Radio România Internațional

Tag: Jocurile Olimpice

  • Jurnal românesc – 23.07.2024

    Jurnal românesc – 23.07.2024

    Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş organizează, în perioada 15-20 august, ediţia a XXI-a a Universităţii de Vară Izvoru Mureşului. Evenimentul se va desfășura în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Centrul de Cercetări şi Strategii Regionale şi Asociaţia Răsăritul Românesc din Chişinău. Potrivit organizatorilor, manifestarea a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român’, atât prin conferenţiari, prin reprezentanţi ai românilor din ţară şi din afara frontierelor, cât şi prin tematica abordată.

    La ediţia din acest an vor fi prezenţi aproximativ o sută de tineri din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş cu rezultate deosebite la învăţătura. Lor li se vor alătura tineri români şi reprezentanți ai vieţii publice din Basarabia şi din comunităţile istorice din Nordul Bucovinei, Nordul Maramureşului, Ţinutul Herţa, Timoc şi Voievodina, Bulgaria, Albania, Macedonia de Nord şi Grecia. Subiectele abordate vor cuprinde, între altele: „Românii din Ucraina între război şi deznaţionalizareˮ și „Diaspora română, riscuri, probleme, soluţii. Consecinţe pe termen mediu şi lung ale declinului demografic al populaţiei Românieiˮ.

     

    Institutul de Studii Politice și Capital Social din Cernăuți realizează, în perioada 1 iunie-1 noiembrie, proiectul de cercetare „Comunitatea românească din Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Barometru social – 2024”, anunță BucPress. Obiectivul proiectului finanțat de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României este acela de a identifica așteptările, atitudinile, necesitățile etnicilor români din Ucraina în cel de al treilea an de război, potrivit unui comunicat de presă. Institutul va sonda opinia reprezentanților comunității românești din trei regiuni: Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. Grupul țintă al studiului este reprezentat de elita intelectuală, economică, culturală, politică și confesională a românilor din Ucraina.

    În urma desfășurării proiectului de cercetare, va fi publicată o broșură, care va fi transmisă autorităților din România și Ucraina, mediului asociativ românesc din cele trei reiguni, iar sinteza studiului interdisciplinar va fi publicată pe website-ului IPSSC. Una dintre dimensiunile orientative ale cercetării este aprecierea de către etnicii români a schimbărilor legislative în domeniul minorităților naționale, introduse în 2023 la solicitarea UE și a unor state membre UE. Proiectul își propune să identifice necesitățile și percepțiile sociale ale comunității românești după doi ani și jumătate de război în Ucraina.

     

    Cu ocazia celei de-a XXXIII-a ediţii a Jocurilor Olimpice, care se va desfășura în perioada 26 iulie – 11 august la Paris, Institutul Cultural Român de la Paris organizează, pentru celebrarea acestui moment important, o serie de evenimente culturale, alături de Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Ministerul Culturii, Ambasada României în Franţa, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Opera Națională București și Agerpres.

    Luni, 22 iulie, a avut loc primul spectacol în Franța, la Versailles, din cadrul turneului Operei Naționale București cu prilejul Jocurilor Olimpice şi a inaugurării Casei României la Ambasada României de la Paris. Orchestra și Corul Operei Naționale București au susţinut concertul excepţional „Ethos românesc”, la Potager du Roi. Evenimentul a promovat compozitori români emblematici precum George Enescu, Ciprian Porumbescu, George Grigoriu, Gherase Dendrino, Grigoraş Dinicu, Constantin Dimitrescu.

     

    Institutul Cultural Român de la Varșovia și Institutul „Adam Mickiewicz” organizează o serie de cinci evenimente dedicate limbii române, tradițiilor și naturii din România, în perioada 23 iulie – 10 august, în capitala Poloniei. Sâmbătă, 27 iulie, va avea loc un atelier de prezentare a tradițiilor românești susținut de Julia Obrzut. Absolventă de studii poloneze și române la Universitatea Jagellonă, Julia Obrzut este fascinată de cultura și limba română. Călătorește des în România, de unde se întoarce cu inspirație pentru materiale didactice și povești despre mituri, legende și obiceiuri românești, pe care le împărtășește publicului pe site-ul „Povești din România”.

    Seria va continua, pe 30 iulie, cu o proiecție în aer liber a filmului Oamenii drumului: Terra Banatica / Via Transilvanica: The Road Ahead, în regia lui Mircea Gherase. Documentarul surprinde realizarea traseului de pe teritoriul județului Caraș-Severin și îi pune în lumină pe oamenii care sunt parte din poveste: de la primari la drumeți, de la voluntari la ambasadori.

     

     

  • Lotul olimpic a decolat către Paris

    Lotul olimpic a decolat către Paris

    Echipa Olimpică a României, cunoscută sub numele de Team România, include 107 sportivi care vor concura în 18 discipline diferite la Jocurile Olimpice. Aeronava “Nadia Comăneci” a fost redenumită special pentru această ocazie, cu acordul marii gimnaste române, deținătoare a cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice.

     

    “Suntem extrem de onorați să susținem Echipa Olimpică a României și să asigurăm transportul lor la unul dintre cele mai importante evenimente sportive mondiale. TAROM este un partener de încredere al sportului românesc și ne bucurăm să fim lângă sportivii noștri”, a declarat Narcis Obeadă, director comercial TAROM.

