Radio România Internațional

Tag: justitie

  • Raportul MCV pentru România

    Raportul MCV pentru România

    Preponderent pozitiv, dar … e loc de mai bine! Raportul Comisiei Europene privind progresele României în materie de combatere a corupţiei şi reformare a justiţiei consemnează eforturile şi rezultatele în principal bune ale autorităţilor de la Bucureşti, până nu demult criticate, în cel mai bun caz, pentru inerţie.



    De altfel, ministrul de resort, Robert Canzanciuc, spune că acest raport, pe 2014, este cel mai bun din ultimii cei aproape opt ani de când România, devenită membră a Uniunii Europene, este monitorizată prin intermediul aşa-numitului Mecanism de Cooperare şi Verificare. Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii sunt premiantele anului trecut. Au fost luate în considerare marile dosare de corupţie instrumentate, care s-au soldat cu arestarea unor nume sonore din administraţie şi politică, dar a contat şi modul în care aceste instituţii au rezistat presiunilor politice.


    Ministrul Cazanciuc: Rezultatele impresionante ale instituţiilor din sistemul judiciar în lupta anticorupţie, Înalta Curte, ANI, DNA, Ministerul Public, în ansamblul său, sunt marcate ca atare. Este remarcat, de asemenea, CSM-ul, care a apărat independenţa sistemului judiciar, prin reacţii la toate atacurile exercitate asupra judecătorilor, procurorilor şi asupra, în general, a instituţiilor.”



    Foarte criticat în raportul Comisiei Europene rămâne, în schimb, Parlamentul, arătat cu degetul pentru blocarea unor anchete penale împotriva unor aleşi, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticorupţie şi tergiversarea adoptării unor acte normative care să ajute justiţia.



    Într-o reacţie imediată, preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea, s-a declarat de acord cu o procedură simplificată de ridicare a imunităţii parlamentare. Cu o condiţie, însă: Trebuie să eliminăm necesitatea de a mai discuta sau nu în Parlamentul României ridicarea imunităţii. Eu personal sunt de acord, dar nu putem să facem acest lucru fără o revizuire a Constituţiei.”



    În consecinţă, mai este, încă, de lucru pentru a asigura evoluţia ireversibilă a reformelor în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei, în primul rând spre beneficiul societăţii româneşti şi a cetăţenilor săi — după cum spunea preşedintele ţării, Klaus Iohannis.



    De altfel, miercuri, în chiar ziua publicării raportului, acesta a chemat la consultări reprezentanţii partidelor parlamentare. Cu toţii şi-au exprimat disponibilitatea de a susţine simplificarea procedurilor în cazul cererilor de încuviinţare a reţinerii, arestării sau percheziţionării parlamentarilor. Următorul raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare va fi prezentat peste aproximativ un an. România are, deci, răgazul necesar să dea curs recomandărilor Comisiei Europene.

  • Ti justiţie, tru naulu mandat prezidenţial

    Ti justiţie, tru naulu mandat prezidenţial

    Sistemlu judiciar dit România feati jgl’oati ninti tru optul’i an’I dit soni, di cându easti tru lucru monitorizarea ali Comisie Europena prit Mecanismul di Cooperari şi Verificari, spusi prezidentul Klaus Iohannis, cari cumandusi prota andamusi di lucru a Consiliului Superior ali Magistratura di candu agiumsi pi ipotisi. Caplu a statlui lugurseasti că România lipseasti s-hiba fapta isapi cu obiectivitati s-că vini oara ca aestă monitorizari să s-bitiseasca.



    Klaus Iohannis: Un ditru protl’I scupadz a sistemlui judiciar lipseasti s-hiba scutearea a Mecanismului di Cooperari şi Verificari. Tra bagarea tru practico a alustui scupo, tuti instituţiile dit justiţie, ama şi parlamentul şi putearea executivă lipseasti să-ş da concursul ti furn’ia ca atumtea când actualu CSM şi actualu parlamentu va ş-bitiseasca mandatili s-putem sa spunem ca featim deadun un lucru cu hairi.” Iohannis nica spusi ca easti ananghi tra sa u tana justiţia independentă, axizită, cu giudicători şi procurori tin’isit. Caplu a statlui deadi curayiu a magistraţlor s-nu hiba aspareaţ şi s-ducă lucurlu ma largu, asiguripsindalui că va la hiba un partener tin’isitu.



    Prezidentul ali Analta Curti di Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, lugurseasti că monitorizarea ali Comisie Europena lipseasti s-hiba tanuta tru idyea scara, acă aest lucru va u ţana Romania largu di spaţiul Schengen, toradioară.


    Livia Stanciu: Dit a mea videală lipseasti s-tanem ma largu tru lucru MCV tra atea că ari nica multa scupadz ti nu suntu bitisit, ti nu suntu bagat tru practico”.



    Naulu prezidentu a Consiliul Superior ali Magistratura, aleaptu, marta, Marius Tudose (pi lilichia di 42 di an’i) dimanda că ş-pripuni crişterea eficienţal’ei şi calitatea a actului di justiţie. El parastisi si ndoi scupadz: ”Protlu scupo ti lu avem noi tora va s-hiba s-adram planlu di misuri, după ti va s-fatem isapea tra raportul mutrindalui Mecanismului di Coopearari şi Verificari. Doilu scupo ti lipseasti s-hiba bagt tru lucru, şi io lu am tru minti, easti ca ti nai cama multu doi mesi di dzali s-niintăm pripunirli a noastri atea turlie ca ministurlu ali justiţie s-nchiseasca alaxerli tra nomurli ali justiţie.” Tudose hiritisi habarea fapta di prezidentul Klaus Iohannis, cari spusi că va s-cilastaseasca ca, em CSM, em Analta Curti di Casaţie şi Justiţie şi Ministerlu Public s-aibă ndreptul di iniţiativă legislativă.



    Tru bitisita a alustui mes, executivlu di Bruxelles ari tru umuti s-tipuseasca un nau raportu tru atea ti muitreasti evoluţia a sistemlui judiciar dit Romania. Ministurlu ali Justiţie, Robert Cazanciuc, declara tru andamusea di lucru di la CSM că ari nadia ca aestu raportu s-hibă hairlaticu, nica si s-agiunga la thimel’ilu tra aderarea ali Românie la Schengen. Pruvidzută tra 2011, intrarea ali Romanie tru spaţiul Schengen fu amânată multi ori arada, di furn’ia ca nascanti stati membre s-ncuntrara, a deapoa nica si caftara reformi ma ahandoasi tru justiţie ica şi ma multa hairlatica tru alumta contra ali arusfeti.



