Radio România Internațional

Tag: Josep Borrell

  • La Roumanie, préparée à faire face à une éventuelle vague de migrants?

    La Roumanie, préparée à faire face à une éventuelle vague de migrants?

    La Roumanie est préparée, en ce moment, à faire face à une éventuelle vague de migrants, assure le ministre de l’Intérieur par intérim, Marcel Vela. 1.300 places sont disponibles dans les centres d’accueil et il est possible d’en accroître le nombre jusqu’à 2.700, précise-t-il. Selon le ministre Vela, en cas d’afflux massif de migrants, sera mis en œuvre le document prévoyant des mesures pour gérer la situation. En outre, pour assurer l’appui logistique nécessaire, seront utilisées les capacités disponibles, y compris celles du ministère de la Défense et de la Croix rouge. Marcel Vela: A l’échelle nationale, en cas d’afflux massif de migrants, nous allons mettre en œuvre le document opératif interinstitutionnel qui établit des mesures concrètes pour toutes les institutions de l’Etat. Ces mesures visent à sécuriser les frontières nationales, à mettre en place des centres intégrés pour le tri des migrants, à accroître la capacité d’hébergement des centres de l’Inspection générale de l’immigration et à assurer l’appui logistique, en utilisant les capacités techniques, y compris celles du ministère de la Défense et de la Croix rouge”.


    Cette déclaration survient sur la toile de fond de la situation à la frontière entre la Turquie et l’UE, après l’annonce par Ankara, il y a quelques jours, qu’elle allait permettre aux réfugiés se trouvant sur son territoire de se diriger, sur terre ou en mer, vers l’Europe communautaire. C’est la mort de 33 militaires turcs dans la région dIdleb (nord-ouest de la Syrie) dans des frappes aériennes attribuées par Ankara au régime syrien, qui a déterminé le président de la Turquie, Recep Erdogan, à prendre cette décision. Et ce malgré l’accord de 2016 par lequel Ankara sest engagée à empêcher les réfugiés dautres pays de traverser sa frontière avec les pays de lUE, en échange de 6 milliards d’euros destinés à financer les programmes mis en œuvre par les ONG en faveur des quelque 3,7 millions de réfugiés syriens en Turquie.


    « Recep Erdogan fait pression sur lUnion européenne et lOtan afin dobtenir leur soutien dans les opérations militaires de la Turquie en Syrie », ont écrit les agences de presse. « Si les pays européens veulent régler le problème, alors ils doivent apporter leur soutien aux solutions politiques et humanitaires turques en Syrie », a déclaré Recep Tayyip Erdogan.


    Entre temps, la Grèce a annoncé avoir empêché une dizaine de milliers de migrants de passer la frontière avec la Turquie. Face à cette nouvelle vague migratoire, Frontex a renforcé sa présence en mer Egée. Lors d’une visite à Ankara, le chef de la diplomatie européenne, Josep Borrell, a fait savoir que « l’Union européenne allait débloquer une aide d’urgence de 170 millions d’euros destinés aux personnes les plus vulnérables en Syrie ».


    Dans le même temps, la présidente de la Commission européenne, Ursula von der Leyen, a déclaré suivre de près et avec inquiétude la situation à la frontière entre l’UE et la Turquie. Elle a également assuré que la Grèce et la Bulgarie, qui continuent d’être confrontées à l’afflux de migrants, bénéficiaient du plein appui de Bruxelles. (Trad.Mariana Tudose)




  • Macron propune relansarea proiectului european

    Macron propune relansarea proiectului european

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a prezentat la Conferinţa de securitate de la Munchen, propria viziune asupra viitorului Uniunii Europene în următorii 10 ani: o Europă care poate proteja fundamentele suveranității sale, o Europă care are mai multă vitalitate și o Europă care este entuziastă în ceea ce privește viitorul său.