     

    “Drumul spre Jocurile Olimpice de la Paris înseamnă apropierea de visul olimpic. Echipa noastră este pregătită și abia așteaptă să intre în arena olimpică. Ne bucurăm că am plecat la drum împreună cu “Nadia Comăneci”, un simbol al sportului mondial, și sunt convins că această asociere cu aeronava TAROM va fi de bun augur pentru olimpicii noștri. La Paris, Team Romania va reprezenta România în fața lumii. Mulțumim partenerului TAROM pentru că a asigurat transportul Echipei Olimpice spre Franța”, a declarat Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

     

    Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – TAROM a transportat olimpicii români la numeroase Olimpiade anterioare și rămâne un susținător devotat al performanței și excelenței în sportul românesc. TAROM își reafirmă angajamentul de a sprijini sportivii români în competițiile internaționale, continuând tradiția de a fi alături de echipa națională la cele mai importante evenimente sportive.

     

  • Recomandări MAE în contextul Jocurilor Olimpice și Paralimpice

    Recomandări MAE în contextul Jocurilor Olimpice și Paralimpice

    Ministerul Afacerilor Externe a emis un set de recomandări de călătorie în contextul Jocurilor Olimpice și Paralimpice de la Paris. Acestea pot fi găsite AICI.

     

    Ghidul conține informații despre cum poate fi vizitată de către publicul larg, pe parcursul întrecerilor olimpice Casa României, găzduită de superba clădire a Ambasadei României la Paris, Palatul Béhague. Pentru a rezerva un tur ghidat al Casei României puteți completa acest FORMULAR.

     

    Recămandări MAE în contextul Jocurilor Olimpice și Paralimpice - foto MAE

     

    De asemenea, ghidul include recomandări despre câteva dintre cele mai vizitate locuri cu rezonanță românească din Paris.

     

    Pliantul cu recomandări poate fi găsit și în punctele de frontieră cu Ungaria, în aeronavele TAROM şi în punctul de security check de pe Aeroportul Otopeni.

  • România la Jocurile Olimpice – Sporturile care ne-au adus gloria

    România la Jocurile Olimpice – Sporturile care ne-au adus gloria

    În cele 22 de ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară la care au luat parte, sportivii români au înregistrat cele mai mari performanţe în sporturile individuale. Jocurile sportive nu au adus României decât şase medalii, dintre care patru la handbal, una la volei şi tot una la rugby. Cele mai multe medalii, de departe, au fost fost obţinute de gimnaste şi gimnaşti, care au urcat pe podium de 72 de ori, dintre care de 25 de ori pe cea mai înaltă treaptă.

     

    Prima prezenţă olimpică a gimnasticii româneşti s-a înregistrat în 1936, la Berlin. După 20 de ani, au venit şi primele medalii, de la Jocurile de la Melbourne. Elena Leuştean a câştigat “bronzul” la sol, la fel ca şi echipa feminină a României în concursul pe naţiuni. A urmat o medalie de bronz în 1960, la Roma, tot în întrecerea feminină a echipelor, după care am înregistrat o pauză de 16 ani. A venit apoi momentul Montreal, când Nadia Comăneci a uimit întreaga lume prin execuţiile sale şi a dat tabela de marcaj peste cap cu primele note de 10 din istoria gimnasticii.

     

    Nadia a câştigat, în total, 5 medalii olimpice de aur, dintre care trei la Montreal, la individual-compus, bârnă şi paralele, apoi două la Moscova, în 1980, la bârnă şi sol. O urmează Ecaterina Szabo, cu patru titluri olimpice, toate obţinute în 1984, la Los Angeles, când s-a impus la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa. Câte trei medalii de aur au obţinut Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Cătălina Ponor. Silivaş a triumfat la Seul, în 1988, când s-a impus la paralele, bârnă şi sol.

     

    Amânar a câştigat la sărituri, în 1996, la Atlanta, apoi în 2000, la Sydney, s-a impus la individual-compus şi cu echipa. Ponor şi-a câştigat titlurile olimpice la Atena, în 2004, la bârnă, la sol şi cu echipa. La masculin, România a avut un singur campion olimpic – Marius Urzică. El s-a impus la Jocurile de la Sydney, în competiţia de la cal cu mânere.

     

    La mare distanţă, după gimnastică, vine canotajul, cu un total de 41 de medalii, dintre care 20 au fost de aur. România a participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la Helsinki, şi până în prezent nu a lipsit decât o dată, la ediţia din 1956. Primele medalii au fost aduse de tricolori în 1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu cârmaci, compus din Petre Ceapura, Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe a treia treaptă a podiumului. În 1976, la Montreal, au fost introduse primele probe feminine. Româncele nu au dezamăgit şi  au urcat pe podium, tot pe a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci.

     

    Următoarea ediţie a Jocurilor, cea de la Moscova, din 1980, a adus primul aur, prin Sanda Toma, la simplu vâsle. Din 1984 până în 2004, canotoarele din România au dominat competiţiile olimpice. Au fost aduse în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care cele mai multe de la ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci titluri olimpice, iar băieţii, unul. Ultima victorie olimpică a canotajului românesc s-a înregistrat în 2021, la Jocurile de la Tokyo, în proba feminină de dublu vâsle. Campioanele s-au numit Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş.