    Armanipsearea: Tascu Lala

  • Despre justiţie, în noul mandat prezidenţial

    Despre justiţie, în noul mandat prezidenţial

    Sistemul judiciar din România a înregistrat progrese majore în ultimii opt ani, de când se află sub monitorizarea Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, a spus preşedintele Klaus Iohannis, care a condus prima sedinta a Consiliului Superior al Magistraturii de la preluarea mandatului. Şeful statului consideră că România trebuie să fie evaluată cu obiectivitate si că este timpul ca această monitorizare să ia sfârşit.



    Klaus Iohannis: Unul dintre obiectivele majore ale sistemului judiciar trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, toate instituţiile din justiţie, dar şi parlamentul şi puterea executivă trebuie să-şi dea concursul pentru ca atunci când actualul CSM şi actualul parlament îşi termină mandatele să putem bifa împreună această reuşită.”



    Iohannis a mai vorbit despre nevoia de a menţine justiţia independentă, competentă, cu judecători şi procurori oneşti. Şeful statului i-a încurajat pe magistraţi să nu se lase intimidaţi şi să îşi continue munca, asigurându-i că le va fi un partener loial.



    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, consideră că monitorizarea Comisiei Europene trebuie menţinută, chiar dacă acest lucru ar ţine Romania departe de spaţiul Schengen, deocamdată. Livia Stanciu: Din punctul meu de vedere, încă se impune menţinerea MCV pentru că sunt încă multe obiective care nu sunt finalizate”.



    Noul presedinte al Consiliul Superior al Magistraturii, ales, marti, Marius Tudose (42 de ani) a anunţat că îşi propune creşterea eficienţei şi calităţii actului de justiţie. El a prezentat si cateva obiective: ”Principalul obiectiv pe care noi îl avem acum ar fi să facem planul de măsuri, după ce vom analiza raportul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Al doilea obiectiv care ar trebui atins, şi eu mi-l propun, este ca în maximum două luni de zile să înaintăm propunerile noastre în vederea iniţierii de către ministrul justiţiei a modificării legilor justiţiei.”



    Tudose a salutat anunţul făcut de preşedintele Klaus Iohannis, care a spus că va milita ca, atât CSM, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Ministerul Public să aibă drept de iniţiativă legislativă.



    La sfârşitul acestei luni, executivul de la Bruxelles ar urma să publice un nou raport în ceea ce priveşte evoluţia siemului judiciar din Romania. Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat la şedinţa CSM că speră ca acest raport să fie unul bun, care să stea la baza aderării României la Schengen. Prevăzută pentru 2011, intrarea Romaniei in spaţiul Schengen a fost amânată repetat, din cauza opozitiei unor state membre, care au cerut reforme mai profunde în justiţie şi intensificarea luptei anticoruptie.

  • Noi acţiuni anticorupţie

    Noi acţiuni anticorupţie

    Creată, în urmă cu aproape un deceniu, ca avanpost în lupta cu ceea ce pare a fi boala incurabilă a administraţiei româneşti, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este, fără îndoială, un uriaş câştig instituţional. Dacă înainte era percepută ca o entitate aproape inutilă, ce-şi administrează deficitar dosarele deschise, şi aşa puţine, DNA a reuşit, în ultimii doi, trei ani, să închidă gura contestatarilor săi.



    Faptul că a luat la puricat administraţia, până la etajele superioare, şi că a repurtat victorii memorabile în sălile de judecată, cum ar fi cea în faţa unui fost premier, social-democratul Adrian Năstase, i-au creat imaginea unei instituţii capabile să-i scoată la suprafaţă pe toţi funcţionarii corupţi. Fără excepţie. Ultimul politician cu pretenţii prins în plasa procurorilor anti-corupţie este preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Cristinel Bîgiu, arestat preventiv pentru 30 de zile, pentru luare de mită. El a fost prins în flagrant, în timp ce primea 50 de mii de lei (circa 11 mii de euro) de la un om de afaceri căruia îi facilitase obţinerea unui contract cu bani publici, fără licitaţie.



    În acelaşi dosar a fost reţinut şi finul lui Bîgiu, acuzat, la rându-i, de complicitate la luare de mită, fiindcă a intermediat tranzacţia. Totuşi, cazul construit de procurorii anti-corupţie pe numele preşedintelui Consiliului Judeţean Buzău e departe de a intra la capitolul capturi răsunătoare. El vine, mai degrabă, în trena marilor dosare ce au explodat în ultimele luni şi care dau, cu adevărat, măsura eficienţei DNA, pe de-o parte, dar şi a răspândirii molimei — corupţia – , pe de alta.



    În dosarul Microsoft, de exemplu, sunt cercetaţi nu mai puţin de nouă foşti miniştri, din guvernări diferite, şi oameni de afaceri ale căror averi au multe zerouri. Procurorii susţin că prejudiciul, estimat la zeci de milioane de euro, s-a ascuns în spatele unor contracte cu licenţe IT, ce erau destinate sistemului de educaţie.



    Zeci de milioane de euro ar fi gaura provocată în buget şi în dosarul în care a fost reţinută şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, şi în care este cercetat deputatul Marko Atilla. Lui Bica i se impută că, în 2011, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren aflat la periferia capitalei.



    De astfel de dosare, cu nume grele şi în care sunt vehiculate sume ameţitoare, a dus lipsă justiţia în ultimii 25 de ani, după ce România a spus adio comunismului. Totuşi, mai bine mai târziu decât niciodată, căci României îi lipsesc multe, nu, însă, şi corupţii. Pe toate palierele, la toate nivelele.

  • Retrospectiva săptămânii 16.11 – 22.11.2014

    Retrospectiva săptămânii 16.11 – 22.11.2014

    Castigator surpriza al alegerilor prezidentiale din Romania



    O mare surpriză s-a consemnat în turul doi al alegerilor prezidenţiale din România, din 16 noiembrie – victoria detaşată, la o diferenţă de aproape 9 procente, a candidatului Alianţei Creştin Liberale, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, în fata candidatului PSD — UNPR- PC, premierul Victor Ponta, cotat principalul favorit. Neaşteptată a fost prezenţa masivă la urne a românilor, 64,10%, cea mai ridicată din ultimii 18 ani. Numărul mare al românilor din diasporă, aproape 380 de mii, care s-au prezentat la vot în turul doi a reprezentat o surpriză plăcută. In schimb, cozile kilometrice cu români aşteptând, în frig sau ploaie, în faţa ambasadelor şi consulatelor din mai multe oraşe europene pentru a vota, au constituit o surpriză neplacută. Curtea Constituţională a validat, vineri, alegerea lui Klaus Iohannis în funcţia de şef al statului. El va fi cel de-al patrulea preşedinte al României de la Revoluţia din 1989. Actualul primar la Sibiului va prelua funcţia după 21 decembrie, când expiră mandatul preşedintelui în funcţie, Traian Băsescu.




