Radio România Internațional

Tag: justitie

  • Jurnal românesc – 22.11.2013

    Jurnal românesc – 22.11.2013

    54% dintre români tind să nu aibă încredere în justiţie, faţă de 43%, cât este media europeană, relevă un eurobarometru publicat de Comisia Europeană. De asemenea, 56% dintre români consideră ca statul nu luptă eficient împotriva corupţiei. Pe de altă parte, doi din trei români se plâng de durata procedurilor derulate în instanţe. Prin intermediul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), Comisia Europeană monitorizează evoluţia justiţiei în România şi după aderarea ţării la spaţiul comunitar, în 2007.



    Un centru de contact şi suport al românilor din străinătate a fost înfiinţat la Ministerul Afacerilor Externe. Proiectul, cofinanţat din Fondul Social European, urmăreşte eficientizarea comunicării cu cetăţenii din afara graniţelor, centralizarea problemelor sesizate şi monitorizarea modului în care aceste sesizări sunt soluţionate. Proiectul se adresează, în principal, celor peste trei milioane de români care şi-au stabilit domiciliul ori se află temporar în străinătate.




    Ministerul de externe de la Bucureşti îi încurajează pe cetăţenii români, indiferent de ţara în care se află, să sprijine campaniile de strângere de fonduri pentru victimele taifunului Haiyan, care a lovit, în urmă cu două săptămâni, Filipine. Contribuţia ministerului la ajutorul internaţional oferit autorităţilor filipineze se ridică la 150 de mii de euro, bani proveniţi din Fondul de rezervă al Guvernului. Taifunul Haiyan, unul din cele mai puternice înregistrate vreodată, a lăsat în urmă mii de morti, peste 10 milioane de persoane afectate, între care aproape 4,5 milioane au fost strămutate, şi imense pagube materiale.




    Produsele româneşti agricole şi alimentare ar putea fi promovate, în curând, în spaţiul non-UE, printr-o nouă politică la nivel comunitar, cu o strategie clar definită şi un buget sprijinit de o agenţie europeană. Anunţul a fost făcut de comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, românul Dacian Cioloş. El a precizat că propunerea privind programul ”Enjoy, its from Europe” a fost făcută de Executivul comunitar. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să primească acordul Parlamentului European şi Consiliului UE.




    Antreprenorii români care implementează proiecte în cadrul Programului Operaţional Regional, Programului Operaţional Sectorial Mediu şi Programului Operaţional Sectorial Transport îşi vor putea încasa mai repede banii pentru materialele şi echipamentele livrate pe şantier. Acest lucru este posibil datorită publicării în Monitorul Oficial a ordinului prin care este adoptată Instrucţiunea care facilitează efectuarea acestor plăţi, informează Ministerul Fondurilor Europene. Potrivit instituţiei, măsura va accelera puternic ritmul de implementare a proiectelor de infrastructură, deoarece antreprenorii vor putea face mai repede noile achiziţii. Această nouă reglementare, care optimizează fluxurile financiare dintre antreprenori şi beneficiari, va avea impact direct asupra gradului de absorbţie a fondurilor europene, consideră ministrul de resort, Eugen Teodorovici.

  • Justiţie şi anticorupţie

    Justiţie şi anticorupţie

    În vara anului trecut, doar neîndeplinirea cvorumului a împiedicat majoritatea parlamentară social-liberală să obţină demiterea, prin referendum, a preşedintelui român Traian Băsescu.



    După ce pasiunile s-au mai domolit, între şeful statului şi cel al Guvernului, social-democratul Victor Ponta, a fost încheiat un aşa-numit pact de coabitare. Cei doi grei ai politicii româneşti au convenit ca, în numele interesului naţional, să pună surdină disputelor şi să se concentreze asupra problemelor curente ale administraţiei. Conflictul mocnit e, însă, pe cale să se reaprindă. Extrem de contondente, acuzaţiile reciproce evocă momente din trecut, pe care comentatorii le considerau defintiv depăşite.



    Preşedintele s-a declarat îngrijorat ca, în ultimele zile, premierul a intervenit în Justiţie, într-o manieră pe care a numit-o fără precedent de la admiterea României în Uniunea Europeană, în 2007. Acuzaţia survine după ce procurorul general Tiberiu Niţu a recurs la înlocuirea unuia dintre şefii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Băsescu le-a cerut atât lui Niţu, cât şi ministrului Justitiei, Robert Cazanciuc, să respecte regulamentul potrivit caruia procurorul sef al DNA este cel care face propuneri pentru funcţiile de conducere din instituţie. Preşedintele a avertizat chiar că ar putea să rupă pactul de coabitare cu premierul. Traian Băsescu: Nu îl mai girez pe Victor Ponta, pentru că a încălcat grav pactul şi, în mod deosebit, s-a băgat cu bocancii în justiţie”.



