Tag: lege

  • Comisia Europeană propune o nouă lege privind medicamentele critice

    Comisia Europeană propune o nouă lege privind medicamentele critice

     

    INTRO: Ce propune Comisia Europeană prin această lege, explică Luminița Voinea.

    Lipsa de medicamente esențiale reprezintă o îngrijorare pentru noi şi cetăţenii Uniunii Europene, a spus în plenul Parlamentului European comisarul pentru Sănătate, Olivér Várhelyi.

    Penuria de medicamente este cauzată în cea mai mare parte de problemele de fabricație, de riscurile lanțului de aprovizionare și de concurența globală pentru resurse. Vorbim aici despre medicamentele care conțin substanțe active, unele folosite în tratarea bolilor grave, dar care sunt tot mai greu de găsit, precum antibioticele, tratamentele pentru cancer, medicamentele de urgență și vaccinurile.

    Din păcate, în ultimii ani, țările UE s-au confruntat cu deficite grave de medicamente, agravate de evenimente globale precum pandemia de COVID-19. La aceasta se adaugă faptul că peste 80% dintre antibioticele vândute în Europa provin din China. Alături de India, China asigură mai bine de jumătate din producția globală de ingrediente farmaceutice active.

    Pentru a evita lipsa medicamentelor vitale, Comisia Europeană vine cu o nouă lege, care va sprijini producția și va îmbunătăți disponibilitatea medicamentelor esențiale în Uniunea Europeană. Noua lege inițiată de Comisia Europeană va îmbunătăți capacitatea de producție a UE de medicamente esențiale prin proiecte strategice. Apoi, încurajează prin ajutoare de stat investițiile în unitățile de producție farmaceutice deja existente, dar și în unele noi. Şi unul dintre cele mai importante puncte se referă la achizițiile comune între statele membre pentru a asigura stocurile de medicamente critice. În plus, se urmărește exploatarea parteneriatelor internaționale pentru a reduce dependența de un singur furnizor sau de un număr limitat de furnizori.

    Recent, miniștrii sănătății din 11 state membre ale Uniunii Europene au pledat, într-o scrisoare comună, pentru finanțarea planurilor de medicamente critice cu bani din noua strategie de apărare. În textul scrisorii se subliniază că „este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei”.

  • Studenții români din străinătate vor beneficia de asigurare de sănătate gratuită

    Studenții români din străinătate vor beneficia de asigurare de sănătate gratuită

    Legea modifică articolele 224 alin.(1) lit.a) din Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și 154 alin.(1) lit.a) din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal.

    Conform noilor prevederi, copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la 26 de ani care sunt elevi, ucenici sau studenți, inclusiv absolvenții de liceu și facultate, vor beneficia de asigurare de sănătate gratuită.

    Aceasta se aplică și studenților-doctoranzi și celor care urmează modulul de instruire individuală pentru a deveni soldați sau gradați profesioniști, indiferent dacă sunt înmatriculați în România sau în instituții acreditate din alte țări.

  • Măsuri împotriva traficanţilor

    Măsuri împotriva traficanţilor

    Senatul de la București a adoptat în plen, în unanimitate, o propunere legislativă de modificare a Codului penal care prevede o practică juridică similară pentru traficul de persoane şi proxenetismul realizat prin constrângere. Astfel, proxeneţii ar urma să fie pedepsiţi precum traficanţii de persoane, ca urmare nu vor mai putea să primească închisoare cu suspendare. În prezent, proxeneţii pot scăpa, în unele cazuri, de executarea pedepsei după gratii, dacă, de exemplu, victimele declară că nu au fost forţate să întreţină relaţii sexuale în schimbul unor sume de bani.

    Propunerea legislativă a fost iniţiată de deputatul social-democrat Florin Manole şi cel liberal Cristian-Tudor Băcanu. Florin Manole a afirmat că toţi traficanţii de persoane trebuie să meargă la închisoare, fără excepţie. Potrivit expunerii de motive, combaterea traficului de persoane reprezintă o prioritate pentru autorităţile române, ca urmare a impactului negativ asupra persoanelor traficate, a caracterului complex şi transfrontalier al acestui fenomen, a mobilităţii şi flexibilităţii grupărilor organizate, în paralel cu profesionalizarea infractorilor ce folosesc inclusiv noile tehnologii pentru atingerea scopului urmărit.

