Radio România Internațional

Tag: legea salarizarii

  • Greva din învăţământ, suspendată

    Greva din învăţământ, suspendată

    De marţi, preşcolarii şi elevii s-au întors în clase. Vor mai
    merge la şcoală doar până vineri, apoi vor intra, pentru două luni, în vacanţa
    de vară. Aceasta vine după o vacanţă forţată, de trei săptămâni, în care
    profesorii lor s-au aflat în grevă.


    Fără precent în ultimii 18 ani, greva generală din
    învăţământul preuniversitar a fost declanşată pe 22 mai şi a durat până pe 12
    iunie, interval în care profesorii au fost mai mult în stradă, pentru a
    protesta faţă de politicile salariale ale guvernanţilor. Liderii sindicali
    susțin că au luat decizia de a suspenda greva după consultarea colegilor din
    teritoriu.


    Suspendarea a fost, însă, condiţionată de instituirea prin ordonanţă
    de urgenţă emisă de guvernul PSD-PNL-UDMR a principiului potrivit căruia
    salariul de bază al profesorului debutant va fi stabilit la nivelul celui mediu
    brut pe economie. Ultima propunere a Executivului prevede majorarea salariilor
    din această lună cu 1.300 de lei (echivalentul a circa 260 de euro) pentru
    profesori şi cu 400 de lei (circa 80 euro) pentru cadrele nedidactice. De
    asemenea, anul viitor, de la 1 ianuarie, salariile vor creşte pe baza noii legi
    a salarizării bugetarilor, în două etape, 50 de procente în 2024 şi alte 50 în
    2025. Executivul a mai propus şi o primă de 1.500 de lei (300 euro) pentru
    profesori şi 500 de lei (100 euro) pentru personalul nedidactic. Acestea vor fi
    acordate din 2023 până în 2027, pe data de 5 octombrie, atunci când este
    celebrată Ziua Internaţională a Educaţiei.


    Dacă în textul noii legi a salarizării nu se vor aplica principiile
    cuprinse în ordonanţa de urgenţă, greva va fi reluată – au avertizat șefii Federaţiei Sindicatelor
    Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, şi Federaţiei Sindicatelor din Educaţie
    Spiru Haret, Marius Nistor.

    Chiar şi decizia de suspendare a grevei
    îi nemulţumeşte, însă, pe unii dintre angajaţii din Educaţie, care vor să-şi
    continue protestele. La Suceava, în nord, a fost şi luni o manifestaţie cu
    participarea a peste 1.500 de persoane, iar mulţi dintre membrii Alianţei
    Judeţene a Sindicatelor din Învăţământ sunt decişi să nu meargă la ore şi să
    iasă în stradă şi în zilele următoare.

    Şi în Timiş sunt angajaţi din Educaţie
    care nu sunt de acord cu suspendarea grevei. Liderul sindical local a anunţat,
    însă, că acceptă decizia majorităţii colegilor din ţară privind reluarea
    activităţii.


    Una peste alta, vestea redeschiderii şcolilor i-a bucurat cel mai
    mult pe elevii care au terminat gimnaziul şi liceul şi-şi vor putea susţine la
    timp examenele de capacitate şi, respectiv, Bacalaureat. În rest, scrie presa,
    criza prelungită din sistem invalidează
    programul prezidenţial România educată, prin care şeful statului,
    Klaus Iohannis, el însuşi fost profesor de provincie, voia să-şi marcheze cele
    două mandate de cinci ani. Mai mult, pe internet cineva susţine că a citit,
    cap-coadă, ca pe un roman, România educată şi că, la sfârşit, ea moare.


  • Discuţii privind angajaţii la stat

    Discuţii privind angajaţii la stat

    Comisiile de specialitate din Parlamentul României
    au avizat, în forma elaborată de guvern, bugetul de stat şi pe cel al
    asigurărilor sociale pentru anul în curs. Votul final în plenul reunit va fi
    dat marţi. În ceea ce priveşte legea salarizării în companiile de stat,
    ministrul Raluca Turcan a anunțat că varianta concepută de Ministerul Muncii va
    conţine câteva principii de bază privind calcularea salariilor aflate în plată
    sau ce tipuri de sporuri pot avea cuantum fix sau pot fi eliminate.Oficialul
    spune că sunt bugetari care adaugă la salariu sporuri de 85% și că prin noua
    lege a salarizării vor fi eliminate unele sporuri inutile, precum sporul de
    solicitare neuropsihică sau sporul de confidenţialitate, și vor fi îngheţate
    unele venituri, iar altele mai mici vor avea o creştere mai rapidă.


    Executivul continuă să analizeze și proiectul
    de lege elaborat de Ministerul Muncii privind interzicerea cumulului pensiei cu
    salariul de la stat. Raluca Turcan anunță că, în condiţiile în care există un
    trend considerabil privind angajaţii din sistemul public ieşiţi la pensie şi
    reangajaţi tot la stat, intenţionează să le dea bugetarilor posibilitatea de a
    lucra până la vârste mai înaintate, însă fără a mai putea cumula pensia cu
    salariul de la stat.


    Şi premierul Florin Cîţu spune că i se pare normal să se
    interzică cumulul pensiei cu salariul de la stat, iar fiecare persoană să
    decidă ce doreşte să încaseze. Proiectul de lege pregătit de Ministerul Muncii
    este considerat de primul-ministru foarte bun. Florin Cîţu: Este un proiect de lege pe care l-am
    discutat în coaliţie. Mie mi se pare un proiect de lege foarte bun. Știţi că am
    încercat şi anul trecut acest lucru şi mi se pare normal, în momentul în care
    ai ieşit la pensie să decizi dacă vrei să încasezi pensia sau dacă vrei să
    rămâi angajat, atunci să renunţi la pensie.


    Sistemul de interzicere a
    acestui cumul a mai fost introdus în anul 2009, în contextul crizei financiare
    mondiale, de guvernul condus de Emil Boc, pentru venituri care depășeau un
    anumit plafon – fiind exceptați, de exemplu, profesorii – dar a fost abrogat în
    2014 de executivul condus de Victor Ponta. În legătură cu acest proiect de
    lege, unii manageri au anunţat că urmăresc soluţii complementare. De exemplu,
    ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că în învăţământ este posibilă
    plata cu ora pentru a-i păstra pe profesorii care se pensionează, altfel, în
    şcoala românească va creşte numărul personalului necalificat.În acest sens, Raluca
    Turcan a susținut că proiectul include anumite măsuri astfel încât
    să nu se ajungă la blocarea unor domenii esențiale. Din opoziție, social -
    democrații au criticat dur această inițiativă legislativă a Guvernului.
    Senatoarea Gabriela Firea a susținut, într-o postare pe o rețea de socializare,
    că proiectul care va interzice cumulul pensiei cu salariul la stat reprezintă
    de fapt o tentativă josnică prin care să se impună creșterea mascată a vârstei
    de pensionare până la 70 de ani.


