Ma multi instituţii şi ma mulţă politicieañi apăndăsiră sertu ti fuvirsearea ţi fu faptă cu grita ti născănţă jurnalişti. Parchetlu di pi ningă Analta Curte di Casaţie şi Justiţie si sesiză ditu oficiu tu ligătură cu niscănti infracţiuñi fapti ti cutulburarea ali arada şi isihie publică şi purtaticu preşcavu. Dimecu, tru 20 di andreu 2024, tru kirolu anda eara tu Pălatea a Parlamentului, ma multi persoani (ntră cari şi un europarlamentar, un deputat, un funcţionar parlamentar şi alţălli) lli-alăgară şi-lli fuvirsiră cu zborlu jurnaliştilli acreditaţ ditu cadrul unui postu di televiziune. Tru idyea noimă, pi un contu soţial media a unăllei ditu persoanele adusi aminti ma ninti fu tipusitu unu mesaj video pritu cari arcară hristii şi fuvirseri la adresa giudicătorloru Curtillei Constituţionale şi a unui jurnalist. Tru cauză pusputearea penală s’dizvărteaşti in rem. Parchetlu Gheneral spuni că activităţli dizvărtiti tru dosar nu pot, tru niţi nă catastisi, s’curmă prinţipiulu a prezumţiillei di nicăbătlăki.
Di altă parti, Consiliul Naţional a Audiovizualui (CNA) căftă a tutulor protagoniştilor spaţiului di comunicari publică s’tragă mănă di iţi turlie di fuvirseari, tru particular fuvirsearea cu zborlu, la adresa a jurnaliştilor. Tru contextul a mintireaşiloru suţiali alănciti di proţesili electorale, videmu că fuvirsearea cu zborlu lo silă şi ari tu scupo jurnaliştilli, născănti ori discursul fuvirsitoru hiinda spusu tamamu di persoane cari lucreadză tru mass-media. Căndăsiţ că libirtatea di exprimare lipseaşti s’hibă viglleată di aţeali turlii di exprimare cari suntu ufilisiti tra s’aspară, s’fuvirsească, s’talle boaţea cari spuni lenu turlii di opinii adversi, membrilli CNA căftară a politicienilor, demnitarlor şi jurnaliştilor s’agiută ti eliminarea ditu discursulu public iţi turlie di agresiune şi s’nu aibă exprimări cari zñiipsescu nămuzea, tiñia, bana particulară a jurnaliştilor.
Tutunăoară, Consiliul caftă a radiodifuzorilor s’yixească responsabil mesajili ţi li prillia di pi platformili di comunicari digitală tră s’nu s’agiungă la turlli di exprimari ti niaprukeari. CNA căliseaşti suţatili profesionale şi structurli sindicale a jurnaliştilor, cum şi organizaţiile cari au tu scupo vigllearea a libirtatillei di exprimari s’da curayiu a membriloru comunităţlor a curi lă dimăndă s’combată fuvirsearea tru comunicari. CNA da curayiu a persoaniloru cari voru s’hibă viglleati tru locărli di debatu politicu s’dimăndă nţăpărli la duşmănille şi fuvirseari pi adresa cna@cna.ro, cum şi, după caz, platformilor cari li apănghisescu.
Consiliul Naţional a Audiovizualulu dimăndă a Parchetlui Gheneral tu ligătură cu fuvirsearea ti cari easti stipsită că u feaţi prezidenta SOS România, Diana Şoşoacă, contra a pareiillei postului Antena 3 CNN, tru Pălatea Parlamentului, dimăndă viceprezidentulu CNA Valentin Jucan. El cundille că va s’caftă a Ministerului di Interne s’asiguripsească protecţie a jurnaliştilor, cum easti pruvidzutu tru Leadzea audiovizualui.
