Radio România Internațional

Tag: Jocurile Olimpice

  • Încă un sportiv român, calificat la Jocurile Olimpice de la Paris

    Încă un sportiv român, calificat la Jocurile Olimpice de la Paris

     

    Canotorul român Mihai Chiruţă s-a calificat la Jocurile Olimpice de la Paris, în proba de simplu vâsle masculine, marţi, după ce a câştigat Finala A a regatei preolimpice de la Lucerna, informează Agerpres. Chiruţă s-a impus în finală cu timpul de 6 minute și 59 de secunde. Sportivul român va participa în premieră la Jocurile Olimpice.

    De notat că vicecampionul olimpic de la Tokyo, norvegianul Kjetil Borch, a ocupat doar locul patru în finală (07:01.77).

     

    România a calificat astfel 12 bărci la Jocurile de la Paris. Team Romania are în acest moment 86 de sportivi calificaţi la JO 2024, la 12 sporturi. Halterofilele Mihaela Cambei (cat. 49 kg) şi Loredana Toma (cat. 71 kg) sunt şi ele calificate, dar lipseşte oficializarea.

     

    Sportivii români calificaţi la JO 2024 până în acest moment:

    Canoe (3): Cătălin Chirilă (C1 – 1.000 m), Ilie Sprîncean, Oleg Nuţă (C2 – 500 m); Canotaj (45 locuri cotă): simplu vâsle masculin, dublu vâsle feminin, categorie uşoară, dublu vâsle feminin, dublu rame feminin, patru rame feminin, patru vâsle feminin, 8+1 feminin, dublu vâsle masculin, dublu rame masculin, patru rame masculin, patru vâsle masculin, 8+1 masculin;

    Înot (2): David Popovici (100 m liber, 200 m liber), Vlad Stancu (800 m liber, 1.500 m liber); Box (1): Lăcrămioara Perijoc (cat. 54 kg); Gimnastică artistică (6): 5 locuri cotă – echipa feminină; Andrei Muntean; Gimnastică ritmică (1): Annaliese Drăgan; Polo pe apă (13): 13 locuri cotă – echipa masculină;

    Atletism (5): Delvine Relin Meringor (maraton), Andrea Miklos (400 m), Alina Rotaru-Kottmann (lungime), Joan Chelimo Melly (maraton), Bianca Ghelber (aruncarea ciocanului);

    Lupte (4): Andreea Beatrice Ana (lupte libere, cat. 53 kg), Kriszta Tunde Incze (lupte libere, cat. 62 kg), Cătălina Axente (lupte libere, cat. 76 kg), Alin Alexuc-Ciurariu (lupte greco-romane, cat. 130 kg);

    Scrimă (1): Mălina Călugăreanu (floretă); Tenis de masă (4): 3 locuri cotă – echipa feminină, Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs (dublu mixt); Yachting (1): Ebru Bolat (clasa Ylca 6).

  • Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu

    Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu

    Românul Mihai Chiruţă s-a calificat în sferturile de finală ale probei masculine de schiff simplu, duminică, la ultima regată preolimpică la canotaj, care are loc la Lucerna (Elveţia).

    Mihai Chiruță s-a clasat pe locul 1 în cursa de calificare a probei M1x.

    El a câştigat a cincea serie, în 6 min 58 sec 13/100, la circa şase secunde de cehul Jakub Podrazil, reuşind al patrulea cel mai bun timp din cele cinci serii.

    Sferturile de finală şi semifinala se vor desfăşura luni, iar finala va avea loc marţi. Cei mai buni doi canotori din finală se vor califica la JO 2024.

    România are deja calificate 11 bărci, fiind naţiunea cu cele mai multe echipaje calificate la JOPARIS2024.