  • O nouă creştere a salariului minim pe economie

    O nouă creştere a salariului minim pe economie

    De la 1 decembrie, în România va fi majorat salariul minim pe economie. Anunţul a fost făcut de
    ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care a nuanţat – salariul va fi
    diferenţiat în funcţie de studii: La următoarea şedinţă de Guvern vom avea
    o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului Muncii. În Codul Muncii, la ora
    actuală, se vorbeşte de salariul minim, dar nu se vorbeşte de salariul minim
    diferenţiat. După ce va fi modificat acest Cod al Muncii, va trebui să venim cu
    o hotărâre de Guvern. De la 1 decembrie salariul minim pe economie ar urma să fie
    2.080 de lei (n.red. echivalentul a aproximativ 452 de euro), iar salariul
    minim pentru cei cu studii superioare 2.350 de lei (n.red. circa 510 de euro)
    şi pentru cei care au minimum 15 ani vechime, la fel, 2.350 de lei.


    În
    ceea ce priveşte vechimea de 15 ani, ministrul Lia Olguţa Vasilescu a precizat
    că este vorba despre vechime în general, indiferent de locul de muncă sau dacă
    a existat, în această perioadă, şomaj ori concediu de maternitate. Majorarea şi diferenţierea salariului minim
    pe economie vin să completeze o serie de alte măsuri deja luate în baza noii
    Legi a salarizării din sectorul public românesc, parte a programului de
    guvernare al coaliţiei la putere PSD-ALDE. În vigoare de anul
    trecut, de la 1 iulie, Legea salarizării şi-a făcut simţite primele efecte
    începând cu 1 ianuarie anul acesta. Actul normativ prevede majorări salariale
    etapizate pentru personalul didactic din Învăţământ, pentru personalul din
    sistemul de Sănătate, pentru angajaţi ai sistemului de Justiţie, dar şi pentru
    alte categorii de bugetari. Scopul actului normativ a fost echilibrarea
    sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore,
    pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului
    având salarii diferite. În plus, potrivit autorităţilor, era necesară o
    mărire considerabilă a veniturilor în special din Sănătate, pe fondul unei
    lipse acute a forţei de muncă. Or, până acum, salariile personalului medical,
    care alegea să părăsească ţara în căutarea unor locuri de muncă mai bine
    plătite, au crescut simţitor.


    Aproape în paralel cu atenţia acordată
    ajustărilor salariale bugetare, se urmăreşte şi modificarea actualei Legi a
    sistemului public de pensii, de care ar urma să beneficieze peste 5 milioane de
    pensionari. Prevăzut să intre în vigoare anul viitor, de la 1 ianuarie, şi să
    fie aplicat, în etape, pînă în 2021, proiectul adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului
    spre aprobare propune nu doar creşterea pensiilor, ci şi eliminarea
    inechităţilor. Ar urma ca plata pensiilor să se facă numai în funcţie de
    contribuţia fiecăruia, iar pensionarii care au aceeaşi vechime, dar au ieşit la
    pensie în perioade diferite, să primească aceeaşi sumă de bani. Săptămâna
    aceasta, este de aşteptat ca proiectul de Lege a sistemului public de pensii să
    intre în dezbaterea Comisiei de muncă din Senat.

  • Proteste în Sănătate

    Proteste în Sănătate


    Piaţa Victoriei din faţa executivului român s-a umplut, joi, de mii de membri ai Sindicatului Sanitas veniţi din toată ţara pentru a protesta faţă de efectele legislaţiei ce reglementează salarizarea în sectorul medical. Angajaţii au venit cu steaguri şi pancarte, cu fluiere şi cu vuvuzele pentru a-şi face mai bine auzit mesajul către guvern: nemulţumiri exprimate şi în proteste spontane în ultima perioadă, la care nu s-au găsit soluţii nici în urma discuţiilor pe care autorităţile le-au avut cu reprezentanţii sindicatelor şi cu directorii de spitale. Reprezentanţii federaţiei sunt revoltaţi și au invocat inflexibilitatea dovedită de guvernanţi în nenumăratele runde de negocieri, în care au argumentat nemulţumirile şi temerile justificate ale membrilor lor în privinţa scăderii veniturilor. În plus, ei critică insistenţa autorităţilor de a demonstra, în pofida realităţii, că noile reglementări salariale sunt foarte bune, precum şi modul manipulator, spun ei, în care încearcă să transfere asupra sindicatelor vinovăţia pentru degringolada din sistem.



    Sindicaliștii atrag atenţia că Guvernul încalcă legea şi regulile elementare ale dialogului social. Ei reclamă scăderi ale veniturilor nete după aplicarea noilor regementări şi cer eliminarea plafonului pentru sporuri care nu mai pot depăşi 30% din salariu. Preşedintele Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu, a declarat că vicepremierul Viorel Ştefan a promis că din luna mai niciun salariat din sistemul sanitar nu va mai pierde bani la salariu. Leonard Bărăscu: “Tot ceea ce au făcut în această perioadă de timp managerii în comisia pe care a făcut-o doamna premier Viorica Dancila împreună cu cei care au fost prezenţi aici ne va parveni şi nouă, iar pe data de 2 vom face o analiză să găsim soluţiile pentru modificarea legii 153.”



    Deși au primit din partea autorităţilor promisiunea că în următoarele zile va fi găsită o soluție pentru ca personalul din sănătate să nu mai piardă din venituri, sindicaliştii au anunțat că nu renunţă la proteste. În opinia lor, problema nu se va rezolva fără schimbarea Legii salarizării, pe care au denunţat-o la mitingul din faţa sediului Guvernului. De cealaltă parte, Ministrul sănătăţii, Sorina Pintea, a reafirmat că protestele nu sunt o soluţie şi a reamintit că directorii de spitale pot rezolva aceste probleme cu un management de calitate. La rândul său, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat, la un post privat de televiziune, că Legea salarizării nu va fi modificată pentru că nu este nevoie întrucât problema este generată de sporuri. Ea a adăugat că, în prezent, se lucrează la regulamentul de sporuri împreună cu managerii de spital care au ştiut să gestioneze situaţia.




  • Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

    Retrospectiva săptămânii 01.04 – 07.04.2018

    Efectele legii
    salarizării unitare din România


    Preşedintele
    român Klaus Iohannis a solicitat, marti, premierului Viorica Dăncilă şi
    ministrului Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, clarificări cu privire la legea
    salarizării unitare, la trei luni de la aplicarea modificărilor.
    Şeful statului a explicat că a recurs la acest demers întrucât există categorii
    de angajaţi nemulţumiţi şi manifestări sindicale. Klaus Iohannisconsideră că Legea salarizării
    bugetarilor se află în contradicţie cu principiile egalităţii şi
    predictibilităţii şi a solicitat prudenţă în abordarea politicilor economice. Şeful
    statului a mai spus că transferul contribuţiilor sociale de la angajator la
    angajat şi reducerea impozitului pe salarii au dus la o creştere modică a
    salariilor nete, iar efectul a fost anulat de inflaţia mai mare. La rândul, lor
    premierul şi ministrul munciil-au
    asigurat pe preşedinte de stabilitatea resurselor financiare necesare aplicării
    Legii salarizării şi a majorărilor asumate până în prezent.Amintim că, în
    ultima perioadă, Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la Bucureşti a fost ţinta
    multor proteste cauzate de noua Lege a salarizării



    Premierul
    român a prezentat in Parlament situaţia economică a ţării


    Premierul român,
    Viorica Dăncilă, a fost invitată în Parlament de opoziţia liberală pentru a da
    explicaţii despre starea economiei.PNL a acuzat coaliţia de guvernare PSD-ALDE că aşa-numita
    reformă fiscală nu a generat majorări salariale pentru bugetari, iar unii
    angajaţi din privat s-au trezit chiar cu salariul diminuat. Liberalii au
    susţinut, totodată, că zeci de mii de români pleacă din România din cauza
    lipsei de oportunităţi la angajare, în timp ce structurile statului sunt pline
    de reprezentanţi ai puterii. In replica, şefa Executivului a vorbit
    despre creşterea economică înregistrată anul trecut şi rezultatele bune care,
    spune ea, au dus la îmbunătăţirea nivelului de trai. Viorica Dăncilă a amintit
    ca salariul mediu brut a crescut cu 14%, iar pensiile cu 18 procente faţă de
    anul precedent. Prim-ministrul a mai precizat Track: Cheltuielile de
    personal sunt cu 19% mai mari. Acest lucru înseamnă că salariile din sistemul
    bugetar s-au majorat cu 19% faţă de 2017, adică 1,2 milioane familii au
    venituri mai mari. Datele statistice oficiale arată că puterea de cumpărare din
    România a crescut în 2017 cu 12,7%, în cazul salariilor şi cu 10, 3% la pensia
    medie. Premierul Viorica Dăncilă a afirmat că viabilitatea
    programului economic al PSD a fost demonstrată de creşterea economică, iar
    scenariile alarmante nu s-au adeverit.



    Moţiune simplă împotriva ministrului
    culturii


    Moţiunea simplă
    iniţiată de PNL împotriva ministrului Culturii, George Ivaşcu, a fost respinsă
    de plenul Camerei Deputaţilor de la Bucuresti, la o zi după ce documentul
    fusese dezbătut in plen. Liberalii acuză neglijenţă în pregătirea evenimentelor
    ce vor fi dedicate împlinirii a 100 de ani de la Marea Unire şi îşi arată
    îngrijorarea faţă de ceea ce ei numesc incapacitatea Guvernului de a administra
    buna desfăşurare a sărbătorii de la 1 Decembrie. Ei consideră, totodată, necesară
    o dezbatere publică având ca temă găsirea de soluţii pentru reconsiderarea unui
    plan naţional dedicat Centenarului Marii Uniri. În replică, ministrul culturii,
    George Ivaşcu, a dat asigurări că preocuparea sa permanentă rămâne organizarea
    cât mai eficientă a manifestării tuturor românilor.



    Discuţii privind desecretizarea
    protocoalelor SRI cu ÎCCJ şi alte instituţii de informatii


    Consiliul Superior al Magistraturii din România a
    solicitat, miercuri, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) desecretizare
    hotărârii din 2005 pe care se bazează protocolul Parchet – SRI. CSM a cerut,
    totodată, declasificarea tuturor protocoalelor dintre SRI şi instituţiile din
    sistemul judiciar. Vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, susţine că
    cererile de desecretizare sunt justificate, pentru ca societatea să ştie că
    procurorii nu au acţionat cu metode la limita legii. Potrivit lui Olaru, Consiliul Superior al
    Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Inspecţia Judiciară au
    încheiat protocoale cu structurile de informaţii din România. Reprezentanţii
    CSM au încheiat un protocol cu Serviciul Român de Informaţii în 2012, care a
    fost denunţat în 2017. Inspecţia Judiciară a încheiat, de asemenea, un protocol
    cu SRI în 2016, la fel Înalta Curte. Aceste precizări vin în contextul scandalului generat de
    publicarea, săptămâna trecută, a unui protocol din 2009 încheiat între SRI şi
    Parchetul General, în baza căruia SRI a acordat asistenţă procurorilor timp de
    şapte ani.



    Cerere de trimitere în judecată a unor
    înalţi foşti demnitari în dosarul Revoluţiei


    Procurorul
    general al României, Augustin Lazăr, a transmis, luni, preşedintelui Klaus
    Iohannis cererea de efectuare a urmăririi penale în Dosarul Revoluţiei, în care
    sunt anchetate evenimentele ce au dus la prabuşirea regimului comunist, în
    decembrie 1989. În dosar, cei mai înalţi demnitari ai Puterii de stânga
    instalate după căderea comunismului – Ion Iliescu, fost preşedinte al ţării,
    Petre Roman, ex-premier, şi Gelu Voican Voiculescu, ex-vicepremier – sunt acuzaţi
    de infracţiuni împotriva umanităţii. Potrivit procurorilor, incidentele armate care au
    avut loc după 22 decembrie într-un număr mare de localităţi din România indică
    faptul că s-a acţionat după un plan prestabilit, ce avea drept obiectiv
    preluarea puterii de către noi lideri şi legitimarea acestora. Amintim că, din cauza întârzierilor din
    Dosarul Revoluţiei, România a fost condamnată de CEDO. Potrivit Curţii,
    importanţa acestui caz pentru societatea românească ar fi trebuit să motiveze
    autorităţile să-l instrumenteze cu celeritate. Potrivit statisticilor oficiale,
    în decembrie ’89, peste 1.100 de persoane şi-au pierdut viaţa şi circa trei mii
    au fost rănite.