     

    După canotaj, urmează, în clasamentul nostru, atletismul, cu 35 de medalii, kaiac-canoe, cu 34, apoi luptele, cu 33 de medalii. Dintre atleţi, singura sportivă din România care a câştigat două medalii olimpice de aur a fost Iolanda Balaş, la săritura în înălţime, în 1960, la Roma, şi în ’64, la Tokio. Dintre canoişti, se remarcă Ivan Patzaichin, cu patru medalii de aur şi trei de argint. S-a impus în 1968, în Mexic, la canoe dublu, pe 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov, proba în care a învins şi în 1980, la Moscova, şi în ’84, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. În 1972, la München, a câştigat proba de simplu, 1000 de metri.

     

    Dintre luptători, îi putem remarca pe Gheorghe Berceanu şi Ştefan Rusu, de la greco-romane. Berceanu, la 48 de kilograme, a câştigat aurul în 1972, la München, şi argintul, patru ani mai târziu, la Montreal. Tot la ediţia canadiană, Rusu a urcat pe a doua treaptă a podiumului la 68 de kilograme, categorie la care, la Moscova, în ’80, a triumfat.

     

     

  • Povestea primei medalii olimpice româneşti

    Povestea primei medalii olimpice româneşti

    Se împlinesc, anul acesta, 100 de ani de la prima medalie olimpică a sportului românesc. Se întâmpla la Paris, în 1924, la a şaptea ediţie a Jocurilor din perioada modernă. România era reprezentată la aceste întreceri pentru prima dată, concurând la patru discipline: fotbal, tenis, tir şi rugby. În lipsa sprijinului autorităţilor, cei mai mulţi sportivi s-au deplasat spre Paris cu trenul, la clasa a treia, plătindu-şi biletele singuri sau cu sprijinul cluburilor din care făceau parte.

     

    În capitala Franţei, trăgătorii şi tenismenii au avut rezultate modeste. La tir, cel mai bun rezultat a fost locul 13 al echipei de puşcă liberă. La tenis, sportivii români nu au trecut de turul doi nici la simplu, nici la dublu. La fotbal, selecţionata română a jucat un singur meci, pierdut cu 0 la 6 în faţa Olandei.

     

    Ajungem astfel la întrecerile de rugby. La turneu au luat parte doar trei echipe: Franţa, Statele Unite şi România. Înscrierea reprezentativei tricolore a fost esenţială pentru disputarea turneului, iar românii au avut onoarea de a deschide competiţia pe 4 mai 1924, pe Stadionul Olimpic din Colombes, în faţa echipei gazdelor. Franţa s-a impus cu 59 la 3, marcând 13 eseuri, dintre care 4 prin aripa Adolphe Jauréguy. Echipa română a înscris punctele de onoare prin fundaşul Teodor Florian, care a transformat o lovitură de pedeapsă. Sunt însă şi surse care afirmă că Florian ar fi reuşit, de fapt, un eseu…

     

    A urmat jocul cu Statele Unite. Românii au fost susţinuţi frenetic de publicul parizian, care îi considera pe americani drept principalii rivali ai Franţei pentru titlul olimpic… Sprijinul suporterilor nu a ajutat. România a fost învinsă cu 39 la 0 de o echipă care avea, ulterior, să câştige competiţia după 17 la 3 în finala cu gazdele. În clasamentul final, România a ocupat locul 3, obţinând astfel medalia de bronz, prima în istoria participărilor olimpice româneşti.

  • Legendele Olympiei. Podcast olimpic – episodul 6

    Legendele Olympiei. Podcast olimpic – episodul 6

    Au mai rămas două săptămâni până la debutul Jocurilor olimpice de la Paris, iar rubrica noastră de istorie olimpică, alcătuită pe baza interviurilor de colecţie difuzate, de a lungul vremii, la Radio România Internaţional, a ajuns la ultima sa ediţie.

    Vorbim astăzi despre gimnastica artistică, disciplina care a adus cele mai multe medalii olimpice pentru România – 72, dintre care 25 de aur, 21 de argint şi 26 de bronz. Ultima ediţie a Jocurilor cu adevărat bogată în medalii pentru gimnastica românească a fost cea de acum 20 de ani, găzduită de Atena. Fetele au obţinut patru medalii de aur, una de argint şi una de bronz, iar băieţii – două de argint şi două de bronz.

  • Legendele Olympiei – Atena 2004, ultimul mare triumf olimpic al gimnasticii feminine româneşti

    Legendele Olympiei – Atena 2004, ultimul mare triumf olimpic al gimnasticii feminine româneşti

    Au mai rămas două săptămâni până la debutul Jocurilor olimpice de la Paris, iar rubrica noastră de istorie olimpică, alcătuită pe baza interviurilor de colecţie difuzate, de a lungul vremii, la Radio România Internaţional, a ajuns la ultima sa ediţie. Vorbim astăzi despre gimnastica artistică, disciplina care a adus cele mai multe medalii olimpice pentru România – 72, dintre care 25 de aur, 21 de argint şi 26 de bronz. Ultima ediţie a Jocurilor cu adevărat bogată în medalii pentru gimnastica românească a fost cea de acum 20 de ani, găzduită de Atena. Fetele au obţinut patru medalii de aur, una de argint şi una de bronz, iar băieţii – două de argint şi două de bronz.

