Radio România Internațional

Tag: jurnalisti

  • Jurnal românesc – 28.03.2018

    Jurnal românesc – 28.03.2018


    Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că la
    rectificarea bugetară România va aloca o sumă de bani semnificativă pentru a
    sprijini direct cetăţenii din Republica Moldova vecină care au venituri foarte mici. De asemenea, el a precizat că România
    va continua investiţiile în Republica Moldova, în domenii precum
    agricultura, în care Bucureștiul și Chișinăul pot colabora. Este important ca, în perioada următoare, Guvernul
    şi Parlamentul României să facă nişte acţiuni concrete şi există un plan destul
    de bine structurat, discutat, în toamnă, cu preşedintele Parlamentului de la
    Chișinău, Andrian Candu, pentru un sprijin serios din punct de vedere economic,     a mai
    spus
    liderul PSD.




    Un grup de 30 de reprezentanţi ai presei în limba
    română din Ucraina, Serbia, Albania şi Republica Moldova, participanţi la
    programul Itinerar centenar pentru jurnaliştii români din afara
    graniţelor, derulat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP), a
    participat, marţi, la şedinţa comună a Parlamentului. In cadrul ei a fost
    dezbătută şi adoptată Declaraţia solemnă a Parlamentului pentru celebrarea
    Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918    , prin care se
    reflectă unitatea poporului şi a limbii române. A urmat o întrevedere cu
    liderii celor două camere ale Parlamentului, precum şi cu membrii Comisiilor
    pentru românii de pretutindeni şi ai Comisiilor de politică externă. În acest
    context, jurnaliştii din Ucraina au ridicat problema burselor pe care statul
    român urmează să le finanţeze pentru etnicii români din statul vecin. Ei le-au
    propus parlamentarilor din comisiile reunite ca beneficiarii celor 1.000 de
    burse prevăzute să fie elevi de clasa I-a şi au arătat că în acest fel copiii
    românilor din Ucraina ar fi încurajaţi să studieze în limba maternă din primul
    an de şcoală. Totodată, jurnaliştii au prezentat problemele cu care se
    confruntă mass-media din ţările din care provin şi au pledat pentru continuarea
    sprijinului din partea autorităţilor române.






    O fundaţie germană – afiliată
    Uniunii Creştin-Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel – i-a acordat
    preşedintelui României, Klaus Iohannis, premiul Franz Josef Strauss pentru
    serviciile sale la consolidarea democraţiei şi aderarea ţării sale la UE. Premiul,
    care este însoţit de o sumă de 10.000 de
    euro, îi va fi înmânat preşedintelui Iohannis într-o ceremonie, la München, pe
    2 iunie. Acesta se acordă pentru realizări excepţionale în politică, afaceri şi
    societate, artă şi cultură şi succese în consolidarea păcii, a libertăţii, a
    dreptului şi democraţiei. Printre laureaţii acestui premiu figurează fostul
    cancelar german Helmut Kohl, premierul Ungariei, Viktor Orban, fostul
    preşedinte al SUA, George H.W. Bush, şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
    Juncker. Premiul recunoaşte meritele lui Klaus Iohannis în lupta sa împotriva
    corupţiei, promovarea reformelor în domeniul justiţiei şi al statului de drept
    şi în privinţa îmbunătăţirii procesului democratic în România.




    Muzeul Românilor de Pretutindeni
    va fi inaugurat la 1 decembrie 2018 în incinta Parlamentului României.
    Înfiinţarea acestuia a constituit una dintre preocupările constante ale
    deputatului PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile
    de români din afara graniţelor ţării. El a precizat că Muzeul Românilor de
    Pretutindeni trebuie să fie o instituţie permanentă de primă importanţă, pusă
    în serviciul societăţii, deschisă publicului, specializată în păstrarea,
    identificarea, catalogarea, analizarea, menţinerea, cercetarea şi conservarea
    diverselor documente şi materiale muzeistice care să provină din zonele
    extrafrontaliere locuite de români.

  • Jurnal românesc – 27.03.2018

    Jurnal românesc – 27.03.2018

    România şi Statele
    Unite pregătesc un an 2018 foarte ambiţios în domeniul comerţului şi
    investiţiilor, care să reflecte consolidarea dimensiunii economice a
    Parteneriatului Strategic dintre cele două ţari, a declarat ambasadorul român
    la Washington, George Cristian Maior. El a participat, luni, la o reuniune cu
    reprezentanţii companiilor americane membre în Consiliul de Afaceri
    Americano-Român (AMRO). Discuţia a evidenţiat interesul companiilor americane pentru
    dezvoltarea proiectelor de investiţii existente şi iniţierea de noi
    parteneriate. Ambasadorul român a vorbit, cu acest prilej, de organizarea, anul
    acesta, la Bucureşti, a Summit-ului Iniţiativei celor Trei Mări, la care se
    aşteaptă o prezenţă importantă din
    partea administraţiei americane şi a mediului de investiţii. Reuniunea cu
    membrii AMRO face parte din programul Ambasadei României la Washington de
    susţinere a dialogului economic româno-american pe componenta mediului de
    afaceri. Programul include o serie de deplasări ale ambasadorului român în cele
    mai mari centre economice din SUA şi întâlniri cu reprezentanţi ai
    comunităţi româneşti din aceste zone.