  • România la JO – Los Angeles 1984, ediția cu cei mai multe medalii pentru România

    România la JO – Los Angeles 1984, ediția cu cei mai multe medalii pentru România

    România s-a aflat în elita olimpică vreme de mulți ani. Între 1976 și 1988, mai exact între Jocurile Olimpice de la Montreal și cele de la Seul inclusiv, delegația tricoloră s-a aflat, în raport cu numărul de medalii, între primele zece din lume. Cea mai bună Olimpiadă, din punctul de vedere al rezultatelor, a fost cea de la Los Angeles, din 1984, când România s-a situat pe locul doi în clasamentul pe națiuni, cu 53 de medalii, dintre care 20 de aur, 16 de argint și 17 de bronz, depășită doar de Statele Unite.

     

    Jocurile Olimpice din 1984 s-au desfășurat sub semnul boicotului mai multor țări din blocul comunist. Uniunea Sovietică și-a anunțat decizia de a nu participa la Jocuri pe 8 mai 1984, fiind urmată de Bulgaria și de Republica Democrată Germană pe 10 mai, apoi, pe rând, de aproape toate statele satelite. România a fost singura țară din zona de influență a Uniunii Sovietice care a refuzat să participe la boicot. Ca urmare, sportivii români au fost priviți cu multă simpatie pe arenele olimpice americane.

     

    Fără îndoială, sportiva numărul unu a delegației române la Jocurile de la Los Angeles a fost gimnasta Ecaterina Szabo.  Ea a câştigat patru medalii de aur şi una de bronz. În lipsa sportivelor din Uniunea Sovietică, era deja considerată favorita competiţiei. A ratat însă titlul de campioană olimpică absolută din cauza unei căderi la bârnă. S-a revanşat în finalele pe aparate şi a câştigat trei medalii de aur, respectiv la sărituri, sol şi bârnă, la ultimul aparat la egalitate cu Simona Păucă. Totodată, a contribuit hotărâtor la victoria echipei României în concursul pe naţiuni.

     

    O altă disciplină la care România a strălucit a fost canotajul. Cu 6 medalii de aur și două de argint, flotila românească a dominat competiția. A fost ediția la care Elisabeta Lipă, una dintre cele mai mari canotoare ale lumii, a câștigat prima sa medalie olimpică de aur, alături de Marioara Popescu, la dublu vâsle. Lipă urma să urce, la viitoarele ediții ale Jocurilor, de încă patru ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.

     

    La ediția californiană a Jocurilor, atletismul românesc a avut cele mai bune rezultate din istorie. Grație celor trei medalii de aur, obținute de Maricica Puică, la 3000 de metri, de Doina Melinte, la 800 de metri și de Anișoara Cușmir, la lungime, România s-a situat pe locul 4 în ierarhia atletismului.

     

    Să mai notăm că Los Angeles 1984 a fost ultima ediție la care a luat parte Ivan Patzaichin, cel mai mare canoist român din istorie. Alături de Toma Simionov, el s-a impus în proba de canoe dublu, pe distanța de 1000 de metri. De-a lungul carierei sale, Patzaichin a câstigat 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale Jocurilor  la care a participat, între 1968 şi 1984.

  • Franţa menţine controalele la frontierele interne UE – terestre, maritime şi aeriene – în contextul JO

    Franţa menţine controalele la frontierele interne UE – terestre, maritime şi aeriene – în contextul JO

    Franţa menţine controalele la frontierele interne UE – terestre, maritime şi aeriene – până la 31 octombrie 2024, informează MInisterul român al Afacerilor Externe (MAE).

     

    Vor fi verificate toate persoanele care călătoresc în Franţa, indiferent de cetăţenie. “Decizia autorităţilor franceze a fost luată în contextul securitar deosebit din acest stat, impus de apropierea Jocurilor Olimpice şi Paralimpice de la Paris şi de ridicarea de către autorităţile franceze a planului ‘Vigipirate’ la nivelul cel mai înalt, de ‘urgenţă atentat terorist’”, pe întreg teritoriul ţării din luna martie 2024″, precizează MAE.

