Radio România Internațional

Tag: Josep Borrell

  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Covid-19Ro. Comitetlu Național tră Situații di Urgență adoptă adză apofasea mutrinda pripunirea di prilundzire a catandisillei di alertă și misuri di combăteare a pandemiillei di COVID-19. Pripunirea pruveadi obligativitatea ti purtarea maş a prusupidăllei chirurgicale ică di protecție FFP2, cari lipseaşti s’anvălească gura și narea, tru tuti spațiile publiţi, emu năuntru​​, emu nafoară. Cilimeañilli sum 5 añi, persoanili cari suntu maş eali tru birou, prezentatorlli TV și oaspiţlli aluştoru, reprezentanțălli a cultilor tru kirolu a gheavasillei, aţelli ţi zburăscu tru spații ncllisi ică dişcllisi nu va lă si bagă aestă misură, cu condiția ca distanța di 3 meatri anamisa di persoane easti observat. Aproapea 5.000 di cazuri năi di infecție cu SARS-CoV-2 fură raportate tru 24 săhăţ dtu soni, cum și 30 di decese asociate, 6 ditu perioada anterioară di raportare, dimăndă adză Gruplu di Comunicari Strategică. Aproapea 8 milioane di oameni fură complet vaccinaț, atea ţi reprezintă niheamă pisti 40% ditu populația eligibilă.



    Pandemic. A ţinţea dalgă a pandemiillei cauzate di Omicron easti tutu ma mari, cu năi nregistrări di cazuri la nivel mondial. După Statele Unite, cari raportară cama di un milion di cazuri, creisteri semnificativi fură raportate și tru Europa. Franța s’aproaki di 300.000 di infecții ndzuuă, iara autoritățli dimăndă restricții serti tra persoanili nivaccinate, cari practic numata va s’ducă iuva ahurhinda cu 15 di yinaru. Tru Marea Britanie, problemili tu păzarea a lucurlui, ţi suntu dimi preexistente di itia a Brexit-ului, suntu agravate di pandemie. Sectoarili clleaie sunt afectate, iara guvernul căftă baş a profesorlor pensionaț să s’toarnă temporar tru sistem după ţi Marea Britanie năstricu 200.000 di infecții. Cazurli criscură și tru Italia și Grecia. Uidisitu cu unu studiu israelian, ună a patra doză di vaccin COVID-19 creaște numirlu total di anticorpi di ţinţi ori pi stămână după inoculare. Israelu administreadză a patra doză di vaccin Pfizer / BioNTech tră persoanili di pisti 60 di ani, lucrătorlli ditu domeniul a sănătatillei și paciențălli imunodeprimaț.



    Guvern. Guvernul a Româniillei s’andămuseaşti adză tră să zburască ti implementarea Planlui Național di Recupearare și Reziliență. Membrilli a executivului vas’hibă informaț și ti gradlui di absorbție a fondurilor di coeziune aferente a cadrilor financiare multianuale 2014 – 2020, și 2021-2027. Tutunăoară, va s’alăxească anexa la Hotărârea a Guvernului ditu 2008 mutrinda lista cu numa internațională corespunzătoare ti yitriili anvăliti di asiguraț cu ică fără contribuție personală pi thimelliu di prescripție tru sistemlu di asigurări sociale di sănătate ili date tru cadrul a programilor naționale di sănătate. Cabinetlu va s’vulusească și unu mănuclliu di apofasi, ntră cari și atea mutrinda yitriili tră asiguraț ică aţea ligată di acordul simnatu di guvernele a Româniillei și Ripublicăllei Moldova, cari reglementeadză construcția di apeducti.



    Diplomația UE. Șeflu a diplomațiillei europene, Josep Borrell, agiumsi adză tru Ucraina tră să spună agiutorlu ali UE andicra di autoritățli di Kiev, tru un moment di maximă mintireşi cu Rusia viţină, dimăndă AFP. Di ndauă stămâni, Moscova easti stipsită că a disvărti askeri la sinurlu di estu ali Ucraină tră ună potențială ofensivă. Rusia negă iţi faptă alătusită și denunță provocațiile” NATO. Deadunu cu ministrul di externe ucrainean Dmitro Kuleba, Josep Borrell va s’nkisească prota ti prota tru estul a văsiliillei, pe linia di contact” cu separatiștilli pro-ruși cu cari Kievlu easti tru polimu ditu 2014. Aest conflict, cari fitrusi după alikearea a Hamunisiillei Crimeea di cătră Rusia, vătămă cama di 13.000 di oameni. Josep Borrell va s’ducă deapoa Kiev. Aeasta easti prima vizită a unui șef a diplomațiillei europeane tru prima linie di la ahurhita-a olimlui ditu estul ali Ucraină. Gaereţli diplomatiţi di dezamorsare a crizăllei ucraineană criscură tru stămâñili ditu soni, maxusu pritu ună muabeti telefonică anamisa di prezidentulu rus Vladimir Putin și prezidentulu american Joe Biden, tu bitisita a meslui ndreu. Rusia și Statele Unite au programati muabeţ ti Ucraina tră 9 și 10 di yinaru la Geneva, a deapoa ună andamasi NATO-Rusia pi 12 di yinaru și ună andamusi OSCE pi 13 di yinaru.



    Tenis. Românca Simona Halep (20 WTA) u azvimsi, adză, australianca Distanee Aiava (316 WTA) la turneul Melbourne Summer Set 1. Tru turlu doi va s’alumtă cu românca Gabriela Ruse, cari avu ună victorie lișoară, marță, scor 6-3, 6-2 dinntea a giucătoarillei locală Arina Rodionova (152 WTA). Tut adză, românca Irina Begu și sârboaica Nina Stojanovic s-calificară tu cirecurli ditu Melbourne Set 2 – WTA 250, iu va s’gioacă contra a preacllillei Aliona Bolsova (Spania) și Katarzyna Kawa (Polonia). Aţeali dauă turnee pregătitoare s’ţănu ninti di Australian Open (17-30 yinaru).



