Radio România Internațional

Tag: lege

  • Jurnal românesc – 9.05.2016

    Jurnal românesc – 9.05.2016

    România şi alţi parteneri din Est trebuie să aibă încredere în angajamentul absolut al SUA şi al altor parteneri NATO de a veni în apărarea unui aliat în cazul unei agresiuni, a declarat, duminică, la Bucureşti, adjunctul secretarului de stat american, Antony Blinken, la o întâlnire cu presa. Oficialul american se află într-un turneu european, în contextul pregătirilor pentru Summitul NATO de la Varşovia, din luna iulie. În România, el s-a întâlnit cu premierul Dacian Cioloş şi cu membri ai Guvernului, dar şi cu preşedintele Klaus Iohannis. Antony Blinken a declarat că iniţiativa Reasigurarea Europeană, începută de Barack Obama şi pentru care s-au investit 3,4 miliarde de dolari, va permite SUA să aibă o a treia brigadă în Europa, cu peste 4.000 de soldaţi, care vor fi prezenţi prin rotaţie inclusiv în România, 12 luni pe an.



    Doi militari români au murit şi unul a fost rănit, sâmbătă, într-un incident în Afganistan. Românii instruiau poliţişti afgani, într-o bază de pregătire din apropierea localităţii Kandahar, când s-a deschis focul asupra lor de către persoane purtând uniforma forţelor de securitate afgane. Luni, în toate unităţile militare din România şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru cei doi militari decedaţi. Din 2002 până acum, România a pierdut, în Afganistan, 28 de soldaţi, iar aproape 150 au fost răniţi.



    Legea privind vânzarea terenurilor agricole va fi modificată, astfel încât cetăţenii străini să poată achiziţiona mai greu astfel de suprafeţe în România – a anunţat ministrul agriculturii, Achim Irimescu. El a declarat că există presiuni în acest sens din partea fermierilor români, după ce suprafeţe foarte mari au devenit proprietatea unor companii străine. Pe de altă parte, ministrul Achim Irimescu a spus că România ar putea avea, în perioada imediat următoare, ataşaţi agricoli pe lângă ambasadele din 12 ţări, pentru a-i ajuta pe producători să îşi valorifice mai uşor produsele pe piaţa externă. Într-o primă etapă, ataşaţii vor merge în ţări precum Turcia, China, Rusia, SUA, Israel, Iordania, Egipt, Spania şi Germania.



    Ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a întâlnit, în timpul unei vizite la Berlin, cu dr. Mihai Neagu-Basarab, coordonatorul Bibliotecii Româneşti din Freiburg, una dintre instituţiile cele mai vechi ale exilului postbelic, unde se regăsesc cărţi şi documente de arhivă care reflectă activitatea culturală a românilor din exil. De asemenea, Dan Stoenescu a avut întâlniri cu membrii comunităţii româneşti şi cei ai mediului asociativ din capitala Germaniei. Potrivit unui comunicat MAE, în cadrul dialogului purtat cu românii stabiliţi aici a fost reiterată hotărârea autorităţilor române de a contribui în mod substanţial la asigurarea unui tratament corespunzător statutului de cetăţeni comunitari pentru românii rezidenţi în statele membre ale Uniunii Europene. Ministrul delegat a subliniat că dialogul cu autorităţile germane exprimă constant deschiderea pentru o colaborare aprofundată în domenii de interes din perspectiva comunităţii româneşti din Germania: educaţie, muncă, afaceri interne, culte.

  • Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Produse majoritar româneşti în marile magazine?

    Proiectul
    de lege care obligă marile lanţuri de magazine din România să pună în vânzare cel
    puţin 51% produse autohtone se află în atenţia Legislativului de la Bucureşti.
    Recent, documentul a primit aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de
    specialitate. Autorităţile şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să
    încurajeze economia proprie, prin promovarea mărfurilor româneşti.

    Ministrul
    agriculturii Achim Irimescu a explicat că, odată intrat în vigoare, actul
    normativ va deschide calea către hipermarketuri micilor producători, care până
    acum nu au avut acces la rafturi. Achim Irimescu: Au fost acuzaţii că se aduc prea
    multe produse din alte state şi produsele noastre româneşti, unele de foarte
    bună calitate, nu reuşesc să ajungă în magazin. Eu nu încerc să mă pronunţ
    într-un sens sau altul, dar este cert că dintr-o relaţie contractuală corectă
    toate părţile vor câştiga, inclusiv consumatorul, în final. Pe partea de produs
    românesc, sigur, sper consumatorul român să înţeleagă importanţa consumării
    produselor realizate la nivel naţional.

    Preşedintele Asociaţiei
    Cultivatorilor de Legume, Vlad Gheorghe, a apreciat, la rândul său, că legea va
    defini relaţii foarte clare între producătorii locali şi reprezentanţii marilor
    lanţuri de magazine. În opinia sa, în sezon se poate furniza chiar întreaga
    cantitate necesară vânzărilor, în timp ce în extrasezon procentul de 51%
    alimente româneşti este garantat. Vlad Gheorghe: Am conturat şi am definit
    produsul românesc – pentru asta este marea bătălie pentru această lege – în
    stare proaspătă, iar vizavi de aspectul la aprovizionare 51%, vă garantez că în
    sezon putem să dăm 100% produse româneşti şi acum vă menţionez, pentru că este
    perioada de salată, ridichi, ceapă verde, supermarketurile şi-au definit şi
    conturat câţiva zeci de producători şi spun că nu facem faţă. Este greşit.
    Intenţia acestei legi este de a veni către formele de asociaţii ca să putem livra
    organizat, cu o planificare.

    Potrivit proiectului,
    comercianţii- persoane juridice autorizate, au obligaţia să cumpere ouă, carne,
    fructe, legume, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie, prin ”lanţul
    scurt de aprovizionare”. Excepţie fac comercianţii cu o cifră de afacere de
    până la 2 milioane de euro. Lanţul scurt de
    aprovizionare este unul care implică un număr limitat de operatori economici
    angajaţi în activităţi de cooperare şi dezvoltare economică la nivel local şi
    regional, precum şi relaţii strânse între producători, procesatori şi
    comercianţi. Dacă săptămâna
    viitoare va fi votată de plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de for
    decizional, şi apoi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, legea intră în
    vigoare din toamnă.

  • Jurnal românesc – 22.04.2016

    Jurnal românesc – 22.04.2016

    România
    este pregătită să sprijine Ucraina în procesul de reforme interne necesar
    îndeplinirii angajamentelor asumate de asocierea la Uniunea Europeană. Este
    mesajul pe care preşedintele Klaus Iohannis i l-a transmis omologului
    ucrainean, Petro Poroşenko, în timpul vizitei oficiale a acestuia la Bucureşti.
    Cei doi şefi de stat au semnat un protocol care prevede relansarea Comisiei
    mixte prezidenţiale româno-ucraineană, prin intermediul căreia se doreşte o
    impulsionare a relaţiei bilaterale, în contextul în care coperarea economică nu
    se situează la nivelul dorit. Potrivit preşedintelui Petro Poroşenko, trebuie
    folosite la maximum posibilităţile zonelor de liber schimb dintre Ucraina şi
    Uniunea Europeană, concomitent cu continuarea discuţiilor referitoare la interconectarea
    energetică.




