Radio România Internațional

Tag: Jocurile Olimpice

  • România la Jocurile Olimpice – Marile speranţe pentru Tokyo

    România la Jocurile Olimpice – Marile speranţe pentru Tokyo

    România va deplasa, la Jocurile Olimpice de la Tokyo, 100 de sportivi. Dintre aceştia, 56 sunt la prima participare olimpică. La polul opus se afla veteranii delegaţiei, scrimera Ana-Maria Popescu gimnastul Marian Drăgulescu, sportivi care participă la Jocurile Olimpice pentru a cincea oară şi în care ne punem mari speranţe pentru podiumul olimpic. Drăgulescu va concura la gimnastică, în proba de sărituri, la care este multiplu campion mondial şi european. El are deja trei medalii olimpice, obţinute cu 17 ani în urmă, la Atena: argint la sol şi bronz la sărituri şi cu echipa.



    Trecem la o disciplină la care România este reprezentată de o campioană olimpică, şi anume scrima, în proba de spadă. Ana-Maria Popescu, mai cunoscută iubitorilor sportului sub numele Ana-Maria Brânză, a participat pentru prima oară la Jocurile Olimpice la Atena, în 2004, unde scrima românească a aşteptat foarte mult de la ea. Ana Maria s-a situat doar pe locul 16, dar şi-a luat revanşa la Beijing, în 2008, unde a obţinut medalia de argint, obţinând astfel rezultatul cel mai valoros al scrimei româneşti la Jocurile din capitala Chinei. Cea mai mare performanţă a sportivei s-a înregistrat însă în 2016. La Olimpiada de la Rio, a făcut parte din echipa de spadă care a câştigat, pentru România, medaliile de aur.



    Mari speranţe la medalii avem şi la canotaj. Echipajele feminine de 8+1 şi de doi rame fără cârmaci sunt campioane europene en titre. Mai mult, la ultimele campionate continentale, găzduite de localitatea italiană Varese, în aprilie, România s-a clasat pe locul 4 în clasamentul pe naţiuni, cu două medalii de aur şi patru de argint. Canotajul este şi unul dintre sporturile cele mai premiate din istoria participărilor olimpice româneşti, iar probele cele mai succes au fost tot cele feminine de doi rame şi 8+1, cu cinci, respectiv trei victorii olimpice.



    În lotul român de nataţie avem doi sportivi care promit foarte mult. Robert Glinţă este primul înotător din România care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv calificat la Jocurile de la Tokyo. A fost singurul înotător român care a ajuns în faza finalelor la Jocurile Olimpice de vară din 2016, de la Rio de Janeiro, unde cel mai bun rezultat al său a fost locul 8 în proba de 100 de metri spate. David Popovici a câştigat, săptămâna trecută, la Campionatele Europene de înot pentru juniori de la Roma, trei medalii de aur la 50 m liber, 100 m liber şi 200 m liber, în ultimele două probe amintite realizând noi recorduri mondiale de juniori. Tot la Roma, Popovici a obţinut şi o medalie de argint, cu ştafeta de 4×100 m liber.


  • România la Jocurile Olimpice: Sporturile care ne-au adus gloria

    România la Jocurile Olimpice: Sporturile care ne-au adus gloria

    Jocurile sportive nu au adus României decât şase
    medalii, dintre care patru la handbal, una la volei şi tot una la rugby. Cele
    mai multe medalii, de departe, au fost fost obţinute de gimnaste şi gimnaşti,
    care au urcat pe podium de 72 de ori, dintre care de 25 de ori pe cea mai
    înaltă treaptă. Prima prezenţă olimpică a gimnasticii româneşti s-a înregistrat
    în 1936, la Berlin. După 20 de ani, au venit şi primele medalii, de la Jocurile
    de la Melbourne. Elena Leuştean a câştigat bronzul la sol, la fel ca şi
    echipa feminină a României în concursul pe naţiuni. A urmat o medalie de bronz
    în 1960, la Roma, tot în întrecerea feminină a echipelor, după care am
    înregistrat o pauză de 16 ani. A venit apoi momentul Montreal, când Nadia
    Comăneci a uimit întreaga lume prin execuţiile sale şi a dat tabela de marcaj
    peste cap cu primele note de 10 din istoria gimnasticii. Nadia a câştigat, în
    total, 5 medalii olimpice de aur, dintre care trei la Montreal, la
    individual-compus, bârnă şi paralele, apoi două la Moscova, în 1980, la bârnă
    şi sol. O urmează Ecaterina Szabo, cu patru titluri olimpice, toate obţinute în
    1984, la Los Angeles, când s-a impus la sărituri, bârnă, sol şi cu echipa. Câte
    trei medalii de aur au obţinut Daniela Silivaş, Simona Amânar şi Cătălina
    Ponor. Silivaş a triumfat la Seul, în 1988, când s-a impus la paralele, bârnă
    şi sol. Amânar a câştigat la sărituri, în 1996, la Atlanta, apoi în 2000, la
    Sydney, s-a impus la individual-compus şi cu echipa. Ponor şi-a câştigat
    titlurile olimpice la Atena, în 2004, la bârnă, la sol şi cu echipa. La
    masculin, România a avut un singur campion olimpic – Marius Urzică. El s-a
    impus la Jocurile de la Sydney, în competiţia de la cal cu mânere.