    Ministerul pentru Românii de
    Pretutindeni, în parteneriat cu Ministerul Tineretului şi Sportului, va lansa,
    pe 28 martie, programul de tabere ARC ediţia 2018, dedicat celebrării
    Centenarului Marii Uniri. Ajuns la a zecea ediţie, programul se adresează
    etnicilor români din afara graniţelor, respectiv elevi, tineri, studenţi din
    ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani: Serbia, Bulgaria, Ungaria,
    Ucraina, Republica Moldova (inclusiv regiunea transnistreană), Albania,
    Republica Macedonia, Croaţia, precum şi românilor din diaspora de mobilitate
    din Italia, Spania, Franţa, Belgia, Germania, Austria, Marea Britanie, Grecia,
    Canada şi SUA. Programul de tabere ARC îşi propune să creeze şi să păstreze
    legături între cetăţenii şi etnicii români din diferite ţări, să ofere
    cunoştinţe despre cultura şi civilizaţia românească şi să promoveze valorile
    patrimoniului cultural românesc.




    Jurnalişti de limba română din
    Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi Albania vizitează, până vineri, România,
    la invitaţia Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP). Vizita are loc
    în cadrul programului ‘Itinerar Centenar pentru jurnalişti români din afara
    graniţelor’. Jurnaliştii vor avea întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor
    centrale şi locale din Bucureşti şi din judeţul Argeş, cu mass-media şi cu
    societatea civilă. Programul include vizite la Radio România Internaţional,
    Televiziunea Română şi la Agenţia Naţională de Presă Agerpres. Aceştia au
    participat, marţi, la şedinţa solemnă a Parlamentului de la Bucureşti, dedicată
    împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Potrivit MRP,
    vizita este un bun prilej pentru ca oaspeţii, care fac parte din regiuni în
    care trăiesc importante comunităţi româneşti istorice, să se reconecteze la
    identitatea spirituală, istorică şi culturală românească şi să devină parteneri
    ai României în demersul de a promova şi păstra ideea de apartenenţă la
    românitate, precum şi imaginea României.




    Românii din Marea Britanie sunt invitaţi, pe 4 aprilie, în Brent, la
    primul atelier legislativ organizat la Londra, de deputatul USR Nicolae-Daniel
    Popescu. Printre temele discutate se numără participarea cetăţenilor români la
    viaţa politică şi la procesele electorale din ţările în care s-au stabilit,
    votul prin corespondenţă pentru românii din afara graniţelor, precum şi
    reprezentarea diasporei în Parlamentul de la Bucureşti.

  • Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor

    Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor

    Jurnaliști de limba română din Republica Moldova, Ucraina, Serbia și Albania vor vizita România în perioada 26-30 martie a.c., la invitația Ministerului pentru Românii de Pretutindeni (MRP), în cadrul programului Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor derulat de minister.

    Participanții vor avea întâlniri cu reprezentanți ai autorităților centrale și locale din București și din județul Argeș, cu mass-media și cu societatea civilă.

    Programul va include vizite la Radio România Internațional, Televiziunea Română și la Agenția Națională de Presă Agerpres, unde jurnaliștii vor face schimburi de experiență și de bune practici profesionale. De asemenea, participanții la programul derulat de MRP vor fi invitați la Ședința solemnă a Parlamentului, dedicată împlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România și vor avea întâlniri și schimburi de opinii cu membrii celor două comisii parlamentare ale Românilor de Pretutindeni.

    Jurnaliștii vor avea ocazia să viziteze și localitatea Curtea de Argeș, a cărei simbolistică este strâns legată de marcarea Centenarului Marii Uniri. Vizita va fi un bun prilej pentru ca oaspeții, care fac parte din regiuni în care trăiesc importante comunități românești istorice, să se reconecteze la identitatea spirituală, istorică și culturală românească și să devină parteneri ai României în demersul de a promova și păstra ideea de apartenență la românitate, precum și imaginea României.

    Programului Itinerar Centenar pentru jurnaliști români din afara granițelor face parte din evenimentele pentru celebrarea Centenarului, fiind inclus în capitolul Politici pentru diaspora al Programului de Guvernare 2018-2020.

  • Jurnal românesc – 19.10.2017

    Jurnal românesc – 19.10.2017

    Ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, s-a
    întâlnit, miercuri, la Bucureşti, cu omologul său spaniol, Alfonso María
    Dastis. Cei doi au
    discutat, între altele, despre relaţiile comerciale bilaterale şi despre
    pregătirea primei şedinţe comune a Guvernelor de la Bucureşti şi Madrid.
    Ministrul Meleşcanu a evocat rolul foarte important pe care îl are comunitatea
    românească la dezvoltarea economică a ţării iberice şi a mulţumit omologului
    său pentru sprijinul autorităţilor spaniole în integrarea cetăţenilor români.
    Cu această ocazie, părţile au semnat un acord pentru prevenirea
    evaziunii fiscale şi eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe
    venit. Amintim că cei peste un milion de români care trăiesc în Spania formează
    cea mai numeroasă comunitate de
    străini din această ţară.