     

    A fost ultima dată când echipa feminină a României a câştigat titlul olimpic pe echipe, în componenţa Daniela Sofronie, Oana Ban, Alexandra Eremia, Silvia Stroescu, Monica Roşu şi Cătălina Ponor. A fost un concurs echilibrat, în care gimnastele tricolore s-au impus cu un total mai mare cu doar 69 de sutimi de punct faţă de echipa Statelor Unite, clasată a doua, şi la un punct şi 3 sutimi înaintea Rusiei, medaliata cu bronz. Cu 9,762 la bârnă şi cu 9,750 la sol, în evoluţia care a încheiat prestaţiile tricolorelor, Cătălina Ponor a făcut diferenţa. Să-i ascultam declaraţia de după concursul echipelor, acordată în exclusivitate pentru Radio România Internaţional: „A fost ceva emoționant, este o zi unică în viață și toată echipa a muncit pentru această medalie și o merităm. Fiind destul de bună la sol, antrenorii m-au ales să fiu ultima. Și pentru că publicului îi place foarte mult melodia mea, pentru că este grecească, toți m-au susținut și a fost foarte bine.”

     

    Pentru antrenorul Octavian Belu, titlul pe echipe de la Atena a fost al doilea consecutiv, după cel câştigat la Sidney, în 2000: „A fost foarte greu și, cu atât mai mult, rezultatul este excepțional, după părerea mea. Cu aceste fetițe care au crescut pas cu pas, pot spune, de la Campionatele Mondiale de anul trecut, o echipă pur și simplu formată în mare viteză. La Campionatele Europene de anul acesta și la această ediție a Jocurilor Olimpice, fetele s-au depășit pur și simplu unele dintre ele și au lucrat excepțional. Deci, pentru mine, chiar și aparatele care poate celor din tribună au apărut puțin mai problematice, precum paralelele și săriturile, pentru mine au fost lucruri pozitive. Ponor a sărit prima dată într-o competiție mare două șuruburi la sărituri, Sofronie, săraca, ce să mai zic? Ea a fost prima peste tot, sărituri, sol, și a dovedit că are sânge de campioană și calmul necesar pentru a lucra foarte bine”.

     

     

    Au urmat finalele pe aparate. Monica Roşu a devenit campioană olimpică la sărituri, iar Cătălina Ponor s-a impus in finalele de la bârnă şi sol, apoi ne-a spus: „Mă simt foarte bine, foarte emoționantă sunt și e o mândrie pentru mine să să fiu cea mai titrată sportivă. Mă bucur pentru ce am realizat, abia aștept să-i văd pe ai mei, mi-e dor de ei și să mă aștepte la București, acasă”.

     

     

    Au mai câştigat medalii Alexandra Eremia – bronz la bârnă, şi Dana Sofronie – argint la sol. După concurs, antrenorul Octavian Belu a revenit la microfonul RRI: „Eu sunt fericit în primul rând că am luat patru medalii de aur din șase posibile și deja gândul îmi zboară acasă. S-a terminat această competiție extrem de grea. Bineînțeles, rămâne loc de mai bine la individual compus, unde trebuie să revenim pe podium. Secretul este munca, munca aceea atât de blamată, atât de disecată, atât de prezentată în culori negre. Iată, copiii aceștia sunt acum mai mult decât fericiți. Și-au văzut visul cu ochii. Sunt campioane olimpice. Să fii campion olimpic este ceva cu totul ieșit în comun pentru o sportivă. Deci eu zic că dacă vom munci în continuare la fel, vom avea și rezultate la fel de bune.”

     

     

    La Jocurile Olimpice care au urmat, rezultatele nu s-au mai ridicat însă la acelaşi nivel. La Beijing, în 2008, echipa feminină a câştigat medaliile de bronz, iar Sandra Izbasa a luat „aurul” la sol. Patru ani mai târziu, la Londra, echipa s-a clasat pe locul 3, Izbaşa a câştigat medalia de aur la sărituri, iar Ponor – „argintul” la sol. A fost ultima ediţie a Jocurilor Olimpice la care gimnaştii tricolori au mai obţinut medalii. La Rio şi la Tokyo, România nu a mai calificat echipe nici la masculin, nici la feminin. Jocurile de la Paris, de anul acesta, au marcat însă revenirea echipei feminine a României in concursul olimpic.

     

     

  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    Actualitatea sportivă a acestor zile este dominată de Campionatul European de fotbal din Germania. Au loc însă şi alte competiţii de vârf, iar, la unele dintre acestea, sportivii români se află printre protagonişti.

     

    La Belgrad, de pildă, unde s-au desfăşurat Europenele de nataţie, David Popovici a demonstrat din nou că este cel mai rapid înotător de pe continent pe distanţele de 100 şi 200 de metri. În cursa de 100 de metri liber, el a fost înregistrat cu timpul de 46 de secunde şi 88 de sutimi, la doar două sutimi de recordul european pe care îl deţine din 2022, de la Roma. Vă amintim că performanţa de atunci a lui Popovici a reprezentat şi un nou record mondial, care a fost bătut abia în luna februarie a acestui  an de chinezul Pan Zhanle. La 200 de metri liber, David a terminat finala într-un minut, 43 de secunde şi 13 sutimi, cu doar 16 sutimi mai mult decât acum doi ani, la Roma, când realiza un nou record al competiţiei. Acum, al doilea clasat, lituanianul Danas Rapsys, a terminat cursa cu mai bine de două secunde în urma lui Popovici.