    Institutul de Cercetări Nucleare de la Mioveni a devenit
    centru de pregătire în domeniul securităţii nucleare pentru toate ţările membre
    ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Documentul care îi conferă
    statutul a fost semnat de directorul general al agenţiei, Yukiya Amano, şi de
    ministul român al energiei, Victor Grigorescu. În baza lui, se vor organiza
    cursuri şi programe speciale de pregătire teoretică şi practică în situaţii de
    urgenţă. Directorul general al AIEA a făcut, în această săptămână, o vizită în
    România, unde a fost primit de preşedintele Klaus Iohannis şi s-a întâlnit cu
    ministrul de externe, Lazăr Comănescu. Cu acest prilej a fost reiterată
    aprecierea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică pentru rolul activ şi
    contribuţia semnificativă a României la susţinerea priorităţilor agenţiei
    legate de utilizarea paşnică a energiei nucleare, cu respectarea celor mai
    înalte standarde de siguranţă, securitate şi neproliferare nucleară.




    Delta Dunării îşi recăpătă încă 1.000 de hectare de luciu
    de apă, suprafaţă pierdută prin desecările făcute în perioada comunistă.
    Proiectul de reinundare a unei zone din raza comunei Mahmudia a durat aproape
    patru ani şi este văzut ca un model de reconstrucţie ecologică. Specialiştii în
    probleme de mediu susţin că există şi avantaje economice ale acestuia, printre
    care creşterea resurselor naturale, dezvoltarea turismului şi a producţiei
    meşteşugăreşti pe bază de stuf şi papură, la mare căutare în Occident.




    Proiectul de lege care obligă marile lanţuri de magazine
    să pună în vânzare cel puţin 51% produse româneşti urmează să intre la vot
    final în Camera Deputaţilor, săptămâna viitoare. Recent, documentul a primit
    aviz favorabil din partea comisiei parlamentare de specialitate. Autorităţile
    şi producătorii consideră că astfel vor reuşi să încurajeze economia proprie,
    prin promovarea mărfurilor autohtone. Potrivit ministrului agriculturii, Achim
    Irimescu, odată intrat în vigoare, actul normativ va deschide calea către hipermarketuri
    micilor producători, care până acum nu au avut acces la rafturi. Dacă va fi
    votată de plenul Camerei Deputaţilor şi promulgată de preşedinte, legea va
    putea intra în vigoare din toamnă.

  • Jurnal românesc – 20.04.2016

    Jurnal românesc – 20.04.2016

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, a afirmat că România şi
    Bulgaria respectă criteriile pentru aderarea la Spaţiul Schengen. El a mai spus
    că Executivul comunitar susţine intrarea celor doua state în spaţiul de liberă
    circulaţie şi că este
    elementar să le fie recunoscute drepturile. Declaratiile au fost făcute la Strasbourg, în plenul
    Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Prevazută,
    iniţial, pentru martie 2011, aderarea României la Spaţiul Schengen a fost
    amânată în repetate rânduri, pe fondul rezervelor exprimate de unele state
    membre faţă de reformarea justiţiei şi a eficienţei luptei împotriva corupţiei.
    La rându-le, în tot acest timp, autorităţile de la Bucureşti au susţinut că
    respectă, integral, criteriile tehnice ale aderării.


    Ministerul Muncii
    lucrează la o ordonanţă de corecţie a diferenţelor de salarizare din domeniul
    bugetar. Noul ministru de resort, Dragoş Pîslaru, a declarat că ordonanţa
    vizează creşteri pentru angajaţii cu salarii mici şi eliminarea inechităţilor.
    El a precizat că a avut, deja, o întâlnire cu marile confederaţii sindicale.
    Ordonanţa ar urma să intre în vigoare în august, iar impactul bugetar este
    estimat la două miliarde de lei, pentru perioada 2016 – 2017.


    Românii îşi pot
    achita on-line taxele şi impozitele doar dacă sunt arondaţi la una dintre cele
    200 de unităţi conectate la platforma Ghişeul.ro. Anunţul a fost făcut
    de ministrul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, Violeta Alexandru, care
    i-a încurajat pe primari să reducă birocraţia prin acceptarea plăţilor on-line.
    Potrivit acesteia, nu toţi aleşii au luat o astfel de măsură fiindcă există,
    încă, baze de date care nu sunt puse la punct. Ea a mai spus că, prin
    intermediul plăţilor on-line, primăriile locale ar putea să colecteze bani în
    plus, mai ales de la românii plecaţi în străinătate.


    Deputaţii din Comisia pentru agricultură au adoptat
    proiectul de lege care sprijină comercializarea produselor alimentare
    proaspete. Magazinele vor fi obligate să renunţe la taxa de raft şi să vândă mai multe produse autohtone. Excepţie
    fac lunile de iarnă, când necesarul de legume şi fructe poate fi completat cu
    produse importate. De asemenea, deputaţii au respins propunerea de închidere a
    supermarketurilor la sfârşit de săptămână. Raportul Comsiei pentru agricultură
    va fi dezbătut în plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.


    Alegătorii care
    şi-au stabilit reşedinţa în altă localitate decât cea de domiciliu au
    posibilitatea, până pe 21 aprilie, să se înscrie cu noua adresă în Registrul
    Electoral. Astfel, ei se vor regăsi pe lista electorală de la secţia de votare
    unde adresa lor de reşedinţa este arondată. Precizările au fost făcute de
    vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ.



    Bursa de Valori
    Bucuresti, alături de case de brokeraj, au promovat România ca destinaţie
    pentru investitorii globali, reuniţi la conferinţa anuală de la New York.
    Aceste eforturi sunt menite să crească nivelul de cunoaştere asupra pieţei de
    capital din România şi să atragă noi fluxuri financiare către economia locală.
    La conferinţa de la New York au participat 45 de investitori, reprezentând 31
    de fonduri de investiţii, care au sub administrare aproximativ 1.100 de
    miliarde de dolari. În total, 15 companii listate la Bursa de Valori Bucureşti
    au avut întâlniri cu administratorii de fonduri.

  • Retrospectiva săptămânii 10.04- 16.04.2016

    Retrospectiva săptămânii 10.04- 16.04.2016

    Noi legi pentru români



    Discuţii privind reformarea legilor
    siguranţei naţionale române se impuneau: s-a constatat, în diverse ocazii, că
    unele acte normative sunt învechite, inadecvate sau greu de aplicat. Plecând de
    la această premisă, preşedintele Klaus Iohannis
    a avut, săptămâna aceasta, consultări cu formaţiunile parlamentare pe
    marginea respectivelor acte normative. Concluzia a fost că legile care vizează
    securitatea naţională trebuie actualizate. Vor
    exista două pachete. Cu precizări, Klaus Iohannis: Un prim pachet,
    care este format din trei legi, este în procedură avansată în Guvern. Este vorba de îmbunătăţirea
    legii de combatere a terorismului, a doua lege este cea care clarifică situaţia
    cartelelor PrePay şi a treia este legea care se referă la securitatea informatică.
    Din discuţiile cu partidele am ajuns la concluzia că este fezabil să se încerce
    finalizarea acestor legi încă în această sesiune parlamentară. Al doilea pachet
    conţine legi, care sunt cel puţin la fel de importante, dar nu sunt, încă, în
    faze atât de avansate.     Şeful
    statului român a mai subliniat că legislaţia în domeniul siguranţei naţionale poate fi stabilă doar dacă
    este însuşită de cea mai mare parte a politicienilor şi are aprobarea societăţii
    civile. Pe de altă parte, deputaţii de la Bucureşti au adoptat, miercuri,
    controversatul proiect al legii dării în plată. Documentul a suferit câteva
    modificări, după ce preşedintele Klaus Iohannis l-a trimis Parlamentului pentru
    reexaminare. De prevederile actului normativ beneficiază persoane fizice care
    au luat un credit ipotecar de maximum 250 de mii de euro pentru achiziţionarea
    sau construirea unei locuinţe. Cei în incapacitatea de a-şi plăti ratele pot să
    închidă creditul prin simpla cedare a imobilului la bancă sau să cedeze băncilor
    bunurile ipotecate. După votul din Camera Deputaţilor, care a avut valoare
    decizională, legea a fost trimisă spre promulgare şefului statului. Preşedintele Iohannis nu
    mai are dreptul să ceară o nouă reexaminare. Documentul poate fi, însă,
    eventual, contestat la Curtea Constituţională.