     

    Cetăţenii români care se află într-o situaţie  urgentă, pot apela numere de telefoane de urgenţă, în funcţie de circumscripţia consulară de reşedinţă:
    * Consulatul General al României la Paris: +33680713729
    * Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164
    * Consulatul General al României la Lyon: +33643627736
    * Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.

     

    MAE recomandă consultarea paginilor web: http://paris.mae.ro, https://cgparis.mae.ro/, http://lyon.mae.ro, http://marsilia.mae.ro, http://strasbourg.mae.ro.

  • Pronosticuri olimpice

    Pronosticuri olimpice

    Mai sunt trei luni până la evenimentul numărul unu în sport, Jocurile Olimpice de vară, ediţia pariziană, prevăzute să se desfăşoare între 26 iulie şi 11 august. Chiar şi umbrite de un război, cel din Ucraina, care a intrat în al treilea an, şi de situaţia explozivă din Orientul Mijlociu, Jocurile Olimpice suscită un interes binemeritat, inclusiv din perspectivă statistică. Specialiştii în domeniu s-au pus pe treabă şi au întocmit un clasament virtual al ţărilor participante la Olimpiada de vară în funcţie de numărul de medalii pe care le-ar obţine. Potrivit acestui clasament, publicat recent de compania de cercetare Nielsen Gracenote, delegaţia României la Jocurile Olimpice de la Paris este creditată cu câştigarea a zece medalii, dintre care două de aur, trei de argint şi cinci de bronz. Ţara s-ar plasa, astfel, pe locul 25 în ierarhia virtuală, după numărul total de medalii.

    Dacă proiecţia statistică ar fi confirmată, acest bilanţ ar fi cel mai bun al României de la ultimele cinci ediţii ale JO de vară, după ce la Beijing 2008 tricolorii au obţinut nouă medalii, la Londra 2012 au luat şapte, iar la Rio 2016 şi Tokyo 2020 au cucerit câte patru. La JO de la Atena, în 2004, România a totalizat 19 medalii.

    Toate aceste rezultate pălesc în comparaţie cu bilanţul excepţional al sportivilor români de la Olimpiada de vară de la Los Angels, din 1984. Cu 53 de medalii – 20 de aur, 16 de argint şi 17 de bronz – România a fost a doua în clasamentul pe naţiuni, după Statele Unite.

    Conform clasamentului Gracenote, delegaţia americană va domina şi Jocurile de la Paris, cu o proiecţie de 123 de medalii, urmată de China, cu 89 de medalii şi Marea Britanie, cu 66. Ţara gazdă, Franţa, va avea un total de 55 de medalii. Într-o ierarhie previzionată pentru medaliile de aur, Franţa se află pe trei, după SUA şi China. Dacă Rusia şi Belarus vor lipsi din competiţii, din motivele arhicunoscute, în schimb Ucraina este creditată cu câştigarea a 13 medalii.

    Clasamentul virtual pe medalii este un model statistic bazat pe rezultatele individuale şi pe echipe de la Jocurile Olimpice anterioare, Campionatele Mondiale şi Cupele Mondiale, pentru a prevedea cei mai probabili câştigători de medalii din fiecare ţară. România a calificat, până acum, 80 de sportivi la JO de la Paris, la atletism, înot, box, kaiac-canoe, canotaj, gimnastică artistică, gimnastică ritmică, polo pe apă, tenis de masă, lupte şi haltere.

    Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic şi al Comitetului Executiv al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, consideră că estimarea conform căreia România va câştiga 10 medalii la Paris poate fi realistă, însă nu este o certitudine. „Sunt sporturi unde avem şanse importante la medalii, de exemplu la canotaj, la înot, la haltere, la lupte, la canoe. Deci, aici trebuie să ne punem speranţele la Jocurile Olimpice de la Paris”, a spus Morariu. Potrivit lui, acestea sunt disciplinele la care românii au obţinut performanţe în ultima perioadă şi care ne dau o indicaţie referitor la ceea ce am putea obţine.