     

    La Europenele de scrimă din Elveţia, echipa masculină de sabie a României, compusă din Răzvan Ursachi, Radu Niţu, Matei Cîdu şi George Vlad Covaliu, a obţinut medaliile de argint. În optimile de finală, tricolorii au trecut cu 45-13 de Elveţia. În sferturi au învins Italia cu 45-37, iar în semifinale au câştigat în faţa Turciei cu 45-44. În finală însă, Ungaria a învins România cu 45 la 40. Medaliile obţinute de sabreri au fost singurele câştigate de delegaţia română prezentă la Basel.

     

    Tot săptămâna trecută, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român a transmis că Eduard Ionescu şi Ovidiu Ionescu s-au calificat în proba de simplu masculin a concursului de tenis de masă de la Jocurile Olimpice. Aceştia merg la Paris graţie poziţiilor ocupate în clasamentul mondial. S-a calificat la Jocuri şi luptătorul Răzvan Pîrcălabu, la stilul greco-roman, categoria 60 de kilograme. El îşi datorează prezenţa în concursul din capitala Franţei unei hotărâri a Comitetului Internaţional Olimpic, care a declarat neeligibili mai mulţi luptători care reprezintă Rusia şi Belarus. Cu exact o lună înaintea debutului Jocurilor, România are 93 de sportivi calificaţi.

     

    Încheiem cu fotbal. România va disputa, miercuri, la Frankfurt, al treilea joc de la EURO 2024. În ultima etapă a Grupei E, tricolorii vor întâlni Slovacia şi un rezultat de egalitate le asigură calificarea în optimile de finală. În primele două jocuri de la turneul găzduit de Germania, România a învins Ucraina cu 3-0, apoi a pierdut cu 0 la 2 în faţa Belgiei.

     

     

  • David Popovici, a doua medalie de aur la Europene

    Înotătorul român David Popovici a cucerit medalia de aur în proba de 200 metri liber, la Campionatele Europene de nataţie de la Belgrad.

     

    Pe locul secund s-a clasat lituanianul Danas Rapsys, podiumul fiind completat de elveţianul Antonio Djakovic.

     

    David Popovici a câştigat miercuri şi titlul continental la 100 metri liber, acestea fiind singurele medalii obţinute de România la Belgrad. Popovici este calificat în aceste probe şi la Jocurile Olimpice de la Paris.

     

    La Europenele din 2022 de la Roma, România a obţinut două medalii de aur, ambele prin David Popovici, la 100 metri şi 200 metri liber.

  • Jurnal românesc – 21.06.2024

    Jurnal românesc – 21.06.2024

    Președintele Institutului Cultural Român, Liviu Jicman, a preluat mandatul de președinte al EUNIC, în cadrul Adunării Generale desfășurate la București în perioada 19-20 iunie 2024. EUNIC este rețeaua institutelor culturale naționale din statele Uniunii Europene, dar și din Marea Britanie și Ucraina, și include în prezent 39 de organizații culturale naționale din toate statele membre UE și din țări asociate. EUNIC este activă în 140 de clustere la nivel global.„ Îmi încep misiunea în această poziție pe care o voi ocupa timp de un an cu convingerea că viziunea, valorile și acțiunile colaborative ale EUNIC sunt parte din soluția pentru a avea un sector cultural puternic. Vocația pentru dialog intercultural dublată de vocea comună a membrilor EUNIC oferă oportunitatea de a promova cu prioritate Finanțarea culturii, Rolul diplomației culturale în relațiile internaționale și Susținerea Republicii Moldova în parcursul său european”, a declarat Liviu Jicman.

     

    Institutul Cultural Român invită publicul la cea de-a doua ediție a programului „Let’s Talk About… Film”, care va avea loc pe 27 iunie, în Sala Mare a ICR din București. Cu această ocazie, va fi proiectat filmul „Unde merg elefanții” regizat de Gabi Șarga și Cătălin Rotaru, urmat de o discuție între regizori și scriitoarea Andreea Răsuceanu. „Let’s Talk About…Film” continuă demersul Institutului Cultural Român de promovare a cinematografiei românești contemporane și propune un concept original de înțelegere a filmelor prin invitarea unor personalități culturale pasionate de cea de-a șaptea artă, fără a fi implicate în mod direct în domeniul cinematografic. „Unde Merg Elefanții” (2024) este al doilea lungmetraj al tandemului regizoral Gabi Șarga și Cătălin Rotaru, selecționat ca reprezentant al României în competiția itinerantă SMART 7, o rețea festivalieră europeană prin care 7 filme de excepție, din 7 țări europene, călătoresc pe plan internațional în cadrul a 7 festivaluri – în Lituania, Portugalia, România, Spania, Polonia, Islanda și Grecia. „Unde merg elefanții” este o poveste de iubire și prietenie între trei personaje aflate într-un moment greu al existenței lor – Leni, o fetiță bolnavă, dar în același timp plină de viață, Marcel, un tânăr cu tendințe sinucigașe fără niciun motiv sau cu toate motivele din lume și a Magdei, o mamă care încearcă să uite că viața este îngrozitoare.