    Ministrul
    muncii demisionează



    Ministrul român al Muncii, Ana Costea, şi-a înaintat demisia, iar premierul
    Dacian Cioloş i-a acceptat-o. Gestul survine în contextul în care sindicatele
    şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu un proiect de ordonanţă privind
    salarizarea din sectorul bugetar, iar Ana Costea şi-a retras susţinerea faţă de
    document. Preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, a punctat: Aşteptam
    lucruri bune din poziţia de ministru al muncii. Am constatat însă că,
    uşor-uşor, i s-au luat, din mandat, lucruri importante, cum ar fi acest demers
    de scriere a unui proiect de lege a salarizării în sectorul bugetar. Am aflat
    că, de aproape două luni, răspunderea aceasta fusese mutată la Secretariatul General
    al Guvernului, iar pe de altă parte, când eu i-am cerut doamnei ministru să
    retragă acest proiect, domnia sa a condiţionat retragerea proiectului de
    demisia domniei sale. Pentru mine a fost mai mult decât evident că proiectul
    respectiv nu era al ei. A fost obligată să şi-l asume. Până la urmă, a făcut
    bine că a plecat, ar fi putut să facă lucruri bune, dar n-a fost lăsată.
    Între timp, premierul Dacian Cioloş a anunţat că executivul va continua
    săptămâna viitoare discuţiile cu partenerii sociali despre salarizarea
    bugetarilor, pentru a găsi o soluţie acceptabilă şi fezabilă din punct de
    vedere bugetar şi legal.



    PNL şi alegerile locale



    Marian Munteanu este, de
    săptămâna aceasta, noul candidat al liberalilor la Primăria Bucureştiului, după
    retragerea din cursa electorală a lui Ludovic Orban, acuzat într-un dosar de
    corupţie. Un portret succint i-a făcut co-preşedintele PNL, Alina Gorghiu: Opţiunea este către domnul Marian Munteanu, reprezentant al societăţii
    civile, un om care este un simbol al anilor ’90, unul din liderii mişcărilor de
    studenţi de la acea vreme şi un simbol, de asemenea, al mişcării anticomuniste,
    un om cu care cred că PNL are create toate premisele pentru câştigarea bătăliei
    în Bucureşti.     Mai multe organizaţii civice şi pentru apărarea drepturilor
    omului au făcut un apel către conducerea PNL să îl retragă pe Marian
    Munteanu din cursa pentru Primăria Capitalei, acuzându-l de simpatii de
    orientare fascistă. Pentru gestionarea Bucureştiului şi-au mai anunţat candidaturile
    social-democrata Gabriela Firea, Nicuşor Dan din partea ‘Uniunii Salvaţi Bucureştiul’
    şi Ciprian Ciucu, independent, susţinut de partidul M10. Înscrierile electorale
    se pot face până pe 26 aprilie. Alegerile locale vor avea loc pe 5 iunie.



    Artă românească la superlativ



    Luni, la Bucureşti, a fost lansată oficial o subscripţie naţională pentru
    cumpărarea operei celebrului sculptor român Constantin Brâncuşi Cuminţenia pământului.
    Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu: Noi am deschis
    conturile în euro, dolari şi, bineînţeles, în lei la Trezoreria Statului şi la încă
    şase bănci comerciale care au acceptat să lucreze cu noi fără niciun fel de
    comisioane. Conturile sunt, deja, anunţate pe site-ul Ministerului Culturii şi
    sunt anunţate şi pe o pagină de Internet dedicată, pagina cuminteniapamantului.ro, implicată în toată campania de comunicare pe care o vom începe în
    curând.     Din
    cele 11 milioane cât costă sculptura, de la buget vor fi scoase 5, restul de 6
    milioane urmând să fie adunate, până pe 30 septembrie, de la români. Pe de altă parte, cinci filme au fost
    selecţionate la cel mai mare festival internaţional de gen – al 69-lea de la
    Cannes, din 11-22 mai. Lungmetrajele Bacalaureat de Cristian Mungiu şi
    Sierra Nevada de Cristi Puiu vor concura în competiţia oficială, iar Câini
    al lui Bogdan Mirică, în secţiunea Un Certain Regard.În competiţia oficială de
    scurmetraje figurează 4:15 P.M. Sfârşitul lumii, regizat de Cătalin Rotaru şi
    Gabi Virginia Sarga, iar la secţiunea Cinéfondation,
    România este reprezentată de Toate fluviile curg în mare, în regia lui
    Alexandru Badea.

  • O lege controversată

    O lege controversată

    Legea dării în plată a fost
    adoptată de Camera Deputaţilor de la Bucureşti, care este for decizional în acest caz. Potrivit actului normativ, persoanele
    care au credite şi care nu mai pot plăti ratele pot ceda băncii locuinţa, fără
    a mai rămâne datori cu alte sume. Legea se va aplica celor care au
    contractat un împrumut cu scopul de a achiziţiona sau a construi o locuinţă,
    precum şi celor care au garantat un credit cu un imobil care are destinaţie de
    locuinţă.

    În urma reexaminării solicitate de către şeful statului, Klaus Iohannis, s-a
    stabilit, de asemenea, aplicarea prevederilor doar pentru creditele care, la
    momentul acordării, nu depăşeau echivalentul a 250.000 de euro.Principala modificare faţă de
    proiectul iniţial constă în exceptarea programului Prima casă, care
    facilita accesul populaţiei la creditele ipotecare.

    Băncile nu vor mai fi la fel de
    inflexibile după adoptarea acestei controversate legi şi vor fi nevoite să
    ajungă la înţelegeri cu clienţii, apreciază reprezentanţii
    celor
    care au contractat credite în valută. Ei susţin însă că nu se aşteaptă ca
    băncile să se grăbească să aplice prevederile dării în plată.

    În opinia unuia dintre
    iniţiatorii proiectului, deputatul
    liberal Daniel Zamfir, legea nu a fost gândită
    împotriva sistemului bancar ci îşi propune să aducă un echilibru între clienţi
    şi bancă. El susţine că cei care au datorii nu sunt
    doar oameni din categorii defavorizate, ci şi cetăţeni activi care au chiar mai
    multe locuri de muncă, dar din cauza clauzelor abuzive nu îşi mai pot plăti
    ratele la bancă.Legea stabileşte clar categoria persoanelor care vor beneficia
    de darea în plată, a explicat, Daniel Zamfir: Beneficiază doar
    persoanele fizice care au calitatea de consumatori, nu şi persoanele fizice
    care au luat credite în vederea derulării unor afaceri. De asemenea, de lege
    vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit.