    Deputatul Florin Manole a afirmat că proiectul este necesar pentru că actualul Cod penal actual generează confuzie între trafic de persoane şi proxenetism în forma sa agravată, realizată prin constrângere. Acesta a adăugat că nu există în practică nicio diferenţă între cele două fapte, întrucât ambele se realizează prin constrângere, ambele reprezintă aceeaşi gravă atingere a drepturilor şi integrităţii victimelor.

    „În funcţie de încadrare, vinovaţii pot fi traşi la răspundere mai mult sau mai puţin aspru. Răspunderea trebuie să fie la fel de dură în ambele situaţiiˮ, a punctat deputatul social-democrat.

    Toate grupurile parlamentare au susţinut iniţiativa. Propunerea legislativă adoptată de Senat va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. La rândul său, ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, a anunţat că asistenţa juridică devine gratuită pentru victimele mai multor infracţiuni, printre care se numără hărţuirea sexuală, pornografia infantilă, tortură, sclavie.

    Pe de altă parte, tabelul substanţelor psihoactive interzise în România a fost reactualizat recent. Pe lista stupefiantelor au mai fost adăugate 14 denumiri noi. Dintre acestea, 13 intră în categoria drogurilor de mare risc, iar unul – în categoria celor de risc. Specialiştii în domeniu au constatat că ultimele substanţe psihotrope lansate pe piaţă dau dependenţă chiar după prima folosire şi le recomandă părinţilor să fie foarte atenţi la comportamentul tinerilor. Campanii de prevenire a consumului de droguri şi de consiliere vor fi lansate în şcoli în perioada următoare.

  • Muncind în România – 02.04.2024

    Muncind în România – 02.04.2024

    Reprezentanţii mediului de afaceri din România sunt îngrijoraţi că, odată cu aderarea parţială la Spaţiul Schengen, vor începe să piardă forţa de muncă adusă din afara Uniunii Europene. Preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România, Cristian Pârvan, consideră necesară completarea legislaţiei în aşa fel încât lipsa de personal din unele domenii să nu se adâncească. Potrivit acestuia, firmele care au fost nevoite să apeleze la muncitori străini au făcut eforturi financiare şi organizaţionale pentru a-i aduce din state extra-comunitare, a-i primi şi a-i acomoda. Acum companiile se tem că, datorită regulilor Schengen, aceşti muncitori după ce vin România şi îşi obţin viza pot să plece oriunde în Europa să lucreze. În 2024, guvernul de la Bucureşti a stabilit că 100.000 de lucrători străini pot veni la muncă în România pentru a atenua deficitul de forţă de muncă autohtonă.

    Legea pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a fost promulgată, de preşedintele României. Potrivit Convenţiei nr. 190/2019, angajaţii au dreptul să lucreze într-un mediu în care să fie respectaţi indiferent de sex, rasă, etnie sau orientare politică. Ministrul român al Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că numărul sesizărilor de hărţuire la locul de muncă a crescut. Conform datelor furnizate de Inspecţia Muncii, în 2023 au fost înregistrate 511 petiţii privind hărţuirea sau discriminarea la locul de muncă. În urma verificărilor au fost aplicate 41 de sancţiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 18.000 de lei (aproape 2.400 de euro). Prin comparaţie, în anul 2014 erau înregistrate doar 137 de sesizări. Conceptul de “violenţă şi hărţuire” acoperă, printre altele, abuzul fizic, abuzul verbal, hărţuirea şi mobbingul, hărţuirea sexuală, ameninţările şi urmărirea sau supravegherea. Noul cadru legal protejează atât angajaţii cât şi persoanele care lucrează indiferent de statutul lor contractual, persoanele aflate în perioada de formare, inclusiv stagiarii şi ucenicii, lucrătorii cărora le-a încetat raportul de muncă, voluntarii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă şi cele care au depus cereri pentru ocuparea unui loc de muncă, precum şi angajatorii.