    Efectele eşecului organizatoric al alegerilor pentru românii din diasporă



    Deficienţele înregistrate în organizarea în străinatate a alegerilor prezidenţiale nu au ramas fără consecinţe. Ele au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlatean, după primul tur de scrutin, şi a înlocuitorului său, Teodor Melescanu, după turul doi, ambii asumându-şi responsabilitatea dar acuzand legislaţia electorală în vigoare, prea rigidă, şi care nu ar fi permis deschiderea de noi secţii. Eşecul organizatoric de la secţiile votare din străinătate a obligat Parlamentul de la Bucureşti să reia discuţiile despre modificarea legislaţiei electorale. Pe de alta parte, joi, Parchetul General a anunţat începerea urmăririi penale în cazul modului cum autorităţile cu atribuţii în domeniu au asigurat dreptul la vot pentru românii din afara granitelor. Parchetul a primit numeroase sesizări îndreptate împotriva unor miniştri şi reprezentanţi ai autorităţilor, care, în opinia petiţionarilor, au avut atribuţii în organizarea celor doua scrutine.





    Mai mulţi senatori şi deputaţi români au rămas fără imunitate pentru ca justiţia să-şi poată spune cuvântul în legătură cu acuzaţiile care planează asupra lor privind diverse cazuri de corupţie sau incompatibilitate



    Camera Deputaţilor de la Bucuresti a votat, marţi seara, în cvasiunanimitate, pentru respingerea unui proiect legislativ privind graţierea şi amnistierea. Depus în urma cu aproape un an, proiectul a suscitat proteste vehemente din partea societăţii civile. Pe de altă parte, în urma votului acestei Camere, deputaţii Ion Diniţă – PC, Ioan Adam – PSD şi Mircea Roşca — PNL , acuzaţi de acte de coruptie, au rămas fără imunitate parlamentară. Ulterior, instanţa Supremă a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Ioan Adam si Mircea Rosca, respectiv cercetarea în libertate, sub control judiciar a lui Ion Diniţă. Pe de altă parte, în Senat s-a votat ridicarea imunităţii în cazul a doi parlamentari acuzaţi în dosarul Microsoft — social-democrata Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, de la UNPR. Dosarul priveşte alocarea de licenţe IT pentru şcoli. Preşedintele Traian Băsescu a dat şi el avizul pentru urmărirea penală a fostului ministru liberal Cristian David, acuzat de procurori că ar fi primit mită.




    Premieră în istoria judiciară a României post-comuniste, unui procuror-şef în funcţie i s-a deschis dosar penal



    Şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alina Bica, a fost reţinută într-un dosar în care DNA o acuză de abuz în serviciu. Infracţiunea ar fi fost comisă în perioada în care şefa DIICOT era subsecretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membră a unei comisii care se ocupa de restituiri de terenuri. Ei i se impută că, în 2011, împreună cu doi colegi de comisie, şi ei cercetaţi, ar fi înlesnit plata unor despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 13 hectare de la periferia capitalei. Prejudiciul adus statului ar fi de peste 62 de milioane de euro.




    Rusia este invitatul de onoare a celei de a 21-a editii a Târgului internaţional de carte de la Bucureşti



    La Bucureşti se desfaşoară până duminica a 21-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură. Peste 300 de edituri româneşti şi străine, tipografii, instituţii de învăţământ şi institute culturale prezintă cărţi pentru toate gusturile. Invitatul de onoare al ediţiei 2014 este Federaţia Rusă. 17 scriitori, critici literari şi jurnalişti ruşi vor avea lansări şi prezentări de carte, sesiuni de autografe şi dezbateri. Vizitatorilor li se oferă 750 de evenimente editoriale – număr record în istoria târgului. La această ediţie a Târgului menţionăm şi lansarea a volumului bilingv Depărtările nu ne vor despărţi niciodată/Distance will never come between us, alcătuit pe baza interviurilor şi a declaraţiilor, a fotografiilor ascultătorilor RRI din aproape 20 de ţări, care au câştigat Marile Premii ale concursurilor de cultură generală organizate de Radio România Internaţional din 1995 încoace.




    2014 a fost unul bun pentru nationala de fotbal a Romaniei



    Naţionala de fotbal a României a câştigat ultimul meci din 2014, amicalul de la Bucureşti cu Danemarca, cu scorul de 2-0. In urma acestui rezultat echipa va urca, luna aceasta, pe locul 15 în clasamentul FIFA, cea mai bună clasare din septembrie 2008 încoace. După 1-0 cu Grecia şi 2-0 cu Finlanda, ambele în deplasare, şi, respectiv, 1-1 cu Ungaria şi 2-0 cu Irlanda de Nord la Bucureşti, naţionala ocupă primul loc în Grupa F a preliminariilor. În ultimii doi ani, România a recuperat 42 de locuri în ierarhia FIFA, după ce, în septembrie 2012, se afla pe poziţia a 57-a, cea mai slabă din istorie. Cea mai bună clasare a României în clasamentul FIFA s-a înregistrat în septembrie 1997, locul 3.

  • Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Retrospectiva săptămânii 17.08 – 23.08.2014

    Executivul de la Bucureşti aprobă două proiecte de lege privind amnistia fiscală


    Guvernul român a aprobat proiectele de lege privind amnistierea pensionarilor şi a mamelor care au primit sume necuvenite din vina funcţionarilor. 30 de mii de pensionari şi 12.500 de femei vor beneficia de prevederile celor două acte normative. Ministrul muncii, Rovana Plumb, a precizat că această măsură se aplică tuturor pensionarilor aflaţi în sistem până la data intrării în vigoare a legii. În schimb, cei care au înşelat statul şi au depus declaratii false sau documente neconforme cu realitatea pentru a obţine mai mulţi bani vor fi obligaţi să returneze sumele în maximum 3 ani. Este cazul a peste 9500 de pensionari. Nici mamele pentru care debitul rezultă din culpa exclusivă a acestora nu vor fi scutite de la restituirea sumelor încasate necuvenit.



