând valoarea şcolii noastre de canotaj. Trei din cele patru medalii olimpice ale României au fost obţinute de canotori: una de aur, la dublu vâsle feminin, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, şi două de argint, la doi rame şi la patru rame masculin. A patra medalie a delegaţiei României a fost obţinută de scrimera Ana-Maria Popescu – argint în proba de spadă.



    În total, canotajul românesc a obţinut, în 2021, 30 de medalii la competiţiile majore. Celor de la Olimpiadă li se adaugă şase medalii la Europenele de seniori, dintre care două de aur şi patru de argint. La Europenele de tineret şi juniori, România a câştigat 16 medalii, dintre care 10 de aur şi 6 de argint. Alte cinci medalii, dintre care trei de aur şi două de bronz au venit de la Mondialele de tineret şi juniori. A fost unul dintre cei mai buni ani ai Federaţiei Române de Canotaj în raport cu rezultatele internaţionale. Meritul este al sportivilor şi antrenorilor, dar şi al conducerii Federaţiei, care a reuşit să găsească resursele necesare pentru a susţine performanţa.



    Cu privire la ceea ce urmează, multipla campioană olimpică Elisabeta Lipă, actualmente preşedinta Federaţiei, scria, zilele trecute, pe Facebook: “Au mai rămas 34 de luni până la Jocurile Olimpice de la Paris, iar după aproape 3 luni de vacanţă binemeritată, antrenamentele sportivilor trebuie să reînceapă. Aceştia trebuie susţinuţi constant, iar noi am demonstrat că doar prin muncă consecventă putem obţine rezultate! Cu toţii ne dorim medalii şi la JO de la Paris, însă doar dacă există voinţă la nivel decizional se poate face totul pentru a se asigura astfel continuitatea pregătirii sportivilor în perioada imediat următoare.”






  • Despărţirea de două stele

    Despărţirea de două stele

    De
    duminică, România este mai săracă, doi oameni de valoare aleasă trecând în
    neființă – multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin și actorul Ion
    Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii
    Teatrale din România (UNITER). ”E legendă … un CampiOM s-a transformat în
    stea. Ivan Patzaichin a plecat dintre noi. Povestea sa e povestea succesului,
    bunului simţ şi caracterului. E povestea unui fiu al Deltei care a dat înapoi
    înzecit şi a inspirat oamenii să trăiască frumos.     – anunța încă din prima parte a
    zilei Comitetul Olimpic şi Sportiv
    Român. Legendarul sportiv s-a stins la vârsta de 71 de
    ani. Medaliat de şapte ori la Jocurile Olimpice, de patru ori cu aur şi de trei
    ori cu argint, Ivan Patzaichin are şi 22 de titluri mondiale. Ca antrenor, a
    continuat seria succeselor cu sportivii pe care i-a pregătit şi care au
    câştigat sub îndrumarea sa nu mai puţin de 150 de competiţii olimpice, mondiale
    şi europene.

    Dacă
    ar fi fost o zi normală de început de toamnă, Ivan Patzaichin ne-ar fi povestit
    acum cu vocea sa blândă detaliile unei noi ediţii a festivalului internaţional
    al bărcilor cu vâsle Rowmania Fest, patronat de mai bine de zece ani de
    Asociaţia Ivan Patzaichin
    – Mila 23 și programat să se desfăşoare chiar în aceste zile. Evenimentul a
    inclus, de-a lungul timpului, primul concurs de triatlon de nivel european
    dedicat copiilor, întreceri pe Dunăre între comunităţile din deltă, dezbateri
    pe tema biodiversităţii, dar şi concerte, târguri şi expoziţii în aer liber.