    În
    schimb, nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o
    hotărâre definitivă, pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv.Toate grupurile parlamentare şi-au exprimat susţinerea pentru această
    lege, subliniind că de prevederile ei vor beneficia
    majoritatea celor care au luat împrumuturi cu ipotecă.

    În schimb, bancherii avertizează că aceasta este retroactivă si neconstitutională, iar
    aplicarea ei la portofoliul de credite în derulare încalcă principiul
    constituţional al neretroactivităţii legii, ceea ce ar putea duce la declasarea
    României şi la creşterea costurilor de finanţare.

    Calculele BNR arată că
    aplicarea legii presupune o pierdere de 2,8 miliarde de lei (626 de milioane de
    euro), în condiţiile în care 97.500 de ipoteci s-au devalorizat accentuat în
    perioada de criză şi s-ar califica acum prin darea în plată.

  • Jurnal românesc – 14.04.2016

    Jurnal românesc – 14.04.2016

    Plenul Camerei Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat
    modificările la proiectul legii dării în plată, în urma cererii de reexaminare
    a preşedintelui Klaus Iohannis. Cele mai importante modificări vizează
    eliminarea din lege a programului ‘Prima Casă’ şi ridicarea plafonului celor cu
    credite de nevoi personale cu ipotecă la 250.000 de euro. O altă modificare
    prevede că legea se aplică şi în cazul persoanelor care au fost executate
    silit. Legea dării în plată stipulează că persoanele cu credite de locuinţe îşi
    pot ceda bunurile ipotecate către bănci dacă sunt în incapacitate de plată a
    ratelor împrumuturilor.


    Ministerul de Externe de la Bucuresti şi-a exprimat dezamăgirea după ce
    discuţiile pe tema eliminarii vizelor pentru cetăţenii românii care vizitează
    Canada nu au dus la niciun rezultat. MAE a precizat că menţinerea vizelor
    provoacă dezavantaje evidente şi nejustificate, în comparaţie cu alti cetăţeni
    europeni. Diplomaţia de la Bucureşti a amintit că autorităţile de la
    Ottawa s-au angajat de repetate ori,
    încă din 2008, să relaxeze regimul de vize pentru români, pentru a asigura
    libertatea de mişcare pentru toţi cetăţenii europeni, fără discriminare. Pe de
    altă parte, Comisia Europeană a solicitat Consiliului şi Parlamentului UE să
    iniţieze de urgenţă dezbateri şi să adopte, până cel târziu pe 12 iulie, o
    poziţie privind introducerea regimului de vize pentru cetăţenii americani şi
    canadieni. Reacţia CE intervine pe fondul refuzului SUA şi Canadei de a ridica
    obligativitatea vizelor pentru cetăţenii unor state comunitare, între care şi
    România.


    Fondul Monetar Internaţional a revizuit în creştere, de la 3,9 la 4,2%,
    estimările privind evoluţia economiei româneşti în acest an, potrivit
    raportului publicat de instituţia financiară. Conform prognozelor FMI, Irlanda
    este singura ţară din Europa care va înregistra în acest an o creştere
    economică mai mare decât cea a României, respectiv de 5 procente. FMI
    avertizează că vârful de creştere economică înregistrat în acest an de România
    va fi urmat anul viitor de o încetinire de până la 3,6%, însă chiar şi aşa ţara
    va avea în 2017 unul din cele mai ridicate ritmuri de creştere economică din
    Europa.


    Peste 82% dintre români spun că nu ar vota la alegerile locale din iunie
    pentru funcţia de primar o persoană care este cercetată sau judecată pentru
    fapte de corupţie, se arată într-un sondaj INSCOP. De asemenea, opiniile sunt
    relativ împărţite în ceea ce priveşte alegerea edililor într-un singur tur de
    scrutin. 38% dintre respondenţi declară că nu vor vota primarul în funcţie sau
    actualul primar interimar, în timp ce acelaşi procent de oameni spun că da.
    Circa 20% dintre români sunt nehotărâţi, iar 4 procente aleg varianta nu ştiu/
    nu răspund. Întrebaţi cum ar prefera să îşi aleagă primarul din localitatea în
    care domiciliază, 45% dintre respondenţi au declarat că doresc să îşi desemneze
    edilul într-un singur tur de scrutin, în timp ce 39% au optat pentru două
    tururi. 16% din populaţie nu ştie sau nu răspund la această întrebare. Sondajul
    a fost efectuat în perioada 21 – 28 martie, pe un eşantion de 1.063 de persoane
    şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste.


    Guvernul va returna taxele auto încasate între anii 2007 şi 2013, care au
    fost declarate incompatibile cu normele europene. Este vorba despre taxa
    specială, cea pentru poluare şi cea pentru emisii poluante. Până acum,
    persoanele care doreau să-şi recupereze aceste taxe se adresau justiţiei, însă
    acum este suficientă o solicitare la unităţile administraţiei financiare – a
    anunţat ministrul mediului, Cristiana Paşca Palmer. Potrivit acesteia, sumele
    care vor fi restituite vor fi calculate cu dobânzile aferente din ziua plăţii
    taxei până în ziua restituirii integrale, actualizată cu indicele preţului de
    consum. De asemenea, plata va fi făcută eşalonat pe parcursul a cinci ani.

  • Jurnal românesc – 12.04.2016

    Jurnal românesc – 12.04.2016

    Preşedintele Klaus Iohannis, guvernatorul BNR,
    Mugur Isărescu, şi premierul Dacian Cioloş ocupă primele trei poziţii în topul
    încrederii în personalităţile publice, potrivit unui sondaj făcut de INSCOP, la
    comanda publicaţiei ADEVĂRUL. În pofida faptului că se menţine în continuare pe
    prima poziţie în topul încrederii, Klaus Iohannis înregistrează o scădere
    semnificativă a capitalului de încredere de care beneficiază din partea
    românilor. Astfel, în luna martie, 51,2% dintre respondenţi au afirmat că au
    încredere multă şi foarte multă în şeful statului, faţă de 59,8% în noiembrie
    2015. Sondajul INSCOP a fost realizat în perioada 21 – 28 martie.






    Purtătorul de
    cuvânt al Comisiei Europene, Mina Andreeva, a declarat că România şi
    Bulgaria îndeplinesc toate condiţiile pentru aderarea la Spaţiul Schengen.
    Acum, va fi necesară o decizie în unanimitate a ţărilor membre, a mai spus
    Andreeva, într-o conferinţă de presă desfăşurată la Bruxelles. Preşedintele
    Klaus Iohannis a declarat, în mai multe rânduri, că România îşi menţine
    obiectivul aderării la spaţiul Schengen, în ciuda problemelor provocate de
    fenomenul migraţiei.






    Senatul a respins propunerea deputatului
    Remus Cernea ca Statul să nu finanţeze construirea Catedralei Mântuirii
    Neamului. Proiectul lui Cernea prevedea ca fondurile destinate construcţiei să
    fie asigurate de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Romane, fără contribuţii din
    bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor, al administraţiei publice locale sau
    al altor instituţii publice. Potrivit lui Cernea, în ultimii 26 de ani a
    existat un exces de resurse publice alocate construcţiei de noi biserici. Pe de
    altă parte, Senatul a adoptat proiectul de lege care prevede introducerea
    cărţii electronice de identitate ca document de călătorie pe baza căruia
    cetăţenii români minori pot călători în statele membre ale Uniunii Europene. O
    altă prevedere se referă la exprimarea unui singur acord al părinţilor pentru
    mai multe călătorii şi pe o perioadă de până la 3 ani, fără menţionarea
    destinaţiilor. În ambele cazuri, Camera Deputaţilor este for decizional.