  • Salarii majorate pentru medici şi profesori

    Salarii majorate pentru medici şi profesori

    Începând
    cu 1 martie, în România, au intrat în vigoare noile majorări salariale în
    sistemul public de sănătate    . Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat
    că vor beneficia de aceste creşteri atât medicii cât şi asistentele, iar salariile
    acestora     vor urca la maximul prevăzut pe grilă pentru anul 2022. Lia Olguţa Vasilescu: Un
    medic primar de exemplu de la 4 mii ajunge la 15 mii de lei la care se adaugă
    în mod evident vechimea şi celelalte sporuri de care beneficiază. În sistemul
    de sănătate salariile chiar vor fi foarte mari şi ne-am bucurat să constatăm că
    încă de anul trecut s-a redus exodul medicilor cu 40% doar pe promisiunea că
    vor creşte salariile. Noi sperăm ca începând din acest an să stopăm în
    totalitate exodul medicilor pentru că avem nevoie de ei, sunt foarte multe
    unităţi sanitare în care se scot posturi de medici la concurs şi nu se mai
    prezintă nimeni.


    Conform
    Legii salarizării, un medic rezident anul I, în unităţi clinice, va avea un
    salariu de bază de 5.700 lei (1200 euro), faţă de 2.631 de lei (560 euro), iar
    un asistent medical principal, cu studii superioare, va avea, acum, un salariu
    de bază de 4.345 lei (930 euro), față de 3.450 de lei (740 euro) în ianuarie.

    Luna martie aduce
    majorări salariale şi pentru
    cadrele didactice. Astfel, în învăţământul preuniversitar, pentru un profesor
    cu studii superioare, gradul I, salariul de bază va ajunge până la 5.922 de lei
    (1270 euro), de la 4.935 de lei (1060 euro) în ianuarie, în timp ce în domeniul universitar, un
    profesor cu peste 40 de ani vechime poate ajunge până la un salariu de bază de
    11.103 lei ( 2380 euro) de la 9.252 de lei (1985 euro) în ianuarie.

    Pe
    de altă parte, Lia Olguţa Vasilescu a mai spus că Guvernul din
    care face parte va aduce o serie de amendamente la ordonanţa de urgenţă
    adoptată în luna decembrie care modifică şi completează legea salarizării
    astfel încât să existe majorări salariale pentru anumite categorii de bugetari.
    Ministrul muncii a vorbit de cazul şefilor de centre ale direcţiilor de
    asistenţă socială şi protecţia copilului. Lia Olguţa Vasilescu: Eu am dat un singur exemplu public – este
    vorba de şefii de centre de la DGASPC care au avut scăderi salariale, nu foarte
    mari, de 300 de lei, dar ne gândim să le ridicăm un pic coeficientul ca să nu
    mai aibă aceste scăderi salariale, pentru că totuşi este vorba de şefi de
    instituţii care au în subordine câteva zeci dacă nu chiar sute de angajaţi.

    Ordonanţa a ajuns la parlament şi va intra, săptămâna viitoare, în
    dezbaterea Comisiei de Muncă a Camerei Deputatilor.

  • Moţiune simplă împotriva ministrului muncii

    Moţiune simplă împotriva ministrului muncii

    Trecerea
    integrală a contribuţiilor sociale în sarcina angajatului începând cu 1
    ianuarie 2018 s-a soldat cu reduceri de venituri pentru o bună parte a salariaţilor
    din România. Conform unor estimări neoficiale, ar fi vorba de circa 2 milioane
    de persoane, din mediul privat, unde statul nu poate impune majorarea
    salariilor astfel încât să fie compensată diferenţa, dar şi din sistemul
    bugetar, unde a intrat în vigoare noua lege a salarizării. Anul trecut, ministrul
    Muncii, social-democrata Lia Olguţa Vasilescu, dădea asigurări că vor fi
    respectate promisiunile din campania electorală, promisiuni care vorbeau de
    salarii mai mari şi care au propulsat PSD pe prima poziţie în opţiunile majorităţii
    celor care s-au prezentat la urne.

    Pentru bugetari, majorarea de 25% s-a
    aplicat, dar efectele sale sunt anulate de suma mai mare care le este reţinută
    pentru contribuţiile sociale, la care, pentru unii, se adaugă eliminarea unor
    sporuri. Pentru o parte dintre cei din mediul privat, lucrurile sunt şi mai
    încurcate, căci o parte dintre patroni au decis să nu majoreze salariile şi să
    beneficieze ei de sumele pentru contribuţii pe care nu le mai plăteşte
    angajatorul. Pe fondul nemulţumirilor, 60 de deputaţi PNL au depus o moţiune
    simplă împotriva ministrului Muncii. Semnatarii documentului susţin că prin
    legile şi ordonanţele pe care le-a promovat, Lia Olguţa Vasilescu a creat haos atât în
    sistemul public cât şi în cel privat. În opinia liberalilor se impune demisia.
    Deputatul Dan Vâlceanu: Aţi fost
    demascată de propria incompetenţă şi aţi continuat cu sfidarea populaţiei.
    Explicaţi-le celor peste 2 milioane de români care au primit mai puţini bani pe
    luna ianuarie cum se face că iniţiativele dumneavoastră au efecte bune pe
    hârtie, dar nu se simt în buzunarul lor.

    Ministrul Muncii a susţinut, însă,
    luni, în Parlament, la dezbaterea moţiunii, că estimările liberalilor nu sunt
    corecte. Ea a admis că legea salarizării nu este perfectă, dar a explicat că
    actul normativ respectă principiul pentru muncă egală, salarii egale : Într-adevăr, asta a presupus ca pentru mai
    puţin de 3% dintre bugetari să fie operate ajustări salariale. Dar nu trebuie
    să uităm că ceilalţi 97% vor avea câştiguri faţă de data apariţiei acestei
    legi.     În opinia opoziţiei, măsurile promovate de ministrul Muncii provoacă
    neîncredere şi instabilitate în mediul economic. În replică, reprezentanţii
    PSD-ALDE au amintit că iniţiatorii moţiunii sunt cei care, în 2009, pe fondul
    crizei, au girat scăderea cu un sfert a salariilor tuturor bugetarilor.

  • Priorităţi parlamentare

    Priorităţi parlamentare

    Cel puţin în
    a doua sa parte, precedenta sesiune a Parlamentului României a fost una extrem
    de încărcată. S-a
    discutat intens şi pe alocuri contondent despre legea salarizării din domeniul
    public, despre pensiile speciale sau despre extrem de controversata modificare
    a actelor normative care jalonează activitatea din Justiţie. Nici actuala
    sesiune nu se anunţă mai puţin agitată. Pe fondul proaspetei instalări a unui
    nou Guvern, al treilea în circa un an de zile, al coaliţiei PSD-ALDE, deputaţii şi senatorii
    s-au întors de joi în
    băncile Parlamentului cu priorităţi bine stabilite.

    Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a
    declarat că, pentru formaţiunea sa, de prim interes sunt Fondul Suveran de
    Dezvoltare şi Investiţii, Codul Administrativ şi cel Economic sau legea
    achiziţiilor publice. Modificarea legislaţiei privind activitatea SRI şi SIE
    este, de asemenea, pe agenda PSD în Parlament. Liviu Dragnea: Sunt legi foarte vechi şi chiar din interiorul acestor structuri se
    solicită să fie modificate, pentru că sunt totuşi 17 ani. Zona de intelligence
    a avansat foarte mult în lume, inclusiv în România.

    Parlamentarii ALDE au inclus, la rândul lor, pe agendă probleme de
    fiscalitate. Liderul formaţiunii, Călin Popescu Tăriceanu, este pentru o
    intervenţie minimă a statului în economie şi pentru menţinerea cotei unice de
    impozitare: Impozitul progresiv nu figurează pe agenda
    ALDE. Nu vom susţine eventuale creşteri de taxe şi impozite. Soluţia eficientă
    pentru mărirea veniturilor la buget, din punctul nostru de vedere, este o mai
    bună colectare, informatizarea sistemului de urmărire şi percepere a taxelor de
    către ANAF.

    Viaţa Puterii de la Bucureşti nu se anunţă, însă, prea
    liniştită, liberalii din opoziţie anunţând că vor încerca să blocheze toate
    iniţiativele Coaliţiei ce ţin de modificarea legislaţiei din Justiţiei. În
    privinţa propriilor iniţiative, PNL a precizat că acestea vor viza cu precădere
    domeniul economic. Ionel Dancă, purtătorul de cuvânt al partidului: Avem iniţiativele proprii care vor fi susţinute: să implementăm un
    algoritm de majorare a salariului minim care să ţină cont de nişte indicatori
    obiectivi legaţi de creşterea economică, productivitate şi inflaţie; de
    asemenea, avem o iniţiativă privind sistarea ajutoarelor sociale pentru
    persoanele care refuză un loc de muncă.

    Nu în ultimul rând, UDMR,
    consecvent politicii sale de sprijinire cu precădere a minorităţii pe care o
    reprezintă, vrea descentralizarea instituţiilor publice. Liderul Kelemen Hunor: Vom depune, în această sesiune de primăvară,
    o iniţiativă pentru eradicarea sărăciei şi pentru micşorarea decalajelor între
    diferite regiuni, vom cere urgentarea descentralizării. E vorba de cetăţean.
    Deciziile trebuie să fie cât mai aproape de cetăţean, care susţine prin taxele
    plătite instituţiile statului.

    Într-un cuvânt, actuala sesiune a Parlamentului de la Bucureşti se
    anunţă suficient de bogată încât să nu dea prilejul comentatorilor de pe
    margine să spună că s-ar plictisi urmărind-o.

  • Jurnal românesc – 13.07.2017

    Jurnal românesc – 13.07.2017

    Angajatorii din Spaţiul Economic European pun la dispoziţie, prin intermediul reţelei Eures România, 809 de locuri de muncă, cele mai multe în Malta, Germania şi Cehia, anunţă Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Conform datelor centralizate, în Malta sunt disponibile 316 de locuri de muncă pentru şoferi de autobuz şi personal curăţenie, iar în Germania 160 de locuri de muncă, cele mai multe pentru ospătari, asistenţi medicali şi bucătari. În Cehia sunt disponibile 101 locuri de muncă, cele mai multe pentru şoferi de autobuz, şlefuitori, pilitori şi forjori. În Norvegia, sunt vacante 47 de posturi, cele mai multe fiind dedicate lucrătorilor în fabrică, iar în Marea Britanie sunt 46 de locuri disponibile, majoritatea pentru îngrijitori persoane la domiciliu. Totodată, 139 de locuri pentru îngrijitori la domiciliu sunt disponibile in Slovenia, Irlanda, Belgia, Austria, Spania, Luxemburg, Slovacia, Letonia, Olanda şi Polonia.



    Mănăstirea Hurezi din judeţul Vâlcea este unul dintre cele mai frumoase lăcaşuri de cultură şi civilizaţie românească. Este şi un loc de odihnă şi recreere pentru tinerii români din regiunea Cernăuţi, din Ucraina, care participă în aceste zile la o tabără organizată de Institutul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni şi Arhiepiscopia Râmnicului. Până sâmbătă, elevii români din Cernăuţi, Ucraina, se află în vizită, în judeţul Vâlcea, în cadrul taberei de cultură şi civilizaţie românească. Elevii de clasa a IV-a au vizitat deja mai multe lăcaşuri de cult din judeţul Vâlcea, dar şi instituţii de cultură. Totodată au intrat în contact cu meşterii olari din zona Horezu, iar în zilele următoare vor participa şi la cursuri de muzică populară românească, dar şi la ateliere de pictură.



    Ministerul Sănătăţii a supus dezbaterii publice un proiect de ordonanţă care prevede acordarea burselor pentru medicii rezidenţi, după ce acest lucru fusese omis din noua Lege a salarizării. Potrivit proiectului de ordonanţă, începând cu luna iulie, rezidenţii cu un salariu lunar brut mai mic de 7.100 lei, care nu include drepturile aferente gărzilor efectuate pentru asigurarea continuităţii asistenţei medicale în afara normei legale de muncă şi a programului normal de lucru de la funcţia de bază, beneficiază de o bursă de rezidenţiat în cuantum lunar de 670 lei, care nu va fi impozitată. Premierul Mihai Tudose i-a cerut ministrului Muncii, Lia Vasilescu, să rezolve problema burselor pentru medicii rezidenţi, susţinând că Executivul va apela chiar şi la aprobarea unei Ordonanţe de Urgenţă, iar, dacă nu va fi posibil, Parlamentul s-ar putea întruni în sesiune extraordinară. În sistemul sanitar românesc lucrau, în 2016, peste 15.000 de medici rezidenţi. Potrivit sondajelor, aproximativ 85% din absolvenţii de medicină vor să îşi caute de muncă în străinătate.