    România are printre cele mai mici costuri cu forţa de muncă din toată Uniunea Europeană, reiese din datele Oficiului European de Statistică. Potrivit Eurostat, media europeană pentru costul muncii pe oră este de aproape 32 euro. Bulgaria înregistrează cel mai scăzut cost, 9,3 euro/oră, urmată de România, cu 11 euro/oră şi Ungaria, cu 12,8 euro/oră. La polul opus, munca are cel mai mare cost în Luxemburg, aproape 54 de euro/oră, în Danemarca, 48 de euro/oră, şi în Belgia, 47 de euro/oră. Cifrele conturează o diferenţă majoră între estul şi vestul spaţiului comunitar. Comparaţia între aceste cifre şi cuantumul care revine efectiv în buzunarul angajatului trebuie să ţină cont şi de salariu şi costurile nesalariale, precum contribuţiile sociale. Ponderea costurilor nesalariale în costurile totale cu forţa de muncă pentru întreaga economie europeană a fost de 25%, însă diferenţele între statele membre sunt mari. De obicei, în ţările unde se înregistrează cele mai mari costuri cu forţa de muncă se regăsesc şi cele mai mari cheltuieli nesalariale.

    Aproape 500 de locuri de muncă sunt disponibile la nivelul judeţului Maramureş, în nord-vestul României, majoritatea în domeniul producţiei şi serviciilor, transmite Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Instituţia arată că este de aşteptat ca acest număr să crească în aprilie odata cu redeschiderea unor activităţi în domeniul construcţiilor civile sau industriale, servicii, agroturism şi agricultură. În prezent sunt căutate persoane cu studii superioare, persoane calificate sau persoane care ar urma să se califice. Pe lângă domeniul producţiei, există locuri disponibile în comerţ, turism, sănătate şi servicii de manufactură.

  • România 43

    România 43

    Deputatul de diaspora, Valentin Făgărăşian, vicepreşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării salută decizia preşedintelui României privind promulgarea Legii nr 380/2023, act ce reglenetează regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, o lege mult aşteptată de milioane de români de pretutindeni.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Executivul a aprobat, recent, Legea prin care România va adera la Convenţia 190/2019 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind eliminarea violenţei şi a hărţuirii în piaţa muncii.


  • România 43

    România 43

    Legea
    privind digitalizarea serviciilor consulare, iniţiată de vicepreşedinele
    Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor, deputatul Valentin
    Făgărăşian, a fost adoptată de Senat, mergând la votul final din Camera
    Deputaților.


  • Fără jocuri de noroc lângă școli

    Fără jocuri de noroc lângă școli

    Legea de limitare a accesului la jocurile de noroc a fost adoptată luni, în unanimitate, de Senatul de la București, care este prima cameră sesizată. Documentul, iniţiat de USR, în opoziție, prevede interzicerea funcţionării sălilor de jocuri în apropierea şcolilor, locurilor de joacă, centrelor culturale şi spitalelor. Senatori din toate partidele politice au relevat importanţa acestui proiect, menit să diminueze efectele dezastruoase ale jocurilor de noroc asupra minorilor. Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, consideră că legislaţia în domeniu trebuie să fie din ce în ce mai strictă:



    Cea mai importantă modificare este faptul că pe o distanţă de 300 de metri pietonali sunt interzise spaţiile în care se joacă jocuri de noroc, distanţa de 300 metri pietonali fiind faţă de unităţile şi instituţiile de învăţământ, locuri de joacă pentru copii, aşezăminte de cultură, de artă, sănătate, cele cu caracter social şi, de asemenea, instituţiile de credit sau cele cu caracter financiar. În al doilea rând s-a adoptat un amendament care prevede ca aceste jocuri să nu mai poată să fie funcţionale în baruri”.



    La rândul său, senatorul USR Sebastian Cernic a arătat că în timp ce în România nu există programe de prevenţie şi tratament a dependenţei de jocuri de noroc, guvernele din alte ţări precum Belgia, Marea Britanie, Spania sau Australia au limitat drastic expunerea tinerilor la acest risc. Documentul este probabil, spune acesta, cea mai importantă lege pentru protejarea vieţii şi a viitorului copiilor. Sebastian Cernic: “Trebuie să spunem “Stop”. Este o necesitate să curăţăm de tentaţii şi de minciuni drumul spre şcoală sau spre locul de joacă al copiilor noştri.”



    În cadrul dezbaterilor, senatoarea UDMR Kovács Irina, fostă directoare a unui liceu, a declarat că există, din păcate, adolescenţi care au ajuns dependenți de jocurile de noroc doar pentru că aceste săli sunt amplasate lângă unitățile de învățământ: “Am avut cazuri de copii care au ajuns să dezvolte dependenţe deoarece liceul era înconjurat de nu mai puţin de cinci săli de jocuri de noroc”.