    La mare distanţă, după gimnastică, vine canotajul, cu un
    total de 38 de medalii. Jumătate dintre acestea au fost însă de aur. România a
    participat pentru prima dată la întrecerile olimpice de canotaj în 1952, la Helsinki,
    şi până în prezent nu a lipsit decât o dată, la ediţia din 1956. Primele medalii au fost aduse de tricolori în
    1972, de la Jocurile găzduite de München. Atunci, echipajul de doi rame cu cârmaci, compus din Petre Ceapura,
    Ladislau Lovrenschi şi Ştefan Tudor, urca pe a treia treaptă a podiumului. În
    1976, la Montreal, au fost introduse primele probe feminine. Româncele nu au
    dezamăgit şi au urcat pe podium, tot pe
    a treia treaptă, la patru vâsle cu cârmaci. Următoarea ediţie a Jocurilor, cea
    de la Moscova, din 1980, a adus primul aur, prin Sanda Toma, la simplu vâsle.
    Din 1984 până în 2004, canotoarele din România au dominat competiţiile
    olimpice. Au fost aduse în ţară încă 17 medalii olimpice de aur, dintre care
    cele mai multe de la ediţia de la Los Angeles. Atunci, fetele au câştigat cinci
    titluri olimpice, iar băieţii, unul. Ultima victorie olimpică a canotajului
    românesc s-a înregistrat în
    2008, la Jocurile de la Beijing, în proba feminină de doi rame fară cârmaci.
    Campioanele s-au numit Georgeta Andrunache şi Viorica Susanu. Ultima medalie a
    fost bronzul câştigat de echipajul feminin de 8+1 la ediţia din 2016, de la
    Rio.


    După canotaj,
    urmează, în clasamentul nostru, atletismul, cu 35 de medalii, kaiac-canoe, cu
    34, apoi luptele, cu 33 de medalii. Dintre atleţi, singura sportivă din România
    care a câştigat două medalii olimpice de aur a fost Iolanda Balaş, la săritura
    în înălţime, în 1960, la Roma, şi în ’64, la Tokio. Dintre canoişti, se remarcă
    Ivan Patzaichin, cu patru medalii de aur şi trei de argint. S-a impus în 1968,
    în Mexic, la canoe dublu, pe 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov, proba
    în care a învins şi în 1980, la Moscova, şi în ’84, la Los Angeles, alături de Toma
    Simionov. În 1972, la München,
    a câştigat proba de simplu, 1000 de metri. Dintre luptători, îi putem remarca
    pe Gheorghe Berceanu şi Ştefan Rusu, de la greco-romane. Berceanu, la 48 de
    kilograme, a câştigat aurul în 1972, la München, şi argintul, patru ani mai târziu, la Montreal. Tot la ediţia
    canadiană, Rusu a urcat pe a doua treaptă a podiumului la 68 de kilograme,
    categorie la care, la Moscova, în ’80, a triumfat.


  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    La Cluj s-au desfăşurat, în weekend, Campionatele Internaţionale de atletism ale României. Printre sportivii victorioşi s-au aflat şi trei dintre atleţii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Sâmbătă, Alexandru Novac s-a impus la aruncarea suliţei cu 75 de metri şi 64 de centimetri, în timp ce Bianca Ghelber a câştigat la aruncarea ciocanului cu 70 de metri şi 22 de centimetri. Duminică, Florentina Iuşco a învins în proba de săritură în lungime, cu 6 metri şi 47 de centimetri.



    Naţionala de rugby a Argentinei a învins cu scorul de 24-17 reprezentativa României, într-un meci-test disputat sâmbătă seara, la Bucureşti, prilej cu care a fost inaugurat oficial Stadionul Naţional Arcul de Triumf. Echipa română a lăsat o impresie bună în faţa puternicei selecţionate sud-americane, care ocupă, in acest moment, locul 9 în clasamentul mondial. Punctele Stejarilor au fost marcate de Eugen Căpăţînă, printr-o încercare, şi Ionel Melinte, prin 4 lovituri de pedeapsă transformate. Să mai notăm că meciul test dintre Naţionala de rugby a României şi reprezentativa Scoţiei, programat sâmbătă, 10 iulie, la Bucureşti, nu va mai avea loc. Motivul este situația sanitară din cadrul lotului scoțian, afectat de mai multe cazuri de COVID-19, a anunţat Federaţia Română de Rugby.



    Rutierul italian Giovanni Aleotti a câştigat, duminică, prima etapă a Turului ciclist al Sibiului. Aceasta s-a desfăşurat pe traseul Sibiu – Sebeş – Jina – Răşinari — Păltiniş, pe o distanţă de 177 de kilometri şi 900 de metri. Aleotti a îngeristrat timpul de 4 ore, 25 de minute şi 14 secunde. El a fost urmat de conaţionalul său Fabio Aru şi de rusul Serghei Cerneţki. Primul român care a încheiat etapa a fost Emil Dima, sosit pe locul 44, la 4 minute şi zece secunde în urma învingătorului.