    Aproximativ 50 de profesori români de istorie din ţările învecinate României – Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria, participă, până vineri, la a 13-a ediţie a şcolii de vară organizată la Satu Mare de către Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj. Genericul din acest an este Provocările istoriei ca ştiinţă şi disciplină de învăţământ la începutul mileniului trei. Şcoala de vară este organizată în parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi cu Muzeul Judeţean Satu Mare, finanţator principal fiind Ministerul pentru Românii de Pretutindeni. Programul cuprinde conferinţe pe diferite teme din istoria României, susţinute de specialişti reputaţi din Satu Mare, Cluj şi Republica Moldova, excursii la obiective culturale din judeţ şi activităţi practice cu caracter didactic organizate cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean.

  • Retrospectiva săptămânii 25.06-02.07.2017

    Retrospectiva săptămânii 25.06-02.07.2017

    România are un nou Guvern


    Noul Guvern PSD-ALDE de la Bucureşti condus de Mihai Tudose a primit,
    joi, votul de învestitură al Parlamentului, apoi a depus jurământul în faţa
    preşedintelui ţării, Klaus Iohannis. România are nevoie de un Guvern în stare
    de alertă, preocupat de performanţă, iar noua echipă va trebui să recupereze
    întârzierile precedentului Executiv, astfel încât obiectivele asumate în
    programul de guvernare să fie respectate – a declarat Mihai Tudose: România se află într-un moment
    economic bun. Avem creştere economică, avem creşterea industriei, avem
    creşterea veniturilor, o creştere a consumului. Ceea ce ne lipseşte e o
    creştere viguroasă a investiţiilor şi o creştere a veniturilor la buget.     Preşedintele Klaus Iohannis nu a menajat deloc coaliţia la
    putere, care, nemulţumită de fostul său Executiv, l-a dat jos
    printr-o
    moţiune de cenzură la nici şase luni de când îşi intrase în pâine, imputându-i lipsa de
    rezultate în aplicare programului prin care social-democraţii
    câştigaseră, în iarnă, alegerile legislative. Şeful statului a remarcat că,
    odată cu numirea unui nou Guvern, PSD şi ALDE, susţinute de UDMR printr-un
    protocol de colaborare parlamentară, au schimbat programul de guvernare. Klaus
    Iohannis: În şase luni, schimbăm de la reduceri de taxe la reintroduceri de taxe,
    de la creşteri de salarii la taxă de solidaritate. Un astfel de comportament cu
    certitudine nu se încadrează în ceea ce se numeşte predictibilitate
    fiscal-bugetară. Stimaţi PSD-işti, ALDE-işti, UDMR-işti, în numele românilor,
    vă rog să terminaţi cu această ţopăială fiscal-bugetară.     Preşedintele Iohannis i-a cerut noului Guvern condus de Mihai Tudose să fie solidar cu românii şi să guverneze
    responsabil, în aşa fel încât România să se încadreze în marja de deficit de
    3%, să apere şi să promoveze statul de drept sau să-şi respecte angajamentul faţă de NATO de a aloca 2% din PIB pentru
    Apărare.



    Legea salarizării unitare, promulgată


    Recenta criză
    politică de
    la Bucureşti i-a făcut pe mulţi să se teamă că
    legea salarizării din sistemul public va fi trecută, o vreme, în surdină, iar
    aplicarea ei întârziată. Mai mult chiar! Plecarea precedentului Cabinet social-democrat condus de Sorin Grindeanu, artizanul acestui act
    normativ, şi perspectiva posibilei lui înlocuiri cu unul de o altă culoare
    politică i-a determinat pe cei mai pesimişti să vorbească de eventualitatea
    renunţării la o astfel de lege cu beneficii majore pentru un număr semnificativ
    de români. Temerile tuturor au fost spulberate în momentul în care s-a anunţat că preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a
    promulgat-o. Într-un comunicat al
    Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului susţine
    necesitatea creşterii, în mod sustenabil, a veniturilor salariale ale
    personalului plătit din fonduri publice, pentru îmbunătăţirea nivelului lor de
    trai. El subliniază, în egală măsură, că este responsabilitatea PSD şi ALDE să
    asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a
    veniturilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României.
    Legea salarizării din sistemul public prevede creşterea veniturilor
    lunare, în următorii cinci ani, cu peste 50% în medie. Actul normativ este, însă, criticat de patronate, dar şi de sindicate.


    Dosarul alegerilor prezidenţiale din 2009, clasat


    Parchetul General a clasat, marţi, dosarul alegerilor prezidenţiale din
    România, din decembrie 2009, întrucât nu a identificat presupuse fapte ilegale
    de abuz în serviciu, de falsificare a documentelor şi a evidenţelor electorale.
    Dosarul fusese deschis după ce jurnalistul şi consultantul politic Dan Andronic
    a susţinut că mai mulţi înalţi demnitari, între care fostul procuror general al
    României, Laura Codruţa Kövesi, şi fostul general SRI, Florian Coldea, ar fi
    fost prezenţi, în seara turului doi al prezidenţialelor, în casa fostului
    vicepremier, Gabriel Oprea, şi ar fi ajutat la victoria lui Traian Băsescu. Acesta a câştigat al doilea mandat,
    după victoria la limită în faţa lui Mircea Geoana. Mai
    mulţi oameni politici, care deţineau în 2009 funcţii în statul român, au fost
    audiaţi de procurorii Parchetului General. De asemenea, anchetatorii au cerut
    documente de la instituţii ale statului între care Autoritatea Electorală
    Permanentă şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.Alegerile prezidenţiale din 2009
    fac, în prezent, obiectul şi al unei anchete parlamentare.



    România este sub asediul caniculei


    Încă de
    săptămâna trecută, canicula afectează
    o bună parte a Europei, iar România nu face excepţie! Un val de căldură traversează ţara, de
    miercuri intrând în vigoare un cod galben de caniculă şi disconfort termic
    pentru 12 judeţe din vest, sud şi centru, cu maxime termice cuprinse între 33
    şi 36 de grade Celsius. De joi, numeroase judeţe au trecut, treptat, la cod
    portocaliu, maximele atingând 40
    de grade. Pentru sâmbătă,
    meteorologii au emis chiar un cod roşu local aferent valorilor aerului de până
    la 44 de grade Celsius la umbră. Peste 800 de ambulanţe şi aproape 300
    de autospeciale ale Serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare
    (SMURD) au fost pregătite să intervină, la nivel naţional, în caz de nevoie.
    Bucureştiul este toropit, şi el, de arşiţă. La fel ca anul trecut, Primăria Bucureştiului
    a anunţat că instalează circa 20 de corturi anticaniculă, cu personal medical,
    aer condiţionat, apă, trusă de prim-ajutor şi medicamente necesare cetăţenilor
    care ar putea avea nevoie de îngrijiri.