    Oficiali americani vizitează baza militară de la Deveselu


    O delegaţie a Congresului SUA a vizitat baza militară de la Deveselu, din sudul României, unde vor fi instalate elemente ale scutului american antirachetă. Prezent la Deveselu, ministrul Apărării naţionale, Mircea Duşa, l-a asigurat pe însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti, Dean Thompson, că lucrările de infrastructură pe care partea română s-a angajat să le efectueze se desfăşoară conform programului. Mircea Duşa(Track): “Suntem în grafic, şi partea americană şi partea română. I-am informat pe reprezentanţii Congresului că lucrările edilitar gospodăreşti aferente obiectivului acesta vor fi finalizate în cursul acestui an, astfel încât la anul baza să devină operaţională.” România a acceptat instalarea pe teritoriul său a acestei baze, care va deveni operaţională în 2015, pentru a fi protejată de eventuale atacuri cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune. Componente ale sistemului american de apărare vor fi instalate şi în Polonia şi Turcia.



    A început cursa pentru alegerile prezidenţiale din România


    Preşedintele Partidului Mişcarea Populară(pro-prezidential, de opozitie), Elena Udrea, este candidatul acestei formaţiuni la alegerile prezidenţiale din România, din luna noiembrie. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că o susţine fără rezerve pe Udrea, fost ministru, pentru cea mai înaltă funcţie din stat. Anterior, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi al Justiţiei, cel care fusese propus iniţial candidat de PMP, a anunţat că va intra în competiţie ca independent şi părăseşte partidul. El a explicat că a luat această decizie după ce a fost contestat de mai multe voci din interiorul PMP. Sondajele îl dau ca favorit la alegerile din noiembrie pe premierul social-democrat Victor Ponta, în timp ce principalul său contracandidat se anunţă a fi actualul primar al Sibiului şi liderul liberalilor, Klaus Iohannis. Acesta va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, formată din PNL şi PDL. Aspiranţi la funcţia supremă, dar cu şanse mai mici, sunt fostul premier liberal Călin Popescu-Tăriceanu dar şi eurodeputata PDL Monica Macovei.



    Fostul premier Adrian Năstase părăseşte penitenciarul


    Fostul premier social-democrat Adrian Năstase a fost eliberat condiţionat, joi, din penitenciarul unde ispăşea o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni de închisoare, rezultată în urma contopirii sentinţelor primite în două celebre dosare de corupţie. Năstase a fost încarcerat în două rânduri şi a efectuat aproximativ o treime din pedeapsă. Saga judiciară a celui care a condus executivul în perioada 2000-2004 a început, practic, după pierderea cursei electorale pentru funcţia supremă, în urmă cu 10 ani, în favoarea actualului preşedinte Traian Băsescu. Ca şi omul politic şi de afaceri Dan Voiculescu, fondatorul PC, recent închis pentru spălare de bani, Adrian Năstase s-a considerat în permanenţă o victimă a regimului Băsescu. Totuşi, Năstase a fost perceput, inclusiv de către magistraţii Curţii Supreme care l-au condamnat, drept un simbol al corupţiei politice la nivel înalt.



    A fost trimis în judecată al doilea torţionar acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă


    Torţionarul Ion Ficior, acuzat de crime împotriva umanităţii comise în perioada comunistă, a fost trimis în judecată. El a condus colonia de muncă de la Periprava în perioada 1958 -1963 şi, conform procurorilor, ar fi instituit şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv şi inuman, care a dus la moartea a 103 detinuţi politici. Ion Ficior este al doilea fost şef de închisoare comunistă judecat în Romania. Anterior, Alexandru Vişinescu, fost comandant al închisorii din Râmnicu Sarat, a fost trimis în judecată fiind acuzat, la rândul său, de crime împotriva umanităţii. Ion Ficior şi Alexandru Vişinescu se numără printre cei 35 de torţionari identificaţi de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, acuzaţi de comiterea de crime şi abuzuri contra deţinuţilor politici.



    Trei echipe româneşti de fotbal au evoluat în partidele tur în play-off-ul cupelor europene


    Campioana Romaniei la fotbal, Steaua Bucuresti, a învins, pe teren propriu, cu scorul de 1-0, pe Ludogoreţ Razgrad, din Bulgaria, în prima manşă din play-off-ul Ligii Campionilor. Dacă trece de bulgari, Steaua va juca, la fel ca anul trecut, în grupele Ligii Campionilor, iar dacă pierde calificarea va fi înscrisă în grupele Ligii Europa. În play-off-ul celei de a doua competitii continentale, Astra Giurgiu (sud), a furnizat surpriza serii de joi, învingând în deplasare cu 2-1 o multiplă campioană a Franţei din deceniul trecut, Olympique Lyon. În schimb, Petrolul Ploiesti (sud), a pierdut acasă cu 1-3 în faţa croaţilor de la Dinamo Zagreb şi păstrează doar şanse teoretice de calificare.

  • Jurnal românesc – 08.08.2014

    Jurnal românesc – 08.08.2014

    Banca Naţională a Romaniei prognozează o inflaţie de 2,2% pentru finalul acestui an şi de 3% pentru sfârşitul anului viitor. Anterior, prognoza anunţată pentru finalul acestui an era de 3,3%. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a explicat că factorii care au influenţat acest proces au fost aprecierea monedei naţionale, scăderea preţurilor de tranzacţionare a certificatelor verzi, dar şi oferta mare de legume. Factorii care au influenţat negativ inflaţia au fost majorarea accizei la carburanţi din luna aprilie şi creşterea cotaţiilor la ţiţei. Pe de altă parte, câştigul salarial mediu net a crescut cu 0,3% în luna iunie, până la 1.687 de lei (380 euro), a anunţat Institutul Naţional de Statistică.



    România avea la nivelul anului trecut circa 560 de unităţi care produceau energie verde, a anunţat ministrul Mediului, Attila Korodi. Puterea instalată în unităţile de producţie era de 4.350 MW, iar ponderea energiei electrice din surse regenerabile în consumul total ajunsese la finele anului trecut la 40%. Attila Korodi a mai spus că România şi-a îndeplinit deja ţintele europene impuse pentru 2020 şi se numără printre campionii verzi ai Europei.