     

     

  • Sport Club RRI – Atena, aprilie 1896

    În aprilie 1896 avea loc, la Atena, prima ediţie modernă a Jocurilor Olimpice. Ceremonia de deschidere s-a desfăşurat duminică, 5 aprilie, zi în care atât creştinii de rit catolic, cât şi cei de rit ortodox sărbătoreau Paştele. Numărul spectatorilor prezenţi la ceremonie a fost estimat la 80 de mii.

    Competiţiile au început pe data de 6 aprilie, pe Stadionul Olimpic nou construit de autorităţile elene pe locul unei arene antice. Au luat parte la Jocuri 241 de sportivi din 14 ţări. A fost cea mai mare participare internaţională la un eveniment sportiv de până atunci.

    În spiritul vechii tradiţii olimpice greceşti, dar mai ales la insistenţa baronului francez Pierre de Coubertin, participarea femeilor la Jocuri a fost interzisă. Abia la Paris, în 1900, vom vedea femei concurând la Jocurile Olimpice.

    Primul eveniment sportiv desfăşurat la Olimpiada de la Atena a fost proba de alergare pe distanţa de 100 de metri. Primul câștigător olimpic poate fi deci considerat americanul Francis Lane, care a terminat cursa în 12 secunde şi 20 de sutimi. In afară de atletism, Jocurile Olimpice au mai programat întreceri de ciclism, scrimă, gimnastică, tir, nataţie, tenis, haltere şi lupte.

    Pe 10 aprilie a avut loc proba de maraton, pe același traseu pe care soldatul atenian Philipides l-a străbătut cu mai bine de 2300 de ani înainte pentru a anunța atenienilor victoria în fața perșilor. A câştigat grecul Spiros Louis, devenit astfel erou naţional.

    Competiţia s-a încheiat pe 15 aprilie. Primul loc în clasamentul pe naţiuni a fost ocupat de Statele Unite, cu 11 medalii de aur, din totalul de 20 câştigate. Grecia a obţinut 46 de medalii, dintre care 10 de aur.

  • România la Jocurile Olimpice – Trăgătorul Corneliu Ion

    În istoria mondială a tirului există puţini performeri de talia românului Corneliu Ion. A fost, rând pe rând, recordman mondial, campion olimpic, campion european şi medaliat la toate competiţiile majore de tir. A reuşit, în două rânduri, să atingă punctajul maxim într-un concurs de pistol viteză – 600 din 600.

     

    S-a născut la Focşani, pe data de 27 iunie 1951. Între 1970 şi 1988 a activat sub culorile clubului Steaua Bucuresti. Încă din 1974 a intrat cu forţă în topurile internaţionale, cucerind argintul la Campionatele Mondiale. În 1977, la Bucureşti, devine campion european.

     

    Principala sa performanţă rămâne însă aurul olimpic obţinut în 1980, la Moscova. A fost o întrecere epuizantă, însă, în final, românul s-a impus în faţa est-germanului Jürgen Wiefel, după nu mai puţin de trei manşe de baraj. România a obținut astfel șase medalii de aur, ocupând, în final, locul 7 pe națiuni la Olimpiada găzduită de capitala sovietică. E drept, multe țări occidentale au boicotat competiția.

     

    După 4 ani, la Los Angeles, a fost rândul blocului comunist să boicoteze Jocurile. România nu s-a alăturat protestului orchestrat de liderii sovietici și a participat la competiție. Cu 20 de medalii de aur, delegația tricoloră a ocupat locul al doilea în clasamentul națiunilor. La pistol viteză, Corneliu Ion a câștigat medalia de argint. Un an mai târziu, în 1985, a redevenit campion european, aceasta fiind ultima sa mare performanţă ca sportiv.