    Modest,
    altruist şi generos, Ivan Patzaichin a refuzat de-a lungul timpului orice
    implicare în viaţa politică sau administrativă şi a purtat suferinţa ultimei
    perioade cu acelaşi zâmbet pe care l-a oferit lumii întregi în orice ipostaze,
    chiar şi atunci când vâslise cu pagaia ruptă pentru o cursă ce uluise
    mapamondul. A fost vicepreşedinte al Federaţiei Române de kaiac-canoe şi
    vicepreşedinte al Comitetului Olimpic Român (ales în 1990) și este singurul sportiv
    român deţinător al Ordinului Olimpic Colanul de Platină.


    Tot duminică, la vârsta
    de 79 de ani, s-a stins și marele actor Ion Caramitru. A fost director al
    Teatrului Naţional din Bucureşti, a jucat sute de roluri pe scenă, la
    microfonul teatrului radiofonic sau în filme. A fost regizor, profesor, ministru
    al Culturii, preşedinte al UNITER și a fost participant la Revoluţia anticomunistă
    din decembrie 1989. În lunga sa carieră teatrală şi cinematografică, Ion
    Caramitru a fost recompensat cu numeroase premii şi distincţii, fiind decorat inclusiv
    de Regina Elisabeta a II-a Marii Britanii, în 1995, cu titlul de Cavaler
    de onoare al ordinului Imperiului Britanic.

    De asemenea, a primit titlul
    de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor în Franţa. Ion Caramitru a fost
    declarat printre cei mai buni 10 interpreţi ai lui Hamlet care au existat
    vreodată, într-un clasament care îi aparţine directorului artistic de la Royal
    Shakespeare Company, Michael Boyd. După propriile mărturisiri, existenţa sa
    artistică a stat foarte mult sub semnul poeziei, pentru că, spunea, aceasta
    este un miracol al folosirii limbii.


  • A murit multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin

    A murit multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin

    Multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a murit la vârsta de 71 de ani, a anunţat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, duminică, pe pagina sa de Facebook.



    Cel mai mare canoist român al tuturor timpurilor, Patzaichin a câstigat 8 titluri de campion mondial, între 1970 si 1983, precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale Olimpiadei la care a participat, între 1968 şi 1984.



    A făcut primii paşi în sport în 1967, în martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A fost inspirat de faptul că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării, Mila 23, ieşiseră, cu puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa performanţă importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe locul 2 la campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în 1968, în Mexic, câştiga deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe distanţa de 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov.



    Ultima sa mare victorie s-a înregistrat 16 ani mai târziu, la Olimpiada de la Los Angeles, când a câştigat aurul, la dublu, cu Toma Simionov. Până atunci, mai cucerise medalii olimpice de aur la München, în 1972, la simplu, pe 1.000 de metri, şi la Moscova, în 1980, alături de Simionov, tot pe 1.000 de metri.



    Unul dintre succesele lui Patzaichin a rămas în istorie pentru povestea care l-a însoţit. În ziua de 5 septembrie 1972, la Jocurile Olimpice de la München, în calificările probei individuale de 1000 de metri, românului i s-a rupt pagaia încă de la start. Arbitrii nu au oprit cursa, cum ar fi fost regulamentar, astfel că Patzaichin a trebuit să vâslească până la capăt cu ciotul care i-a ramas în mâini. A terminat cursa cu trei minute după primul clasat… Au fost multe discuţii, dar, în cele din urmă, românului i s-a permis să tragă în semifinală, pe 8 septembrie. A terminat primul, cu 3 secunde în faţa cehului Jiří Čtvrtečka, având un timp mai bun cu 20 de secunde decât cele înregistrate de învingătorii din serii. A intrat ca favorit în finala de pe 9 septembrie, pe care a câştigat-o clar, la aproape 4 secunde înaintea sportivului maghiar Tamás Wichmann, clasat al doilea.



    După încheierea carierei competiţionale, Ivan Patzaichin a fost, ani de zile, antrenorul loturilor naţionale de caiac – canoe ale României, cu care a câştigat alte zeci de medalii la întrecerile continentale, mondiale şi olimpice.