    În viziunea lui Macron, în următorii 10 ani Marea Britanie ar trebui să continue să se implice în apărare, dar statele membre ale Uniunii trebuie să se preocupe mai serios de bunăstarea socială.

    Am ajuns într-un punct în care trebuie să stabilim o mai mare integrare şi o comunitate mai largă spune liderul francez, care consideră că este rolul tandemului franco-german să propună o soluţie de viitor pentru clasa de mijloc, altfel proiectul european va deveni un eşec istoric. El a subliniat că nu se investeşte destul de mult în viitorul Uniunii şi s-a declarat ‘îngrijorat’ de lipsa de reacţie din partea Germaniei în legătură cu proiectele de reformare.

    Ministrul german al apărării a spus că ţara sa ar trebui să fie mai dispusă să acţioneze, mai ales că ideea de ordine mondială bazată pe legislaţia internaţională, parteneriate şi pace este ameninţată la ora actuală, nu doar în termeni ideologici, ci şi concret.

    Şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a spus că ritmul de adoptare a deciziilor este prea lent. Statele din Uniunea Europeană trebuie să fie dispuse să intervină în soluţionarea crizelor internaţionale sau, în caz contrar, riscă să prelungească paralizia existentă în politica lor externă. Înaltul demnitar a accentuat că, prin competitivitatea sa economică, Uniunea şi-a sporit aşa-numita ‘soft power‘, dar influenţa blocului comunitar în lume a scăzut, în parte pentru că politica ‘America în primul rând‘, promovată de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a subminat priorităţile europene. În opinia şefului diplomaţiei europene, regula trebuie schimbată şi, atunci când nu există unanimitate în Uniune, majoritatea rămasă trebuie să acţioneze.


  • Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european

    Vulnerabilităţi ale sistemului spaţial european

    Spaţiul s-a militarizat, iar sateliţii europeni au devenit ţinte vulnerabile din cauză că nu sunt protejaţi în mod adecvat. Săptămâna trecută, la Bruxelles, participanţii la cea de-a 12-a Conferinţă spaţială europeană comună s-au declarat consternaţi de consecinţe tăierilor de fonduri presupuse de proiectul de buget al Uniunii Europene.

    Creşterea tensiunilor geopolitice pe care o constatăm pe Terra se prelungeşte şi se proiectează în spaţiu – a avertizat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, în deschiderea acestei conferinţe care a asociat pentru prima oară, tematic, Spaţiul şi Apărarea. Afirmaţia lui Borrell a fost confirmată de generalul Michel Friedling, şeful comandamentului spaţial creat de autorităţile franceze, care a punctat că în spaţiu au fost deja comise ceea ce a numit acţiuni gri, dar nu ostile. Însă – a adăugat Friedling – toate puterile spaţiale dezvoltă capacităţi şi sisteme în măsură de a spiona, neutraliza şi chiar de a distruge. La rândul său, fostul ministru francez al Apărării Nathalie Loiseau, preşedinta subcomisiei de apărare a Parlamentului European, a arătat că India a recurs la tiruri cu rachete capabile să lovească un satelit, că Rusia a fost surprinsă în flagrant delict de spionaj şi că Statele Unite sub preşedinele Donald Trump nu mai acordă aceeaşi valoare conceptului de alianţă.

    France Presse notează că timpul cuceririi spaţiale şi al succeselor sale nu s-a terminat, însă spaţiul a devenit periculos, iar ambiţiile militare nu sunt singurele ameninţări. Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a explicat şi că tot mai mulţi actori privaţi se poziţionează pe piaţa lansărilor şi, astfel, spaţiul se aglomerează: dintre cei circa 5.000 de sateliţi aflaţi în prezent pe orbită, 2.000 sunt operaţionali, iar deşeurile spaţiale cresc riscurile de coliziune. Borrell a mai spus că preţioşii sateliţi europeni ai sistemelor Galileo, EGNOS şi Copernicus sunt vulnerabili şi trebuie protejaţi, mai cu seamă că ei sunt utilizaţi atât în plan civil, cât şi militar. Franţa şi Italia anunţă că sunt pregătite să facă faţă ameninţărilor şi caută parteneri capabili, în schimb, Belgia afirmă că nu susţine militarizarea spaţiului.