    Și senatorul AUR Rodica Boancă consideră că astfel de legi sunt necesare: TRACK “Jocurile de noroc, drogurile, consumul de alcool creează vicii care pot pune în pericol viaţa lor, a familiei”. La rândul său, social democratul Radu Oprea consideră că propunerea legislativă este o iniţiativă bună, dar, din păcate, nu rezolvă problema celor care sunt dependenţi de jocurile de noroc.



    Radu Oprea: “Unul dintre amendamentele bune este acela de a scoate aparatele de joc din baruri şi din cafenele, acolo unde tânărul poate intra şi unde, dacă cumva mai este şi alcoolul prin preajmă, cu certitudine ideea de a juca devine şi mai presantă”. După adoptarea de către Senat, iniţiativa va intra acum în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional.






  • Pedepse mărite pentru traifcul de droguri

    Pedepse mărite pentru traifcul de droguri

    Legiuitorii
    români au înăsprit pedepsele pentru traficul de droguri. Potrivit unui proiect
    de lege adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, cultivarea,
    producerea, fabricarea, oferirea, vânzarea, distribuirea, transportul,
    procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia
    drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani
    şi interzicerea unor drepturi. Dacă faptele respective au ca obiect droguri de
    mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani, iar în cazul în care
    intervine moartea victimei, pedeapsa ar urma să fie de la 15 la 25 de ani de
    închisoare.
    De asemenea, introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi
    importul ori exportul de droguri de risc se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la
    15 ani şi interzicerea unor drepturi.


    Actul normativ menţionează că bunurile şi
    mijloacele folosite la fabricarea ilicită a drogurilor pot fi utilizate în scop
    didactic, prin punerea lor la dispoziţia unităţilor de pregătire a organelor de
    aplicare a legii sau prin folosirea lor în campanii de conştientizare a
    riscurilor asociate consumului de droguri. Proiectul de lege mai prevede că fapta
    persoanei care, cu intenţie, efectuează fără drept operaţiuni cu produse
    susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând că acestea sunt
    autorizate potrivit legii, sau a căror comercializare este permisă de lege,
    constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani, dacă
    fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Totodată, publicitatea făcută
    oricăror produse, pretinzând în mod credibil că prin consum acestea produc
    efecte psihoactive, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de
    la un an la 5 ani.


    Proiectul de lege a fost adoptat şi de Senat, iar Camera
    Deputaţilor este for decizional în acest caz. El fusese reexaminat la cererea
    preşedintelui Klaus Iohannis, care solicitase o reglementare mai clară privind
    substanţele nou menţionate în lege, cum ar fi cele etnobotanice. Cea mai mare
    responsabilitate în privinţa combaterii traficului de droguri o are statul, consideră
    deputatul UDMR Szabó Ödön: Într-adevăr, se fac victime între copii şi
    ar trebui să avem centre pentru recuperarea acestor copii şi să oferim sprijin
    pentru familii. Instituţiile statului abilitate trebuie să meargă şi să lupte
    cu această infracţionalitate din ţara noastră
    . Vârsta la care tinerii din
    România sunt tentaţi să consume droguri este în scădere, iar aceasta este una
    dintre preocupările majore ale specialiştilor în domeniu. Potrivit acestora, consumul
    de substanţe stupefiante la vârste tinere este influenţat de anturaj şi
    curiozitate. Ei propun, printre altele, adaptarea răspunsului instituţional la
    noile tendinţe ale fenomenului drogurilor şi cooptarea societăţii civile în
    activităţile specifice.


  • Legile Justiţiei, modificate de Guvern

    Legile Justiţiei, modificate de Guvern

    La 2 ani de la
    lansarea lor în dezbatere publică, proiectele de lege care vizează justiţia au
    fost aprobate de executivul de la Bucureşti şi trimise Parlamentului spre
    dezbatere şi adoptare. Cele trei proiecte privesc statutul judecătorilor şi
    procurorilor, organizarea judiciară şi statutul Consilului Superior al
    Magistraturii. Iniţatorul lor, ministrul de resort, Cătălin Predoiu, speră că
    legile vor avea, după trecerea prin filtrul parlamentar, o formă care va
    rezolva un element important al Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Reforma
    profundă în domeniu este o exigenţă impusă de Comisia Europeană încă de la instituirea
    MCV, în 2007, când România a intrat în Uniunea Europeaană. Autorităţile de la
    Bucureşti speră că acest mecanism va fi ridicat.