    Preşedintele
    Klaus Iohannis a criticat în termeni fermi recenta adoptare a Legii educaţiei
    în Ucraina. Într-o convorbire telefonică solicitată de omologul său ucrainean,
    Petro Poroşenko, preşedintele Iohannis a subliniat că legea produce efecte
    negative asupra dreptului la educaţie în limba maternă al persoanelor
    aparţinând minorităţilor, inclusiv cea română. Liderul de la Bucureşti a arătat
    că înainte de acest demers ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu
    reprezentanţii minorităţilor naţionale din Ucraina şi cu statele vecine. El i-a
    solicitat omologului său să îşi respecte angajamentele asumate constant faţă de
    partea română în ceea ce priveşte standardele internaţionale relevante în
    domeniul protecţiei drepturilor minorităţilor şi a atras atenţia, totodată, că
    este important ca nivelul şi calitatea învăţământului în limba română să nu fie
    afectate de noile norme. La rândul său, preşedintele Ucrainei i-a transmis
    angajamentul ferm al autorităţilor de la Kiev pentru găsirea unei soluţii la
    problemele create de adoptarea legii, astfel încât drepturile persoanelor
    aparţinând minorităţii române de a învăţa în limba lor maternă să nu fie
    afectate.


    O caravană a jurnaliştilor din România,
    Republica Moldova şi Ucraina face, timp de o săptămână, vizite la mai multe
    instituţii publice din cele trei ţări care au implementat proiecte de
    investiţii cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Comun România -
    Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013. Reprezentanţii mass-media au vizitat Serviciul
    Vamal al Republicii Moldova, care, în parteneriat cu Agenţia Naţională de
    Administrare Fiscală din România, a implementat un proiect în valoare de 3,43
    de milioane de euro. Autoritatea vamală din Republica Moldova a înfiinţat, cu
    fondurile puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, un laborator vamal, care
    include atât o construcţie nouă dotată cu echipamente moderne de analiză a
    produselor petroliere şi alimentare, cât şi două autospeciale mobile care
    dispun de tehnică. Jurnaliştii
    din România, Republica Moldova şi Ucraina au făcut, totodată, o deplasare la
    Cetatea Soroca, care a fost restaurată în baza proiectului Bijuterii
    medievale: Hhotyn, Soroca, Suceava Mejekss. Prin acest proiect, de 3
    milioane de euro, au fost restaurate Cetatea Hotin, Cetatea Soroca şi Cetatea
    de Scaun din Suceava.

  • A doua echipă de jurnalişti de la Radio Chişinău se alătură echipei Radio România

    A doua echipă de jurnalişti de la Radio Chişinău se alătură echipei Radio România

    Începând
    de astăzi Cristina Păpuşoi şi Andrei Mâţu, jurnalişti la Radio
    Chişinău, participă la un stagiu de pregătire la Radio România.


    Aceasta
    este cea de-a doua echipă de jurnalişti care se va alătura, timp de două
    săptămâni, colegilor de la Radio România în cadrul programului de pregătire
    iniţiat de Georgică Severin,
    Preşedinte Director General al Radio România, şi coordonat de Maria Ţoghină, consilier management.


    Colegii
    de la Radio Chişinău vor participa la şedinţele de sumar şi vor lucra împreună
    cu jurnaliştiii de la Radio România, materialele realizate fiind difuzate în
    programele Radio Chişinău şi SRR.

  • Jurnaliştii Radio Chişinău, parte a echipei Radio România

    Jurnaliştii Radio Chişinău, parte a echipei Radio România


    Începând de astăzi, 13 jurnalişti de la Radio Chişinău participă la un stagiu de pregătire la Radio România.


    Structura programului: câte 2 jurnalişti/stagiu, maxim 15 zile pe lună pentru fiecare stagiu.



    “Obiectivul programului este implicarea permanentă a jurnaliştilor de la Bucureşti şi Chişinău în proiecte editoriale, care să permită schimbul de experienţă şi crearea unei culturi organizaţionale comune, pornind de la aceleaşi principii şi valori”, spune Maria Ţoghină, iniţiatorul proiectului.



    Cele două colege de la Radio Chişinău care s-au alăturat, din această săptămână, echipei Radio România sunt Victoria Cuşmir, realizator Matinal şi Vernoica Iabanji, Camera ştirilor/site. Acestea vor participa la şedinţele de sumar, vor experimenta modul de lucru al jurnaliştilor de la Radio România Actualităţi şi Bucureşti FM, vor realiza materiale jurnalistice diverse şi vor beneficia de experienţa jurnaliştilor de la Radio 3Net în ceea ce priveşte realizarea materialelor online, selecţia subiectelor postate pe site şi creşterea vizibilităţii paginilor online. Pe durata întregului stagiu de pregătire jurnaliştii Radio Chişinău se vor familiariza cu modul de lucru specific domeniului cultural, selecţia evenimentelor, reflectarea acestora în mediul online şi on air.


  • Jurnal românesc – 11.08.2017

    Jurnal românesc – 11.08.2017

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea
    Păstîrnac, a declarat joi, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului
    pe care îl coordonează se referă la păstrarea identităţii naţionale, iar în
    acest sens se are în vedere finanţarea de proiecte ce presupun extinderea,
    profesionalizarea şi eficientizarea mass-media în limba română. Potrivit
    oficialului, există numeroase publicaţii, ziare, televiziuni, posturi de radio
    şi publicaţii on-line în limba maternă ale românilor din afara graniţelor cărora
    ministerul le-a acordat în acest an o atenţie specială. Totodată, ministerul
    are un proiect de sprijinire a jurnaliştilor din Serbia unde există comunităţi
    importante de români. Ministrul a anunţat, de asemenea, că în semestrul doi al
    acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliştii din diaspora,
    la Bucureşti, dar şi în zone din România unde sunt studiouri teritoriale
    importante care realizează programe pentru comunităţile istorice, dar şi pentru
    noua diasporă. Andreea Păstîrnac a mai spus că interesul autorităţilor din
    România este crescut pentru siguranţa românilor plecaţi la muncă în afara
    graniţelor şi a adus în discuţie un proiect multidisciplinar, care se derulează
    în prezent, făcând referire la situaţia românilor din Sicilia. Declaraţiile au
    fost făcute în cadrul campaniei Informare acasă! Siguranţă în
    lume!, care are loc, în această perioadă, în Botoşani, Suceava, în Neamţ
    şi în alte regiuni ale ţării.