    Mai apoi, a devenit unul dintre principalii promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi tradiţiilor de acolo. A organizat concursuri cu ambarcaţiuni tradiţionale şi a susţinut proiecte privind turismul durabil în regiune.

  • Bilanţul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

    Bilanţul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

    Pandemia noului coronavirus a afectat serios derularea
    competiţiilor, mai ales prin amânarea cu un an a întrecerilor, cu efecte majore
    asupra ierarhiilor finale. România, deşi a dus în Japonia 101 sportivi, nu a
    reuşit să obţină decât patru medalii. Trei dintre acestea au venit de la
    canotaj. Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş au câştigat aurul la dublu vâsle. Medalii
    de argint au venit de la echipajul de patru rame fără cârmaci, compus din Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc,
    Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari, şi de la cel de doi rame, alcătuit din Ciprian
    Tudosă și Marius

    Cozmiuc. A mai
    obţinut o medalie de argint scrimera Ana-Maria Popescu (fostă Brânză), în proba
    individuală de spadă. După încheierea Jocurilor, Mihai Covaliu, preşedintele
    Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, a declarat:

    Cu siguranţă se puteau câştiga mai multe medalii. Şi aici mă refer în
    primul rând la înotătorul David Popovici care, pentru două sutimi de secundă,
    nu a reuşit să urce pe podium. Are viitorul în faţă, desigur, dar aici, la
    Tokyo, era foarte, foarte important să câştige o medalie, mai ales că este
    foarte, foarte tânăr.

    După aceea, mă gândesc la proba de tir, la Laura Ilie. Şi
    ea a fost foarte aproape de o finală olimpică, în care sunt convins că putea să
    câştige o medalie.

    Mă gândesc la sportivii de la lupte, la Alina Vuc şi la
    Albert Saritov, care, şi ei, dacă treceau de primul tur, puteau spera la o
    medalie.

    Sunt sportivi de valoare care, din păcate, nu au reuşit să treacă
    peste emoţii şi peste presiunea acestor Jocuri Olimpice.

    Din păcate, reuşim doar
    patru medalii. Comisia Tehnică Olimpică pentru sportul de peformanţă a
    pronosticat patru – şase medalii. Federaţiile şi-au propus mult mai mult. Au realizat foarte puţin. Nu
    sunt mulţumit cu aceste patru medalii aici, la Jocurile Olimpice de la Tokyo.

    Nemulţumirea oficialului român este de înţeles. România s-a clasat pe locul 46
    în ierarhia olimpică a naţiunilor, la egalitate cu Venezuela. Doar la Rio. în
    2016, sportivii români s-au situat mai rău, şi anume pe locul 47… La aceasta se
    adaugă căderea liberă înregistrată la anumite sporturi precum gimnastica, la
    care România a fost, ani de zile, lider mondial, şi de unde au venit peste un
    sfert din medaliile olimpice de aur ale sportivilor tricolori. La Tokyo, niciun
    gimnast român nu a concurat în vreo finală.

    În completarea tabloului trist al
    sportului românesc vine situaţia de la haltere, unde, în urma suspendării
    federaţiei române de specialitate din
    cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping, niciun
    halterofil român nu a putut concura la Tokyo. Cu siguranţă, în zilele care
    urmează, cauzele prezenţei slabe de la Jocurile din capitala Japoniei vor fi
    analizate serios. Cât priveşte suporterii sportului românesc, acestora nu le
    rămâne decât să spere că la Paris, în 2024, va fi mai bine.


  • Bilanţul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

    Bilanţul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

    România a încheiat Jocurile Olimpice de la Tokyo cu 4 medalii, una de aur, la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), şi 3 medalii de argint, la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).



    Tricolorii au mai obţinut la Tokyo un loc patru (David Popovici la 200 m liber), 3 locuri cinci (echipa feminină de tenis de masă, perechea de dublu mixt la tenis de masă – Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs – şi echipajul de canoe dublu masculin pe 1.000 m, Cătălin Chirilă/Victor Mihalachi), alte 3 clasări pe locul şase (Bianca Ghelber – greutate, opt plus cârmaci feminin, dublu vâsle feminin categorie uşoară), 4 locuri şapte (baschet feminin 3×3, opt plus cârmaci masculin, Vlad Dascălu la mountain bike, David Popovici la 100 m liber).