    În replică, Ponta a anunţat că, în ceea ce-l priveşte, nu va denunţa pactul, pentru că ţara are nevoie de stabilitate. Şeful guvernului a precizat ca procurorul respectiv nu a fost schimbat din cauza dosarelor avute în lucru, ci pentru ca i-a expirat mandatul. Victor Ponta: Eu spun încă o dată şi atrag atenţia domnului preşedinte Băsescu, s-a facut un pas înainte. Procurorii nu se mai numesc nici că zice Basescu, nici că zice Ponta, asta e, nu îi place, aşa a trăit în aceşti nouă ani, ne-a controlat vieţile bătând în masă şi înţelegând prin independenţa justiţiei că pune numai pe cine vrea el şi pe cei care îl ascultă pe el”.



    Potrivit analiştilor, noul război dintre palate ar putea paraliza iarăşi administraţia. Şi, în plus, va greva, inevitabil, asupra activităţii curente a aşa-numitei secţii “dosare grele” de la DNA, care cercetează marile cazuri de corupţie, în care sunt implicati politicieni de calibru, deopotrivă de la putere şi din opoziţie.

  • Despre pensiile magistraţilor

    Despre pensiile magistraţilor

    La Bucureşti, plenul Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil propunerea de eliminare a pensiei speciale pentru magistraţii care au fost condamnaţi pentru corupţie, pentru fapte în legătură cu serviciul săvârşite cu intenţie şi pentru orice alte infracţiuni care aduc atingere prestigiului justiţiei.



    Legea se va aplica tuturor magistraţilor care au primit condamnări până în prezent, a precizat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc: În urma unor dezbateri au rezultat câteva propuneri tehnice din partea CSM-ului care vor fi însuşite de minister şi am convenit asupra acestor categorii de infracţiuni. Am stabilit de asemenea că această lege, din momentul în care va intra în vigoare, se va aplica şi celor care au fost condamnaţi până acum pentru fapte de corupţie şi vor pierde această pensie imediat ce legea va intra în vigoare.”



    Nu se pune problema de retroactivitate a legii, în sensul că magistraţii condamnaţi nu vor trebui să restituie pensiile primite până acum, dar ei nu vor mai beneficia de acestea în cuantumul calculat după legi speciale. În prezent, aceste pensii ajung, în unele situaţii, chiar la 15-16.000 de lei, adică la circa 3500 de euro. Hotărârea de a elimina aceste pensii speciale vine în urma unor scandaluri în care au fost implicaţi magistrati de top şi care au fost condamnaţi definitiv de justiţie.



    Premierul Victor Ponta anunţa, încă din 13 august, în cadrul unui interviu televizat, că Ministerul Justiţiei are pregătit un proiect de lege în acest sens. “Dacă se face curăţenie în magistratură e în folosul României şi al magistraţilor corecţi, care sunt toţi trataţi la pachet ca fiind judecător sau procuror corupt”, a mai spus atunci Ponta. 90-95% dintre magistraţi sunt corecţi, spune Ponta, dar nu trebuie să ne prefacem că nu ştim, de exemplu, că toate contractele de restituiri de proprietăţi şi cele de achiziţii publice durează trei ani pentru că sunt hotărâri judecătoreşti care se bat cap în cap.



    În ultimii 20 de ani, justiţia din România a fost constant arătată cu degetul, iar în ultima perioadă cazurile de judecători anchetaţi pentru corupţie s-au multiplicat. Florin Costiniu, fost judecător la ÎCCJ, este doar unul din cazurile celebre de magistraţi corupţi, la începutul anului 2010 el fiind condamnat pentru că a primit mită 200.000 de euro pentru a interveni în dosarul unui senator. Sume de 1,2 milioane de euro sunt vehiculate ca mită în cel mai recent caz de corupţie care a ţinut capul de afiş al presei din România, cel al unei judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, care ar fi dat soluţii favorabile în dosare penale

  • Reacţii la cazul Fenechiu

    “Doar proştii nu se tem în astfel de situaţii” — declara, recent, de acum fostul ministru al Transporturilor, liberalul Relu Fenechiu, întrebat dacă îi e frică de hotărârea justiţiei în dosarul “Transformatorul”, în care era inculpat. Temerile i s-au adeverit. Completul de judecată l-a condamnat la cinci ani de închisoare cu executare, la plata de daune materiale şi la interzicerea unor drepturi timp de trei ani pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Mai precis, a fost acuzat că prin firmele pe care le deţine a vândut transformatoare fabricate în anii 1970-1980 la preţuri de produse noi către o sucursală de stat de întreţinere si servicii energetice, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei respective.