    Cătălin Predoiu: Înseamnă
    bifarea punctului central din cadrul MCV şi, da, eu cred că suntem în punctul
    în care putem să ne punem această problemă, odată adoptate legile, sigur,
    într-o formă care să păstreze nivelul calitativ al reglementării şi obiectivele
    pe care ni le-am asumat
    . Documentele au primit avizul consultativ al
    CSM.

    Totuşi, de la lansarea lor în dezbatere, proiectele au fost întâmpinate cu
    critici în rândul asociaţiilor de magistraţi şi al societăţii civile, fiind
    amendate de acestea. Coaliţia de guvernare PSD-PNL-UDMR a anunţat că susţine
    adoptarea celor trei legi. Din opoziţie, USR consideră, însă, că nu există
    nicio şansă ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să fie ridicat pe merit. În
    forma actuală, proiectele legilor justiţiei îndepărtează România de calea reformei
    şi subjugă puterea judecătorească reţelei antireformiste, create chiar în
    interiorul magistraturii, acuză USR. Într-un comunicat, formaţiunea afirmă că noile
    legi ale justiţiei arată clar că Secţia Specială care vizează faptele
    magistraţilor nu dispare, ci doar se transformă, iar influenţa politică asupra
    numirii procurorilor este păstrată intactă, în ciuda recomandărilor formulate
    de partenerii europeni.

    Critici similare au formulat şi reprezentanţii
    formaţiunii REPER, a fostului premier tehnocrat Dacian Cioloş, care îl acuză pe
    ministrul Predoiu că a ocolit abil
    solicitările Comisiei Europene şi ale celorlalte organisme internaţionale, care
    monitorizează evoluţia justiţiei din România. Cătălin Predoiu a respins
    criticile lansate în spaţiul public cu privire la anumite aspecte din proiectele
    de legi şi a afirmat că toate demersurile legislative de până acum ale
    ministerului pe care îl conduce, precum şi celelalte documente aflate în
    elaborare, între care modificarea codurilor penale, vor duce la soluţionarea
    punctului central din cadrul MCV. Experţii în domeniu au identificat deja
    câteva hibe majore ale proiectelor. Una dintre ele ar fi eliminarea
    prevederilor legate de numirea şi revocarea poliţiştilor care participă la
    anchete judiciare prin ordin al Procurorului Genreal. Dispariţia acestor
    prevederi ar deschide calea spre controlul politic asupra poliţiştilor
    judiciari, cred experţii.


  • Amendamente la legea privind inteligența artificială

    Amendamente la legea privind inteligența artificială

    În cadrul ședinței comune a Comisiilor
    IMCO-LIBE ce a avut loc recent, membrii Comisiilor, au subliniat câteva dintre
    amendamentele ce au propuse la Legea privind inteligența artificială (IA). În
    calitate de coraportor, europarlamentarul Dragoș Tudorache afirmă că se vor
    identifica soluții de compromis pe subiectele rămase.


    Dragoș Tudorache,
    europarlamentar:
    Voi evidenția în cele ce urmează
    câteva din problemele pe care le-am ridicat și pe care le-am propus ca
    amendamente pe lângă cele care se aflau deja în raportul inițial. Am propus un
    filtru prin care să interpretăm toate sistemele cu inteligență artificială, cu
    risc ridicat. Acest lucru urmărește să excludă ceea ce eu numesc inteligență artificială industrială.

    Cu alte
    cuvinte, este considerate inteligență artificială cu risc ridicat dacă se
    folosesc date personale, biometrice care au date biometrice la bază sau dacă se
    iau decizii sau se influențează deciziile luate cu privire la persoanele
    fizice. Am văzut amendamente de la alte grupuri care precizează risc ridicat
    fără să golească de sens sintagma și sunt sigur că vom ajunge la un compromis
    pe baza propunerilor pe care le avem.