  • Săptămâna sportivă

    Săptămâna sportivă

    La Cluj s-au desfăşurat, în weekend, Campionatele Internaţionale de atletism ale României. Printre sportivii victorioşi s-au aflat şi trei dintre atleţii care vor reprezenta România la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Sâmbătă, Alexandru Novac s-a impus la aruncarea suliţei cu 75 de metri şi 64 de centimetri, în timp ce Bianca Ghelber a câştigat la aruncarea ciocanului cu 70 de metri şi 22 de centimetri. Duminică, Florentina Iuşco a învins în proba de săritură în lungime, cu 6 metri şi 47 de centimetri.



    Naţionala de rugby a Argentinei a învins cu scorul de 24-17 reprezentativa României, într-un meci-test disputat sâmbătă seara, la Bucureşti, prilej cu care a fost inaugurat oficial Stadionul Naţional Arcul de Triumf. Echipa română a lăsat o impresie bună în faţa puternicei selecţionate sud-americane, care ocupă, in acest moment, locul 9 în clasamentul mondial. Punctele Stejarilor au fost marcate de Eugen Căpăţînă, printr-o încercare, şi Ionel Melinte, prin 4 lovituri de pedeapsă transformate. Să mai notăm că meciul test dintre Naţionala de rugby a României şi reprezentativa Scoţiei, programat sâmbătă, 10 iulie, la Bucureşti, nu va mai avea loc. Motivul este situația sanitară din cadrul lotului scoțian, afectat de mai multe cazuri de COVID-19, a anunţat Federaţia Română de Rugby.



    Rutierul italian Giovanni Aleotti a câştigat, duminică, prima etapă a Turului ciclist al Sibiului. Aceasta s-a desfăşurat pe traseul Sibiu – Sebeş – Jina – Răşinari — Păltiniş, pe o distanţă de 177 de kilometri şi 900 de metri. Aleotti a îngeristrat timpul de 4 ore, 25 de minute şi 14 secunde. El a fost urmat de conaţionalul său Fabio Aru şi de rusul Serghei Cerneţki. Primul român care a încheiat etapa a fost Emil Dima, sosit pe locul 44, la 4 minute şi zece secunde în urma învingătorului.





  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea s-a calificat, joi, în runda a treia a turneului de la Wimbledon. În turul secund, ea a învins-o pe Victoria Azarenka, în trei seturi, cu 7-6, 3-6, 6-4. Sorana a obţinut prima sa victorie în faţa jucătoarei din Belarus, a 12-a favorită a turneului. Azarenka, semifinalistă la Wimbledon în 2011 şi 2012, a făcut un break la 5-5 şi a servit pentru set, în primul act, dar Cîrstea a reuşit să facă şi ea un break, iar apoi s-a impus în tiebreak cu 7-5. Bielorusa a dominat setul secund, în care a condus cu 3-0, câştigând cu 6-3. În al treilea set, Azarenka a avut 2-0 şi 3-1, dar Cîrstea a reuşit patru ghemuri consecutive, desprinzându-se la 5-3. Românca a ratat două mingi de meci şi şi-a pierdut serviciul, Azarenka apropiindu-se la 5-4, dar Cîrstea a încheiat meciul cu un break. În turul al treilea, Sorana o va înfrunta pe britanica de origine română Emma Răducanu, care a produs o mare surpriză, prin victoria în faţa jucătoarei cehe Marketa Vondrousova, cu 6-2, 6-4.



    Canotoarea Mădălina Bereş şi înotătorul Robert Glinţă au fost desemnaţi purtătorii de drapel ai echipei olimpice a României la Jocurile Olimpice de la Tokyo, a anunţat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Mădălina Bereş este medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, campioană mondială cu barca de 8+1 a României și de 6 ori campioană europeană. Robert Glinţă este primul înotător din România care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv calificat la Jocurile de la Tokyo.



    Mai departe, rugby. România şi Argentina se întâlnesc sâmbătă, la Bucureşti, într-un meci test. Ultimul joc dintre cele două echipe disputat în Capitala română a avut loc în 1992, când Pumele s-au impus cu 21-18. Argentina se află pe locul 9 în clasamentul mondial, în timp ce Stejarii se situează pe locul 18. Cele două echipe s-au întâlnit de două ori în cadrul grupelor Cupei Mondiale de Rugby, în 2003 şi 2011, sud-americanii câştigând ambele partide. Să mai notăm că meciul test dintre Naţionala de rugby a României şi reprezentativa Scoţiei, programat pe data de 10 iulie, la Bucureşti, nu va mai avea loc. Motivul este situația sanitară din cadrul lotului scoțian, afectat de mai multe cazuri de COVID-19, a anunţat Federaţia Română de Rugby.