    Românii din diaspora sunt bineveniţi acasă şi există
    programe care să-i ajute să se reintegreze, afirmă reprezentanţii proiectului
    Repatriot, care îşi propune repatrierea prin antreprenoriat a
    românilor din afara ţării. Elementul esenţial pentru determinarea românilor din
    diaspora să se întoarcă acasă este să-i convingem că sunt bine veniţi, că este
    nevoie de ei şi că în România există acum oportunităţi de afaceri de care pot
    beneficia, consideră liderii programului Repatriot. Iniţiatorul
    proiectului, Marius Bostan, spune că din 2015, de când a fost lansat programul Repatriot,
    sute de români s-au întors în ţară beneficiind de sprijinul oferit prin
    platforma de consultanţă a proiectului. De la începutul anului, peste trei sute
    de români din diaspora au solicitat asistenţă în cadrul oferit de
    Repatriot. Marius Bostan consideră că la nivel local este nevoie de
    mai multe eforturi pentru a le prezenta românilor plecaţi în străinătate
    posibilităţile oferite de fiecare localitate în parte. Un element pozitiv este
    faptul că evenimentele derulate sub genericul Zilele diasporei,
    concept promovat de echipa Repatriot, sunt tot mai numeroase, anul
    acesta 22 de autorităţi locale organizând astfel de manifestări, de trei ori
    mai multe decât în 2016.


    La Suceava continuă Zilele
    Diasporei până pe 31 august. La Iaşi se vor sărbători Zilele Diasporei pe
    15 şi 16 august, la Botoşani pe 17 august, în Buzău pe 18 august. La Sibiu şi
    în Sinaia, Zilele Diasporei vor avea loc în septembrie. Zilele Diasporei au debutat pe 1 august în România şi cuprind o
    serie de programe, seminarii şi acţiuni diverse pentru românii din diaspora în
    peste 20 de oraşe şi comune din ţară. Scopul acestora este de a aduce românii
    din afara graniţelor mai aproape de comunităţile în care s-au născut, astfel ca
    prin experienţa acumulată peste hotare şi prin viziunea lor occidentală să
    aducă plus valoare comunităţii în care s-au născut.

  • Premiera în presa românească la Radio România Actualităţi

    Premiera în presa românească la Radio România Actualităţi

    Jurnaliştii Radio România Actualităţi sunt primii care ajung să vadă Laserul de la Măgurele înaintea testelor de punere în funcţiune a instalaţiei de la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei (ELI-NP).

    RRA este primul post care va difuza o ediţie specială (în premieră astăzi, 7 iunie), în direct între 13:20 şi 14:00, cu specialiştii şi cercetătorii institutului, despre proiectele lor, dar şi despre perspectivele cercetărilor ştiinţifice de pe platforma de la Măgurele. În ediţia de astăzi a emisiunii Probleme la zi la Radio România Actualităţi se va vorbi, printre altele, despre pregătirile pentru Day 1 (începerea testelor la laserul de mare intensitate), stadiul realizării proiectului finanţat din fonduri europene şi guvernamentale, modul în care este pregătit Parcul Ştiinţific – MHTC, dar şi despre cum va fi reprezentată în curând România prin acest proiect la Expo Astana – 2017, Expoziţia Mondială de la Astana (capitala Kazahstanului), care are ca temă Energia viitorului.

    Invitaţii speciali ai ediţiei de astăzi a emisiunii Probleme la zi la RRA sunt: academicianul Nicolae Zamfir – directorul Institutului de Fizica şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei de la Măgurele, profesorul Kazuo Tanaka – directorul ştiinţific ELI-NP dar şi alţi specialişti şi cercetători ştiinţifici.

    Emisiunea va fi transmisă on air şi online, pe www.romania-actualitati.ro, între 13:20 şi 14:00

  • Cum plătim Radioul şi Televiziunea

    Cum plătim Radioul şi Televiziunea

    Pentru că, oficial, se numeşte taxă, abonamentul
    radio-tv, cum i s-a spus, de fapt, tot timpul, a ajuns pe o listă de 102 de
    taxe ce se doreşte a fi eliminate. Un proiect de lege în acest sens se află
    spre grăbită aprobare în Parlament.