  • A fost promulgată Legea salarizării în sistemul public

    A fost promulgată Legea salarizării în sistemul public


    Recenta criză politică de la Bucureşti i-a făcut pe mulţi să se teamă că legea salarizării din sistemul public va fi trecută, o vreme, în surdină, iar aplicarea ei întârziată. Mai mult chiar! Plecarea Cabinetului social-democrat Grindeanu, artizanul acestui act normativ, şi perspectiva posibilei lui înlocuiri cu unul de o altă culoare politică i-a determinat pe cei mai pesimişti să vorbească de eventualitatea renunţării la o astfel de lege cu beneficii majore pentru un număr semnificativ de români.



    Temerile tuturor au fost spulberate în momentul în care s-a anunţat că preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a promulgat-o. Într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului susţine necesitatea creşterii, în mod sustenabil, a veniturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, pentru îmbunătăţirea nivelului lor de trai. El subliniază, în egală măsură, că este responsabilitatea PSD şi ALDE, cele două formaţiuni la putere, să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a veniturilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României. Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele – întăreşte Klaus Iohannis. Orice ajustări bugetare ulterioare trebuie făcute transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental.



    Oamenii de afaceri sunt, deja, îngrijoraţi că Executivul va introduce taxe în plus pentru mediul privat pentru a avea resursele necesare majorării salariilor din sistemul bugetar. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru: “Atâta timp cât nu ştim de unde se iau banii, atâta timp cât nu există nişte criterii de competenţă pe baza cărora se măresc aceste salarii, mi-e tare teamă că, în ideea în care Guvernul nu va şti de unde să ia acei bani, se va îndrepta cu faţa către mediul privat şi o să spună: ok, hai nişte taxe în plus, că e singurul loc de unde putem să luăm bani fără să ne doară foarte tare capul.”



    Nici părerile venite din partea unora din sindicaliştii care îi reprezintă pe bugetari nu sunt laudative la adresa legii. Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, declară că actul normativ nu va rezolva – aşa cum ar trebui să o facă – discrepanţele salariale din sistemul public, o problemă fiind, de exempu, lipsa grilei de salarizare pentru personalul din administraţia publică locală.Legea salarizării din sistemul public prevede creşterea veniturilor lunare, în următorii cinci ani, cu peste 50% în medie.



    Bugetarii susţin că, prin acest demers, li se face dreptate, cu atât mai mult cu cât au fost primele victime ale amputărilor salariale din 2010, când criza economică globală a lovit şi România.




  • Noi creşteri salariale

    Noi creşteri salariale


    Mai multe categorii de bugetari, care nu primiseră de mult timp majorări de salarii, vor avea în curând venituri mai mari, potrivit unui proiect de lege adoptat marţi în Camera Deputaţilor de la Bucureşti. Documentul legislativ prevede, între altele, majorări salariale pentru personalul din bibiotecile naţionale, pentru salariaţi din ministerele Agriculturii şi Culturii şi pentru o parte a personalului medical, pentru cadrele militare în activitate şi personalul civil din Ministerul Apărării.



    Cât va primi fiecare categorie, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu: “Mă refer aici la Apărare încă 15%, personalul din bibliotecile central-universitare vor primi încă 15%, secretariatul de stat pentru revoluţionari 20%, personalul din subordinea instituţiilor Ministerului Agriculturii 20%, personalul din subordinea Academiei Agricole şi Silvice, este vorba de cercetători, 20%, cluburile sportive, casele studenţilor cu tot cu antrenori o creştere de 20%, medicii de expertiză 20%. De la 1 ianuarie 2018 o să ne raportăm la măririle care s-au făcut anul acesta până în decembrie”.



    Deputaţii PNL au votat în favoarea proiectului de lege, iar preşedintele interimar al partidului, Raluca Turcan, a atras atenţia că toate majorările adoptate au reprezentat amendamente ale liberalilor, depuse iniţial la legea salarizării, adoptată, recent, de Parlament. Raluca Turcan: “Unde este onestitatea? Unde este responsabilitatea? Oare acolo unde salariile demnitarilor cresc şi profesorii şi medicii sunt amăgiţi?” În replică, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a apreciat că proiectul de lege asigură majorări pentru cei care nu au beneficiat anul acesta de creşteri salariale şi a respins acuzaţia că prin legea salarizării s-au ridicat salariile doar pentru demnitari. Creşterile aprobate marţi vin după ce, săptămâna trecută, ministrul Muncii anunţa că toţi bugetarii vor avea salarii mărite de la 1 ianuarie 2018 şi nu de la 1 iulie 2017, aşa cum era preconizat.



    Statisticile arată că salariile angajaţilor români au crescut, în medie, cu 13,4% în ultimul an, ajungând la un nivel de 2.366 de lei net în luna aprilie. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, de cele mai mari creşteri salariale au beneficiat angajaţii din sistemul de sănătate, ale căror venituri s-au majorat cu 36%, în timp ce angajaţii cu cele mai mari salarii medii lucrează în IT. Criza de personal, creşterea salariului minim şi majorările salariale din sectorul bugetar sunt printre principalii factori care au condus la majorarea semnificativă a salariilor angajaţilor din România din ultimul an.


  • Retrospetiva săptămânii 04.06 – 10.06.2017

    Retrospetiva săptămânii 04.06 – 10.06.2017

    Preşedintele României, Klaus Iohannis, în vizită la Casa Albă

    Săptămâna politică a fost
    dominată de vizita de cinci zile în Statele Unite ale Americii a preşedintelui
    României, Klaus Iohannis. El este primul şef de stat din
    Europa Centrală şi de Est primit de liderul la Casa Albă, Donald Trump, de la
    preluarea mandatului. Punctul central al intregii vizite a fost consolidarea Parteneriatului Strategic dintre Statele Unite şi România,
    în contextul în care se împlinesc 20 de ani de la lansarea sa. Securitatea şi apărarea
    reprezintă o componentă cheie a Parteneriatului Strategic, a spus preşedintele
    Klaus Iohannis cu ocazia unei dezbateri găzduită, la Washington, de Fundaţia
    Heritage, un centru prestigios de analiză şi strategie de politică externă. El
    a amintit că România a alocat 2% din PIB Apărării, ceea ce o face a 6-a ţară
    membră NATO care alocă un procent important pentru securitate. Menţionând
    provocările curente din mediul de securitate internaţional şi regional, şeful
    statului român a indicat necesitatea unei abordări strategice şi coerente,
    dublate de imperativul păstrării unităţii, atât în interiorul UE, cât şi în
    relaţia UE – Statele Unite. El a evidenţiat importanţa deosebită a dimensiunii
    economice a relaţiilor bilaterale româno-americane, precum şi a celor
    interumane si a atras atenţia că includerea României în Programul Visa Waver,
    aşteptată de toţi românii, ar reprezenta un catalizator pentru stimularea
    acestor paliere. În cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu reprezentanţii
    comunităţii de români din Statele Unite, preşedintele Iohannis a exprimat
    aprecierea pentru modul în care aceştia s-au integrat cu succes în societatea
    americană, prin muncă, talent şi onestitate, contribuind considerabil la
    economia americană şi la întărirea Parteneriatului Strategic dintre cele două
    ţări.