    În aceeași direcție am făcut modificări în
    cadrul textului pentru o serie de puncte în care am constatat că și alții au o
    viziune similară și prin urmare sunt încrezător că vom ajunge la un punct
    comun. De exemplu, în ceea ce privește necesitatea de a evita dubla
    reglementare, schimbăm regulile doar după consultarea părților interesate și
    pe baza unor nevoi clar identificate. Trebuie să fim mai puțin prescriptive și
    mai orientate către obiective în ceea ce privește modul în care vom scrie acest
    text.

    Ar trebui să acordăm industriei destul timp pentru a implementa
    Regulamentul și oricare dintre modificările ulterioare aduse acestuia.

    Trebuie
    să regândim chestiunea amenzilor și să alegem un sistem care are mai mult
    sens.Sunt încrezător că vom găsi soluții cu ușurință și aici. Am făcut o
    propunere detaliată cu privire la modul de consolidare a BOARD-ului. Avem
    nevoie de un loc în care statele membre să găsească sprijin și expertiza
    necesară pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, pentru
    sprijinirea inovării, unde părțile interesate să aibă un loc permanent la masă
    în cadrul unui forum consultativ și unde pot fi soluționate disputele legate de
    inteligența artificială pentru eficientizarea funcționării pieței unice
    digitale.

    Am văzut amendamente convergente din partea tuturor grupurilor
    politice, pentru consolidarea guvernanței astfel încât să evităm fragmentarea
    pieței și repetarea greșelilor pe care le-am făcut cu alte legislații.

    În
    legătură cu autoritățile publice, acestea au nevoie de supraveghere democratică. Trebuie
    să existe garanții suplimentare și cerințe suplimentare de transparență.

    Prin
    urmare propun ca toate autoritățiile publice și instituțiile UE să efectueze o
    evaluare a impactului asupra drepturilor fundamentale înainte de a implenta
    sisteme cu inteligență artificială cu risc ridicat și să înregistreze
    utilizarea acestora în baza de date a UE.


    Până în prezent la Legea privind inteligența
    artificială s-au depus peste 3000 de amendamente ceea ce arată interesul și
    efortul europarlamentarilor de a îmbunătăți textul legii.



  • Aproximativ 220.000 de persoane au intrat, vineri, în România

    Aproximativ 220.000 de persoane au intrat, vineri, în România

    Aproximativ 220.000 de persoane, cetăţeni români şi străini, cu peste 54.560 mijloace de transport au intrat , vineri, în România. a informat Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

    Pe sensul de intrare în România au fost 107.837 de persoane, (22.298 de cetăţeni ucraineni (în creştere cu 104% faţă de ziua precedentă), informează sursa citată

    Din perioada pre-conflict (10.02.2022) până vineri, la ora 24,00, la nivel naţional, au intrat în România 1.510.759 cetăţeni ucraineni.

    În ceea ce priveşte activităţile specifice în punctele de trecere şi frontiera verde – poliţiştii de frontieră au constatat, în ultimele 24 de ore, 58 de fapte ilegale (34 infracţiuni şi 24 contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini.

    Au fost descoperite, independent sau în colaborare cu alte instituţii, bunuri nedeclarate (ce urmau a fi introduse ilegal în ţară), care depăşeau plafonul vamal admis ori suspecte a fi contrafăcute, în valoare totală de aproximativ 392.400 lei. Au fost aplicate amenzi în valoare de 24.800 lei.

    În ultimele 24 de ore, 17 cetăţeni străini nu au fost lăsați să intre în România. Aceștia nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege . Altor 35 de cetăţeni români nu le-a fost permisă ieșirea din țară, din diferite motive legale.

  • Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, promulgată

    Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, vineri, Legea pentru recunoaşterea meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român şi acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat, informează Agerpres.

    Actul normativ reglementează modalităţile de recunoaştere a meritelor personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român prin acordarea unor drepturi şi distincţii, precum şi crearea posibilităţii menţinerii, încadrării sau reîncadrării în structurile din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din care fac sau au făcut parte, a răniţilor, invalizilor, a celor care au dobândit alte afecţiuni fizice şi/sau psihice pe timpul ori din cauza participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii, precum şi prin acordarea unor drepturi acestuia, familiei acestuia şi urmaşilor celui decedat.