    La articolul lV al acestei legi se prevede
    modificarea legii care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor
    publice de radio şi televiziune astfel încât funcţionarea lor să nu mai fie
    finanţată prin acestă taxă-abonament ci prin alocare din bugetul statului. În
    proiect, înainte şi după taxa radio-tv, sunt desfiinţate diverse taxe, de mult
    mai mică amploare şi importanţă. Din toate punctele de vedere măsura
    preconizată, de renunţare la finanţarea serviciilor publice de radio şi
    televiziune prin taxa plătită de beneficiari, ascultătorii, şi adăugarea
    acesteia în povara bugetară, este cel puţin neinspirată. Economic, cheltuiala
    se dublează, prin lipsa taxei şi scoaterea acestor sume dintr-un buget naţional
    ce trebuie alimentat în proporţia corespunzătoare. Taxa respectivă se ridică,
    în prezent, la 6,5 lei, adică mai puţin de 1,5 euro, pe lună. Din aceştia, 4
    lei sunt pentru TVR şi doar 2,5 lei pentru radio. Un alt calcul economic ne
    spune că putem cumpăra, cu cei 2,5 lei plătiţi lunar pentru radioul public, fie
    o pâine obişnuită, fie vreo 3 ţigarete.

    Ne amintim, desigur, carnetele de
    abonat radio pe care poştaşul aplica mici timbre ce demonstrau plata taxei.
    Făceau parte din documentele de bază ale familiei şi erau o mândrie să le poţi
    prezenta, timbrate la zi. Aceste carnete au purtat de-a lungul timpului şi după
    mersul istoriei, fie stema regală, fie stema statului comunist pentru că
    această taxă-abonament există de când funcţionează radioul în România, de când
    s-a înfiinţat Societatea Română de Radiodifuziune, adică din 1928. Nici regimul
    comunist, care avea interesul să-ţi subordoneze propagandistic radioul nu a
    tăiat această legătură dintre publicul ascultător şi instituţia radioului
    public.

    La sfârşitul anilor 80, care au reprezentat şi sfârşitul regimului
    comunist, abonamentul radio-televizor era de 25 de lei pe trimestru, o sumă
    importantă atunci. Asta însemna 8,33 lei pe lună, semnificativ mai mult decât
    se plăteşte în prezent, pentru o ofertă a radioului public infinit mai liberă,
    mai bogată şi mai atractivă.

    Această taxă, de 2,5 lei, în prezent, este departe
    de a fi o plată obişnuită. Ea este un contract moral între ascultători şi
    jurnaliştii Radio România, care nu sunt funcţionari publici ce prestează o
    activitate administrativă ci profesionişti ai comunicării media şi creatori de
    emisiuni, vecine de multe ori cu creaţia artistică.

    Conform legii şi
    principiilor ce guvernează activitatea Radio România, emisiunile radioului
    public informează şi educă, aduc divertisment şi comunicare în familia
    ascultătorilor. Şi, conform studiilor de audienţă, pe o piaţă liberă şi extrem
    de dinamică, ascultătorii posturilor Societăţii Române de Radiodifuziune sunt
    mulţi, sunt cei mai mulţi. Echidistanţa şi profesionalismul sunt principii
    clare ale jurnalismului Radio România. Datorită finanţării prin taxa-abonament,
    criteriul strictei eficieţe economice poate lăsa locul valorii sociale a unor
    subiecte, inclusiv de informare dar mai ales educative şi culturale. Ştirile se
    ascultă mereu la România Actualităţi, România Muzical difuzează muzică
    non-stop, subiectele culturale se găsesc, în primul rând, la România Cultural,
    muzica populară dar şi informaţiile practice se ascultă la Antena Satelor,
    viaţa comunităţilor locale este celebrată la posturile din Bucureşti, Craiova,
    Reşiţa, Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi şi Constanţa dar şi la Chişinău. În
    întreaga lume ascultăm Radio România Internaţional în română dar şi în aromână,
    în arabă şi chineză, în engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, în
    sârbă, rusă şi ucraineană. Să nu uităm, desigur, agenţia RADOR, faimoasele
    orchestre radio şi festivalul lor, RadiRo, târgul de carte Gaudeamus. Toate
    acestea sunt posibile prin plata unui abonament lunar de 2,5 lei. Este un
    abonament familial, un contract moral pentru întreaga familie a Radio România
    care nu poate fi transformat într-o simplă datorie guvernamental-bugetară, cu
    implicaţii asupra independenţei editoriale ce pot fi anticipate.

  • Pusputeari penală andicra di ziariştil’i di la Sky News

    Pusputeari penală andicra di ziariştil’i di la Sky News

    Un găl’inatu jurnalisticu s-alaxi tru un babageanu cavga judiciar cu vazi internaţională. Procurorii ali Direcţiei di Investigare a Infracţiunilor di Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) dit România ahurhira pusputearea penală, cu stepsul ti comunicari di informaţii false, contra a trei membri a pareiil’ei di la postul britanic di televiziune Sky News cari adra reportajul ti un asi minduitu trafic di armati. Izvuri judiciare spun că procurorl’ii va s-cafta audierea a jurnaliştilor britanit, prit una comisii rogatorii internaţionala. Tut cu tut lugursita ca hiindalui una manipulari nitin’isită, pseudo-investigaţia a reporterilor britanit poati sa-u zn’iipseasca securitatea a statului român — cundil’eadza giudicătorl’i di la Curtea di Apel la apofasea di viniri di arestari preventivă a cetăţenilor români protagonişti a reportajlui trucat şi a intermediarlui tra aesta afaceri.