    Pe opt s-au clasat Robert Glinţă (100 m spate) şi luptătoare Kriszta Incze, iar pe 9 au încheiat Laura Ilie (tir sportiv), judoka Andreea Chiţu, Vlăduţ Simionescu, perechea de dublu Raluca Olaru/Monica Niculescu (tenis), precum şi 3 bărci de la canotaj (patru rame fără cârmaci feminin, dublu rame feminin şi dublu vâsle masculin).



    Echipa României pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo (23 iulie-8 august) a cuprins 101 de sportivi, 46 la feminin, 55 la masculin, la 17 discipline sportive, singura care nu a evoluat deloc fiind atleta Andrea Miklos, din cauza unor probleme medicale. Delegaţia a cuprins şi 9 rezerve, precum şi 40 de antrenori.



    Reprezentanţii României au concurat la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis.



    China a continuat să conducă în clasamentul pe medalii la finalul întrecerilor de sâmbătă, a 17-a şi penultima zi a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, în timp ce România a coborât de pe 41 pe 45.

  • Ziua olimpică a României: Alexandru Novac, în finală la aruncarea suliţei

    Ziua olimpică a României: Alexandru Novac, în finală la aruncarea suliţei

    Alexandru Mihăiţă Novac s-a calificat în finala probei de aruncare a suliţei, miercuri, la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Novac a reuşit din prima încercare să arunce suliţa la 83,27 metri, cea mai bună performanţă a sa în acest sezon, terminând pe locul al şaptelea la general. Novac va evolua în finala de 12 sâmbătă 7 iulie, de la ora 14:00 (ora României).



    România a deplasat la Tokyo 10 atleţi. Bianca Ghelber s-a clasat pe locul 6 la aruncarea ciocanului, în timp ce 5 sportivi nu au trecut de calificări, iar o sportivă a declarat forfait din cauza unor probleme medicale.



    Kriszta Tunde Incze a fost învinsă de letona Anastasija Grigorjeva cu 14-7, în recalificările turneului olimpic de lupte libere, categoria 62 kg, şi a ratat calificarea în meciul pentru medalia de bronz. Incze, care în optimi a învins-o pe Marianna Sastin (Ungaria), va ocupa locul 7-8 în clasamentul categoriei 62 kg. România participă cu 5 luptători la JO de la Tokyo.



    China continuă să conducă detaşat în clasamentul pe medalii la finalul întrecerilor de miercuri, a 13-a zi a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, în timp ce România a coborât de pe 34 pe 35.

  • Ziua olimpică a României: Larisa Iordache nu a mai putut concura la bârnă

    Ziua olimpică a României: Larisa Iordache nu a mai putut concura la bârnă

    Gimnasta Larisa Iordache a ratat marţi participarea în finala de la bârnă din cauza problemelor de la gleznă. Larisa Iordache a transmis, marţi, printr-un mesaj, că durerea la gleznă este peste limita sa de suportabilitate. Ea a precizat că va lua o pauză în activitatea sportivă şi a mulţumit antrenorilor săi şi publicului pentru susţinere.



    Cătălin Chirilă şi Victor Mihalachi s-au clasat pe locul 5 în finala probei de canoe dublu pe 1.000 de metri. Cei doi români au fost cronometraţi cu timpul de 3 min 29 sec 285/1000, sosind la circa 4 secunde de medaliaţii cu bronz. Victor Mihalachi, cu 4 medalii de aur la Mondiale şi 4 medalii de aur la Europene în probele de 500 şi 1.000 de metri, a declarat că rezultatul e sub obiectivul setat personal şi a anunţat că se va retrage după Campionatele Mondiale programate la Copenhaga între 16 şi 19 septembrie.