     

    La Sibiu se desfășoară a 31-a ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru. Timp de 10 zile, publicul va putea alege între cele 830 de manifestări: spectacole de teatru, muzică, dans, circ, expoziţii şi spectacole-lectură, care vor aduna împreună peste 5.000 de artişti din 82 de ţări. Sunt aşteptaţi la Sibiu şi actori, directori de teatru sau scriitori de renume mondial, precum: John Malkovich, Tim Robbins sau Pippo delBono. Multe dintre producţiile internaţionale pot fi urmărite anul acesta online, pe platforma “Scena Digitală” a Teatrului Naţional “Radu Stanca” din Sibiu, principalul organizator al FITS 2024.

     

    Aeronava care va transporta sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris a fost redenumită de TAROM și va purta numele celei mai titrate gimnaste românce din toate timpurile, Nadia Comăneci. Numele şi autograful sportivei au fost colantate pe aeronavă, numită anterior ‘Sarmizegetuza’, în onoarea deţinătoarei a cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice, în 1976 şi în 1980 şi a recordului pentru prima notă de 10 din istoria gimnasticii, la Montreal. Aceasta este prima aeronavă din flota TAROM care preia numele unui sportiv român. “Este o onoare să mă aflu mereu aproape de ţara mea şi de sportul românesc. Mult succes la Jocurile Olimpice de la Paris!”, le-a transmis Nadia Comăneci sportivilor români. Transportatorul Naţional al României deţine o flotă de 18 aeronave şi are în portofoliul său un număr de 70 de destinaţii operate cu aeronave proprii sau deservite de partenerii săi code share. Din 1993, TAROM este companie membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA).

     

    Scriitorul şi medicul psihiatru Ion Vianu, fiul criticului literar Tudor Vianu, a murit joi, la vârsta de 90 de ani, în Elveţia. Ion Vianu s-a născut la 15 aprilie 1934, la Bucureşti. A urmat studii de filologie clasică, iar ulterior medicina. Format în Clinica universitară de psihiatrie de la Spitalul “Obregia” din Bucureşti, Ion Vianu a emigrat în 1977, protestând faţă de utilizarea psihiatriei în scopuri politice. În Elveţia şi-a practicat specialitatea în mediul privat, fiind, pe de altă parte, activ pe plan internaţional în domeniul apărării drepturilor omului în psihiatrie. A publicat în străinatate articole şi studii privind istoria şi filosofia psihiatriei.

     

     

  • Aeronava «Nadia Comăneci» va duce olimpicii români la Paris

    Aeronava «Nadia Comăneci» va duce olimpicii români la Paris

    Cu ocazia Jocurilor Olimpice de la Paris, compania aeriană naţională TAROM a redenumit aeronava care va purta sportivii români către capitala Franței «Nadia Comăneci», cea mai titrată gimnastă româncă din toate timpurile.

    Numele și autograful Nadiei Comăneci au fost colantate pe aeronava TAROM Boeing 737-800, numită anterior „Sarmizegetuza”, în onoarea deținătoarei a cinci medalii de aur la Jocurile Olimpice, în 1976 și în 1980, și a recordului pentru prima notă de 10 din istoria gimnasticii, la Montreal.

    „Este o onoare să mă aflu mereu aproape de țara mea și de sportul românesc. Mult succes la Jocurile Olimpice de la Paris!”, le-a transmis Nadia Comăneci sportivilor români.

    Compania TAROM este un partener tradițional al lotului olimpic român și va purta „tricolorii” în acest an la Jocurile Olimpice de la Paris, care se vor desfășura în perioada 26 iulie – 11 august 2024.

    Aceasta este prima aeronavă din flota TAROM care preia numele unui sportiv român.

  • Sport Club RRI – Perspective olimpice

    Sport Club RRI – Perspective olimpice

    În mai puţin de 6 săptămâni începe o nouă ediţie a Jocurilor Olimpice. Au loc ultimele întreceri de calificare, iar sportivii care şi-au câştigat deja locul pentru Paris îşi finalizează pregătirile. România a calificat deja, până în acest moment, 91 de sportivi pentru întrecerile olimpice. Ultima calificată este atleta de origine kenyană Stella Rutto, care a ocupat locul 4 în proba de 3000 de metri obstacole la recentele Campionate Europene de la Roma. Fiind cronometrată în 9 minute, 22 de secunde şi 36 de sutimi, ea a îndeplinit baremul pentru Paris, realizând totodată un nou record personal pe distanţa amintită.

     

    La Europenele de la Roma, singura medalie a delegaţiei române a fost obţinută de Joan Chelimo Melly: argint la semimaraton. Sportiva de origine kenyană este una dintre speranţele României în întrecerea olimpică de maraton, fiind deţinătoarea recordului României. Alături de ea va concura în Franţa Delvine Meringor, o altă alergătoare originară din Kenya.