    Pitricut tru hapsani ti 30 di dzale, aeşta dit sonti suntu aflat cabati ca featira infracţiuni di constituire a unal’ei parei infracţionala organizata, nitin’iseari regimlu a armatlor, a barutil’ei şi dimandarea di informaţii false. Ancheta scoasi tru videa că, tru realitate, aşi-dzasa investigaţie jurnalistică nu eara thimil’iusita pi fapti şi lucri alithea, ca s-ma multu eara adrati dit iniţiativa a ziariştilor, cari parastisira ca hiindalui cadealithea date şi informaţii false. Aeşta ghio taha stea că protagoniştil’i a scenetal’ei dit păduri nu eara traficanţa di armati, ca masi oamin’i cu zanatea tra chiniyi, a deapoa armatli filmate li avea legal. Ma multu, a asi-dzaslor traficanţa la si cafta maxus, tu dzuua di 31 di alunar, cându fu filmat reportajlu, să zburasca româneaşti, aca limba a lor maternă easti maghiara, şi s-greasca replit dimandati di jurnaliştil’i britanit.




    Tra tuta prestaţia actoricească, el’i vrea s-loa, uidisitu cu marturisirli a lor isisi, dauă n’il’i di euro. Tut pirmithlu easti cu ahât ma lavosu cu cât Sky News eara lugursitu ca hiindalui un izvur di pistipseari, a deapoa rigoarea a jurnaliştilor britanit easti totna yilipsita cu tin’ie di ma tinira presă libiră dit România. Reportajlu fu priloat di mass-media dit alte vasilii, a deapoa faptele prezentate, spun procurorl’i, scoasira tru migdani em sentimente reprobatoare contra ali Românie, em di insecuritate tru arada a românilor.




    Una vasilie nu poati s-hiba agudită fără s-aiba lucri salami — feati timbihi premierlu Dacian Cioloş, chiro tru cari ministrul ali Justiţie, Raluca Prună, spusi că statlu român ari borgea s-da apandasi. Aca agiumsi cu paltarli pi stizma, sum dalga di stepsuri mutrindalui nitin’isearea a nai cama elementarilor normi deontologhiti, em a postului di televiziune Sky News, em a autorlui ti adra reportajlu, Stuart Ramsay, spunu ma largu că reportajlu easti alithea, ama relatări concordanti di Londra spun că nu pot sa-şi candaseasca niti barimu publiclu captiv.




    Autor: Bogdan Matei


    Armanipsearea: Tascu Lala




  • Gala Premiilor AJTR

    Gala Premiilor AJTR

    Înfiinţată în 1958, Asociaţia Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism recompensează, anual, cele mai bune producţii media în domeniul turismului din România şi din spaţiile locuite compact de români. La ediţia a XXI a Galei Asociatiei, desfasurată la Bucureşti, au fost acordate peste 20 de premii.



  • Jurnal românesc – 30.10.2015

    Jurnal românesc – 30.10.2015


    Magistraţii români au confirmat, vineri, cererea Parchetului General de redeschidere a urmăririi penale împotriva fostului preşedinte Traian Băsescu pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în dosarul răpirii jurnaliştilor români în Irak. Instanţa a constatat ca rămasă fără obiect cererea de redeschidere a urmăririi penale faţă de Vasile Blaga, ministrul de Interne la acea vreme. Dosarul a fost deschis după ce fostul lider PRM, Corneliu Vadim Tudor, a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak în 2005. În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmaţiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, şi anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliştilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autorităţile de la Bucureşti ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul Serviciului de Informatii Externe şi cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 – 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu de faptul că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak şi suma reală plătită răpitorilor. Fostul preşedinte neagă ferm acuzaţiile.



    Rata şomajului s-a situat, în septembrie, la 6,8%, nivel identic cu cel din luna precedentă, dar în creştere cu 0,1% faţă de cel înregistrat în luna septembrie 2014, arată datele Institutului Naţional de Statistică publicate vineri. Potrivit sursei citate, rata şomajului pentru bărbaţi este de 7,9%, cu 2,5 puncte procentuale mai mare decât cea a femeilor. Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,7% pentru luna septembrie 2015. Datele INS relevă că numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 77,1% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2015.



    Fostul şef al Securităţii din timpul evenimentelor din decembrie 1989, generalul Iulian Vlad, a făcut, joi, primele declaraţii publice, după 26 de ani, în legătură cu împrejurările în care a fost răsturnat regimul comunist. El a participat la o Conferinţă cu tema «1989 – Adevăr şi manipulare», organizată de Universitatea “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu..Vlad a spus ca el şi generalul Stefan Guşe, şeful Statului Major al Armatei, nu au fost cooptaţi în ceea ce s-a numit “Cupola”, adică Consiliul Frontului Salvarii Nationale (CFSN), pentru că nu faceau parte din aceeaşi grupare, scrie Adevarul. Iulian Vlad (84 de ani) a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru evenimentele din decembrie 1989, din care a executat patru ani la Penitenciarul Jilava.


    .


    Averile celor mai înstăriţi 300 de români se încadrează între 16 milioane de euro si 1,5 miliarde de euro, potrivit celei de-a XIV-a ediţii a “Top 300 Capital”, lansată joi. Pentru al doilea an consecutiv Ion Tiriac ocupă primul loc în clasamentul celor mai bogaţi români, cu o avere de 1,5 miliarde de euro. În topul primilor zece clasaţi s-au produs însă modificări majore de la un an la altul. Poate cea mai importantă este devansarea lui Ioan Niculae de pe poziţia secundă de către fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl, doi antreprenori. Supranumit “regele mallurilor”, Iulian Dascălu a cunoscut cea mai spectaculoasă ascensiune, urcând cinci poziţii în clasament. Si, tot din domeniul imobiliarelor, îl regăsim în top 10 pe George Becali.