  • Weekend sportiv

    Weekend sportiv

    Jucătoarea română de tenis Sorana Cîrstea s-a calificat, joi, în runda a treia a turneului de la Wimbledon. În turul secund, ea a învins-o pe Victoria Azarenka, în trei seturi, cu 7-6, 3-6, 6-4. Sorana a obţinut prima sa victorie în faţa jucătoarei din Belarus, a 12-a favorită a turneului. Azarenka, semifinalistă la Wimbledon în 2011 şi 2012, a făcut un break la 5-5 şi a servit pentru set, în primul act, dar Cîrstea a reuşit să facă şi ea un break, iar apoi s-a impus în tiebreak cu 7-5. Bielorusa a dominat setul secund, în care a condus cu 3-0, câştigând cu 6-3. În al treilea set, Azarenka a avut 2-0 şi 3-1, dar Cîrstea a reuşit patru ghemuri consecutive, desprinzându-se la 5-3. Românca a ratat două mingi de meci şi şi-a pierdut serviciul, Azarenka apropiindu-se la 5-4, dar Cîrstea a încheiat meciul cu un break. În turul al treilea, Sorana o va înfrunta pe britanica de origine română Emma Răducanu, care a produs o mare surpriză, prin victoria în faţa jucătoarei cehe Marketa Vondrousova, cu 6-2, 6-4.



    Canotoarea Mădălina Bereş şi înotătorul Robert Glinţă au fost desemnaţi purtătorii de drapel ai echipei olimpice a României la Jocurile Olimpice de la Tokyo, a anunţat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Mădălina Bereş este medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, campioană mondială cu barca de 8+1 a României și de 6 ori campioană europeană. Robert Glinţă este primul înotător din România care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv calificat la Jocurile de la Tokyo.



    Mai departe, rugby. România şi Argentina se întâlnesc sâmbătă, la Bucureşti, într-un meci test. Ultimul joc dintre cele două echipe disputat în Capitala română a avut loc în 1992, când Pumele s-au impus cu 21-18. Argentina se află pe locul 9 în clasamentul mondial, în timp ce Stejarii se situează pe locul 18. Cele două echipe s-au întâlnit de două ori în cadrul grupelor Cupei Mondiale de Rugby, în 2003 şi 2011, sud-americanii câştigând ambele partide. Să mai notăm că meciul test dintre Naţionala de rugby a României şi reprezentativa Scoţiei, programat pe data de 10 iulie, la Bucureşti, nu va mai avea loc. Motivul este situația sanitară din cadrul lotului scoțian, afectat de mai multe cazuri de COVID-19, a anunţat Federaţia Română de Rugby.





  • Perspective olimpice – Fotbal

    Perspective olimpice – Fotbal

    După o pauză de aproape 60 de ani, fotbalul românesc va fi prezent din nou la Jocurile Olimpice. Performanţa a fost realizată prin calificarea echipei României, în vara anului 2019, în semifinalele Campionatului European destinat jucătorilor sub 21 de ani, găzduit de Italia şi San Marino. România nu a mai participat la Jocurile Olimpice de la ediţia din 1964, găzduită tot de Japonia, când selecţionata tricoloră ajungea în sferturile de finală. Aceasta va fi a patra participare a României în turneul olimpic de fotbal, după ediţiile din 1924, 1952 şi 1964.



    Performanţa calificării echipei române de tineret la Jocurile Olimpice reprezintă rezultatul unei construcţii care a pornit de la Academia de fotbal a lui Gheorghe Hagi, de unde au provenit 10 dintre componenţii lotului român, printre care şi Ianis Hagi, fiul fostului mare jucător. Efortul de formare a fost însoţit, la nivelul fotbalului românesc, de impunerea promovării tinerilor jucători în echipele mari.



    În Liga I a fost stabilită regula ca fiecare echipă să aibă permanent în teren un jucător cu vârsta sub 21 de ani, hotărâre care a nemulţumit multă lume, dar care a dat rezultate. Nu trebuie uitat însă nici rolul antrenorului echipei, Mirel Rădoi, care a reuşit să organizeze un joc solid, cursiv, ofensiv, pe măsura talentului jucătorilor din componenţa lotului. Ulterior, Rădoi a fost promovat la prima reprezentativă.



    Amânarea Jocurilor Olimpice de la Tokio pentru anul acesta a pus însă în discuţie prezenţa la competiţie a mai multor jucători dintre cei care au contribuit la calificare. Federaţia Internaţională de Fotbal a hotărât însă ca jucătorii născuţi în 1997 să fie eligibili pentru Jocurile Olimpice chiar dacă nu se vor mai încadra în categoria jucătorilor sub 23 de ani, ca efect al amânării competiţiei.





  • Sport Club RRI – Distincţie olimpică pentru atleta Maricica Puică

    Sport Club RRI – Distincţie olimpică pentru atleta Maricica Puică

    Zilele trecute, fosta atletă Maricica Puică, dublă medaliată la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, în 1984, a primit Colanul de Aur, cea mai înaltă distincţie a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român. Distincţia a reprezentat recunoaşterea unei vieţi puse în slujba sportului şi a ideilor olimpice. Dincolo de cariera sportivă, Maricica Puică a avut o bogată activitate de susţinere a copiilor şi juniorilor pe drumul către performanţă. A contribuit, de fiecare dată când a avut ocazia, cu premii sau cu echipamente sportive, la ajutorarea tinerilor ce se dovedeau promiţători în plan sportiv.



    În 1997 a fost numită, de oficialităţile române, Ambasadoare Naţională pentru Sport, Toleranţă şi Spirit Sportiv pe lângă Consiliul Europei. A fost decorată, în 2000 cu Ordinul Naţional SERVICIUL CREDINCIOS în grad de cavaler şi, în 2004, cu Ordinul Meritul Sportiv clasa I.