    Nu beneficiază de drepturile conferite de lege: personalul participant rănit, invalid, cel care a dobândit alte afecţiuni fizice şi/sau psihice din cauza participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii, familia şi urmaşii acestuia, în situaţia în care rănirea, invaliditatea, afecţiunea fizică şi/sau psihică ori decesul au survenit ca urmare a săvârşirii de către acesta, cu intenţie, a unei fapte ce constituie infracţiune, pedepsită potrivit legii române.

    Personalului participant la acţiuni militare, misiuni şi operaţii i se pot acorda, în condiţiile legii, decoraţii şi distincţii militare şi civile.

    Personalul participant care a participat, cel puţin 120 de zile, neîntrerupt sau cumulativ, la acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiuni are calitatea de ‘Veteran din teatrele de operaţi’. Răniţilor, militarilor invalizi, civililor invalizi, personalului participant care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice li se atribuie calitatea de ‘Veteran din teatrele de operaţii’, indiferent de durata participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii desfăşurate în teatre de operaţii/zone de misiuni, prevede actul normativ.

    Potrivit legii, în semn de recunoaştere a meritelor veteranilor din teatre de operaţii/zone de misiuni pentru apărarea intereselor României se instituie Ziua Veteranilor din teatrele de operaţii, care se organizează, anual, pe 11 noiembrie, prin grija Ministerului Apărării Naţionale, cu sprijinul celorlalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

    Răniţii, militarii invalizi, civilii invalizi şi personalul participant care au dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice se menţin, se încadrează ori se reîncadrează, după caz, în categoria de personal/corpul militar căreia/căruia îi aparţine, la cerere, în instituţiile din cadrul sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională din care fac/au făcut parte, în funcţii militare sau civile stabilite prin ordin al conducătorului instituţiei respective, în condiţiile prevăzute de prezentul act normativ.

    Aceştia beneficiază de mai multe drepturi, între care tratament şi/sau asistenţă psihologică în ţară sau în străinatate, în cazul în care afecţiunile nu pot fi tratate în ţară, cu suportarea cheltuielilor reprezentând costul tratamentului şi al cheltuielilor aferente din bugetul instituţiei din cadrul sistemului naţional de apărare, tratament de recuperare gratuit în instituţii medicale de profil, orteze, proteze, produse medicale ortopedice şi alte produse şi dispozitive medicale gratuite, precum şi repararea şi înlocuirea acestora ori de câte ori este nevoie, la recomandarea medicului specialist, decontarea cheltuielilor de transport cu autoturismul de la/la domiciliu/reşedinţă la/de la locul de muncă, închirierea sau cumpărarea, cu prioritate, a unei locuinţe din fondul de locuinţe sociale al administraţiei publice.

    Militarii invalizi şi civilii invalizi beneficiază şi de acordarea unei indemnizaţii lunare de invaliditate, astfel: pentru gradul I de invaliditate, două câştiguri salariale medii brute; pentru gradul II de invaliditate, 1,5 câştiguri salariale medii brute; pentru gradul III de invaliditate, un câştig salarial mediu brut. Cei încadraţi în gradul I de invaliditate beneficiază şi de o indemnizaţie lunară pentru însoţitor, egală cu câştigul salarial mediu brut.

    Actul normativ mai prevede că personalul participant rănit în cadrul acţiunilor militare, misiunilor şi operaţiilor, precum şi cel care a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice ca urmare a participării la acţiuni militare beneficiază, pe lângă celelalte drepturi stabilite conform legii, de o indemnizaţie lunară în cuantum de două câştiguri salariale medii brute.

    Personalul participant care a dobândit calitatea de ‘Veteran din teatrele de operaţii’ şi care nu este invalid, rănit ori nu a dobândit afecţiuni fizice şi/sau psihice în urma participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii, beneficiază de următoarele drepturi: dreptul de a purta uniformă militară, după trecerea în rezervă sau în retragere; o sumă forfetară lunară, neimpozabilă, în procent de 25% din salariul de baza minim brut pe ţară garantat în plată, pentru personalul în activitate; o indemnizaţie lunară, neimpozabilă, în valoare de 1.000 de lei, după trecerea în rezervă sau retragere.

    Legea prevede şi drepturile urmaşilor celor decedaţi ca urmare a participării la acţiuni militare, misiuni şi operaţii. De asemenea, actul normativ conţine reglementări privind participarea la activităţi festive sau comemorative.