    Pentru al cincilea an consecutiv, poliţiştii români sunt în misiune pe litoralul din Bulgaria, până la sfârşitul lunii august, pentru a-i ajuta pe cetăţenii români care îşi petrec vacanţa acolo. Ei sunt prezenţi în staţiunile Albena, Nisipurile de Aur şi Balcic. Poliţiştii români au consiliat peste 800 de turişti români, în special prin indicarea unor locuri de interes şi prin furnizarea de informaţii referitoare la prevederile legislative din ţara gazdă. Totodată, în luna iulie, alături de colegii lor bulgari, ei au intervenit în mai multe evenimente, cele mai multe vizând aplanarea unor stări conflictuale, ridicarea de autovehicule parcate ilegal şi soluţionarea unor neînţelegeri legate de operaţiunile de schimb valutar.



    Cei mai mulţi dintre români aleg să îşi petreacă vacanţa la mare. Ei preferă să meargă pe litoralul românesc, în Grecia sau Bulgaria. Agenţiile de turism confirmă că patru din cinci români care cumpără vacanţe în străinătate se orientează către o staţiune la mare şi caută ofertele all inclusive. Cei care aleg să meargă în străinătate susţin că sunt atraşi în special de serviciile mai bune de peste hotare, dar şi de calitatea hotelurilor . Conform studiilor, 22% dintre români nu au ajuns vreodată pe litoralul românesc al Mării Negre, iar peste jumătate din populaţie nu a fost pe litoralul românesc în ultimii zece ani. Gradul de satisfacţie faţă de serviciile hoteliere din România este unul moderat, mai puţin de jumătate declarându-se satisfăcuţi.



    O hotărâre recentă a Curţii Europene de Justiţie oferă o şansă în plus românilor care sunt executaţi silit de băncile la care au datorii. Instanţa de la Luxemburg a decis că datornicii ar trebui să poată ataca decizia de executare silită, dacă în contract există clauze abuzive, care au dus la scumpirea creditului. Decizia Curtii Europene arată că şi în România o prevedere din Codul de Procedură Civilă încalcă legislatia europeana pentru că dă numai băncii posibilitatea sa faca apel în cazul executarii silite, nu şi clientului executat. Instantele din statele UE vor trebui sa tina cont de decizia Curtii europene atunci când judecă asfel de cazuri şi să accepte suspendarea executării silite, dacă oamenii reclamă clauze abuzive în contractul cu banca.

  • Scandal la nivel înalt

    Scandal la nivel înalt

    Cu nici jumătate de an înainte de a-şi încheia ultimul mandat la care-i dă dreptul Constituţia, preşedintele Traian Băsescu trăieşte cel mai stânjenitor moment al deceniului în care, ca şef al statului, s-a legitimat mai ales prin lupta împotriva corupţiei. Propriul său frate, Mircea, este protagonistul unui dosar tragicomic de trafic de influenţă.


    Procurorii anticorupţie îl acuză că ar fi primit 250 de mii de euro în schimbul promisiunii că va determina o sentinţă favorabilă în procesul în care omul de afaceri Sandu Anghel a fost condamnat pentru tentivă de omor, după ce-şi înjunghiase o rudă. Personaj sulfuros şi polivalent, Anghel e mai bine cunoscut sub porecla Bercea Mondial şi pentru activităţi interlope, de naş al mafiei ţigăneşti din Oltenia. Unii pretind că e semianalfabet, dar nimeni nu-i neagă abilitatea de a se insinua, graţie banilor şi capacităţii de a influenţa voturile comunităţii rome, în cercuri care, aparent, ar trebui să-i fie inaccesibile şi pe a căror protecţie a mizat.



    Doi dintre numeroşii săi nepoţi au fost botezaţi de fostul premier din 1991-92, actualul eurodeputat Theodor Stolojan şi, respectiv, de fratele actualului preşedinte, el însuşi afacerist. Pe acesta din urmă îl acuză Mondial că ar fi primit mită pentru a-i obţine eliberarea din închisoare. Deşi probele audio, diseminate în presă, nu-i sunt defel favorabile, Mircea Băsescu neagă categoric. În plus, el infirmă orice implicare în această poveste halucinantă a ilustrului său frate. Preşedintele a dat, la rândul său, asigurări că nu va interveni la nicio instituţie a statului pentru a-l proteja.



    Traian Băsescu: “Nu mă voi transforma într-un avocat al lui, cu atât mai mult cu cât mi se pare că s-a implicat într-o zonă cu oameni în care n-ar fi trebuit să se implice. Plec de la premisa că în faţa justiţiei, indiferent cum ne cheamă sau ce funcţie avem, toţi suntem egali, iar faptul că eşti fratele preşedintelui nu te scuteşte de responsabilitatea în faţa justiţiei şi a legii.”



    Până şi cei mai înverşunaţi adversari politici ai lui Băsescu par stânjeniţi. Premierul Victor Ponta i-a cerut preşedintelui să demisioneze, ca să înlăture, astfel, orice suspiciune privind influenţarea anchetei, dar chiar şi el a făcut-o cu jumătate de gură. Dincolo de miza politică, toate faţetele cazului ridică întrebări dintre cele mai grave. Cum a strâns familia romului Mondial milioanele de euro pe care le invocă în interviuri? Au fost aceşti bani impozitaţi vreodată de Fisc? Trebuia ca serviciile speciale să investigheze simbioza dintre lumea interlopă şi familia extinsă a preşedintelui? Trebuia acesta avertizat că slăbiciunile mezinului au devenit un risc de securitate? Au ştiut serviciile şi au tăcut? Departe de a da răspunsuri convergente, presa şi analiştii sunt de acord doar că uriaşul scandal la nivel înalt e abia la început.

  • Parlamentul şi Justiţia

    Parlamentul şi Justiţia

    Luni, în Parlamentul de la Bucureşti s-a consumat un nou episod al războiului rece dintre politicienii şi magistraţii din România. Deputaţii au refuzat să autorizeze arestarea provizorie a unuia dintre ei, acuzat de corupţie, deşi însuşi ministrul Justiţiei le ceruse să nu obstrucţioneze ancheta Parchetului. Doar 105 dintre aleşii prezenţi în sală au votat pentru ridicarea imunităţii parlamentare a social-democratului Vlad Cosma, în timp ce alţi 222 au votat împotrivă, convinşi, s-ar spune, de lamentaţiile împricinatului.