    Maricica Puică s-a născut la Iaşi, la 29 iunie 1950. A activat la Clubul Olimpia Bucureşti. Specialiştii au calculat că, la antrenamente şi în concursuri ar fi alergat, în total, peste 90 de mii de kilometri, deci mai mult decât dublul înconjurului Pământului. În mai bine de 20 de ani de carieră sportivă, a adunat, în întrecerile de top, 25 de medalii de aur, 21 de argint şi una de bronz.



    La 17 ani obţinea prima sa mare performanţă, devenind campioană balcanică la cros, la Istanbul. În 1978 era campioană mondială de cros cu echipa României, din care mai făceau parte Natalia Andrei, Georgeta Gazibara, Antoaneta Iacob şi Fiţa Lovin. Tot la cros, în 1982 şi 1984, a reuşit să cucerească titlul mondial la individual. A realizat, în întreaga carieră, pe diverse distanţe, 6 recorduri mondiale, două europene, şi 15 balcanice.



    În 1984, după ce devenise, în martie, în New Jersey, campioană mondială de cros, se întorcea, în vară, de la Olimpiada de la Los Angeles, cu 2 medalii: una de aur, la 3000 de metri, şi una de bronz, la 1500. La aceeaşi ediţie a Jocurilor realiza două recorduri olimpice pe distanţa de 3000 de metri. Mai mult, era singura alergătoare având la activ, în acelaşi an, un titlu mondial şi unul olimpic. Ultima sa mare performanţă a fost medalia de aur cucerită la Europenele de la Haga, în 1989, la 3000 de metri, la vârsta de 39 de ani.





  • Perspective olimpice 2020 – Kaiac – canoe

    Perspective olimpice 2020 – Kaiac – canoe

    Sporturile
    nautice au adus, de-a lungul vremii, rezultate importante României. Despre
    victoriile de la canotaj am vorbit pe larg, în ultimul timp. Astăzi ne oprim
    asupra perspectivelor olimpice românești la kaiac – canoe.


    La Jocurile Olimpice, reprezentanții
    României în competițiile de kaiac – canoe au obținut 10 medalii de aur, 10 de
    argint și 14 de bronz. Cele mai multe victorii au aparținut echipajelor de
    canoe dublu, pe distanța de 1000 de metri, cu 5 medalii de aur. În 1956, la
    Melbourne, învingătorii s-au numit Dumnitru Alexe și Simion Ismailciuc.
    Doisprezece ani mai târziu, în Mexic, au triumfat Ivan Patzaichin și Serghei
    Covaliov. Patzaichin a mai câștigat aurul la dublu în 1980, la Moscova, și în
    1984, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. Ultima victorie olimpică a unui
    echipaj românesc s-a înregistrat în 2000, la Sydney, iar autorii ei s-au numit
    Florin Popescu și Mitică Pricop.


    Echipajul de canoe dublu pentru
    distanța de 1000 de metri este, în acest moment, singurul calificat de România
    pentru Jocurile Olimpice de la Tokio. Cei care au realizat performanța
    calificării au fost Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi, după ce au ocupat locul
    5 în finala campionatelor mondiale care au avut loc, în 2019, anul trecut, în Germania, la Stuttgart. Deși nu au locul
    asigurat în ambarcațiunea care va lua startul în Japonia, putând fi înlocuiți
    în funcție de forma sportivă a momentului, Chirilă și Mihalachi sunt
    principalii favoriți la selecționare.


    Victor Mihalachi este, la această
    oră, cel mai experimentat sportiv din lotul de kaiac-canoe al României. El vine
    de dincolo de Prut. S-a născut, pe 24 februarie 1989, în comuna Floriţoaia
    Veche şi a obţinut primele performanţe internaţionale, ca junior, pentru
    Republica Moldova. În 2007, la Brno, a devenit campion mondial de juniori
    alături de Hariton Ivanov, la 500 de metri. În 2009 a primit cetăţenia română.
    De atunci, a câştigat patru titluri de campion mondial şi tot patru de campion
    european, alături de multe alte medalii la întrecerile de vârf, la canoe dublu,
    pe distanţele de 500 şi 1000 de metri. Este legitimat la Dinamo Bucureşti.


    Cătălin Chirilă este membru al
    clubului Steaua Bucureşti. S-a născut la 11 mai 1998, la Tulcea. A obţinut
    prima sa mare performanţă din cariera de senior la Jocurile Europene din 2019,
    de la Minsk, unde, pe distanţa de 1000 de metri, a obţinut aurul la canoe dublu
    tot alături de Victor Mihalachi.

  • Perspective olimpice 2020 – Kaiac – canoe

    Perspective olimpice 2020 – Kaiac – canoe

    Sporturile
    nautice au adus, de-a lungul vremii, rezultate importante României. Despre
    victoriile de la canotaj am vorbit pe larg, în ultimul timp. Astăzi ne oprim
    asupra perspectivelor olimpice românești la kaiac – canoe.