    Actul normativ intră în vigoare la 180 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, iar la data intrării în vigoare se abrogă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006.

    Sursa Agerpres

  • Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, adoptată de Parlament

    Legea pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, adoptată de Parlament

    Lege pentru recunoașterea drepturilor veteranilor din teatrele de operații, răniților, invalizilor și urmașilor eroilor căzuți la datorie a fost adoptată, marți, în Parlament, anunță Ministerul Apărării Naționale (MApN).

    Ministerul Apărării Naționale a sprijinit, prin structurile sale competente, procesul de elaborare a acestui proiect legislativ, prin care sunt recunoscute meritele militarilor români participanți la misiuni externe în dezvoltarea relațiilor internaționale și a parteneriatelor strategice ale României., potrivit sursei citate.

    În procesul de elaborare a textului noii legi, Ministerul Apărării Naționale a susținut extinderea ariei de aplicabilitate a actului normativ personalului din toate instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.

    Prin adoptarea acestei legi, România se aliniază altor state care promovează un cadru legislativ coerent pentru recunoașterea meritelor veteranilor din teatrele de operații și personalului participant la misiuni și acțiuni militare pe teritoriul național și aplicarea de măsuri active în sprijinul răniților sau celor care au devenit invalizi în urma participării la astfel de acțiuni, precum și urmașilor celor căzuți la datorie, precizează MApN într-un comunicat de presă.

    Sursa: MApN

  • Noi reguli de vânzare a terenurilor agricole

    Noi reguli de vânzare a terenurilor agricole

    Senatul României a votat la 22 mai a.c. iniţiativa legislativă
    ce modifică Legea privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor
    agricole. Una dintre cele mai importante modificări se referă la
    schimbarea ordinii de preempţiune la cumpărarea terenurilor agricole. Au
    prioritate coproprietarii şi rudele până la gradul I, apoi arendaşii, urmaţi de
    statul român (prin Agenţia Domeniilor Statului) şi de proprietarii de terenuri
    agricole vecini. Totodată, terenurile agricole nu vor mai putea fi cumpărate
    decât de cei care se ocupă cu agricultura şi pot aduce dovezi în acest sens.


    Noua lege stabileşte şi condiţiile care trebuie îndeplinite cumulativ de
    către cumpărătorii de terenuri, fie că este vorba de persoane fizice sau de
    persoane juridice. Astfel, cumpărătorii persoane fizice trebuie să aibă
    reşedinţa sau domiciliul, pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde se
    află terenul oferit spre vânzare şi să desfăşoare activităţii agricole în apropierea terenul oferit spre vânzare, cu
    cel puţin 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a terenului.
    De aceste obligaţii vor fi scutiţi însă tinerii fermieri care doresc să cumpere
    terenuri agricole.


    In ceea ce priveşte persoanele juridice, condiţiile presupun ca acestea
    să aibă sediul social sau sediul secundar înregistrat pe raza unităţii administrativ-teritoriale
    unde se află terenul oferit spre vânzare, să desfăşoare activitate agricolă pe
    raza unitatii administrativ-teritoriale unde se află terenul oferit spre
    vânzare, cu minimum 5 ani anteriori anului de publicare a ofertei de vânzare a
    terenului. In plus, veniturile obţinute din activităţi agricole să reprezinte
    minimum 75% din totalul veniturilor pe ultimii 3 ani.


    Terenurile cumpărate nu vor putea fi revândute decât după 15 ani, iar în
    acest caz, cumpărătorul nu poate fi decât statul român, prin Agenția Domeniilor
    Statului. De asemenea, proiectul
    de lege reglementează obligativitatea utilizării terenurilor respective exclusiv pentru desfăşurarea activităţilor
    agricole de către proprietarii acestor terenuri, fie în regim de exploatare
    directă, fie prin încheierea contractelor de arendare.



    În România, investitorii
    străini deţin, în prezent, aproximativ 30% din suprafaţă agricolă totală a
    României (13,3 mili­oa­ne hectare).Anul trecut, au fost tranzacţionate 100.000 de
    hectare de terenuri arabile în România; în unele zone preţurile au ajuns la
    10.000 de euro/hectar şi se estimează că vor creşte până în anul 2020.