    Autoru: Udălu a hăbărlor


    Armânipsearia: Taşcu Lala





  • January 5, 2022

    January 5, 2022







    Covid-19Ro. The National Committee for Emergency Situations adopted today the decision on the proposal to extend the state of alert and measures to combat the COVID-19 pandemic. The proposal stipulates the obligation to wear only a surgical or FFP2 protective mask , which must cover the mouth and the nose, in all public spaces, both indoors and outdoors. Children under the age of 5, people who are alone in the office, TV presenters and their guests, representatives of religious denominations during masses, speakers in closed or open spaces will be exempted from this measure, provided that the distance of 3 meters between people is observed. Nearly 5,000 new cases of SARS-CoV-2 infection have been reported in the past 24 hours, as well as 30 related deaths, 6 from the previous reporting period, the Strategic Communication Group has announced today. Nearly 8 million people have been fully vaccinated, which is a little over 40% of the eligible population.








    Pandemic.
    The fifth wave of the
    pandemic caused by the Omicron is getting bigger, with new case records
    worldwide. After the United States, which reported more than a million cases,
    significant increases were also reported in Europe. France is approaching
    300,000 infections a day, and authorities are announcing tough restrictions on the
    unvaccinated people, who will be virtually unable to go anywhere as of January
    15th. In the UK, labor market problems, already pre-existing due to Brexit, are
    being exacerbated by the pandemic. Key sectors are affected, and the government
    has even called on retired teachers to return temporarily to the system after
    the UK exceeded 200,000 infections. Cases have also multiplied in Italy and
    Greece. According to an Israeli study, a fourth dose of COVID-19 vaccine
    increases the total number of antibodies five times a week after the inoculation.
    Israel is already administering the
    fourth dose of Pfizer / BioNTech vaccine to people over 60, health care workers
    and immunocompromised patients.




    Government.
    The Romanian
    Government gathers today to discuss the implementation of the National Recovery
    and Resilience Plan. The members of the executive will also be informed on the
    degree of absorption of cohesion funds related to the multiannual financial
    frameworks 2014 – 2020, and 2021-2027. Also, the appendix to Government
    Decision of 2008 on the list of international names corresponding to medicines
    covered by insured persons with or without a personal contribution on the basis
    of a prescription in the social health insurance system or granted under
    national health programs will be amended. The cabinet will also approve a series
    of decisions, including the one on medicines for the insured or the one related
    to the agreement concluded by the governments of Romania and the Republic of
    Moldova, which regulates the construction of aqueducts.








    EU
    diplomacy.     The head of European
    diplomacy, Josep Borrell, has arrived in Ukraine today to show EU support for
    the Kiev authorities, at a time of maximum tension with neighboring Russia,
    AFP reports. For several weeks now, Moscow has been accused of deploying troops
    at Ukraine’s eastern border for a potential offensive. Russia has denied any
    wrongdoing and denounced NATO’s provocations. Accompanied by the Ukrainian Foreign Minister
    Dmitro Kuleba, Josep Borrell will first travel to the east of the country, on
    the ‘line of contact’ with the pro-Russian separatists with whom Kiev has been
    at war since 2014. This conflict, which broke out after the annexation of the
    Crimean Peninsula by Russia, has killed more than 13,000 people. Josep Borrell
    will then go to Kiev. This is the first visit by a head of European diplomacy
    to the front line since the start of the war in eastern Ukraine. Diplomatic
    efforts to defuse the Ukrainian crisis have intensified in recent weeks,
    especially through a telephone conversation between Russian President Vladimir
    Putin and US President Joe Biden in late December. Russia and the United States
    have scheduled talks on Ukraine for January 9 and 10 in Geneva, followed by a
    NATO-Russia meeting on January 12 and an OSCE meeting on January 13.






    Tennis.
    Romanian Simona Halep
    (20 WTA) has defeated, today, the Australian Destanee Aiava (316 WTA) at the Melbourne
    Summer Set 1 tournament. In the second round she will take on the Romanian Gabriela Ruse, who got an easy victory, on Tuesday, 6-3, 6-2 against the local
    player Arina Rodionova (152 WTA). Also today, the Romanian Irina Begu and the Serbian Nina Stojanovic have qualified for the quarters of Melbourne Set 2 – WTA 250, where they will play against the pair made up of Aliona Bolsova (Spain) and Katarzyna Kawa (Poland). The
    two preparatory tournaments are taking place ahead of the Australian Open
    (January 17-30). (MI)

  • O nouă abordare pentru Regiunea Arctică

    O nouă abordare pentru Regiunea Arctică

    Regiunea arctică are o importanță strategică esențială pentru Uniunea Europeană. Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate şi vicepreședinte al Comisiei, a arătat că Arctica se schimbă rapid din cauza impactului încălzirii globale, a creșterii concurenței pentru resursele naturale și a rivalităților geopolitice. Aceste evoluții – a mai spus el – arată că Europa trebuie să își definească în sens larg interesele geopolitice pentru a promova stabilitatea, siguranța și cooperarea pașnică în această regiune.

    Cea mai mare amenințare cu care se confruntă acum Arctica o constituie schimbările climatice, care necesită acţiuni urgente din cauza efectului imens pe care îl au asupra restului lumii. Uniunea Europeană are, pe de altă parte, un impact semnificativ asupra regiunii, prin amprenta de mediu și cererea sa de resurse și de produse. De aceea, în centrul implicării Uniunii în Arctica se va afla Pactul Verde European, împreună cu noua abordare pentru o economie albastră durabilă, care se sprijină pe știință, inovare și investiții regionale.

    Creşterea nivelului de implicare a Uniunii Europene în Arctica vizează câteva obiective-cheie:

    -să contribuie la dialogul internațional şi pașnic asupra regiunii, pentru a se asigura că Arctica rămâne o zonă sigură și stabilă;

    -să ia măsuri ferme pentru contracararea impactului de mediu, social, economic și politic al schimbărilor climatice;

    -să întărească reziliența regiunii arctice, prin intermediul legislației de mediu, prin acțiuni de combatere a emisiilor de negru de fum și a topirii permafrostului și prin apelul la păstrarea petrolului, gazelor naturale și cărbunelui în sol; acest ultim punct are o rezonanţă aparte înaintea conferinţei ONU COP26 privind schimbările climatice, care va avea loc luna viitoare;

    -să sprijine dezvoltarea cuprinzătoare, incluzivă și durabilă a regiunilor arctice, punând accentul în special pe nevoile populațiilor indigene, ale femeilor și ale tinerilor și investind în locuri de muncă orientate spre viitor, inclusiv în economia albastră

    Uniunea Europeană va înființa un birou al Comisiei în Groenlanda. Acesta va spori vizibilitatea aspectelor legate de Regiunea Arctică în relațiile externe ale forului comunitar. Finanțarea europeană va fi direcționată către stimularea tranziției verzi în Arctica, în beneficiul populațiilor locale.