    Proiectul legii dării în plată,
    aflat pentru reexaminare în Parlament, va intra, săptămâna aceasta, în dezbaterea
    plenului Camerei Deputaţilor. În
    forma aprobată de deputaţii jurişti, actul normativ nu se aplică programului
    Prima casă şi nici creditelor care au depăşit, la momentul acordării, 250 de
    mii de euro. Vor putea apela la darea în plată cei care au contractat un
    împrumut pentru achiziţionarea sau construirea unei locuinţe, precum şi cei
    care au garantat creditul cu un imobil care are destinaţie de locuinţă. Legea se aplică şi celor aflaţi în executare silită, însă
    nu vor beneficia de sprijin cei care au fost condamnaţi printr-o hotărâre
    definitivă pentru infracţiuni în legătură cu creditul respectiv. Şi în acest
    caz, Camera Deputaţilor este for decizional.

  • Jurnal românesc – 31.03.2016

    Jurnal românesc – 31.03.2016

    Fostul comandant al
    coloniei de muncă de la Periprava, Ion Ficior, a fost condamnat la 20 de ani de
    închisoare pentru crime împotriva umanităţii. Totodată, instanţa a mai dispus
    degradarea militară a acestuia şi obligarea lui la plata, în solidar cu statul
    român, a sumei totale de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din
    dosar. Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată. Ion Ficior a fost trimis
    în judecată în 2014, fiind acuzat că în cei cinci ani în care a condus colonia
    de muncă de la Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie
    represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, care a
    dus la moartea a peste 100 de persoane. Potrivit anchetatorilor, între 1958 şi
    1963, aceşti deţinuţi nu beneficiau de asistenţă medicală şi medicamente, erau
    lipsiţi de hrană şi încălzire şi erau supuşi la numeroase pedepse, fiind
    torturaţi fizic şi psihic. Într-un caz similar, fostul comandant al
    Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, a fost condamnat definitiv,
    luna trecută, de Instanţa Supremă, la 20 de ani de închisoare pentru
    infracţiuni împotriva umanităţii pentru abuzurile exercitate asupra deţinuţilor
    politici.




    În România, spaţiul în care este
    permis fumatul ar putea fi redefinit, după ce, miercuri, senatorii jurişti au avizat favorabil
    modificarea mai multor articole din Legea antifumat, în vigoare din 16 martie.
    Astfel, potrivit propunerii, prin spaţiu public închis se înţelege orice loc cu
    acoperiş sau tavan, încadrat de pereţi de jur împrejur, spre deosebire de forma
    actuală care prevede un tavan şi cel puţin doi pereţi. De asemenea, spaţiul
    închis de la locul de muncă este redefinit ca fiind orice loc cu plafon şi
    încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora. Totodată,
    fumătorii se pot constitui în asociaţii sau cluburi care pot amenaja spaţii
    speciale dedicate exclusiv fumatului şi activităţilor asociate fumatului.
    Iniţiativa legislativă va intra în dezbaterea Senatului, care este prima Cameră
    sesizată.






    Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti, în calitate de for decizional, a adoptat proiectul de lege prin
    care se elimină plafonul maxim al indemnizaţiei lunare pentru creşterea
    copilului. Astfel, indemnizaţia va fi de 85% din media veniturilor nete
    realizate pe ultimele 12 luni, anterior datei naşterii copilului. Indemnizaţia
    minimă nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut garantat
    (1050 lei de la 1 iulie), iar plafonul maxim, de 3.400 de lei, pentru
    indemnizaţia pentru creşterea copilului a fost eliminat. Totodată, mamele pot
    sta acasă până când copilul împlineşte doi ani. Persoanele care se întorc la
    muncă înainte de perioada la care au dreptul la concediu pentru creşterea
    copilului beneficiază, în afară de salariu, şi de un ‘stimulent de inserţie’,
    în cuantum lunar de 50% din indemnizaţia minimă garantată. Dacă va fi promovată de preşedintele
    Klaus Iohannis, legea intră în vigoare pe 1 iulie.






    Rata şomajului
    a crescut uşor în România, în trimestrul
    patru de anul trecut, la 6,6%, faţă de 6,5% în trimestrul anterior, cel mai
    ridicat nivel fiind în rândul tinerilor cu vârste de 15-24 de ani, potrivit
    Institutului Naţional de Statistică. Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a
    fost de 1,3 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi faţă de 5,9% pentru femei),
    iar pe medii rezidenţiale, de 0,3 puncte procentuale (6,5% pentru mediul urban,
    faţă de 6,8% pentru mediul rural). Gradul de ocupare era mai mare pentru
    bărbaţi (69,7%, faţă de 52,9% pentru femei) şi pentru persoanele rezidente din
    mediul urban (62,2% faţă de 60,4% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor
    (15-24 ani) a fost de 23,5%. Pe segmentul 20-64 de ani, rata de ocupare a fost
    de 66,1% în ultimul trimestru din 2015, populaţia activă totalizând 9,08 milioane
    persoane, din care 8,48 milioane erau ocupate şi 602.000 de şomeri.

  • Jurnal românesc – 30.03.2016

    Jurnal românesc – 30.03.2016

    România a înregistrat anumite progrese în lupta împotriva corupţiei, însă trebuie să ia în continuare măsuri în domenii prioritare ale vieţii sociale, precum sănătatea, educaţia sau agricultura. Sunt câteva din datele ce apar în Raportul de Competitivitate elaborat de Camera Comerţ Româno-Americană şi dat publicităţii marţi, la cinci ani de la ultima evaluare de acest fel. Documentul este un barometru pentru guvernanţi, care pot lua în calcul recomandările experţilor americani. Printre indicatorii care au înregistrat o evoluţie pozitivă faţă de ediţia din 2011 a raportului se numără lupta împotriva corupţiei, gradul de conectare la Internet şi ponderea angajaţilor din tehnologia înaltă şi medie. Pe de altă parte, raportul identifică şapte domenii prioritare care necesită o intervenţie imediată: evoluţia demografică şi sănătatea, infrastructura, exodul de inteligenţă, cercetarea, dezvoltarea şi inovarea, agricultura, educaţia şi coerenţa politicilor publice.



    Comisia Europeană a adoptat, marţi, Programul Operaţional ”Iniţiativa pentru IMM-uri” 2014-2020, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii din România. Valoarea investiţiei oferite prin Fondul European de Dezvoltare Regională, sub formă de garanţii, este de aşteptat să crească de patru ori, până la 400 de milioane de euro sau chiar mai mult, datorită efectului de pârghie al investiţiilor private în credite pentru IMM-uri, afirmă comisarul european, Corina Creţu. Pentru o mare parte a IMM-urilor din România, accesul la finanţare reprezintă cea mai mare preocupare a antreprenorilor. O evaluare recentă realizată pentru România estimează deficitul de finanţare externă pentru IMM-uri la aproximativ 3,4 miliarde de euro până în 2020, acoperind nevoia de diferite tipuri de instrumente financiare (garanţii, împrumuturi cu risc împărţit, micro-creditare, investiţii de capital). România va primi 23 de miliarde de euro din totalul fondurilor politicii de coeziune din perioada 2014-2020.