     

    Corneliu Ion este absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti. În 1989 a absolvit Şcoala Internaţională de antrenori de tir de la Wiesbaden. Pregătirea de specialitate şi studiile economice i-au permis să ocupe cu succes diferite funcţii de manager în domeniul sportului. După ce s-a retras, în 1988, a preluat conducerea secţiei de tir a Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, funcţie pe care o va deţine 12 ani. Între 1990 şi 2001 a fost preşedinte al Federaţiei Române de Tir, perioadă în care sportivii români, în frunte cu Sorin Babii, au obţinut rezultate de prestigiu.

     

     

  • Legendele Olympiei – episodul 3

    Legendele Olympiei – episodul 3

    Au mai rămas mai puţin de patru luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la al treilea episod al podcastului lunar “Legendele Olympiei”, dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.

    Vorbim astăzi despre canotoarea Georgeta Damian Andrunache, care are în palmares cinci medalii olimpice de aur.

  • Legendele Olympiei – episodul 2

    Legendele Olympiei – episodul 2

    Au mai rămas cinci luni până la Jocurile Olimpice de la Paris. Noi am ajuns la al doilea episod al podcastului lunar “Legendele Olympiei”, dedicată legendelor sportului românesc, cu fragmente din interviuri de colecţie difuzate, de-a lungul vremii, la Radio România Internaţional.

    Vorbim astăzi despre Leon Rotman, primul român care a câştigat două medalii de aur la aceeaşi ediţie a Jocurilor Olimpice, în 1956, la Melbourne, astăzi decanul de vârstă al campionilor olimpici români.

  • Sportivul săptămânii: Luptatoarea Andreea Ana

    Sportivul săptămânii: Luptatoarea Andreea Ana

    Bucureştiul a fost, săptămâna trecută, capitala europeană a luptelor. Cei mai buni sportivi de pe întreg continentul au concurat la Campionatele Europene, competiţie care, anul acesta, a reprezentat şi criteriu de calificare pentru Jocurile Olimpice. România a înscris în concurs 30 de sportivi, dintre care zece luptători la greco-romane, zece la lupte libere şi zece în întrecerile feminine.

    Primele medalii au venit de la greco-romane. Denis Florin Mihai, la 55 de kilograme, şi Răzvan Arnăut, la 60, au urcat pe cea de a treia treaptă a podiumului. La lupte libere, niciun român nu s-a aflat printre medaliaţi. Cele mai bune rezultate au venit de la fete. Sportiva naturalizată Kateryna Zelenykh, originară din Ucraina, la 65 de kilograme, şi Alexandra Anghel, la 72, au obţinut medalii de argint. Performanţa numărul unu i-a aparţinut luptătoarei Andreea Ana, care a câştigat medalia de aur a categoriei 55 de kilograme, iar Radio România Internaţional a desemnat-o Sportivul Săptămânii.

    Andreea Beatrice Ana s-a născut la Mangalia, în data de 14 noiembrie 2000. În 2018 a obținut medalia de bronz la Mondialele de tineret pentru sportivi sub 23 de ani de la București. Un an mai târziu, tot în capitala României, a câștigat bronzul la Europenele de seniori, performanță pe care a repetat-o în 2021 la Varșovia. A reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Tokyo, unde s-a clasat pe locul 16.

    A urmat apoi o serie de medalii de aur obținute la competiții majore, și anume la Mondialele de tineret de la Belgrad, apoi la Europenele de tineret de la Plovdiv și, în fine, la Europenele de seniori de la Budapesta, în 2022. Ea a reuşit să aducă din Ungaria prima medalie de aur pentru luptele feminine la un campionat continental de seniori. Şi-a păstrat titlul de campioană europeană şi în 2023, la Zagreb, când, graţie victoriilor obţinute de ea şi de Alexandra Anghel, la 72 de kilograme, sportivii români au reuşit pentru prima oară după 43 de ani să cucerească două medalii de aur la aceeaşi ediţie a Campionatelor Europene.