  • UE denunţă spionajul cibernetic rus şi ameninţă cu sancţiuni

    UE denunţă spionajul cibernetic rus şi ameninţă cu sancţiuni

    O serie de state membre ale Uniunii Europene au semnalat atacuri cibernetice, desemnate colectiv sub numele de Ghostwriter/ Scriitorul din umbră, şi le-au asociat cu statul rus – afirmă şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-un comunicat difuzat în numele celor 27. El a avertizat că asemenea atacuri sunt inacceptabile, pentru că ele încearcă să ameninţe integritatea şi securitatea, valorile, principiile şi funcţionarea fundamentală a democraţiilor ţărilor Uniunii, mai cu seamă pentru că prilejuiesc dezinformarea şi manipularea informaţiei. Atacurile au vizat parlamentari, funcţionari, oameni politici, jurnalişti şi membri ai societăţii civile, accesând sisteme informatice sau conturi personale şi furând date – se mai precizează în comunicat.

    Josep Borrell a îndemnat Federaţia Rusă să adere la norme de comportament responsabile în spaţiul cibernetic şi a promis că Uniunea Europeană va reveni asupra acestei chestiuni în viitoare reuniuni şi va lua în calcul adoptarea de noi măsuri.

    Guvernul de la Berlin a acuzat în special serviciile secrete ruse că efectuează atacuri de Phishing împotriva unor parlamentari germani şi a colaboratorilor lor şi a denunţat tentative de a influenţa alegerile legislative ale ţării, care au avut loc duminică. Justiţia germană a deschis o anchetă în baza unei suspiciuni de activitate a serviciilor de informaţii străine.

    Cu doar câteva săptămâni înaintea alegerilor din Germania, o purtătoare de cuvânt a diplomaţiei de la Berlin susţinea că Guvernul german ar dispune de dovezi relevante, potrivit cărora campania de dezinformare poate fi atribuită atacurilor cibernetice ale unor entități de stat rusești și în mod concret serviciului secret militar GRU. Conform Deutsche Welle, în acest an, autoritățile de securitate germane au informat deja de trei ori Bundestagul despre atacuri cibernetice desfășurate de servicii secrete străine asupra parlamentarilor germani. În ultimul astfel de caz, ar fi fost vizați mai ales deputați social-democrați și conservatori. Ministerul german de Externe nu a dorit să dea detalii despre amploarea atacurilor și nici despre pagubele provocate de acestea.

    Amintim că Rusia a fost acuzată şi că ar fi încercat să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale americane din 2016. Kremlinul a negat constant orice acțiuni de acest fel.


  • Josep Borrell pledează pentru o forţă militară a UE, care să-i asigure o “autonomie strategică”

    Josep Borrell pledează pentru o forţă militară a UE, care să-i asigure o “autonomie strategică”

    Tragedia care se petrece în Afganistan trebuie să-i
    determine pe europeni să se doteze cu o capacitate militară de intervenţie
    pentru a face faţă viitoarelor crize care ameninţă să se declanşeze în Irak şi
    în Sahel     – a avertizat dintru început Josep Borrell, într-un interviu acordat
    zilele trecute Agenţiei France Presse.


    Căderea guvernului afgan şi cucerirea Kabului de către
    talibani înainte de retragerea ultimilor militari americani, finalizată cu greu
    la 31 august, a constrâns ţările occidentale să organizeze de urgenţă evacuarea
    propriilor cetăţeni şi a colaboratorilor lor afgani. În pofida unui uriaş pod
    aerian, armata americană a recunoscut că nu a reuşit să scoată din Afganistan câte
    persoane ar fi dorit – deopotrivă americani şi afgani -, iar celelalte ţări
    membre ale NATO şi ale Uniunii Europene, nici atât. Cea mai mare problemă a
    fost accesul la aeroport. Măsurile de control şi securitate ale americanilor erau
    drastice, iar Josep Borrell le-a cerut chiar atunci, cu insistenţă, să
    manifeste mai multă flexibilitate, avertizând că ţările Uniunii Europene nu vor
    reuşi să-i extragă din Afganistan pe toţi colaboratorii lor.


    Din toate aceste considerente, şi nu numai, şeful diplomaţiei
    europene consideră că este necesară o aşa-numită autonomie strategică a blocului
    comunitar.

    Ne-am dori acum – sublinia în interviul acordat AFP – să avem
    capacitatea de a acţiona prin noi înşine, să avem o forţă militară capabilă să
    se mobilizeze aşa cum nord-americanii şi-o mobilizează pe a lor, adică, o «busolă
    strategică», un «pivot strategic», «o primă forţă de intrare», o forţă de a
    acţiona în regim de urgenţă. Nu numai în misiuni de antrenament, ci şi în
    situaţii mai complicate, ca în acest scenariu [din Afganistan] – a explicat
    Josep Borrell.

    În plus, şeful diplomaţiei europene a îndemnat ca mesajul
    transmis de administraţia americană să fie bine înţeles: Ceea ce a spus (preşedintele Joe Biden) este că Statele Unite nu vor mai purta războiul
    altora, iar Uniunea Europeană a acţionat ca o putere «kantiană», utilizând
    instrumentele păcii, ale statului de drept şi ale comerţului.


    În fine, acest nou scenariu pune clar probleme de leadership
    la nivel mondial şi constituie o ocazie de a consolida conceptul şi politica
    activă de autonomie strategică europeană – a încheiat înaltul oficial al Uniunii
    Europene.


  • Sprijin al UE pentru un Belarus democratic

    Sprijin al UE pentru un Belarus democratic

    Șeful diplomației europene,
    Josep Borrell, a declarat că preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko ar putea
    fi vizat de noi sancţiuni din partea Uniunii Europene, la un an de la
    controversatele alegeri prezidenţiale din 9 august 2020, suspectate de opoziţie
    şi Occident că au fost fraudate pe scară largă.