    Bianca Florentina Ghelber s-a clasat pe locul 6, marţi, în finala probei feminine de aruncare a ciocanului, cu un rezultat de 74,18 metri, record personal. Bianca Ghelber a declarat că locul şase este o realizare foarte mare pentru ea.



    Rareş Andrei Toader a ratat calificarea în finala probei de aruncare a greutăţii, marţi, cea mai bună aruncare a sa având 19,81 metri.



    Atletismul românesc nu a mai obţinut o medalie la Jocurile Olimpice din 2008, când Constantina Diţă a câştigat aurul în proba de maraton la JO de la Beijing.



    China continuă să conducă în clasamentul pe medalii la finalul întrecerilor de marţi, a 12-a zi a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, în timp ce România a coborât de pe 29 pe 34.

  • Ziua olimpică a României: România, în semifinale la canoe dublu masculin

    Ziua olimpică a României: România, în semifinale la canoe dublu masculin

    Cătălin Chirilă şi Victor Mihalachi s-au calificat, luni, în semifinalele probei de canoe dublu pe 1.000 de metri la Jocurile Olimpice de la Tokyo, după ce s-au clasat pe locul al treilea în primul sfert de finală, după Brazilia şi Ucraina. Chirilă şi Mihalachi sunt medaliaţi cu bronz anul acesta la Europenele de la Poznan, dar Mihalachi (32 ani) are în palmares şi două titluri mondiale în această probă (2010, 2014).



    Echipa feminină de tenis de masă a României a fost învinsă de Hong Kong cu scorul de 3-1, în sferturile de finală, luni. Singurul punct al echipei a fost adus în proba de dublu, în care Elizabeta Samara şi Daniela Dodean-Monteiro le-au învins pe Soo Wai Yam Minnie/Lee Ho Ching cu 3-2, după ce a au salvat trei mingi de meci în decisiv. Româncele au pierdut apoi, fără drept de apel, toate cele trei partide de simplu, fără a lua vreun set. România, care a dispus cu 3-0 de Egipt, duminică, în optimi, încheie competiţia pe locul 5.



    Alin Alexuc-Ciurariu a fost învins de iranianul Amin Mirzazadeh, luni, în recalificările categoriei 130 kg la lupte greco-romane. Alexuc, care a ocupat locul 7 în clasamentul final al categoriei, pierduse în optimile de finală în faţa cubanezului Mijain Lopez Nunez, triplu campion olimpic, dar calificarea acestuia în finală i-a oferit şansa de a evolua în recalificări.



    Claudia Mihaela Bobocea a ratat calificarea în semifinalele probei de 1.500 m, luni, după ce a fost înregistrată cu timpul de 4 min 09 sec 19/100 în serii. Bobocea, clasată a 11-a în prima serie, a ocupat locul 33 la general, în condiţiile în care doar primele 24 s-au calificat în semifinalele unei probe în care recordul olimpic este deţinut de o româncă, Paula Ivan (3:53.96), din 1988.



    Înotătorul David Popovici a afirmat luni, la revenirea în ţară de la Tokyo, că în cadrul concursurilor de la Jocurile Olimpice a vrut doar să-i sperie un pic pe adversarii săi din SUA şi să le prezinte un trailer din ceea ce urmează să realizeze în anii următori. Foarte tare m-a motivat faptul că ştiam că lumea este trează să mă vadă, am înotat cu gândul la voi, la toţi românii care s-au trezit dimineaţa să mă vadă. Asta m-a ajutat foarte mult, am împins foarte tare.. A fost frumos, dar a fost obositor. Şi mă bucur că am reuşit să fiu în cel mai mare vârf de formă pe care l-aş fi putut să îl am şi să câştig această experienţă de la Jocurile Olimpice. Eu sunt destul de sigur că mă voi întoarce de la Paris cu o medalie, dar până la Paris mai sunt destul de multe concursuri, a declarat Popovici la Aeroportul «Henri Coandă».