  • Poloiştii, calificaţi la Jocurile Olimpice

    Poloiştii, calificaţi la Jocurile Olimpice

    Naționala masculină de polo a României merge la Jocurile Olimpice de la Paris – a anunţat, sâmbătă, federaţia internaţională de specialitate, World Aquatics. Şi, potrivit tragerii la sorţi, efectuată tot sâmbătă, România va face parte din Grupa A, alături de Croaţia, Italia, Grecia, Statele Unite şi Muntenegru. A fost, scrie presa de specialitate de la Bucureşti, un cadou neaşteptat pentru sportul românesc. Echipa a încheiat Campionatele Mondiale de luna aceasta de la Doha, din Qatar, pe poziția a zecea şi doar prezența între primele opt i-ar fi asigurat biletul olimpic.

     

    Africa de Sud, care era calificată din postura de cea mai bună echipă de pe continentul său, a declarat forfait pentru Paris. Astfel, România, echipa cel mai bine clasată dintre cele necalificate, a urcat pe tabloul olimpic. Polo e singurul sport de echipă cu participare românească la Olimpiadă, unde n-a mai fost de 12 ani, de la Jocurile organizate la Londra în 2012.

     

    La Mondialele din Qatar, naționala României a fost învinsă în grupă de Ungaria cu 15-8, de Italia cu 16-10 și s-a impus în fața Kazahstanului cu 25-3. Apoi, a cedat în barajul pentru sferturi de finală cu 9-12 în fața Muntenegrului, iar în meciurile de clasament a învins China cu 9-7 și a pierdut în fața Statelor Unite cu 13-9.

     

    Selecţionerul Bogdan Rath a declarat că participarea la Olimpiadă nu e rodul norocului. „E o calificare mare pentru întreg sportul românesc. Am spus şi înainte de a pleca la Mondial că exista o şansă, pe care am fructificat-o.” Tehnicianul a mai afirmat că grupa din care România va face parte la turneul olimpic este una infernală, dar că nu ai cum să ocoleşti adversarii redutabili la competiţiile de anvergură.

     

    Şi căpitanul echipei, portarul Marius Ţic, spune că „grupa de la Jocurile Olimpice este, într-adevăr, una de foc, dar trebuie să ne bucurăm că suntem acolo, indiferent de rezultatele care vor veni.” Căpitanul mai afirmă că reuşita calificării  reprezintă cel mai frumos moment al carierei sale şi a coechipierilor săi. Câţiva jucători au plâns de bucurie – mărturisesc surse din vestiarul echipei.

     

    Luna trecută, România a terminat pe locul 8 Campionatele Europene din Croaţia, după ce a fost învinsă în ultimul meci de clasament de Serbia cu 18-7. România câştigase Grupa D cu victorii pe linie, 12-8 cu Olanda, 13-5 cu Slovenia şi 8-7 cu Slovacia, iar în play-off a dispus de Georgia cu 18-11. În optimi, românii au fost surclasaţi de Spania cu 7-24, iar în primul meci de clasament pentru locurile 5-8 au pierdut în faţa Muntenegrului cu 11-18.

     

    La vară, însă, la Paris, „categoric putem învinge Muntenegru, chiar dacă suntem cotaţi mult mai slab decât ei. Consider că putem face o surpriză foarte frumoasă acolo” – afirmă jucătorul Tudor Fulea.

  • Legendele Olympiei – episodul 1

    Legendele Olympiei – episodul 1

    Dragi prieteni, inaugurăm podcastul olimpic “Legendele Olympiei”.

    Dedicăm primul episod marii campioane Iolanda Balaş – Sőtér, câştigătoarea a două medalii olimpice de aur la săritura în înălţime în 1960, la Roma, şi în 1964, la Tokyo.

    Dedicăm primul episod marii campioane Iolanda Balaş – Sőtér, câştigătoarea a două medalii olimpice de aur la săritura în înălţime în 1960, la Roma, şi în 1964, la Tokyo.