    Prin aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanairîn luna mai şi instrumentalizarea migranţilor
    vulnerabili în scopuri politice, regimul a sfidat şi mai mult normele
    internaţionale, a adăugat Borrell, făcând aluzie, între altele, la cei
    peste 2.000 de migranţi ilegali înregistraţi la frontiera între Lituania, ţară
    membră a UE, şi Belarus, doar în luna iulie.

    Am vorbit cu Ramona Strugariu,
    europarlamentar Renew Europe, despre situația actuală din Belarus:

    Din momentul începerii protestelor împotriva
    preşedintelui Lukaşenko, peste 35.000 de oameni au fost arestați și torturați,
    printre ei sute de jurnaliști și activiști. Am avut discuții dureroase cu o
    parte dintre reprezentanții lor chiar în Parlamentul European, se știe foarte
    puțin despre soarta lor și despre a celor care au fost închiși. Dar ce știm
    foarte clar este că nici unul dintre acești oameni nu renunță. Î

    mi vor rămâne
    în minte cuvintele unuia dintre ei, un om care spunea așa: dacă ești în Belarus,
    e ora 9 dimineața și ești încă liber, înseamnă că a mai trecut o zi cu bine.
    Asta pentru că cele mai multe raiduri se fac între 8 și 9 dimineța. Probabil că
    acum s-a ajuns la cea cea mai critică situație, cauzată de acțiunile lui Lukașenko
    din ultimul an. Noi eram într-un parteneriat care avea potențial de sprijin semnificativ
    pentru Belarus, mă refer la Parteneriatul Estic, dar nu mai suntem în acest
    cadru pentru că Lukașenko a decis să răspundă la sistemul de sancțiuni impuse
    de UE cu șantaj , chiar acesta este termenul, de fapt el a suspendat
    participarea țării la Parteneriatul Estic .


    La sfârșitul lunii iunie, Consiliul
    UE a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus
    și a 8 entități. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea
    încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus și actele violente de
    represiune îndreptate împotriva societății civile, a opoziției democratice și a
    jurnaliștilor. În plus, noua rundă de măsuri restrictive vizează șapte persoane
    și o entitate care au fost desemnate în legătură cu aterizarea forțată și
    ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, la 23 mai 2021, fapt care a pus în
    pericol siguranța aviației, și cu reținerea de către autoritățile belaruse a
    jurnalistului Raman Protasevici și a Sofiei Sapega.

    Ramona Strugariu,
    europarlamentar Renew Europe:

    Trebuie să continuăm ce am făcut și până acum, adică mesajele și toate
    pîrghiile de susținere pentru opoziția din Belarus, trebuie să rămână un semnal
    constant din partea noastră și din partea liderilor UE. În același timp, cred că trebuie să ne uităm periodic pe eficiența
    sancțiunilor de până acum și acolo unde ele nu funcționează, trebuie să ne
    gândim la niște măsuri mai puternice și mai curajoase care să poată atinge
    aliații regimului.

    Un alt lucru pe care-l putem face este recunoașterea
    oficială a Svetlanei Tihanovskaia ca președinte legitim al Belarusului, din
    perspectiva leadership-ului UE este un pas necesar. Și suntem în așteptare,
    există acest pachet de 3 miliarde de euro pregătiți pentru momentul în care
    Lukașenko și-ar accepta înfrângerea. Este un pachet cu care ne dorim să sprijinim
    Belarusul, să-l ajutăm să se redreseze
    economic.

    Din păcate, nu vorbim și nu scriem suficient despre situația din
    Belarus poate pentru că noi considerăm că e departe sau că nu ne afectează, că noi
    suntem într-un cadru care ne protejează, ceea ce este doar parțial adevărat. Nu
    este departe, este în Europa, și se întâmplă într-una dintre țările care erau
    într-un parteneriat cu UE, se întâmplă astăzi, sub ochii noștri. Și este exact
    una dintre acele situații care cresc apetitul pentru dictatură, situații pe
    care le observăm și în unele state membre.


  • Convorbire telefonică Bogdan Aurescu – Josep Borrell pe tema atacului asupra navei “Mercer Street”

    Convorbire telefonică Bogdan Aurescu – Josep Borrell pe tema atacului asupra navei “Mercer Street”

    Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marţi, 3
    august 2021, o convorbire telefonică cu Înaltul Reprezentant al Uniunii
    Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate Josep Borrell, cu
    privire la atacul asupra navei ‘Mercer Street’, la iniţiativa părţii române, în
    continuarea demersurilor politico-diplomatice întreprinse de România până acum.


    Şeful diplomaţiei române şi Înaltul Reprezentant Josep
    Borrell au avut un schimb aprofundat de opinii şi evaluări despre atacul cu
    dronă care a avut loc la 29 iulie 2021 asupra navei ‘Mercer Street’, în urma
    căruia şi-au pierdut viaţa un cetăţean român şi unul britanic, precum şi asupra
    implicaţiilor politice şi de securitate ale acestuia.




    Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat gravitatea incidentului
    şi a amintit natura deliberată a atacului, atribuit, în evaluarea României şi a
    altor parteneri internaţionali, pe baza informaţiilor disponibile, Republicii
    Islamice Iran. De asemenea, ministrul român a reiterat condamnarea fermă a
    atacului împotriva unei ţinte civile, precum şi impactul acestui incident
    asupra libertăţii de navigaţie în regiune, în conformitate cu dreptul
    internaţional în domeniu. De asemenea, a prezentat evaluarea părţii române
    asupra implicaţiilor politice şi securitare ale acestuia.




    În context, ministrul român de externe a pledat pentru
    solidaritate din partea Uniunii Europene şi pentru condamnarea publică a
    acestui incident la nivelul comunităţii internaţionale. Totodată, ministrul
    afacerilor externe Bogdan Aurescu a informat despre demersurile diplomatice
    realizate în urma incidentului şi a precizat că România va continua coordonarea
    la nivel bilateral, împreună cu partenerii săi strategici, precum şi
    demersurile la nivel multilateral, pentru identificarea celor mai adecvate măsuri
    de răspuns în acest caz, urmând să menţină înaltul oficial european la curent
    cu aceste evoluţii.