    Senatul a adoptat tacit, marţi, propunerea legislativă pentru interzicerea organizaţiilor politice cu caracter comunist. Potrivit propunerii legislative, constituirea unei organizaţii politice cu regim comunist se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani, iar aderarea la o asemenea organizaţie politică se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 ani. De asemenea, sprijinirea sub orice formă a unei asemenea organizaţii politice se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 4 ani.



    Plenul Senatului a adoptat, marţi, cu 97 de voturi ”pentru”, o abţinere şi 4 voturi împotrivă, propunerea legislativă semnată de doi senatori şi un deputat PNL, care prevede mărirea concediului paternal la 15 zile lucrătoare. În prezent, taţii au dreptul la 5 zile de concediu paternal. Potrivit propunerii legislative, dacă tatăl a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal se majorează la 15 zile lucrătoare.



    Un sondaj realizat de CURS (Centrul de Sociologie Urbană şi Regională) la comanda SAR (Societatea Academică din România) în perioada 9 — 18 martie 2016 arată că preşedintele Klaus Iohannis şi PNL, partidul său de provenienţă, sunt în pierdere de popularitate în Bucureşti. Astfel, doar 27,5 la sută dintre bucureşteni aprobă felul în care preşedintele Iohannis conduce ţara, iar 38 la sută sunt critici. 31 la sută spun că nu şi-au format o părere. Doar 12 procente cred că după ultimele alegeri prezidenţiale în România a scăzut corupţia, faţă de 43 la sută care cred că a crescut şi 41 la sută care spun că a rămas la fel. În acelaşi sondaj, PNL are doar 26 procente din voturile bucureştenilor.



    Începând din luna iunie, persoanele fizice vor putea achita taxele şi impozitele cu ajutorul cardului bancar – a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Anca Dragu, în plenul Camerei Deputaţilor. Potrivit acesteia, în acest moment, ministerul evaluează mai multe soluţii, printre care se află şi înrolarea ANAF în platforma ghişeul.ro. De asemenea, acesta analizează gradul de compatibilitate tehnică şi costurile aferente.

  • Retrospectiva săptămânii 13.03 – 19.03.2016

    Retrospectiva săptămânii 13.03 – 19.03.2016

    Concluziile vizitei FMI în România



    Experţii Fondului Monetar Internaţional
    au recomandat autorităţilor de la Bucureşti să evite o majorare excesivă a
    salariului minim şi să renunţe la scăderea taxelor şi impozitelor, programată
    pentru anul viitor. La încheierea unei misiuni de evaluare în România, şeful
    delegaţiei FMI, Reza Baqir, a menţionat că măsurile de reduceri de taxe
    implementate prin noul Cod fiscal sunt pro-ciclice şi ameninţă capacitatea
    României de a reacţiona în viitoare perioade de regres economic. Experţii FMI
    consideră că, în actuala conjunctură, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB
    anul viitor şi recomandă autorităţilor române revenirea la un nivel mai redus
    al deficitului pe perioada următorilor 3 ani. FMI a atras atenţia şi asupra
    posibilului impact al legii dării în plată asupra sectorului financiar.
    Experţii spun că este important ca orice măsură de sprijin să fie ţintită,
    adică să beneficieze de ea doar aceia care au cu adevărat nevoie, să nu fie
    irosite resurse pentru sprijinirea celor care au contractat credite în scopuri
    speculative sau de investiţii sau a celor care îşi pot permite în continuare să
    îşi achite ratele.



    Decizii
    privind instrumentarea dosarelor



    DNA este în curs de adaptare la noile norme stabilite în urma
    deciziei CCR cu privire la interceptări şi adoptării ordonanţei de guvern care
    prevede că în instrumentarea dosarelor poate fi folosită aparatura SRI, nu şi
    personalul. Procurorul şef Laura Codruţa Kovesi a explicat că, până când DNA nu
    va primi necesarul estimat la 130 de poliţişti şi 10 milioane de euro pentru
    dotări, ar urma să fie afectată durata de soluţionare a dosarelor. Laura
    Codruţa Kovesi a amintit din nou că interceptările din dosarele DNA sunt
    întotdeauna dublate de alte categorii de probe, însă rămâne de văzut felul în
    care judecătorii vor răspunde în fiecare caz în parte cererilor din partea
    celor trimişi în judecată prin care au cerut anularea unor probe din dosarele
    de corupţie. Instituţiile însărcinate cu apărarea ţării şi siguranţa naţională
    au reacţionat după recenta decizie a Curţii Constituţionale a României de a
    bloca posibilitatea ca SRI să poată face interceptări în dosarele instrumentate
    de Direcţia Naţională Anticorupţie şi de alte parchete. În urmă cu o săptămână,
    executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care permite ca interceptările în
    cauze penale să fie efectuate în continuare, dar nu de către Serviciul Român de
    Informaţii.



    Bilanţul
    victimelor de la Colectiv a ajuns la 64



    Încă o victimă a incendiului din clubul Colectiv de acum cinci luni
    a decedat într-un spital bucureştean, bilanţul tragediei ridicându-se astfel la
    64 de morţi. Ultima victimă este un tânăr de 21 de
    ani, student la Academia de Ştiinţe Economice
    din Bucureşti şi, potrivit medicilor, el a murit în urma unor complicaţii
    hemoragice după ce a fost supus mai multor intervenţii chirurgicale. În prezent, în clinici din străinătate mai sunt
    internate 10 persoane rănite în noaptea de 30 octombrie 2015, când un incendiu a izbucnit în clubul bucureştean unde
    trupa rock Goodbye to Gravity
    susţinea un concert de lansare a unui nou album. Din cauza unor artificii
    aprinse a luat foc materialul de antifonare din incintă, iar incendiul izbucnit
    s-a extins rapid. Potrivit vicepreşedintelui Asociaţiei Române pentru Tehnica
    de Securitate, Stelian Arion, în România nu există suficientă cultură în
    domeniul securităţii şi prevenţiei dezastrelor, iar pregătirea corpului
    profesional care să controleze respectarea regulilor are lacune. Pe de altă
    parte, prin ignorarea unor posibile pericole, mulţi întreprinzători îşi riscă
    propriile afaceri şi pun în pericol viaţa oamenilor.



    Legea
    antifumat a intrat în vigoare în România



    Din 17 martie, în România nu se mai poate fuma în spaţiile publice
    închise. Legea antifumat, adoptată în urmă cu aproape două luni, prevede că nu
    se mai poate fuma la locul de muncă sau în instituţiile publice,în mijloacele de transport în comun şi
    la locurile de joacă pentru copii. De asemenea, este interzis complet fumatul
    în unităţile sanitare, de învăţământ, precum şi în cele destinate protecţiei şi
    asistenţei copilului, de stat şi private. Nici în magazine, expoziţii sau
    târguri în spaţiu închis, centre comerciale sau pieţe închise nu mai este
    permis fumatul. Un ghid de aplicare a legii, publicat pe site-ul Guvernului de
    la Bucureşti, precizează că alte spaţii în care fumatul este interzis sunt
    restaurantele, barurile, cafenelele, terasele închise sau cluburile, inclusiv
    cele cu acces restricţionat, cazinourile, unităţile cultural-artistice,
    sportive sau recreative, spaţiile închise din autogări, gări şi aeroporturi.
    Excepţie de la legea antifumat fac celulele pentru deţinuţi din penitenciarele
    de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de tranzit din
    aeroporturile internaţionale.