  • Libertatea presei

    Libertatea presei

    Libertatea presei la nivel mondial a
    atins în 2014 cel mai scăzut nivel din ultimii zece ani, releva raportul anual
    publicat de organizaţia pentru apărarea drepturilor omului Freedom House, în
    apropierea Zilei Mondiale a
    Libertăţii Presei, marcată anual pe 3 mai. In document se arată că anul trecut jurnaliştii s-au confruntat cu o
    intensificare a presiunilor venite din toate părţile.

    Potrivit Freedom House,
    guvernele folosesc legile în domeniul securităţii şi al luptei anticorupţie ca
    pretext pentru a face să tacă vocile critice, grupurile de presiune şi
    grupările delincvente recurg la tactici din ce în ce mai scandaloase pentru a-i
    intimida pe ziaristi, iar proprietarii de media încearcă să manipuleze
    conţinutul informaţiilor pentru a le servi intereselor lor politice sau
    economice. Dintre cele 199 de ţări şi teritorii incluse în raport, 63 au fost
    calificate drept ‘libere’ pentru media de informaţii, în timp ce 71 au fost
    descrise ca ‘parţial libere’, iar 65 ‘private de libertate’. România continuă
    să rămână printre statele cu presă parţial liberă şi ocupă poziţia 84.

    În mesajul său, preşedintele român Klaus Iohannis a scris că
    rolul mass-media este esenţial în apărarea interesului public. El a subliniat că o presă liberă contribuie la
    consolidarea democraţiei şi la dezvoltarea unei societăţi prospere. Si şeful
    diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan Aurescu, a afirmat că o presă liberă este ‘cheia’ pentru o societate
    democratică funcţională. Ministrul consideră ca în data de 3 mai ar trebui să
    fie adus un omagiu jurnaliştilor care dovedesc că ‘stiloul este o armă mai
    puternică decât cenzura sau intimidarea’.

    El a amintit de jurnaliştii,
    bloggerii, ziariştii de publicaţii satirice care au ajuns într-un mod
    inacceptabil ţinte şi chiar victime pentru că şi-au exercitat dreptul
    democratic la liberă exprimare.

    În unele state ale lumii, jurnaliştii sunt
    supuşi intimidării, cenzurii sau riscă închisoarea pentru curajul de a se
    exprima. Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, afirma că
    libertatea presei este ‘sub asediu’, iar meseria de jurnalist poate fi una
    ‘periculoasă’. Potrivit diplomatului american, în 2014, cel puţin 60 de
    jurnalişti au fost omorâţi şi mulţi alţii răniţi, hărţuiţi, arestaţi sau
    ameninţaţi.

    Pe de altă parte, Clubul Român de Presă a atras atenţia că media din România se
    confruntă şi în acest an cu agravarea problemelor interne şi cu efectele
    existenţei într-un mediu economic ostil, context care nu permite redresarea în
    2015. In opinia CRP, dincolo de problemele economice, liderii editoriali
    trebuie să reflecteze la soluţii pentru rezolvarea crizei de identitate pe care
    o traversează majoritatea redacţiilor, iar una dintre aceste soluţii este
    redescoperirea şi susţinerea fără rezerve a jurnalismului de calitate, creativ
    şi de substanţă.

  • Charlie şi Ahmed

    Charlie şi Ahmed

    Asasinatul de la redacţia Charlie Hebdo din Paris este o oglindă care ni se pune în faţă, dur şi dramatic, după ce, mult timp, am refuzat să o privim. Din păcate, nimic din ce se întâmplă, şocant, în ultimul timp nu este nou şi neprevăzut. Parisul este o ţintă predilectă a teroriştilor mânaţi de orice idee nebună. Nu este prima dată când o publicaţie franceză este victima unei acţiuni teroriste şi nici redacţia Charlie Hebdo nu este atacată pentru prima oară. Mai mult, curajoşii editorialişti ai îndoliatei gazete au prevăzut, cu zâmbetul pe buze, că nu se va fi terminat luna ianuarie şi ceva cumplit are să se întâmple.



    Chiar în ziua asasinatului terorist, şeful redacţiei, desenatorul Charb, publica o imagine în care personajul său, teroristul islamist, dă o replică observaţiei că încă nu sunt atentate în Franţa: Staţi un pic, scrie caricatura cu degetul ridicat, avem timp până la sfârşitul lui ianuarie să ne transmitem urările. De fapt, lor, jurnaliştilor, nu li s-a mai dat răgaz nici măcar până la sfârşitul zilei respective. O premoniţie de o exactitate cutremurătoare. De multe ori, un desen satiric, caricatură cum o mai numim noi, deşi cei care o ştiu să aprecieze genul îl numesc editorial grafic, spune mai mult decât o mie de fotografii şi zece mii de cuvinte. Iar Charlie Hebdo este o legendă a comunicării prin satiră grafică, un monstru sacru al sugestiei vizuale, un templu al marilor spirite şi nume ale umorului grafic. La Charlie Hebdo nu au murit numai caricaturiştii, ci mulţi dintre cei care făceau posibilă apariţia săptămânală a acestei publicaţii simbol a libertăţii de expresie. Au fost ucişi redactori şi scriitori, a fost ucis Mustapha, corectorul îndrăgostit de limba şi literatura franceză, a căzut sub gloanţe şi persoana care avea complicata sarcină să fie curat într-o redacţie ca un vulcan, au fost împuşcaţi mortal doi poliţişti care asigurau paza jurnaliştilor ameninţaţi.