    La Jocurile Olimpice, reprezentanții
    României în competițiile de kaiac – canoe au obținut 10 medalii de aur, 10 de
    argint și 14 de bronz. Cele mai multe victorii au aparținut echipajelor de
    canoe dublu, pe distanța de 1000 de metri, cu 5 medalii de aur. În 1956, la
    Melbourne, învingătorii s-au numit Dumnitru Alexe și Simion Ismailciuc.
    Doisprezece ani mai târziu, în Mexic, au triumfat Ivan Patzaichin și Serghei
    Covaliov. Patzaichin a mai câștigat aurul la dublu în 1980, la Moscova, și în
    1984, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. Ultima victorie olimpică a unui
    echipaj românesc s-a înregistrat în 2000, la Sydney, iar autorii ei s-au numit
    Florin Popescu și Mitică Pricop.


    Echipajul de canoe dublu pentru
    distanța de 1000 de metri este, în acest moment, singurul calificat de România
    pentru Jocurile Olimpice de la Tokio. Cei care au realizat performanța
    calificării au fost Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi, după ce au ocupat locul
    5 în finala campionatelor mondiale care au avut loc, în 2019, anul trecut, în Germania, la Stuttgart. Deși nu au locul
    asigurat în ambarcațiunea care va lua startul în Japonia, putând fi înlocuiți
    în funcție de forma sportivă a momentului, Chirilă și Mihalachi sunt
    principalii favoriți la selecționare.


    Victor Mihalachi este, la această
    oră, cel mai experimentat sportiv din lotul de kaiac-canoe al României. El vine
    de dincolo de Prut. S-a născut, pe 24 februarie 1989, în comuna Floriţoaia
    Veche şi a obţinut primele performanţe internaţionale, ca junior, pentru
    Republica Moldova. În 2007, la Brno, a devenit campion mondial de juniori
    alături de Hariton Ivanov, la 500 de metri. În 2009 a primit cetăţenia română.
    De atunci, a câştigat patru titluri de campion mondial şi tot patru de campion
    european, alături de multe alte medalii la întrecerile de vârf, la canoe dublu,
    pe distanţele de 500 şi 1000 de metri. Este legitimat la Dinamo Bucureşti.


    Cătălin Chirilă este membru al
    clubului Steaua Bucureşti. S-a născut la 11 mai 1998, la Tulcea. A obţinut
    prima sa mare performanţă din cariera de senior la Jocurile Europene din 2019,
    de la Minsk, unde, pe distanţa de 1000 de metri, a obţinut aurul la canoe dublu
    tot alături de Victor Mihalachi.

  • România la Jocurile Olimpice: Trăgătorul Corneliu Ion

    România la Jocurile Olimpice: Trăgătorul Corneliu Ion


    În istoria mondială a tirului există puţini performeri de talia românului Corneliu Ion. A fost, rând pe rând, recordman mondial, campion olimpic, campion european şi medaliat la toate competiţiile majore de tir. A reuşit, în două rânduri, să atingă punctajul maxim într-un concurs de pistol viteză – 600 din 600.



    S-a născut la Focşani, pe data de 27 iunie 1951. Între 1970 şi 1988 a activat sub culorile clubului Steaua Bucuresti. Încă din 1974 a intrat cu forţă în topurile internaţionale, cucerind argintul la Campionatele Mondiale. În 1977, la Bucureşti, devine campion european.



    Principala sa performanţă rămâne însă aurul olimpic obţinut în 1980, la Moscova. A fost o întrecere epuizantă, însă, în final, românul s-a impus în faţa est-germanului Jürgen Wiefel, după nu mai puţin de trei manşe de baraj. România a obținut astfel șase medalii de aur, ocupând, în final, locul 7 pe națiuni la Olimpiada găzduită de capitala sovietică. E drept, multe țări occidentale au boicotat competiția.



    După 4 ani, la Los Angeles, a fost rândul blocului comunist să boicoteze Jocurile. România nu s-a alăturat protestului orchestrat de liderii sovietici și a participat la competiție. Cu 20 de medalii de aur, delegația tricoloră a ocupat locul al doilea în clasamentul națiunilor. La pistol viteză, Corneliu Ion a câștigat medalia de argint. Un an mai târziu, în 1985, a redevenit campion european, aceasta fiind ultima sa mare performanţă ca sportiv.



    Corneliu Ion este absolvent al Academiei de Ştiinţe Economice din Bucureşti. În 1989 a absolvit Şcoala Internaţională de antrenori de tir de la Wiesbaden. Pregătirea de specialitate şi studiile economice i-au permis să ocupe cu succes diferite funcţii de manager în domeniul sportului. După ce s-a retras, în 1988, a preluat conducerea secţiei de tir a Clubului Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, funcţie pe care o va deţine 12 ani. Între 1990 şi 2001 a fost preşedinte al Federaţiei Române de Tir, perioadă în care sportivii români, în frunte cu Sorin Babii, au obţinut rezultate de prestigiu.




  • România la Jocurile Olimpice: Gimnasta Daniela Silivaş

    România la Jocurile Olimpice: Gimnasta Daniela Silivaş

    Istoria gimnasticii românești este dominată de numele Nadiei Comăneci. Cu toate acestea, de la Nadia încoace, mai multe gimnaste de mare talent i-au călcat pe urme, iar unele au ajuns la un nivel de performanță deosebit. Între ele se află și Daniela Silivaș, triplă campioană olimpică la Seul, în 1988.