    Statul român achiziţionează Cuminţenia pamântului, opera
    sculptorului Constantin Brâncuşi



    Proprietarii lucrării Cuminţenia pamântului, opera
    sculptorului Constantin Brâncuşi, au acceptat oferta de achiziţie, de 11
    milioane de euro, propusă de comisia de negociere mandatată de executivul român.
    Anunţul a fost făcut de ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, care a precizat
    că guvernul va plăti 5 milioane de euro, iar pentru restul sumei, ministerul va
    lansa o subscripţie publică naţională. Proprietarele lucrării spun, însă, că
    statul român şi-ar putea pierde dreptul de preempţiune asupra sculpturii lui
    Constantin Brâncuşi, în cazul în care suma negociată nu va fi virată integral
    de către guvern în termen de 14 zile, conform contractului.

  • Jurnal românesc – 18.03.2016

    Jurnal românesc – 18.03.2016

    România are nevoie de o lege a securităţii
    cibernetice, întrucât acest spaţiu este folosit, tot mai
    des, pentru promovarea unor interese economice, politice şi ideologice.
    Este concluzia dezbaterii care a avut loc, joi, la Palatul Parlamentului,
    organizată de Comisia pentru Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, în
    colaborare cu Ambasada Olandei la Bucureşti. Directorul Serviciului de
    Informaţii Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, a subliniat că, la nivel global,
    frecvenţa, amploarea, complexitatea şi gravitatea atacurilor de tip cibernetic
    au crescut, concomitent cu diversificarea ţintelor acestora.




    Românii plătesc mai mult cu cardul şi mai
    puţin cu bani gheaţă la cumpărături. Potrivit preşedintelui executiv al
    Asociaţiei Române a Băncilor, Florin Dănescu, în ultimul trimestru al anului
    trecut s-a constatat o dinamică mai mare a plăţilor la POS la comercianţi
    faţă de cea înregistrata de retragerile de numerar de la bancomat. In ultimele
    trei luni ale anului 2015, plăţile cu cardurile la POS-uri au avut o creştere
    spectaculoasă, valoarea lor fiind de 7,5 miliarde lei, în creştere cu 16% faţă
    de trimestrul anterior, în timp ce retragerile de numerar la bancomate s-au
    majorat cu doar 3,7%.




    Zeci de universităţi de top din întreaga lume
    îşi prezintă, la Bucureşti, oferta pentru tinerii români care vor să studieze în străinătate.
    Cei interesaţi pot afla informaţii despre programele de studiu, modul de
    înscriere, sistemul de burse, chiar de la reprezentanţii instituţiilor de
    învăţământ superior. În fiecare an, mii de tineri români îşi pun această
    întrebare şi aprope 6 mii dintre ei aleg să studieze la o universitate din
    străinătate. Ei îşi conturează opţiunea după discuţii cu reprezentanţii
    instituţiilor de învăţământ superior, cu studenţii sau cu
    absolvenţii români ai universităţilor respective. Anul acesta, peste 90 de
    universităţi de top din Europa, Statele Unite, Asia sau Australia vor oferi
    informaţii despre taxele de şcolarizare, posibilităţi de finanţare, programele
    disponibile şi procesul de înscriere.






    Peste 2,2 milioane de turişti străini au
    venit în România anul trecut şi au
    cheltuit aproape 1,3 miliarde de euro. Conform Institutului Naţional de
    Statistică, principalele motive ale vizitelor au fost afacerile şi deplasările
    de ordin personal. În aceeaşi perioadă, în Bulgaria au fost înregistraţi între
    9,3 şi 9,5 milioane de turişti străini, potrivit institutului de specialitate
    de la Sofia. Un număr similar de vizitatori străini a avut şi Ungaria, în 2015.




    Matematicianul Solomon Marcus, membru al
    Academiei Romane, decedat, joi, la vârsta de 91 de ani, a fost profesor la
    Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti şi este autorul a
    numeroase studii interdisciplinare şi cărţi ce privesc utilizarea matematicii
    în lingvistică, în analiza teatrală, precum şi în ştiinţele naturale şi
    sociale. În domeniul educaţiei, Solomon Marcus a pledat pentru noi programe
    şcolare, pentru un alt fel de relaţie între profesor şi elev sau student,
    precum şi pentru introducerea spiritului critic şi a elementului ludic în
    procesul de învăţare. Marea dramă pe care o trăieşte sistemul nostru
    educaţional, scrie Solomon Marcus într-un studiu, este că nu poate să dea seamă noilor generaţii de marile
    spectacole ale cunoaşterii pe care le-a dezvăluit secolul al XX-lea şi, în bună
    măsură, secolul al XIX-lea. Într-un mesaj postat pe Facebook, preşedintele
    României, Klaus Iohannis, a afirmat că
    performanţa ştiinţifică a academicianului Solomon Marcus şi devotamentul
    acestuia pentru construirea unui sistem educaţional centrat pe nevoile reale
    ale celui care învaţă reprezintă un model la care ne putem raporta cu toţii.

  • Fumatul, interzis în spaţiile publice

    Fumatul, interzis în spaţiile publice

    Din
    17 martie, în România nu se mai poate fuma în spaţiile publice închise. Legea
    antifumat, adoptată în urmă cu aproape două luni, prevede că nu se mai poate
    fuma la
    locul de muncă sau în instituţiile publice, în
    mijloacele de transport în comun şi la locurile de joacă pentru copii. De
    asemenea, este interzis complet fumatul în unităţile sanitare, de învăţământ,
    precum şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi
    private. Nici în magazine, expoziţii sau târguri în spaţiu închis, centre
    comerciale sau pieţe închise nu mai este permis fumatul.

    Un ghid de aplicare a
    legii, publicat miercuri pe site-ul Guvernului de la Bucureşti, precizează că
    alte spaţii în care fumatul este interzis sunt restaurantele, barurile,
    cafenelele, terasele închise sau cluburile, inclusiv cele cu acces
    restricţionat, cazinourile, unităţile cultural-artistice, sportive sau
    recreative. Nici în autogări, gări, aeroporturi sau taxiuri nu se mai poate
    fuma, iar în mijloacele de transport în comun nu se mai poate folosi nici
    ţigareta electronică.

    România a devenit astfel a 94 – a ţară în care fumatul
    este interzis în toate spaţiile publice închise, singurele locuri în care
    fumătorii îşi mai pot aprinde o ţigară în spaţiile publice fiind cele în aer
    liber sau în spaţiile de la locul de muncă fără acoperiş sau cu acoperiş şi cu
    mai puţin de doi pereţi – curte, balcoane deschise, terase sau chioşcuri
    deschise. Excepţie de la legea antifumat fac celulele pentru deţinuţi din
    penitenciarele de maximă siguranţă şi locurile special amenajate din zonele de
    tranzit din aeroporturile internaţionale.

    Persoanele fizice care încalcă legea
    riscă amenzi de la o sută la cinci sute de lei (20 – 120 de euro), iar cele
    juridice de la cinci mii la 15 mii de lei (1100 -3300 de euro). Firmele pot
    primi şi sancţiuni suplimentare, până la suspendarea activităţii, iar angajaţii
    riscă diminuarea salariului pe o perioadă determinată sau chiar desfacerea
    disciplinară a contractului de muncă.