    Acesta şi-a avertizat colegii că, dacă autorizează arestarea lui, ar putea fi următoarele victime a ceea ce a numit “vânătoarea de politicieni”. Faptele pe care i le impută procurorii sunt prozaice până la banal. Tânărul deputat Cosma şi tatăl acestuia, venerabilul preşedinte al Consilului Judeţean Prahova (sud), ar fi primit mită 4,4 milioane de lei (echivalentul a circa un milion de euro) din partea unei companii private, în schimbul unor contracte suprafacturate şi a unei plăţi preferenţiale pentru lucrările deja efectuate.



    Neprotejat de imunitate, seniorul a fost, deja, arestat. Beneficiar al solidarităţii colegilor săi, juniorul rămâne în libertate. Secret, dar anunţat, în prealabil, prin declaraţiile liderilor de grup parlamentar, votul a fost şi un simptom al tensiunilor politice în creştere din interiorul coaliţiei guvernamentale. Asemenea partidelor din opoziţie, PDL (popular) şi PPDD (populist), liberalii, la co-guvernare, s-au declarat de acord cu ridicarea imunităţii lui Cosma.



    Colegii social-democraţi ai acestuia n-au anunţat cum votează, dar, cum stânga controlează confortabil Parlamentul, scorul zdrobitor pentru menţinerea imunităţii indică limpede opţiunea acestora. Conştient de deficitul de imagine pe care-l va provoca acest vot, unul dintre membrii Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor a susţinut că un parlamentar are imunitate doar pentru voturi şi pentru declaraţii politice şi că, indiferent de cum votează Parlamentul, ancheta îşi urmează cursul, iar Justiţia nu este blocată.



    Rămâne de văzut cât de convingătoare e explicaţia, deopotrivă pentru opinia publică internă şi partenerii externi ai României. Acum o lună, un raport al Comisiei Europene asupra luptei anticorupţie din România menţiona preocupările faţă de independenţa justiţiei şi faţă de modificările precipitate şi netransparente ale legislaţiei în domeniu.



    Cât despre cetăţenii români, percepţia acestora e confirmată la fiecare sondaj de opinie în care, de ani de zile, Parlamentul, deşi fundamental în democraţie, suscită cea mai scăzută rată de încredere dintre toate instituţiile.

  • Justiţia, condamnări pe bandă rulantă

    Pe cât de turbulent meteorologic, pe atât de agitat politic şi judiciar a fost acest ianuarie 2014 în România. Aproape toate taberele politice au plătit, de la începutul anului, tribut luptei anticorupţie declanşată de justiţie.



    Condamnări pe bandă rulantă au lovit, nediscriminatoriu, Puterea şi Opoziţia, stânga şi dreapta. Ani buni lider detaşat în topul politicienilor percepuţi de public drept cei mai corupţi, fostul premier social-democrat Adrian Năstase, omnipotent între 2000 şi 2004, a fost cel dintâi trimis după gratii, pentru patru ani, imediat după sărbătorile de iarnă. Rigorile detenţiei îi sunt, cumva, familiare lui Năstase, fiindcă el fusese recent eliberat, mult înainte de termen, după o condamnare de trei ani într-un alt dosar de corupţie.



    Săptămâna trecută, alţi doi foşti miniştri, figuri politice de rang secund, au fost condamnaţi definitiv, pentru abuz în serviciu. Liberalul Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni cu suspendare, iar udemeristul Zsolt Nagy patru, tot cu supendare, sub acuzaţia că au avizat şi participat la trecerea din proprietatea Poştei Române în proprietate privată a unui imobil situat în centrul Bucureştiului. Potrivit procurorilor, transferul, parafat prin hotărâre de guvern, s-a făcut prin falsuri, la un preţ mai mic cu 3,6 milioane de euro decât cel real.



    Luni, deputata PP-DD Monica Iacob Ridzi, fostul ministru PDL al Tineretului şi Sportului, a fost condamnată la cinci ani de închisoare cu executare, sub acuzaţia de abuz în serviciu. Ea e acuzată că ar fi acordat contracte fără licitaţie unor companii private şi ar fi cheltuit sume exorbitante pentru organizarea aşa-numitei Zile a Tineretului, la 2 mai 2009. Ulterior declanşării cercetărilor, Iacob Ridzi ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele ministerului date informatice şi fişiere relevante pentru aflarea adevărului.



    Joi a fost, din nou, rândul PNL. Fostul ministru liberal al Transporturilor, deputatul Relu Fenechiu, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la abuz în serviciu. Înainte de a fi cooptat în guvern, el a vândut, în calitate de acţionar şi administrator de firmă, transformatoare şi comutatoare folosite, produse în anii 70-80, la preţ de echipamente noi, unei firme româneşti de stat din domeniul energiei.



    Tot joi, la doar două săptămâni după că fusese arestat, deputatul PC Gheorghe Coman a primit un an de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat de folosirea influenţei pentru a obţine bani, bunuri sau alte foloase necuvenite — în speţă, o sticlă de whisky.



    De la transformatoare vechi la alcool, nu-i nevoie de prea mult pentru ca un ministru ori parlamentar român să-şi ruineze prestigiul şi cariera. Şi, graţie Justiţiei, ocupaţia de politician începe să devină una de risc maxim, câtă vreme e exercitată pe muchia legii.

  • Corupţie şi justiţie

    Corupţie şi justiţie

    Trecutul continuă să-i prindă din urmă pe politicienii români. După aproape cinci ani de la declanşarea scandalului, când uitarea şi praful păreau să se fi aşternut definitiv peste dosar, fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost condamnată, luni, la cinci ani de închisoare cu executare, sub acuzaţia de abuz în serviciu.


    Doi colaboratori ai d-nei Iacob-Ridzi au primit, de asemenea, sentinţe de detenţie cu executare, iar alţi nouă cu suspendare. Decizia nu e, încă, definitivă şi poate fi atacată cu recurs, dar specialiştii apreciază că e improbabil ca o altă instanţă să infirme sentinţele.



    Fostul ministru e acuzat că ar fi acordat contracte fără licitaţie unor companii private şi ar fi cheltuit sume exorbitante pentru organizarea aşa-numitei Zile a Tineretului, la 2 mai 2009. Ulterior declanşării cercetărilor, ea ar fi intervenit să fie şterse din calculatoarele ministerului date informatice şi fişiere relevante pentru aflarea adevărului. Într-o perioadă în care, de la putere sau din opoziţie, de stânga sau de dreapta, zeci de foşti sau actuali miniştri, parlamentari, prefecţi ori primari sunt anchetaţi, inclupaţi, condamnaţi, cazul Ridzi poate părea banal. Sunt, totuşi, câteva detalii care-l fac neobişnuit.