    La rândul său, Înaltul Reprezentant Josep Borrell a exprimat
    condoleanţe pentru decesul cetăţeanului român şi a evidenţiat gravitatea
    acestui atac, asigurând că Uniunea Europeană este solidară cu România ca stat
    membru al Uniunii afectat de incident, urmărind îndeaproape şi activ evoluţiile
    în acest caz.

  • Politica UE față de Rusia: perspectiva Comisiei

    Politica UE față de Rusia: perspectiva Comisiei

    Relațiile dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă sunt, în acest moment, la cel mai scăzut nivel din istorie și s-au deteriorat constant mai ales începând cu toamna lui 2013, când Rusia a forțat practic regimul Ianukovici din Ucraina să renunțe în ultimul moment la semnarea Acordului de asociere la UE. Au urmat o serie de acțiuni care au dus la o accentuare constantă a tensiunilor. Printre acestea se numără anexarea peninsulei ucrainene a Crimeii, războiul din Donbass, în care forțele separatiste au fost sprijinite de Moscova, tentativele de amestec în alegerile din unele țări europene, campaniile de fake news și dezinformare lansate de Rusia în momente precum criza refugiaților și campania pentru Brexit, asasinate și alte operațiuni de care au fost suspectate serviciile secrete rusești pe teritoriul european, persecutarea opoziției din Rusia.

    Bruxellesul a răspuns cu unele sancțiuni, dar a vrut și să dea o șansă dialogului, astfel încât șeful diplomației europene, Josep Borrell, s-a deplasat la Moscova la începutul lunii februarie. Kremlinul a ales să răspundă la această mână întinsă prin trei acte care au fost interpretate de majoritatea analiștilor drept o umilire a lui Borrell (și, implicit, a UE): aducerea opozantului Alexei Navalnîi în fața instanței, expulzarea unor diplomați europeni și un adevărat rechizitoriu ținut în conferința de presă Serghei Lavrov – Josep Borrell. A devenit clar că nu se poate pune problema unei normalizări a relațiilor, iar acest lucru a fost recunoscut recent și de Josep Borrell, atunci când a prezentat recomandările comune ale Comisiei și biroului său cu privire la politica față de Rusia:

    În circumstanțele actuale, credem că un parteneriat reînnoit care să ne permită să atingem întregul potențial al relației noastre cu Rusia reprezintă o perspectivă îndepărtată. De aceea Uniunea Europeană trebuie să fie realistă și să se pregătească pentru o deteriorare și mai mare a relației cu Rusia, care este deja, la cel mai scăzut nivel din istorie, întrucât această deteriorare reprezintă acum cea mai probabilă evoluție. Pe de altă parte, trebuie să ne propunem să explorăm căi de a schimba treptat actuala dinamică, astfel încât să ajungem la o relație mai predictibilă și mai stabilă.


    Șeful diplomației europene propune, împreună cu Comisia, 5 principii care să stea la baza relației cu Rusia: implementarea completă a acordurilor de la Minsk, consolidarea relațiilor cu partenerii estici și alți vecini ai UE, întărirea rezilienței UE, contacte cu Rusia pe anumite probleme de interes și formarea de legături pentru sprijinirea societății civile ruse. Aceste 5 principii vor fi urmărite printr-o combinație de riposte, constrângeri și oferte de discuții și cooperare, se mai arată în recomandările privind politica față de Rusia.


  • Susținere pentru persoanele LGBTI

    Susținere pentru persoanele LGBTI

    În fiecare an, la 17 mai, este marcată Ziua Internațională împotriva Homofobiei, Transfobiei și Bifobiei, data la care homosexualitatea a fost scoasă de pe lista bolilor de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în urmă cu 31 de ani. Cu această ocazie, Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe al UE, a atras atenția că situaţia persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, trans şi intersex (LGBTI) s-a înrăutăţit în contextul pandemiei de coronavirus:



    Ura împotriva minorităților sexuale, condamnată din Parlamentul European



    Pandemia de COVID-19 a dus la niveluri şi mai mari de violenţă şi discriminare împotriva persoanelor LGBTI, inclusiv violenţă domestică, discurs online şi offline bazat pe ură şi crime bazate pe ură. (…) Uniunea Europeană va continua să combată discriminarea pe bază de orientare sexuală şi identitate de gen, evidenţiind situaţia vulnerabilă a persoanelor LGBTI în procesul de revenire din criza de COVID-19 şi făcând apel la o societate echitabilă, mai incluzivă şi sustenabilă”, a precizat Borell într-un comunicat”, a transmis şeful diplomaţiei europene, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres.



    Josep Borrell s-a declarat îngrijorat că, în întreaga lume, 69 de ţări incriminează relaţiile de iubire între persoane de acelaşi sex, iar 11 dintre aceste state le sancţionează cu pedeapsa cu moartea.



    Un mesaj a transmis și eurodeputatul român Ramona Strugariu, membră a Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din forul legislativ european:


    Ura este cel mai periculos instrument pe care-l putem folosi pentru a ne exploata diferențele, pentru a manipula și pentru a inventa inamici fictivi. (…)Discriminarea ne face pe toți mai vulnerabili iar o societate avansează şi prosperă doar atunci când oamenii își pot trăi viața la întregul lor potențial. Sunt mândră de România pentru bunătatea pe care a arătat-o deseori, întristată de poveștile nedrepte pe care încă le mai vedem în jurul nostru, dar și optimistă că eforturile împotriva nedreptății vor câștiga. De aceea, trebuie să dăm voce și să-i ascultăm pe cei care luptă împotriva discriminării și să ne alăturăm lor cu cel mai important mesaj: Suntem egali și merităm cu toții să fim fericiți.”



    UE, zonă liberă pentru persoanele LGBTI



    Între cele 27 de state membre, Polonia a atras atenția în ultimii ani prin acțiuni care limitează discriminează direct și indirect persoanele LGBTI. Astfel, în urmă cu doi ani, peste 100 de regiuni, județe și municipalități din Polonia au adoptat rezoluții prin care s-au declarat libere de așa-numita ideologie LGBTI” sau au adoptat carte regionale ale drepturilor familiale”. În 2020, orașul maghiar Nagykáta a adoptat o rezoluție prin care interzice difuzarea și promovarea propagandei LGBTQ”.