    Uniunea Europeană are mari proiecte pentru industriile sale spaţială şi de apărare. Dar tăierile de circa 200 miliarde de euro operate de Finlanda, la cererea marilor contribuabili, în proiectul de buget pentru 2021-2027, generează îngrijorări. Banii din Fondul European de Apărare s-au împuţinat de la 13 la 7 miliarde de euro, iar programele spaţiale au pierdut 20% din finanţarea la care se aşteptau. Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei şi responsabilă de politicile legate de securitatea cibernetică şi politicile industriale, şi-a exprimat speranţa că, totuşi, viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene va fi în măsură să finanţeze investiţii.

    Preşedintele Consiliului European, belgianul Charles Michel, a fost mandatat să găsească modalitatea de a acoperi o gaură de 237 miliarde de euro între propunerea de buget elaborată de Finlanda şi exigenţele Parlamentului European.


  • Eforturile europene de mediere a crizei din Golf dintre SUA și Iran

    Eforturile europene de mediere a crizei din Golf dintre SUA și Iran

    Irakul a fost principala scenă a ultimului ciclu al violențelor, care a izbucnit odată cu atacarea cu rachete a unei baze în care se aflau și militari americani. Statele Unite au răspuns bombardând bazele din Irak și din Siria ale unei miliții irakiene pro-iraniene, Kata’ib Hezbollah, suspectată că ar fi lansat atacul. Membri ai miliției respective și ai altora aliate au luat cu asalt ambasada americană de la Baghdad, Washingtonul a răspuns printr-un atac, tot la Baghdad, în urma căruia a fost ucis generalul iranian Qassem Suleimani, Teheranul a căutat să îl răzbune pe general bombardând poziții americane din Irak.

    Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a atras atenția că un astfel de ciclu al violențelor riscă să destabilizeze din nou Irakul, în condițiile în care acesta nu și-a revenit complet după sângerosul război cu Statul Islamic; în plus, gruparea jihadistă poate profita de instabilitate pentru a încerca o revenire. Într-un discurs susținut în plenul Parlamentului european, a deplâns și tragedia doborârii avionului ucrainean, care a avut loc la câteva ore după ce Iranul bombardase bazele americane. În sfârșit, un al treilea aspect care preocupă Bruxellesul este cel al Acordului nuclear, dat fiind că Iranul a decis să nu îi mai respecte prevederile. Puterile europene semnatare ale acordului, Franța, Germania și Marea Britanie, au anunțat deja că activează Mecanismul de Reglementare a Disputelor din Acord, iar UE le susține poziția.

    Josep Borrell: Vreau să subliniez că Mecanismul de Reglementare a Disputelor este, în primul rând, un proces menit să rezolve chestiuni legate de implementarea acordului. Obiectivul Mecanismului este, așadar, acela de a găsi soluții pentru revenirea la respectarea completă a acordului. Nu este vorba despre stabilirea de sancțiuni, cum au scris unele publicații. Toate părțile care au rămas în acord au arătat foarte clar că sunt decise să îl mențină. Această poziție unitară este crucială și intenționez să lucrez din greu pentru a o păstra. Poziția noastră, a Uniunii Europene, este clară. Fără acest acord am pierde un element crucial al arhitecturii internaționale a non-proliferăriiși o contribuție importantă la securitatea regiunii.

    Acordul este prioritar pentru europeni dat fiind că, în opinia lor, de respectarea acestuia depind pacea și securitatea în regiune. O soluție durabilă, însă, la criza europeană, poate fi găsită doar la nivel regional, a mai afirmat șeful diplomației europene, Josep Borrell.