    Singurele imagini din timpul atacului ne arată – dacă aveţi puterea de a privi aşa ceva – cum unul dintre terorişti îl împuşcă pe poliţistul Ahmed mai uşor decât omori un om în jocurile pe calculator. Din păcate nici izbucnirea aceasta de cruzime nu este străină zilelor noastre.



    Ultima lună ne-a adus valuri de decapitări cu sânge rece, mai ales în zonele în care bântuie spiritul aşa zisului Stat islamic şi nici faptul că musulmani cad victime ale violenţei în numele islamului nu mai constituie o noutate. Continuarea acestei stări de fapt demonstrează că decidenţii nu înţeleg ce se întâmplă, că nu sunt aproape de soluţia problemelor şi nu au nici o formulare lizibilă a problemei. Nu trebuie să fii specialist ca să te întrebi cum de practicanţi ai extremismului violent ajung sa se mişte liber cu armament de luptă în mână, prin mijlocul Parisului. Şi nici faptul că o ţintă evidentă, beneficiară a protecţiei poliţieneşti, este distrusă cu atâta uşurinţă şi teribilă eficienţă. Jeanette Bougrab, partenera lui Charb, cel căzut la datorie în redacţia Charlie Hebdo, constată că în timp ce ea a fost în marile zone de conflict, în Yemen, Pakistan şi Afganistan şi nu a păţit nimic, partenerul său a fost ucis la Paris, în mijlocul redacţiei prestigioasei publicaţii pe care o conducea.



    Situaţia este extrem de complexă cu atât mai mult cu cât conflicte pe care Europa de Vest le credea îndepărtate explodează în capitalele marilor puteri ale istoriei, în oraşele simbol ale civilizaţiei umane actuale. Şi oameni născuţi şi crescuţi în lumina democraţiei sunt atraşi de sângeroasa aventură a fundamentalismului religios, departe de raţiune şi umanism.

  • Jurnal românesc – 12.06.2014

    Jurnal românesc – 12.06.2014

    Candidatura municipiului Iaşi la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021 a fost lansată, miercuri, la Bruxelles, în cadrul unui eveniment organizat de Ambasada României din Belgia şi Institutul Cultural Român din Bruxelles, cu sprijinul filialei Asociaţiei Municipiilor din România. În acelaşi cadru, a fost lansată şi ediţia a doua a Festivalului Internaţional al Educaţiei (FIE) 2014, care va avea loc la Iaşi în perioada 20 – 29 iunie. Evenimentul se adresează atât publicului din România, cât şi celui din ţări vecine, Republica Moldova şi Ucraina, precum şi publicului european.



    In oraşul Bălţi din Rep.Moldova va avea loc sâmbătă 14 iunie deschiderea celei de-a V-a ediţii a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români”. Evenimentul, care se va încheia pe 15 iunie, se va desfăşura în Aula Universităţii Alecu Russo” în prezenţa unor oficiali de la Chişinău şi Bălţi, precum şi a unor oficialităţi din România. Vor participa jurnalişti de limba română din Rep. Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Grecia, Albania, Italia şi Spania. Lucrările Congresului se vor desfăşura sub genericul Noile Media — Jurnalism — Comunitate”.



    Fondurile de pensii private din România au obţinut randamente mai mari decât fondurile mutuale de obligaţiuni în ultimul an, ajutate de schimbarea metodei de evaluare a titlurilor de stat în portofoliu şi de investiţiile în acţiuni. Fondurile mutuale de obligaţiuni pot fi considerate instrumentul de investiţii cel mai apropiat de fondurile de pensii private, luând în calcul dimensiunea mare a activelor, dar şi investiţiile pe care acestea le fac preponderent în titluri de stat, la fel ca fondurile de pensii private.



    Persoanele care nu au mai avut o afacere proprie pot înfiinţa gratuit o microîntreprindere, indiferent de vârstă, graţie legii pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor, adoptată miercuri de Camera Deputaţilor. Potrivit noului act normativ este eliminată condiţia de vârstă maximă de 35 de ani pentru a permite accesul la facilităţile acordate persoanelor aflate la prima afacere. Totodată legea prevede scutirea de la plata contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariaţi, angajaţi pe o perioadă nedeterminată. De asemenea, Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de afaceri şi Turism poate acorda întreprinzătorului o alocaţie financiară nerambursabilă, reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10 mii de euro din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri pentru care acesta face dovada surselor de cofinanţare.



    Ministerul de Externe de la Bucureşti atenţionează cetăţenii români care călătoresc în Brazilia că astăzi au loc proteste ale sindicaliştilor de la mijloacele de transport din subteran, din Sao Paulo. De asemenea, în contextul inundaţiilor înregistrate în ultima perioadă, au fost suspendate circuitele din zona Foz de Iguacu şi Santa Catarina. MAE recomandă cetăţenilor români să consulte site-urile de specialitate înainte de a efectua o deplasare pe teritoriul acestui stat.