     

    Multe speranţe la medaliile olimpice se îndreaptă către sporturile nautice. Săptămâna trecută, la Europenele de kaiac – canoe de la Szeged, din Ungaria, Cătălin Chirilă tocmai a câştigat titlul european la canoe simplu 1000 de metri, probă olimpică. România nu a mai avut un canoist favorit la simplu de pe timpul lui Ivan Patzaichin, care a câştigat titlul olimpic în 1972, la München.

     

    La canotaj, aşteptările sunt şi mai mari. La Europenele de la sfârşitul lunii aprilie, România a obţinut opt medalii, dintre care  patru au fost de aur, două de argint și două de bronz, Dintre sportivii români, pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de 8+1, de dublu vâsle (categoria ușoară) și de doi rame, precum și cel masculin de dublu vâsle. Medalii de argint au câștigat ambarcațiunile de doi rame masculin și patru vâsle feminin. Cu bronz au fost medaliate echipajul feminin de dublu vâsle și cel masculin de 8+1. La Paris, în întrecerile de canotaj vor fi prezenţi 45 de sportivi din România.

     

     

  • Sportivul săptămânii – Înotătorul David Popovici

    Săptămâna trecută s-a desfăşurat, la Barcelona, una dintre cele mai prestigioase reuniuni de nataţie din calendarul international – concursul Mare Nostrum. Întrecerea aduce la start în fiecare an cei mai buni înotători ai lumii, iar ediţia actuală nu a fost mai prejos. Apropierea Jocurilor Olimpice a făcut din Mare Nostrum un reper important în calendarul sportivilor de pregătire pentru Paris, iar rezultatele au fost pe măsură.

     

    Printre sportivii care s-au remarcat la Barcelona s-a aflat şi înotătorul român David Popovici. El s-a impus în concursurile de la 100 şi 200 de metri liber, înregistrând timpi de înalt nivel, motiv pentru care Radio România Internaţional l-a desemnat Sportivul Săptămânii.

     

    Prima victorie a lui David în capitala catalană s-a înregistrat, miercuri, la 200 de metri liber. El a fost înregistrat cu timpul de un minut, 44 de secunde şi 74 de sutimi, nou record al competiţiei. Rezultatul a reprezentat şi recordul personal al lui Popovici în acest an. Românul l-a devansat în finală cu aproape o secundă pe sud-coreeanul Sun-woo Hwang, campionul mondial al probei. A urmat, joi, succesul la 100 de metri liber,  cu timpul de 48 de secunde şi 49 de sutimi. Popovici l-a învins din nou pe sud-coreeanul Sun-woo Hwang, de data aceasta însă la doar două sutimi de secundă.

     

    David Popovici s-a născut la București, în ziua de 15 septembrie 2004. S-a remarcat în competițiile de juniori în 2021 când, la Europenele de la Roma, s-a impus la 200, 100 și 50 de metri liber, la ultima probă realizând și un record mondial de juniori. Ulterior, a bătut recordurile mondiale de juniori și la 100 și 200 de metri liber. A reușit calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde s-a clasat al patrulea la 200 de metri liber, la două sutimi de secundă de podium.

     

    La seniori, a câștigat primul titlu major în noiembrie 2021, când, la Kazan, în Rusia, a devenit campion european la 200 de metri liber. În 2022, a triumfat întâi la Mondialele de seniori din iunie, de la Budapesta. Cele două titluri câștigate de el în capitala Ungariei, în probele de 100 și 200 de metri liber, au reprezentat premiere pentru sportul românesc. Apoi, la Europenele de la Roma, din august, a terminat cursa de 100 de metri în 46 de secunde şi 86 de sutimi, nou record mondial.

     

    În 2023, performanţele sale au înregistrat o relativă scădere, dar evoluţiile de săptămâna trecută, de la Barcelona, demonstrează că David Popovici rămâne, pentru Jocurile Olimpice de la Paris, principala speranţă la medalii a înotului românesc.

     

     

     

  • Legendele Olympiei. Podcast olimpic – episodul 5

    Legendele Olympiei. Podcast olimpic – episodul 5

    Pe 26 iulie 2024, deci în mai puţin de două luni, are loc festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Până atunci, vă prezentăm o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrica noastra lunară dedicată personalităţilor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.

    Vorbim astăzi despre Laura Badea, singura româncă medaliată cu aurul olimpic într-o probă individuală feminină de scrimă.

  • Sport Club – Legendele Olympiei – Laura Badea

    Pe 26 iulie 2024, deci în mai puţin de două luni, are loc festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris. Până atunci, vă prezentăm o nouă ediţie a Legendelor Olympiei, rubrica noastra lunară dedicată personalităţilor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional. Vorbim astăzi despre Laura Badea, singura româncă medaliată cu aurul olimpic într-o probă individuală feminină de scrimă.

     

    S-a născut la Bucureşti, în data de 29 martie 1970. La şcoală a luat parte la competiţii de atletism şi de handbal, apoi, la vârsta de 13 ani, a început scrima la Clubul Sportiv Școlar nr. 1 din București. În noiembrie 2004, după o carieră de excepţie, în care a câştigat titlul olimpic la floretă, în 1996, la Atlanta, dar şi numeroase medalii la campionatele mondiale şi europene, la individual sau cu echipa, Laura Badea s-a retras. La puţin timp, am realizat un interviu. Am rugat-o să ne prezinte întâi începuturile carierei sale internaţionale.