    S-a născut în 1970, la Deva. A fost una dintre primele gimnaste pregătite la Centrul Olimpic din Deva, inaugurat în ’78. Cel dintâi tehnician care s-a ocupat de ea a fost profesorul Ioan Cărpinișan. În 1980, Daniela Silivaș era deja campioană școlară a României. În 1982 se remarcă la Campionatele Naționale de junioare, câștigând medaliile de aur la individual compus, sărituri, bârnă și sol. Debutează victorios apoi în întrecerile internaționale, câștigând, la individual compus și la sol, la Cupa Mondială pentru juniori din Japonia. În ’84, la Europenele de juniori de la Rimini, din Italia, obține aur la bârnă și argint la paralele și sol.

    Trece apoi la senioare, unde se va impune, la nivel mondial, ca gimnasta numărul unu a sfârșitului anilor ’80. În ’85, la Mondialele de la Montreal, câștigă aurul la bârnă. La Europenele din ’87, de la Moscova, câștigă aproape tot ce se putea câștiga: aur la individual compus, paralele, bârnă și sol, precum și argint la sărituri. Urmează, în același an, Mondialele de la Rotterdam, unde se impune la paralele și sol. Cucerește, de asemenea, cu echipa României, titlul mondial pe națiuni.

    În 1988 participă la singura olimpiadă din cariera sa – cea de la Seul. Acolo a fost una dintre performele jocurilor, urcând de trei ori pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, respectiv la paralele, bârnă și sol. Își va adăuga în palmares și două medalii de argint: una la individual compus și una cu echipa. Ultima întrecere de top la care a luat startul a fost ediția din 1989 a Mondialelor, desfășurată la Stuttgart. Se va impune din nou la paralele, bârnă și sol, întregindu-și bilanțul cu un argint cu echipa. După retragerea din activitatea competițională, Daniela Silivaș s-a stabilit în Statele Unite, unde este antrenoare de gimnastică.

  • România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    Şcoala românească
    de caiac – canoe este una dintre cele mai puternice din lume. Ea a obţinut,
    de-a lungul istoriei, zece victorii olimpice. Dintre acestea, opt li se
    datorează canoiştilor. Pe parcursul anilor, nume precum Leon Rotman sau Ivan
    Patzaichin au intrat definitiv în istoria universală a sportului.


    Ultimul mare
    campion al canoei româneşti este Florin Popescu. El a reuşit, în 2000, la
    Sydney, alături de Mitică Pricop, la canoe dublu (1000 de metri) să obţină
    o medalie olimpică de aur, după o pauză de 16 ani. Ca o coincidenţă,
    ultimul titlu olimpic la canoe fusese obţinut tot la dublu şi tot pe distanta
    de 1000 de metri, la Los Angeles, în 1984, de perechea Ivan Patzaichin – Toma
    Simionov.


    Florin Popescu
    s-a născut la 30 august 1974, în localitatea Iancu Jianu, din judeţul Olt
    (sud). S-a remarcat, alături de Mitică Pricop, încă din 1999, de la Europenele
    de la Zagreb, unde a câştigat aurul la 500 şi bronzul la 1000 de metri. După Sydney,
    cei doi au câştigat, în 2001, la Europenele de la Milano, medalii de aur atât
    la 1000 cât şi la 500 de metri.


    Din 2002, locul lui Pricop în ambarcaţiunea
    de la dublu a fost luat de Silviu Simiocencu. Impreună, Popescu şi Simiocencu
    s-au aflat în topurile mondiale atât în
    2002, cât şi în 2003, an în care, pe 1000 de metri, au câştigat chiar titlul
    mondial. Din păcate însă, la Atena, în
    2004, Popescu şi Simiocencu au ratat medaliile la limită. Atât la 500 de metri,
    cât şi la 1000, ei s-au clasat pe locul 4.


    După Atena, Popescu s-a retras din
    activitatea competiţională. A revenit, pentru scurtă vreme, în 2005, în
    echipajul de canoe 4 al României, care a câştigat aurul la Europenele de la
    Poznan, pe distanţa de 1000 de metri. A fost ultima mare performanţă a lui
    Florin Popescu. Astăzi, el este antrenorul coordonator al lotului olimpic de
    canoe al României.

  • Vaccinarea și Jocurile Olimpice

    Vaccinarea și Jocurile Olimpice

    Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a declarat, luni, că vaccinarea împotriva COVID-19 nu este o condiţie obligatorie pentru sportivi pentru a participa la Jocurile Olimpice din acest an din capitala Japoniei. “După cum se ştie, vaccinarea este un proces în curs de derulare. Nu este obligatoriu acest procedeu pentru a participa la Jocurile Olimpice. Iar lucrurile sunt extrem de clare din acest punct de vedere” — a spus președintele Comitetului Olimpic.