    Ca răspuns la aceste acțiuni, Parlamentul European a votat, în luna martie a acestui an, o propunere de rezoluție prin care declară Uniunea Europeană drept zonă de libertate pentru persoanele LGBTI”, după o dezbatere amplă în care majoritatea grupurilor politice din forul legislativ au susținut acest demers.


  • Balcanii de Vest și relația cu SUA – prioritățile momentului pentru diplomația UE

    Balcanii de Vest și relația cu SUA – prioritățile momentului pentru diplomația UE

    Situația din Balcanii de Vest a fost unul dintre principalele subiecte analizate cadrul Consiliului Afaceri Externe. Țările din regiune și-ar dori să se integreze în Uniunea Europeană, însă situația este îngreunată de o serie de probleme locale, care includ ritmul lent al reformelor, relația cu Kosovo, în cazul Serbiei sau blocarea Macedoniei de Nord de către Bulgaria.


    Pe de altă parte, China și Rusia sunt tot mai active în regiune și au fost mai vizibile și în timpul pandemiei și al campaniei de vaccinare. Un scandal recent a privit o presupusă propunere de împărțire a unor teritorii ale Bosniei între Croația și Serbia. Miniștrii de externe europeni au reafirmat că regiunea este una de importanță strategică și au pledat pentru accelerarea reformelor.


    Șeful diplomației europene, Josep Borrell: Regiunea are un rol special în Europa și pentru Europa. Am convenit că Balcanii de Vest sunt o regiune cu un rol geostrategic cheie pentru Uniunea Europeană. Angajamentul nostru față de Balcanii de Vest trebuie să fie foarte vizibil și nu ar trebui să lăsăm nicio îndoială în acest sens.Iar mesajul pe care miniștrii l-au transmis astăzi a fost foarte clar: ei au reafirmat perspectiva europeană a întregii regiuni. Dar nu este vorba doar de procesul de extindere. Vrem să ne asigurăm că avem un angajament politic cu partenerii noștri, de la abordarea pandemiei și vaccinurilor COVID-19 [până la] cooperarea economică, conectivitatea, modul de abordare a influenței externe, reducerea dezinformării, doar pentru a numi câteva probleme.În timpul discuțiilor noastre a existat un acord larg cu privire la necesitatea ca Balcanii de Vest să accelereze reformele legate de Uniunea Europeană și să consolideze narațiunile pozitive și constructive.


    Al doilea punct important al reuniunii a fost legat de relația transatlantică, îmbunătățită semnificativ de când Joe Biden a preluat președinția Statelor Unite. Printre punctele de interes comun se numără în primul rând combaterea schimbărilor climatice, dar și dosarul nuclear iranian, relația cu China sau cea cu Rusia, care este marcată de o serie de tensiuni cauzate în primul rând de agresivitatea Moscovei. Miniștrii de externe au abordat și o serie de alte dosare, începând cu criza din Orient, care la momentul reuniunii încă avea drept centru Ierusalimul; în acest context, s-a lansat un apel la moderație, combaterea extremismului, dar și respectarea drepturilor populației arabe din Ierusalim și evitarea evacuării unor familii de palestinieni, pe care UE o consideră ilegală din punct de vedere al dreptului internațional.


  • Nou sprijin pentru Siria din partea UE

    Nou sprijin pentru Siria din partea UE

    Din cele 5,3 miliarde de euro promise Siriei și statelor învecinate, Uniunea Europeană a anunțat 3,7 miliarde, rămânând, astfel, cel mai mare donator. Mobilizată colectiv de la începutul crizei siriene, în 2011, Uniunea a acordat până acum asistență umanitară, de stabilizare și reziliență în valoare de 24,9 miliarde de euro.

    Șeful diplomației europene Josep Borrell a deplâns faptul că, la un deceniu după ce sirienii au ieșit în stradă în mod pașnic, cerând libertate, justiție și perspective economice, aceste doleanțe nu au primit încă un răspuns, iar țara se află în haos. În ultimii zece ani – a subliniat Borrell -, Uniunea Europeană și statele sale membre au reprezentat împreună cel mai mare furnizor de sprijin pentru sirieni și continuă să creadă că ei trebuie să decidă viitorul propriei lor țări. Prin conferința de la Bruxelles, Uniunea a reunit încă o dată comunitatea internațională pentru a-și reafirma sprijinul politic și financiar în favoarea sirienilor și a țărilor învecinate și pentru a găsi o soluție politică la criză – a precizat oficialul european.

    La rândul său, comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarčič, a subliniat că se observă o înrăutățire tragică a situației umanitare din Siria și că un deceniu marcat de acest conflict devastator continuă să afecteze milioane de sirieni, inclusiv femei și copii. Comunitatea internațională nu trebuie să uite situația dificilă a civililor afectați – a insistat comisarul Lenarčič. În consecință, Uniunea Europeană își intensifică asistența umanitară pentru a salva vieți pe teren și își reînnoiește angajamentul de a ajuta poporul sirian și comunitățile-gazdă.

    Nu în ultimul rând, comisarul pentru vecinătate și extindere, Olivér Várhelyi, a declarat că unul dintre principalele mesaje ale celei de a cincea conferințe de la Bruxelles a fost că, după 10 ani de conflict în Siria, care au avut un impact sever asupra populației siriene și a țărilor învecinate care găzduiesc refugiați sirieni, status quo-ul din regiune nu mai poate fi menținut sub nicio formă. Iar ajutorul oferit de UE nu se va limita la asistența financiară semnificativă, de altfel, confirmată acum. Noua agendă pentru Mediterana prevede un plan economic și de investiții care va contribui la sprijinirea redresării pe termen lung a regiunii și la stabilizarea acesteia – a mai spus comisarul Várhelyi.


  • Noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei

    Noi sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei

    Mult-dezbătutul
    caz al tratamentului de care beneficiază opozantul rus Alexei Navalnâi este cel
    mai recent episod al disputei în serial dintre Uniunea Europeană și Rusia. Din
    2014, de la anexarea Crimeii de către Rusia, act condamnat de comunitatea
    inernațională, sancțiunile economice au fost metoda de răspuns a blocului
    european la provocările ruse. Recent, șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a recomandat adoptarea de noi sancţiuni împotriva Kremlinului, după eșecul care l-a înregistrat vizita sa la Moscova la începutul lunii februarie.