    Întâi, e prima oară când un fost demnitar femeie primeşte o condamnare atât de grea. Apoi, sentinţa e şi o victorie a presei, fiindcă întregul scandal a fost amorsat, cu ani în urmă, de investigaţiile reporterilor de la cotidianul Gazeta Sporturilor. Şi, în sfârşit, condamnarea d-nei Iacob-Ridzi infirmă speculaţiile că Justiţia acţionează selectiv şi vânează, la comandă politică, cu predilecţie adversari ai preşedintelui Traian Băsescu. În prezent deputat PP-DD (populist, în opoziţie), Monica Iacob-Ridzi a fost ministru în guvernul PDL condus, nominal, de Emil Boc, dar despre care, în epocă, se spunea că e cutia de rezonanţă a Preşedinţiei.



    Mai mult, de-a lungul întregii zile a tineretului din 2009, transformată într-o halucinantă zi de campanie electorală, Iacob-Ridzi s-a afişat în compania bunei sale prietene Elena Băsescu, mezina preşedintelui şi candidată, atunci, la un mandat de eurodeputat pe care avea să-l şi obţină.



    Independent de speculaţiile politice sau de presă privind telecomandarea Justiţiei, săptămâna trecută alţi doi foşti miniştri au fost condamnaţi definitiv, tot pentru abuz în serviciu. Liberalul Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni cu suspendare, iar udemeristul Zsolt Nagy patru, tot cu supendare, sub acuzaţia că au avizat şi participat la trecerea din proprietatea Poştei Române în proprietate privată a unui imobil situat în centrul Bucureştiului. Potrivit procurorilor, transferul, parafat prin hotărâre de guvern, s-a făcut prin falsuri, la un preţ mai mic cu 3,6 milioane de euro decât cel real.

  • O vizită diplomatică

    O vizită diplomatică

    Aliată, oficial, în cadrul NATO şi, pe teren, în Balcani, Afganistan şi Irak, legată de Washington printr-un parteneriat strategic, gazdă a unor importante investiţii economice şi instalaţii militare ale Statelor Unite, România este, inclusiv la nivelul opiniei publice, una dintre cele mai pro-americane ţări din Europa. De aceea, descinderile la Bucureşti ale emisarilor oficiali americani au, în mod tradiţional, o greutate aparte pe agenda diplomaţiei române.



    N-a făcut excepţie nici vizita de săptămâna trecută a adjunctului secretarului de stat, Victoria Nuland, aflată într-un turneu european care a mai inclus Germania, Franţa, Olanda şi Lituania, adică tot atâţia aliaţi importanţi ai Americii. Defel complezentă, ci cu francheţe amicală, d-na Nuland n-a ascuns preocuparea Statelor Unite faţă de respectarea în România a principiilor statului de drept. Potrivit analiştilor, formula ar viza presupusa tentaţie a actualei majorităţi parlamentare de la Bucureşti de a limita libertatea presei şi, mai ales, prerogativele justiţiei şi a de a crea o supra-imunitate pentru politicieni.



    Victoria Nuland: “Aşa cum presa liberă este un element esenţial pentru o democraţie puternică şi dinamică ce răspunde nevoilor cetăţenilor săi, la fel o justiţie independentă este esenţială pentru o democraţie puternică şi predictibilă. Separarea puterilor în administraţie e esenţială pentru o democraţie puternică. Aşadar, e îngrijorător când există atacuri la adresa independenţei justiţiei, când politicieni din orice partid încearcă să aducă atingeri independenţei justiţiei, este o temă pe care o urmărim peste tot în lume.”



    Pe lângă responsabili politici de prim rang, între care preşedintele Traian Băsescu, oficialul american a ţinut, de altfel, să discute despre problemele sistemului judiciar şi cu şeful Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi. Ca amfitrion al d-nei Nuland, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a reiterat fidelitatea Executivului român faţă de valorile democratice: “S-au clarificat anumite aspecte, lucru care confirmă că Guvernul sprijină foarte clar consolidarea statului de drept în România. Pot apărea accidente în traseul unor state democratice în Europa, se întâmplă în orice democraţie europeană. Parlamentul are personalitatea sa, dar nu înseamnă că tot ceea ce Parlamentul decide este neapărat sprijinit de Guvern.”



    Corlăţean a mai precizat că, dincolo de tema statului de drept, discuţiile sale cu oficialul american au trecut în revistă toate dosarele majore ale raporturilor bilaterale, de la parteneriatul strategic la relaţia economică.

  • Justiţie şi anticorupţie

    Justiţie şi anticorupţie

    Nu puţine sunt numele sonore, cu precădere de politicieni, ce îşi vor continua, şi în 2014, peripeţiile prin tribunalele din România. Deschizător de drumuri în acest an a fost premierul din perioada 2000 — 2004, social-democratul Adrian Năstase, condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de corupţie. Un verdict de închisoare cu executare pe care îl primise într-o altă speţă, în 2012, a fost considerat, la vremea respectivă, un punct zero pentru justiţia autohtonă, cea care, în toată perioada post-comunistă, adunase doar realizări mărunte în lupta cu marea corupţie. De această dată, Nastase — figură politică din prima linie într-o perioadă în care, judiciar, politicienii de rang înalt păreau intangibili – a pretins şi primit foloase necuvenite estimate la 630 de mii de euro.



    Deşi cel mai răsunător, cazul Năstase nu este singurul care suscită interes public la început de an. Un deputat al PC, Gheorghe Coman, a fost arestat preventiv, într-un dosar în care este acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie că şi-a folosit funcţia pentru obţinerea de foloase necuvenite. În schimb, reputatul chirurg Şerban Brădişteanu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul în care a fost inculpat pentru că ar fi primit mită patru milioane de euro, în schimbul trucării unor licitaţii pentru echiparea spitalelor-penitenciar.



    Alte figuri cunoscute îşi vor afla sentinţele definitive în curând, posibil chiar în ianuarie. Este cazul fostului ministru al transporturilor, Relu Fenechiu, condamnat, pe fond, la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu. Lui Fenechiu i se impută că, între 2002 – 2005, a vândut, prin firmele sale, transformatoare şi întrerupătoare uzate la preţuri de produse noi unei companii de stat. Prejudiciul este estimat la peste 1,3 milioane de euro. El şi-a dat demisia în iulie 2013, după ce a primit sentinţa la prima instanţă.