    Potrivit acestuia, deocamdată sunt 59 de sportivi români calificaţi la competiție, dar Covaliu speră ca numărul acestora să se dubleze. “Le aşteptăm pe fetele de la handbal, dar şi pe ceilalţi de la scrimă, lupte, judo, tenis, gimnastică… sunt federaţii care încă pot califica sportivi”, a afirmat el. În plus, fostul sportiv speră ca aceștia să obțină 6-8 medalii la competiția internațională, față de Federaţiile Olimpice naţionale care şi-au propus 12-14 medalii. Mihai Covaliu a mai spus că procesul de vaccinare se face în funcţie de programul sportivilor, de calendarul competiţional, iar el decurge într-un mod planificat şi foarte bine controlat.



    Sportivii din loturile naționale sunt încadrați în faza secundă a campaniei de vaccinare, după ce Comitetul Olimpic și Sportiv Român a încheiat o înțelegere cu cu Institutul Cantacuzino din București. Pe de altă parte, sportivii care vor participa la Jocurile Olimpice de la Tokyo şi care nu vor fi vaccinaţi împotriva noului coronavirus vor trebui să facă faţă unor condiţii “extrem de dificile”, avertizau, în ianuarie, oficialii Comitetului Naţional Olimpic şi Sportiv francez. La rândul lor, reprezentanții Comitetului de organizare a JO de vară de la Tokyo şi-au manifestat un optimism moderat în legătură cu vaccinarea anti-Covid pornită la nivel mondial, care ar putea conduce la desfăşurarea în siguranţă a celui mai mare eveniment sportiv din lume.



    Să mai spunem că un sondaj recent al unei agenţii locale a indicat că 80% dintre japonezi ar dori ca Olimpiada să fie ori amânată din nou ori anulată. Oficialii Comitetului și-au exprimat, însă speranța că situaţia se va îmbunătăţi ca urmare a tuturor măsurilor care s-au luat şi se vor lua. Ei au reiterat că organizatorii şi oficialii niponi nu iau în calcul o nouă amânare, cu atât mai puţin anularea evenimentului. Comitetul de organizare a JO a subliniat în mod constant că siguranţa sportivilor este pe primul loc, iar organizatorii au venit cu o serie de măsuri pentru a realiza acest lucru, cum ar fi distanţarea socială în Satul Olimpic şi un regim de testare strict.



    Cu toate acestea, cei circa 15 mii de sportivi din întreaga lume care vor veni în Japonia pentru JO 2021 nu vor trebui să stea două săptămâni în carantină, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu participanţii la turneul de tenis Australian Open. Amintim că Jocurile Olimpice de la Tokyo au fost amânate, din cauza pandemiei de Covid -19, pentru intervalul 23 iulie – 8 august 2021, după ce iniţial fuseseră programate în perioada iulie – august 2020.

  • România la JO: Gimnasta Ecaterina Szabo

    România la JO: Gimnasta Ecaterina Szabo

    Delegaţia tricoloră s-a situat pe locul doi pe naţiuni, după
    Statele Unite, cu 20 de medalii de aur, 16 de argint şi 17 de bronz. E drept,
    competiţia a fost boicotată de aproape toate ţările comuniste, fapt care a
    făcut mai uşoară calea către medalii la multe discipline.


    Cea mai titrată sportivă a Jocurilor de la los Angeles a
    fost o componentă a lotului român de gimnastică, şi anume Ecaterina Szabo, care
    a câştigat patru medalii de aur şi una de bronz. În lipsa sportivelor
    din Uniunea Sovietică, era deja considerată favorita competiţiei. A ratat însă
    titlul de campioană olimpică absolută din cauza unei căderi, la bârnă. S-a revanşat în finalele pe aparate şi a
    câştigat trei medalii de aur, respectiv la sărituri, sol şi bârnă, la ultimul
    aparat la egalitate cu Simona Păucă. Totodată, a contribuit hotărâtor la
    victoria echipei României în concursul pe naţiuni.


    Ecaterina Szabo s-a născut la 22 ianuarie 1967, în
    comuna Zagon, din judeţul Covasna. A început gimnastica
    la 6 ani. Odată cu primele lecţii de gimnastică a început sa înveţe şi limba
    română, limba ei maternă fiind maghiara. Primii săi antrenori au fost Marta şi Bela Karoly. Ulterior a mai fost
    pregătită de Adrian Goreac, Adrian Stan şi Maria Cosma, la Centrul Olimpic din
    Deva.


    Primul său succes major s-a înregistrat în 1980, la
    cunoscuta competiţie japoneză Chunichi Cup. Era o medalie de aur, la bârnă. În
    1982 câştigă trei medalii de aur la Campionatele Internaţionale ale României,
    unde se impune la individual compus, paralele şi sol. Un an mai târziu, la
    Europene, câştigă aurul la paralele şi sol, argintul la sărituri şi bronzul la
    individual compus. Prima sa participare la Mondiale îi aduce, tot în 1983, aur
    la sol, argint la sărituri, la paralele
    şi cu echipa, şi bronz la individual compus.


    După Jocurile Olimpice din 1984, cariera sportivă a
    Ecaterinei Szabo a durat încă trei ani, cu rezultate, e drept, mai puţin
    strălucitoare. Nu va mai cuceri decât un singur titlu important, cel cu echipa,
    la Mondialele din 1987, an în care Kati se retrage.