    Sunt foarte îngrijorat de
    perspectivele alegerilor geostrategice ale autorităților ruse și de
    implicațiile pe care acțiunile lor le vor avea pentru noi și pentru societatea
    rusă    , a afirmat Borell.



    Declarația șefului diplomației
    europene a fost urmată de un acord politic la care au ajuns miniștrii de
    externe ai țărilor membre cu privire la măsurile anunțate. Sancțiunile vor viza
    mai ales interdicția unor persoane de a intra pe teritoriul european și blocări
    de conturi bancare. Uniunea Europeană a gândit mai multe categorii de
    infracțiuni pentru care poate impune sancțiuni: încălcări ale drepturilor
    omului, utilizări de arme chimice, atacuri cibernetice și terorism. L-am
    întrebat pe expertul Mihai Sebe în ce constă noutatea sancțiunilor pe care
    blocul european le aplică acum Rusiei.

    Noutatea actualelor sancțiuni constă în folosirea pentru prima dată a
    regimului mondial al UE în materie de drepturi ale omului. Acesta a fost
    adoptat în anul 2020, la sfârșitul anului, și prevede constituirea unui regim
    de mondial de sancțiuni în materie de drepturi ale omului, inclusiv detaliind o
    serie de infracțiuni asupra cărora se pot aplica aceste sancțiuni, respectiv
    tipuri de măsuri care pot fi luate. Acestea merg de la interdicția de călătorie
    până la înghețarea fondurilor, aplicabil atât persoanelor fizice, cât și
    persoanelor juridice.

    În plus, cu prilejul recentei reuniuni a Consiliului
    Afacerilor Externe s-a convenit că gestionarea relației cu Rusia va trebui să
    se concentreze, printre altele, pe riposta la încălcarea dreptului
    internațional și a drepturilor omului, pe îngrădirea dezinformării și
    atacurilor cibernetice dar și pe implicarea în chestiuni de interes pentru UE.

    Totodată s-a reiterat nevoia de a spori sprijinul tuturor celor implicați în
    apărarea libertăților și politicilor civile din Rusia. În linii mari, este o
    reiterare a vechilor sancțiuni din trecut, de data aceasta pe o notă mai
    apăsată, cu atât mai mult cu cât în luna martie 2021 va avea loc un Consiliu
    European unde vor fi dezbătute din nou aceste problematici.


    La finele anului 2020, Uniunea
    Europeană a creat o nouă bază juridică pentru sancțiuni economice, cea a
    drepturilor omului. Astfel, blocul european s-a dotat cu un regulament de
    instituire a unui regim mondial de sancționare a tuturor entităților, persoane
    fizice și juridice, care încalcă drepturile și libertățile fundamentale ale
    omului.


  • Noi sancțiuni UE împotriva Rusiei

    Noi sancțiuni UE împotriva Rusiei

    Miniştrii de externe din Uniunea Europeană şi-au dat acordul pentru impunerea de noi sancţiuni împotriva Rusiei. Șefii diplomațiilor comunitare au decis să sancționeze patru înalți oficiali de la Moscova responsabili de tratamentul aplicat oponentului rus Alexei Navalnîi și de represiunea susținătorilor săi – acţiuni catalogate drept ilegale de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Apelurile pentru respectarea drepturilor omului făcute recurent de Uniune către Rusia au rămas fără ecou, astfel că în cadrul Consiliului pentru Afaceri Externe s-a ajuns, luni, la un acord pentru a utiliza noua legislaţie europeană în domeniu. Aceasta permite îngheţarea conturilor şi interdicţii de călătorie pentru politicieni sau oameni de afaceri din ţări cu regimuri autoritare, fără să fie afectată astfel bunăstarea populaţiei.



    Înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politici de Securitate, Josep Borrell, a declarat la finalul reuniunii că toate statele membre consideră că trebuie stabilit un mod de a trăi cu un vecin care a ales să se poarte ca un duşman, că Rusia alunecă tot mai mult spre autoritarism şi se îndepărtează de Uniune, astfel că au fost stabilite trei principii în relaţia cu Rusia.



    Josep Borrell: “Vom riposta când Rusia încalcă legislaţia internaţională şi drepturile omului, vom restricţiona Rusia când încearcă, inclusiv prin dezinformare şi atacuri cibernetice, să îşi crească presiunea asupra noastră şi, în al treilea rând, vom dialoga cu Rusia atunci când apar subiecte de interes pentru noi.”



    Rusia este mai degrabă angajată pe o poziţie de confruntare cu Uniunea Europeană, decât pe una de deschidere, consideră ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, care, chiar înaintea Consiliului, a făcut apel la unitatea statelor membre în raport cu Rusia. El a vorbit de o nouă abordare strategică a Bruxelles-ului față de Moscova, în cooperare cu Statele Unite, Marea Britanie şi NATO:



    “Cred că Uniunea trebuie să crească sprijinul pentru societatea civilă din Rusia şi să-şi extindă în general contactul cu populaţia rusă. Discutăm relaţia cu Rusia şi prin prisma recentei vizite a Înaltului reprezentant al Uniunii la Moscova. Această vizită a reprezentat pentru noi un punct de răscruce. E clar că trebuie să ne reevaluăm relaţia cu Rusia. Această vizită, din păcate, ne-a arătat că Rusia nu e deschisă la relaţii normale cu Uniunea. Dimpotrivă, vedem o atitudine tot mai agresivă.”



    Rusia consideră inacceptabile, ilegale şi absurde şi un amestec în afacerile sale interne cererile occidentale de a-l elibera pe Aleksei Navalnîi. Ministerul rus de Externe a calificat noile sancţiuni la adresa sa drept ilegitime şi adoptate sub un pretext inventat.

  • De nouvelles sanctions contre la Russie

    De nouvelles sanctions contre la Russie

    Les ministres des Affaires étrangères de l’Union européenne ont donné leur feu vert lundi à des sanctions contre Moscou. Du coup, quatre hauts responsables russes seront sanctionnés en réponse au traitement infligé à l’opposant Alexeï Navalny et à la répression en force de ses partisans. Des actions que la Cour européenne des Droits de l’Homme a dénoncées à plusieurs reprises, en appelant la Russie à respecter les droits de l’homme. L’impassibilité de Moscou a poussé les ministres des Vingt-Sept à parvenir à un accord mettant à profit la nouvelle législation européenne en la matière. Au terme de la loi actuellement en vigueur, il est possible de geler les comptes en banques et d’interdire les voyages dans le cas des responsables politiques ou des hommes d’affaires issus des pays au régime autoritaire sans aucun impact sur le reste de la population.