    Tot în această lună este aşteptat şi epilogul dosarului în care doi foşti miniştri, al justiţiei, Tudor Chiuariu, şi al telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, sunt acuzaţi că au ajutat la trecerea ilegală a unui imobil din patrimoniul Poştei Române în cel al unei firme private.



    Justiţia le mai provoacă migrene actualului vicepremier, Liviu Dragnea, bănuit de infracţiuni ca votul multiplu, turismul electoral şi falsificarea de semnături, şi fostului ministru al Economiei, Varujan Vosganian, acuzat de subminarea economiei naţionale. Tabloul este completat de o armată de responsabili locali, de la primari de comune mici până la preşedinţi de consilii judeţene.

  • Cazul Adrian Năstase

    Cazul Adrian Năstase

    Fostul prim-ministru al României din perioada 2000-2004, Adrian Năstase, a fost condamnat, luni, de instanţa supremă la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar de corupţie. În aceeaşi cauză, a primit o sentinţă de condamnare la închisoare cu suspendare şi soţia fostului şef al guvernului, iar instanţa supremă a decis confiscarea de la cei doi a sumei de aproximativ 400.000 de euro.



    Potrivit procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, Adrian Năstase a pretins şi primit, prin intermediul soţiei sale, foloase necuvenite, estimate la 630.000 de euro. El este acuzat că a primit mită de la Irina Jianu pentru a o menţine în funcţia de inspector-şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii. Din acesti bani, familia Năstase ar fi cumpărat bunuri din China pentru locuinta personala din Bucuresti. Totodata, Adrian Năstase a primit foloase necuvenite şi de la fostul consul al Romaniei în China, Ioan Păun, pentru menţinerea acestuia în funcţie.



    Având în vedere că fusese eliberat condiţionat după ce executase nouă luni de închisoare într-un alt dosar de corupţie, fostul premier va cere, probabil, instanţei contopirea celor două pedepse pentru a i se scădea perioada deja executată. El susţine că este nevinovat şi că dosarul sau reprezinta o comanda politica. Cauza lui este sustinuta de PSD, din care face parte si al carui lider, premierul Victor Ponta, afirma ca Nastase ar fi fost, inca din 2005, tinta principala a adversarului sau, presedintele Romaniei, Traian Basescu.



    Ponta compara cazul Nastase cu cel al ucrainencei Iulia Timosenko. Presa internaţională a consemnat condamnarea lui Adrian Năstase, la scurt timp după pronunţarea hotărârii instanţei. BBC, AFP, AP reamintesc faptul că Uniunea Europeană monitorizează, de mai mulţi ani, stadiul reformelor justiţiei din România. Bruxellesul reproseaza judecatorilor de la Bucuresti ca tergiverseaza pronuntarea unor sentinte, chiar si 5-6 ani de la trimiterea in judecata. In unele dosare, strategiile folosite de avocati ajung sa prescrie faptele comise de politicieni, oameni de afaceri, directori de companii, magistrati, politisti sau militari.



    Condamnarea definitiva in cazul Adrian Nastase va cantari, probabil, in evaluarea stadiului reformelor din justitia romana. Comisia Europeana urmeaza sa publice, la inceputul acestui an, un raport privind Mecanismul de Cooperare si Verificare pentru Romania. Raportul trebuia sa apara in decembrie 2014; el ar fi dat, in cazul unei evaluari pozitive, sperante cu privire la intrarea Romaniei, alaturi de Bulgaria, in spatiul Schengen de libera circulatie.

  • Sprijin pentru învăţământul şi justiţia din Rep. Moldova

    România susţine fără rezerve, în continuare, drumul pro-european al Moldovei vecine. Mesajul a fost transmis de premierul Victor Ponta omologului său de la Chişinău, Iurie Leancă, invitat să participe la ultima şedinta din acest an a cabinetului de la Bucureşti. Pe lângă sprijinul politic va exista unul economic şi financiar concret. Dovada o reprezintă cele 20 de milioane de euro acordate Republicii Moldova pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare.



    Suma face parte dintr-un împrumut nerambursabil cifrat la 100 de milioane de euro. Premierul Ponta a mai anunţat că, începând din februarie, cetăţenii moldoveni care au viză pentru un stat membru al spaţiului Schengen de liberă circulaţie vor putea intra în România fără nici o altă viză suplimentară. 2013 a fost unul foarte productiv pentru relaţia bilaterală Chişinău-Bucureşti, declara premierul Iurie Leancă, în opinia căruia sprijinul autorităţilor române se înscrie în spiritul agendei europene de modernizare a societăţii şi instituţiilor statului moldovean. Iurie Leancă este optimist şi spune că Moldova va reuşi, având alături Bucureştiul, să aprofundeze procesul integrării europene. Iurie Leancă:



    “Faptul că la Vilnius am reuşit să avansăm deocamdată cu parafarea acestor documente, dar oricum, este un pas foarte important; nu am dubii că vom reuşi la anul să semnăm acordul de asociere, acordul de liber-schimb, astfel încât vom construi aranjamente comerciale, economice, cadrul juridic, care vor face astfel încât integrarea noastră economică şi, sper, ulterior politică în spaţiul european, împreună cu România şi prin România, să devină un proces absolut firesc”.



    În vreme ce, la Bucureşti, primii miniştri din România şi Republica Moldova confirmau relaţia frăţească dintre ţările lor, la Chişinău era anunţat ajutorul de 15 milioane de euro acordat de Comisia Europeană pentru implementarea strategiei de reformare a justiţiei până în 2016. Banii reprezintă o prima tranşă din cele 60 de milioane promise. Este un sprijin fără precedent acordat unei ţări non-comunitare, a subliniat ministrul moldovean al justiţiei, Oleg Efrim, la conferinţa de presă comună cu Pirkka Tapiola, şeful delegaţiei Uniunii Europene.



    UE va acoperi mai mult de jumătate din costurile implementării strategiei de reformare a sistemului judiciar, reforma fiind o condiţie esenţială impusă de Comisie pentru ca Moldova să beneficieze de asistenţă din partea acesteia. Ajutorul venit din partea Bruxellesului este urmarea voinţei politice demonstrate de autorităţile de la Chişinău, care au parafat, recent, acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea, a precizat Pirkka Tapiola. UE condiţionează următoarele tranşe de implementarea satisfăcătoare a reformelor, în special în ce priveşte lupta cu corupţia.