Tu arada a lui, Ministurlu ali Justiţie, Alina Gorghiu, ngrăpsi că fuvirserli la adresa ziariştilor, prişcăviili cu zborlu, discursul instigator la duşmănille nu au ţi s’caftă tru spaţlu public şi pe holurli a Parlamentului, iara Parchetlu va ş’facă lucărlu, ama spuni că „până la penal, easti obligatoriu ca noi, societatea, s’curmămu pănu di mardzină fuvirsitorlli”. Ea cundille că democraţia nsimneadză dialog, tiñie tră cathi mindueari, neise ‘ici cu ciumădzli, prusvuluseri, abuzuri ică fuvirseri cu agudeari’. ‘Noi, atelli ditu politică, cari născănti ori deadimu mâna cu elli dinintea a lumillei di lă deadimu pistipseari a născăntoru oamiñi ţi nu au tiñie andicra di nai ma ñiţli reguli cari suntu tiñisiti tu ună democraţie. Presa, cari născănti ori ălli adusi dininti şi elli s’ufilisiră şi agiumsiră niscănti lamñe. Tuţ lipseaşti s’lli ţănemu tu cutaru !’, adăvgă Gorghiu.
Prezidenta USR, Elena Lasconi, cutugursi purtaticlu a reprezentanţălor SOS România andicra di jurnalişti, spunănda că ahtări fapte lipseaşti s’hibă sancţionati ună ş-ună. ”Condamnu susto purtaticlu a reprezentanţilor partidilor izolaţioniste, extremiste, cari adză spusiră că nu akicăsescu regulile ditu societate. Mini voi s’bănămu tu ună Românie tru cari ahtari purtaticu nu easti tu arada a banăllei di cafi dzuuă, tru cari ahtări lucri suntu sancţionate şi tru cari Parlamentul easti un for analtu di apofasi şi nu ună arenă di circu. Nu minduescu că easti ti bună ca tru yinitorlli patru ani ahtări gesturi s’hibă unu lucru di arada, lipseaşti s’hibă sancţionati ntrăoară”, angrăpsi Lasconi.
Facultatea di Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării ditu Universitatea ditu Bucureşti condamnă, sertu, atacurli cu zborlu şi fizicu contra a jurnaliştilor ţi li feaţi prezidenta a partidlui S.O.S. România, Diana Ivanovici-Şoşoacă, eurodeputat, şi di ma mulţă parlamentari, membri a Partidului Oamenilor Tineri şi ai Alianţei tră Unirea Românilor. Autorităţli au borgea s’asiguripsească protecţia şi siguranţa jurnaliştilor. Autorităţli lipseaşti s’llia meatri ntrăoară, ninti ca România s’agiungă tru ună anarhie, declară izvurlu aleptu.
Rectorlu a Şcoăllei Naţionale di Studii Politice şi Administrative, Remus Pricopie, pitricu un apel susto ti responsabilitate şi acţiune ditu partea a clasăllei politică şi a autorităţilor tră apărarea libirtatillei presăllei, condamnânda incidentili di ma năpoi cari avură tru scupo reprezentanţălli ditu mass-media. El spusi că aesti atacuri simultane contra a presăllei fac parti ditu polimlu hibrid nkisitu cu ucazea a alidzerloru prezidenţiali, iara jurnaliştilli cari minduiră s’ufilisească influenţili ali Rusie tru politica românească agiumsiră ‘ţinte directe’. Uidisitu cu aestu, pritu ahtări atacuri, s’mindueaşti s’talle boţli independenti ditu presă, promovarea dezinformării şi crearea a unui climat di frixi, ncuntratu ali libirtati di exprimare.
Asociaţia ‘Societatea Presei şi a Ziariştilor Francofoni’, Secţia română a Uniunillei Internaţionale a Presei Francofone, cutugursi sertu arkişurarea greauă la adresa jurnaliştilor Antena 1 şi Antena 3 CNN a prezidentăllei S.O.S. România Diana Iovanovici-Şoşoacă, a tiktok-erului Virgil-Alexandru Zidaru şi a deputatlui Alianţei tră Unirea Românilor George Becali. Autorităţli lipseaşti s’investigheadză ntrăoară derapajili democratiţi la adresa jurnaliştilor. Escaladarea intimidarillei şi fuvirsearea a presăllei ditu România easti fără preţedentu şi ti niaprukeari tru un stat democratic, dimăndă izvurlu aleptu.
Autoru: Eugen Cojocariu
Armânipsearea: Taşcu Lala