    Relu Fenechiu stabileşte o tristă performanţă: este primul ministru român condamnat în exerciţiul funcţiunii. Sentinţa — e drept! — nu este definitivă. De altfel, colegii săi din Partidului Naţional Liberal au încercat să îl apere: “a fost un ministru bun, care beneficiază, până la pronunţarea unui verdict definitiv, de prezumţia de nevinovăţie”. Chiar şi aşa, Fenechiu a decis să demisioneze de la Transporturi, în aşteptarea unei alte nominalizări a liberalilor, premierul Victor Ponta preluând interimatul.



    Decizia justiţiei în cazul Relu Fenechiu pune capăt unui mandat de numai o jumătate de an, condiţionat, cu riscul “decapitării” sale politice, de două obiective strategice: privatizarea CFR Marfă şi deblocarea banilor europeni pentru transporturi.



    Desemnarea unui câştigător în procesul de privatizare a CFR Marfă reprezenta o precondiţie pentru evaluarea acordului cu FMI, în vreme ce deblocarea plăţilor era indispensabilă în contextul bugetului auster. Ambele au fost îndeplinite la finele lunii iunie, nu fără emoţii, însă, în cazul CFR Marfă, privatizarea derulându-se la limita eşecului din cauza interesului scăzut al investitorilor, dar şi a constestaţiilor privitoare la procedură. Este motivul pentru care Theodor Stolojan, europarlamentar din partea actualei opoziţii, declara, duminică, că Victor Ponta, ca ministru interimar al Transporturilor, ar trebui, acum, să clarifice pentru opinia publică procesul de privatizare a CFR Marfă, dar şi de ce managementul privat nu poate funcţiona la societăţile unde ministerul Transporturilor este proprietar sau pe care le administrează. “Domnul Ponta trebuie să explice de ce interesele de partid ale Uniunii Social Liberale, în prezent la putere, nu lasă managementul privat să poată funcţiona în aceste companii şi de ce în România orice metodă a economiei de piaţă nu funcţionează atunci când e promovată de către guvern aşa cum trebuie”.



    Pe de altă parte, în cazul lui Relu Fenechiu, Theodor Stolojan s-a arătat deranjat de poziţia premierului şi a colegilor acestuia liberali sau din coaliţie, care încearcă să demonstreze cât de competent a fost, când, de fapt, lucruri care s-au petrecut sub coordonarea sa au ridicat mari semne de întrebare pentru investitorii străini.

  • În curând – raportul suplimentar pe justiţie

    În curând – raportul suplimentar pe justiţie


    Un nou raport pe justiţie din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România va fi adoptat de Comisia Europeană în a doua jumătate a acestei luni. Precizarea a venit din partea purtătorului de cuvânt al Comisiei, Mark Gray, potrivit căruia, executivul comunitar a considerat că este mai potrivit ca raportul suplimentar să fie prezentat după instalarea noii administraţii rezultata în urma alegerilor legislative din 9 decembrie.


    Mecanismul de cooperare si verificare a fost stabilit de executivul comunitar în decembrie 2006, pentru a sprijini România în vederea depăşirii deficienţelor în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, a afirmat că, deocamdată, nu există planuri pentru trimiterea unei misiuni de experţi la Bucureşti pentru pregătirea documentului.


    Totuşi, au existat contacte cu autorităţile române pentru întocmirea acestuia. Amintim că, în luna decembrie, preşedintele Traian Băsescu declara că experţii Comisiei ar putea veni la Bucureşti în ianuarie şi se arăta îngrijorat că există anumite restanţe ale Parlamentului in domeniul reformei în justiţie. Potrivit raportului din vara anului trecut, obiectivele Mecanismului de Cooperare şi Verificare nu au fost atinse în cazul României. Documentul menţiona, totuşi, că instituţii precum Directia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate (insârcinată cu verificarea averilor demnitarilor) au făcut dovada unor rezultate convingătoare în instrumentarea cazurilor de corupţie la nivel înalt.


    De concluziile noului raport MCV depinde şi intrarea României, alături de Bulgaria în spaţiul de liberă circulaţie Schengen. Documentul este aşteptat cu interes de Olanda care, potrivit unui comunicat al ambasadei sale la Bucureşti, a anuntat ca va lua în baza lui o decizie cu privire la aderarea României la Schengen. Alături de Germania, Olanda a blocat, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne, aderarea României şi Bulgariei la Schengen şi a anunţat că aşteaptă progrese în ceea ce priveşte reforma în justiţie, în special legat de aplicarea noilor Coduri şi a strategiei anti-corupţie.


    Programată, iniţial, pentru martie 2011, aderarea Romaniei si a Bulgariei vecine în Spatiul Schengen a fost amânată, în repetate rânduri, din cauza rezervelor unora din membrele UE. Celor două ţări li s-a reproşat că nu au facut suficiente progrese în reformarea justiţiei şi în lupta împotriva crimei organizate.