    Previzibil, noua lege a creat tabere,
    fumătorii considerând că sunt discriminaţi. Cei furioşi au avansat şi soluţii
    care le-ar permite să îşi aprindă o ţigară liniştiţi la o masă, în interior, nu
    în ploaie, în frig – mergând de la ideea transformării bodegilor în cluburi
    private în care să se intre pe bază de cartelă de membru sau în centre pentru
    studierea fumatului, aşa cum ar mai fi existat un precedent în Marea Britanie.
    Cei cu simţul umorului propun construirea de camere rotunde, astfel putând să
    fie fentată prevederea referitoare la numărul de pereţi.

    O parte dintre
    fumători cred totuşi că legea este una bună, iar medicii spun că aceasta va
    contribui la scăderea incidenţei bolilor care provoacă cele mai multe decese în
    rândul populaţiei.

  • Jurnal românesc – 17.03.2016


    Guvernul a publicat, miercuri, pe site-ul său, un ghid de informare privind Legea antifumat, care a intrat în vigoare de joi. În acesta sunt prezentate locurile în care se poate fuma, obligaţiile administratorilor de spaţii publice închise, precum şi sancţiunile care pot fi aplicate în cazul nerespectării legii. Potrivit documentului, se interzice fumatul în toate spatiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun şi locurile de joacă pentru copii. De asemenea, se interzice complet fumatul în unitătile sanitare şi de învătământ şi în cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului, de stat şi private. Persoanele fizice care fumează în spaţiile în care fumatul este interzis vor primi o amendă contraventională cuprinsă între 100 şi 500 de lei. În cazul persoanelor juridice care administrează spaţiile în care se va fuma, amenda contraventională se ridică la 5.000 de lei, pentru prima abatere, la 10.000 lei şi suspendarea activităţii până la remedierea situaţiei, la a doua abatere, şi amendă contraventională de 15.000 de lei si închiderea unităţii, la a treia abatere. Sancţiunile vor fi aplicate de reprezentanţii Politiei Locale şi ai Ministerului de Interne sau de inspectorii din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.



    Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, modificarea Legii adopţiei, care prevede, între altele, că persoanele care adoptă copii mai mari de doi ani pot opta pentru un concediu de acomodare de un an şi o de o indemnizaţie lunară de circa 1.700 de lei, acordată pe parcursul acelui an. De asemenea, actul normativ face mai flexibilă procedura de evaluare a celor care adoptă şi reduce termenul în care instanţa de judecată trebuie să soluţioneze cauzele pe care le presupune finalizarea unei adopţii. Astfel, acest termen se reduce la 5 zile, de la 30 de zile, cât este în prezent. În plus, proiectul de lege reduce, de la doi ani la un an, termenul în care un copil devine eligibil pentru adopţia internaţională. Legea va fi trimisă şefului statului, Klaus Iohannis, pentru promulgare.



    Majoritatea adolescenţilor români consideră că traiesc într-o ţară în care vor fi recompensaţi pe măsura muncii depuse şi pot avea succes fără să emigreze, arată un studiu realizat în rândul tinerilor de 14-18 ani, la iniţiativa Educaţia Azi. Astfel, foarte mulţi tineri sunt hotărâţi să îşi construiască viitorul în ţară, doar 16% dintre cei chestionaţi fiind de părere că pot accede la un trai mai bun doar dacă pleacă în străinătate. Mai mult, 73% dintre adolescenţi sunt optimişti şi spun că îşi doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societăţii româneşti. Pe de alta parte, tinerilor le place să se implice în activităţi extraşcolare (39%), să practice un sport de care sunt pasionaţi (27%), să aibă activităţi artistice (25%), să facă voluntariat pentru diferite cauze sociale sau pentru protecţia mediului (23%) şi să participe la olimpiade şcolare (23%).



    România ocupă locul 71 în Topul mondial al fericirii, publicat cu ocazia Zilei Mondiale a Fericirii, marcată pe 17 martie. Gradul de fericire al populaţiei a fost calculat în peste 150 de ţări, ţinând cont de nivelul de trai, speranţa de viaţă sănătoasă, respectarea libertăţilor cetăţeneşti sau nivelul de corupţie. Cei mai fericiţi oameni, conform clasamentului, trăiesc în Danemarca, Elveţia şi Islanda. La polul opus se află cei care locuiesc în Afganistan, Togo, Siria şi Burundi.




  • SRI şi mandatul de supraveghere tehnică

    SRI şi mandatul de supraveghere tehnică

    Guvernul României a adoptat ordonanţa de urgenţă care permite ca interceptările în cauze penale să fie efectuate în continuare, dar nu de către Serviciul Român de Informaţii. Documentul primise avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, convocat într-o reuniune extraordinară de preşedintele Klaus Iohannis. Ordonanţa a fost elaborată după ce, pe 16 februarie, Curtea Constituţională a decis că SRI nu mai are voie să facă interceptări în dosare penale.



    Activitatea parchetelor ar fi fost serios afectată, întrucât anchetele în lucru ar fi fost îngreunate sau chiar oprite – se arată în motivarea ordonanţei. Şeful statului a spus că ordonanţa oferă, într-o primă etapă, o soluţie pentru organele judiciare. Ulterior Parlamentul poate avea în vedere şi alte rezolvări.



    Klaus Iohannis: “Sunt opinii potrivit cărora activitatea parchetelor, în absenţa infrastructurii tehnice necesare pentru realizarea unor astfel de metode speciale de supraveghere, ar fi afectată atât din punct de vedere al operativităţii actului de urmărire penală, cât şi sub aspectul administrării unui probatoriu complet. Ordonanţa de urgenţă vine să răspundă exact acestei preocupări. CSAT a avizat favorabil acest proiect şi adoptarea lui de către guvern va reprezenta în acest moment o soluţie, fie ea şi temporară, la o problemă care preocupă deopotrivă instituţiile statului, cât şi opinia publică”.



    Klaus Iohannis mai spune că decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată şi pusă în acord cu legislaţia. Potrivit şefului statului, alt aspect ţine de nevoia de a asigura neîntrerupt cadrul legislativ pentru ca justiţia să-şi facă datoria, fie că este vorba de cazuri de securitate naţională, fie de cazuri de corupţie. În condiţiile în care singura infrastructură specializată în interceptarea convorbirilor este deţinută de SRI, Guvernul a trebuit să găsească soluţia ca aceasta să poată fi folosită, fără intervenţie umană a Serviciului şi cu implicarea exclusivă a organelor de cercetare penală, cum a declarat ministrul Justiţiei, Raluca Prună: “Avem o singură infrastructură care poate face posibilă punerea în executare a mandatelor de interceptare şi această structură aparţine SRI. Ceea ce am dorit să facem prin ordonanţa de urgenţă este să venim de îndată cu o soluţie care să facă imposibilă sincopa în actul de urmărire penală pe care îl fac procurorii”.



    Ordonanţa de urgenţă are putere de lege – a mai spus Raluca Prună. De menţionat că şefii DNA şi DIICOT au anunţat deja că, în noile condiţii, vor avea nevoie de mai mulţi angajaţi şi de o suplimentare a fondurilor pentru a face interceptări cu resurse proprii, iar ritmul instrumentării dosarelor ar putea fi încetinit în următoarea perioadă.