     

    „Primul succes internațional a fost la un concurs în Bulgaria, în 1986. Am fost, am luat locul doi, era de seniori concursul… A fost o evoluție bună, am fost cu antrenoarea mea, poate și asta m-a încurajat. După acel concurs mi-am dat seama că pot să fac mai mult, deci că am șanse de a accede la podium și am lucrat mai mult. Am făcut chiar și trei antrenamente pe zi, îmi era foarte greu, a fost o perioadă destul de grea, dar rezultatele n-au întârziat să apară. În 1987 am câștigat Cupa României la seniori cu o concurență inegalabilă, cu Reka Szabo, cu Elisabeta Tufan, cu Claudia Grigorescu. Era o bătălie foarte mare ca să ajungi campion național sau să câștigi Cupa României.

     

    Pe urmă am reușit să fiu pe locul șase în 1990 la Campionatele Mondiale. Acolo aș fi avut șanse la medalie, dar poate datorită arbitrajului, poate datorită faptului că nu eram încă obișnuită cu concursurile internaționale, pentru că, după cum bine știți, era greu să ieși afară, să mergi la competiții în străinătate pe vremea lui Ceaușescu. Acum e mult mai ușor, adică poți să participi la concursuri, să-ți cunoști adversarii ca și cadet, ca și junior, deci e mult mai mult, mai ușor. Pentru mine a fost un rezultat bun și a fost începutul rezultatelor internaționale la nivel de Campionat Mondial, Campionat European”.

     

    A urmat o carieră internaţională de excepţie, atât la nivel individual, cât şi cu echipa României.

    „În 1991 am făcut parte din echipa care s-a clasat pe locul patru, dar care a fost un rezultat bun, la Campionatul mondial de seniori din Ungaria. Şi tot așa, în 1992 am fost în echipa de la Barcelona, echipa care a luat medalia olimpică de bronz. Mi-am adus și eu contribuția la acest rezultat. Apoi a fost titlul mondial pe echipe, am câștigat două medalii, una de bronz și una de argint la Campionatele europene de seniori.

     

    Pe urmă a fost Campionatul Mondial pe echipe, unde cred că am avut un aport deosebit. În finala cu Italia. Chiar am reușit să întorc un scor nefavorabil echipei noastre. Era scorul 4-3 pentru Italia. Dacă aș fi pierdut acel meci, în care Valentina Vezzali avea 4-0, meciul s-ar fi terminat, am fi ieșit pe locul doi, dar de la 4-0 am întors scorul și am câștigat acel asalt cu cinci-patru. S-a relansat meciul, scorul s-a făcut 4-4 și Elisabeta Tufan a avut ultimul asalt, pe care l-a câștigat și așa am devenit noi campioane mondiale. Şi nu trebuie să uităm că a ieșit și Reka Szabo campioană mondială de seniori, eu ocupând locul șase la individual”.

     

    La Jocurile Olimpice de la Atlanta, Laura reuşea performanţa de a urca pe cea mai înaltă treaptă a podiumului olimpic în proba individuală de floretă. Printre învinsele sale se aflau Giovanna Trillini, campioana olimpică din ’92, si Valentina Vezzali, considerată la acea oră drept cea mai buna floretistă din lume.

     

    „A fost o conjunctură favorabilă, cred eu. Ele se gândeau că vor concura împreună în finală. Cu Trillini, sincer, nici eu nu mai credeam la 13-8 că voi putea întoarce acel meci, dar mi-am spus că n-am ce să pierd. Mi-am dorit foarte mult știind că mama mea este bolnavă, știind că tatăl meu n-a apucat să se bucure de rezultatele mele și atunci mi-am dorit foarte mult medalia și am reușit să să câștig acel meci cu Trillini. Mai bine zis, aceea a fost finala, pentru că, ulterior, cu Vezzali mi-a fost mult mai ușor. Am condus tot timpul și aveam încredere că voi câștiga. A fost prima medalie de aur a României la Atlanta, pe 22 iulie 1996, n-o să uit niciodată”.

     

    Întoarcerea în  ţară a campionilor olimpici de la Atlanta a reprezentat un eveniment special, iar primirea de care s-a bucurat Laura Badea a fost de neuitat.

    „Bineînţeles, mediatizarea a fost largă și toată lumea m-a cunoscut mai bine decât pe ceilalți sportivi care au obținut ulterior medalii. Ce să spun? A fost o primire deosebită, plus că eu de abia așteptam să ajung. Era și prietenul meu, erau în primul rând mama mea și familia mea care se gândeau foarte mult la mine și care au fost alături în acel concurs pentru că au stat cu sufletul la gură ca eu să pot să câștig acea semifinală cu Trillini. Am fost susținută foarte mult chiar și cei de la Comitetul Olimpic, unii au fost prezenți, Federația noastră și bineînțeles coechipierii și coechipierele mele.”

     

    După retragerea din activitate, Laura Badea a rămas în lumea sportului. Din 2011 până în 2017 a fost Directorul Academiei Olimpice Române, iar din 2014 până în 2017 consilierul președintelui Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. A mai fost, printre altele, președintele Federației Române de Scrimă din martie 2017 până în ianuarie 2018.