Tag: Laura Codruta Kovesi

Pripuneri ti cumândiseari mutrinda Parchetlu Gheneral şi DNA



Premierlu român, Victor Ponta, ţi asiguripseaşti interimatlu la ministerlu di Giustiţii, pitricu a Consiliului Suprem a Magistraturâl’ei (CSM) pripuneri a lui tu ţi mutreaşti cumândisearea a Parchetului Gheneral şi aţea ali Direcţii Naţionalâ Antiaruşfeti (DNA). Aesti alidzerli a premierlui – Tiberiu Niţu, la Parchetlu General, şi Laura Codruţa Kovesi, la DNA, s-feaţirâ – dzâţi el – lipseaşti stabilitatea aluştor dauâ instituţii, armasi, ti un baia chiro, fârâ cumândiseari daima. Prezidentul ali vâsâlii, Traian Băsescu, cari ari aţel dit soni zbor mutrinda bâgărli pi ipotisi la Parchetlu Gheneral şi la DNA, dupu avizlu dat di CSM, alâsă trâ achicâseari ca aproachi pripunerili ţi li adră premierlu. Ama dauli numânâsiri deadirâ cali şi la reacţii nu para buni, di partea a procurorilor, a magistraţilor şi a politicienilor. Aşi, suţatili a procurorilor şi a magistraţilor dit vâsâlii spun că pripunerli ti Parchetlu Gheneral şi ti DNA – vidzuti ca hiindalor instituţii-cl’eai ali giustiţii – sunt rezultatlu a nâscântui compromis di turlii politicâ. Ş-ma multu, suţatili profesionali caftâ niîndruparea aluştor pripuneri şi ahurhearea a procedurilor publiţi di selectari a candidaţlor, apruchiati deadun di ministru di Giustiţii di ma ninti, Mona Pivniceru, cu executivlu european. Apofasea a premierlui Ponta, liderlu a soţial-democraţilor, fu câtâyursitâ şi di colegii liberali dit alianţa di centru-stânga, ţi easti la puteari, USL. Liderlu PNL, Crin Antonescu, dzâsi că aesti numânâsiri suntu rodlu ali unâ achicâseari niham ca pi ascumta întrâ premier şi caplu a statlui, şi nu rodlu a nâscântor proceduri limpidz, întiml’iati pi excelenţâ profesionalâ şi independenţâ andicra di politic. Tut Antonescu, aţel ţi nica îi aduţi câbati ali Kovesi (cari fu Procuror Gheneral) di servilism andicra di prezidentul Băsescu, hâbârisi câ formaţiunea a lui va s-renunţâ la ministerlu ali Giustiţii, cari, prit algoritmul ţi s-apusi tu interiorlu al USL, lipsea s-lu cumândiseascâ.



1 di Apriiur vini cu un nău val di scumpiri



Tu sistemlu di sânâtati românescu intră tu practico, di la 1 di Apriiur, coplata, taxâ cari va s-hibâ câfatâ tu cazlu a asiguraţilor sţi s-interneadzâ. Uidisit cu ministrul ali Sânâtati, Eugen Nicolăescu, coplata easti ta s-nu creascâ internărili tu spitali ţi nu sunt dealihea. El dzâsi câ oaminii va s-pâlteascâ, maşi unâ oarâ, la inşearea dit spital, întrâ 5 şi 10 lei (vârâ 1, 2 euro). Nu lipseaşti s-pâlteascâ aţei ţi au lângoari di turlii cronicâ şi cari adarâ parti dit cadrul a programilor naţionali di sţnţtati, minorl’ii, mul’ierli greali şi lihoanili, pensionarl’ii cu venituri multu n’iţ şi persoanili cu dizabilităţ. Aestâ taxâ nu va u pâlteascâ niţi pacienţâl’i internaţ di urgenţâ. Tut di la 1 di Apriiur, român’ii pâltescu mai multu ti tutumi şi ti beri, a curi lâ criscurâ accizili. Tu indyul chiro, criscurâ taxili ti scutearea a paşapoartilor, ama şi ti triţearea a nâscântor apunţâ di pisti Dunâ.



Cristearea icunumicâ dit 2012, ma mari andicra di cât s-aştipta



Institutlu Naţional di Statisticâ spusi câ traiectoria ali icunumii româneascâ dit 2012 criscu ma multu andicra di cât s-avea dzâsâ. Aşi, datili di turlii preliminarâ ţi li tipusi INS n-aspun că, tu anlu ţi tricu, icunumia autohtonâ criscu cu 0,7%, andicra di di 0,3%, cât s-avea dzâsâ prota oarâ. Unâ crişteari multu semnificativâ, susto – pistipsescu analişţâl’ii icunumiţ – favorizatâ şi di evoluţiili cama pisti aştiptărli mutrinda industria şi comerţul. “Ti furn’ia aţil’ei catastrofâ, fârnico, dit agriculturâ şi ali seaţitâ nu s-putea s-adrăm mai multu. Him goala vâsâlii dit reghiuni cu crişteari icunumicâ tu 2012 şi lipseaşti ca tu 2013 s-nidzem pi idyea cali”, dzâsi premierlu Victor Ponta.



Disponibilizări tu industrii



Salariaţl’ii dit uzinili româneşţâ di turlii siderurgicâ vinduti, ti un pâhâ di ţiva, di gigantul arus “Mechel” caftâ ca Guvernul di Bucureşti s-intervinâ cât ma ayoniea. Angajaţâl’ii suntu cârtiţ câ ţe n’ica şi nicânâscuta firmâ arusâ cari luă tuti activili “Mechel” nu va s-agiutâ aţeali ţinţi unităţ, cari nâinti earau nai ma mărli dit industria autohtonâ. Maşi întrâ 2008 şi 2012, ti furn’ia a scâdearâl’ei ali producţii, siderurgia românescâ chiru vârâ 10 mii di angajaţ. Un altu simbol mutrinda industria, “Oltchim Rm-Vâlcea” (sud), nica s-alumtâ cu mări problemi. Cama di unâ n’ii di salariaţ ai combinatlui – ţi easti tu insolvenţă, ti furn’iea a borglor — va s-hibâ daţ nafoarâ, iara 300 va s-intrâ tu şomaj di turlii tehnicâ. Oltchim, ţi easti pi lista a mărilor companii di stat ţi lipseaşti s-hibâ privatizati, nu poati s-hârseascâ di agiutor di la stat, câ ţe aestu lucru nu easti apruchiat di Comisia Europeanâ.



Privatizarea CFR Marfâ



Executivlu di Bucureşti hâbârisi, stâmâna aestâ, câ va s-privatizeadzâ CFR Marfâ. Golu criteriu di amintari licitaţâl’ei va s-hibâ pâhălu ţi va-l da aţei ţi vor s-lu ancupârâ, Aestâ privatizari easti unâ borgi ţi ş-iu ia autorităţili di Bucureşti dinâintea a creditorilor di nafoarâ. Tu aeşţâ dit soni an’i, tut ţi chiru CFR Marfâ s-mutâ la vârâ 270 di milioani di euro. Nu easti afirit di problemi niţi CFR Infrastructură; şi di aclo va s-hibâ scoşi di pi lucru oamin’i.



România, sum api



Ti furn’iea a ploilor, multi casi şi n’iii di hectari di terenuri agricole furâ inundati. Nai ma laili regiun’i suntu sudul, sud-vestlu şi centrul ali vâsâlii, ti cari furâ pitricuti codurli galbin, portocaliu şi chiola aroş, iara meteorologii spun că, pânâ pi 10 di Apriiur, nica va s-ma da ploi.



Armâneaşti: Cristina Mina