    A l’issue d’une réunion lundi, des chefs des diplomaties européennes, le Haut Représentant de l’UE pour les affaires étrangères et la politique de sécurité, Josep Borrell, a déclaré que tous les Etats membres souhaitaient trouver une nouvelle modalité de coexister avec un voisin qui a choisi de se conduire en ennemi. La Russie, ont déclaré les ministres, s’éloigne de plus en plus de l’Union et glisse vers l’autoritarisme. Dorénavant, les rapports avec Moscou se dérouleront selon trois nouveaux principes, a déclaré Josep Borrell :« On ripostera à chaque fois que la Russie foulera aux pieds la législation internationale et les droits de l’homme, on lui imposera des sanctions si, par des fake-news ou par des cyber-attaques, elle nous met plus de pression et on encouragera le dialogue sur les sujets qui nous intéressent ».

    A l’heure où l’on parle, la Russie semble avoir une attitude plutôt offensive qu’ouverte, constate pour sa part le chef de la diplomatie roumaine, Bogdan Aurescu. Juste avant le Conseil des ministres de lundi, celui-ci a lancé un appel à la solidarité européenne face à Moscou. Le responsable roumain a invoqué la perspective d’une nouvelle approche stratégique que Bruxelles pourrait avoir face à la Russie, à travers la coopération avec Washington, Londres et l’OTAN. Bogdan Aurescu :« Je pense que l’UE devrait renforcer son soutien à l’intention de la société civile russe et élargir son contact avec la population russe, en général. On parle des rapports avec Moscou aussi bien dans le contexte de la récente visite sur place du Haut représentant de l’Union. Cette visite a marqué un tournant dans notre relation avec la Russie. Elle nous a malheureusement prouvé que ce pays n’est pas intéressé à avoir des relations normales avec l’Union. Tout au contraire. On constate de sa part, une attitude de plus en plus agressive».

    Le Kremlin considère inacceptables, illégales et absurdes les demandes des Occidentaux de remise en liberté d’Alexeï Navalny. C’est une véritable ingérence dans les affaires intérieures de la Russie, a affirmé le chef de la diplomatie russe selon lequel les nouvelles sanctions à son encontre sont illégitimes et adoptées sous un faux prétexte. (Trad. Ioana Stancescu)

  • UE și cazul Navalnîi

    UE și cazul Navalnîi

    Alexei Navalnîi, unul dintre cei mai virulenţi critici ai
    preşedintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat la 17 ianuarie la revenirea sa
    în Rusia din Germania, unde a primit îngrijiri după ce a fost otrăvit în august
    cu agent neurotoxic din familia Noviciok, cu caracter militar. La începutul acestei luni, el a
    fost condamnat de un     tribunal din Moscova, care a decis că acesta ar fi încălcat
    condiţiile de eliberare în urma unei condamnări cu suspendare în 2014 -
    condamnare catalogată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului drept
    ilegitimă, arbitrată și motivată politic – și a dispus ca Navalnîi să petreacă
    următorii doi ani și opt luni în detenție.


    Uniunea Europeană, țările sale membre, SUA și NATO au condamnat în termeni duri atât otrăvirea opozantului, cât și arestarea lui la întoarcerea în țară și au atras atenția Kremlinului că încalcă angajamentele internaţionale ale Rusiei în ceea ce priveşte statul de drept şi libertăţile fundamentale.

    Condamnarea a survenit cu doar două zile înainte ca șeful diplomației europene, Josep Borrell, să se deplaseze la Moscova pentru a solicita eliberarea acestuia și a miilor de oameni care au fost reținuți de forțele de ordine ruse după ce au ieșit în stradă pentru a-l susține pe Alexei Navalnîi. Demersul lui Josep Borrell s-a soldat cu un eșec. Mai mult, chiar în timpul vizitei sale, Rusia a expulzat trei diplomaţi – din Germania, Suedia şi Polonia – pentru că aceştia ar fi participat la demonstraţiile de susţinere a opozantului rus. După afrontul suferit la Moscova, Josep Borrell a recomandat adoptarea de noi sancţiuni împotriva regimului Putin.

    Despre cazul Navalnîi și poziția Uniunii Europene în această cauză am discutat cu eurodeputatul Eugen Tomac:


    În mod clar, Rusia ne confirmă
    această teză pe care cel puțin europenii din zona de est – România, Polonia,
    țările baltice – o cunosc foarte bine, și anume că Moscova nu crede în lacrimi
    și iată că nu se abate de la această teză cu care a ținut sub presiune Europa
    de Est după cel de-al doilea Război Mondial.

    Ceea ce se întâmplă acum ne
    demonstrează foarte clar că Rusia nu s-a schimbat, că mentalitatea sovietică
    domină în continuare Administrația de la Kremlin și ultimele evoluții legate de
    cazul Navalnîi și inclusiv vizita Înaltului Reprezentant pentru Politică
    Externă și Securitate al UE la Moscova, modul cum a fost tratat și primit,
    demonstrează foarte clar că Rusia nu este un partener și nu poate fi un
    partener pentru UE având acest comportament.

    Am evocat în urmă cu câteva
    săptămâni în Parlamentul European faptul că este absolut șocant răspunsul pe
    care-l dau autoritățile de la Moscova în ceea ce privește cazul Navalnîi. După
    ce medicii europeni au demonstrat că acesta a fost otrăvit, deci s-a încercat
    lichidarea fizică a unei voci credibile de la Moscova, după ce s-a reîntors în
    propria țară acesta este reținut și condamnat deja.

    Deci, toată această
    situație ne pune în alertă și ne îngrijorează, iar UE va veni cu un răspuns
    extrem de dur pentru Putin, pentru că ceea ce s-a întâmplat în ultima perioadă
    demonstrează foarte clar că avem nevoie de unitate în acțiune și de sancțiuni
    extrem de ferme care să zdruncine din temelii acest regim, pe care nici
    cetățenii ruși nu-l mai vor.