    Vizita de lucru la Paris a premierului României, Sorin
    Grindeanu


    Premierul României,
    Sorin Grindeanu, a făcut, în această săptămână, o vizită de două zile la Paris,
    unde s-a întâlnit cu omologul sau francez
    Édouard Philippe. Discutiile au vizat sprijinul Franţei pentru aderarea
    României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. De asemenea,
    agenda a cuprins discuţii despre Parteneriatul Strategic care leagă cele două
    ţări şi consolidarea UE, după Brexit. Sorin Grindeanu: Am mulţumit pentru
    sprijinul pe care Franţa ni-l dă pentru atingerea obiectivului de a deveni
    membru OCDE şi apreciem acest sprijin, un sprijin pe care Franţa l-a dat
    României pe parcursul istoriei. Au fost tot timpul alături de noi şi când am
    dorit, ca să dau cateva exemple, să devenim membri NATO, şi când am devenit
    membri ai UE. E ţara care susţine aderarea Romaniei la OCDE.     La Paris,
    premierul Grindeanu a participat la ceremonia de aderare a României la Agenţia
    pentru Energie Nucleară, unde a afirmat că integrarea în acest organism
    reprezintă un pas important înainte pentru sectorul nuclear al ţării. Această
    aderare este şi o oportunitate pentru experţii români de a se alătura elitei
    experţilor internaţionali din ţările care deţin cele mai înalte standarde în
    domeniul energiei nucleare, a mai spus Sorin Grindeanu.



    Legea salarizarii unitare, adoptată în Camera Deputaţilor de
    la Bucureşti


    Proiectul legii
    salarizării bugetarilor, promovat de Guvernul de stânga de la Bucureşti, a fost
    adoptat în Camera Deputaţilor. În următorii patru ani, bugetarii au urma să
    primească în medie 56% în plus la salarii, un efort bugetar total de 32 de
    miliarde de lei (7 miliarde de euro) prin care autorităţile încearcă să crească
    nivelul de trai al angajaţilor de la stat. În forma aprobată, legea prevede că,
    de la 1 ianuarie 2018, toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut cu
    25%, iar de la 1 martie profesorii şi medicii vor primi în plus diferenţa de
    bani promisă. Ministerul Finanţelor a dat asigurări că efortul bugetar este
    sustenabil. Proiectul legii salarizării unitare a provocat deja nemulţumirea
    unor categorii de bugetari. Angajaţii din administraţie, de la Protecţia
    Copilului şi poliţiştii locali au protestat, săptămâna trecută, în Bucureşti şi
    în mai multe oraşe. Sunt nemulţumiri şi ale sindicatelor din educaţie, din
    cauza amânării creşterilor salariale.



    Teatru şi film în Transilvania


    Vineri s-a deschis o
    nouă ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, unul
    de prim rang la nivel internaţional. Aproape 70 de mii de spectatori sunt
    asteptati sa urmăreasca, timp de 10 zile, peste 500 de reprezentatii şi
    evenimente. Tot oraşul Sibiu, dar şi o parte din judeţ se vor transforma în
    spaţii de joc, pe durata festivalului, care va reuni peste 3 mii de artişti şi
    invitaţi. Festivalul de la Sibiu este
    recunoscut pentru atenţia pe care o acordă spectacolelor de stradă. Tot în
    Transilvania, de aceasta data la Cluj-Napoca, continuă, până pe 11
    iunie, a 16-a ediţie a
    Festivalului Internaţional de Film Transilvania – TIFF 2017. Vineri a avut loc
    proiecţia specială a filmului Afacerea Pigot, din
    1981, în prezenţa regizorului şi actorului principal, starul francez Alain Delon. Invitat special la Cluj,
    el va primi premiul pentru întreaga cariera. În vârstă de 81 de ani, Delon împlineşte 6 decenii de la debutul în
    cinematografie. Peste
    1200 de invitaţi români şi străini participă la proiecţiile, concertele,
    atelierele, dezbaterile şi lansările celui mai mare festival românesc de
    profil, la care Radio România este partener media.

  • Despre legea salarizarii unitare

    Despre legea salarizarii unitare

    În urma unor dezbateri aprinse, controversatul proiect al legii salarizarii unitare asumat de Guvernul de stânga de la Bucureşti a primit, în cele din urmă, undă verde. Dubii asupra proiectului apăruseră după ce ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat că nu vor mai fi aplicate majorări salariale de la 1 iulie, aşa cum era preconizat, ci abia de la 1 ianuarie anul viitor, pentru toţi bugetarii. Ea a explicat că au fost foarte multe amendamente acceptate în Parlament, care ar fi dus la depăşirea sumei de 32 de miliarde de lei, prevăzută, în acest sens, pentru perioada 2017-2022.



    Faţă de varianta iniţială a proiectului, majorarea salariilor în sistemele de Sănătate şi de Educaţie din România este amânată. Astfel, medicii, asistentele sau profesorii vor primi integral majorările promise din martie 2018 şi nu de la 1 ianuarie. Numai cu această amânare, legea salarizării unitare putea fi susţinută financiar – a explicat ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan. Au fost aduse şi alte modificări proiectului legii salarizarii unitare. Printre acestea se numără acordarea unui spor de 10 procente pentru cadrele didactice, pentru suprasolicitare neuropsihiatrică, si un spor de 55 de procente pentru funcţionarii care gestionează fondurile europene.



    În schimb, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, care trebuie să asigure intervenţia după orele de program. Deşi se încadrează la categoria bugetari, demnitarii şi aleşii vor beneficia de creşteri ale salariilor de la 1 iulie, anul acesta. Ministrul Muncii explică: “Este vorba de 15% pe care i-a obţinut ca majorare educaţia, 15% sănătatea, 20% administraţia locală, luna trecută iarăşi au fost 20% agenţiile de mediu, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Protecţia Consumatorilor.”



    Luaţi prin surprindere şi nemultumiţi de anunţul privind amânarile salariale, sindicaliştii de la Confederaţia Cartel Alfa solicită ca acestea să se aplice pentru toţi bugetarii. La rândul său, principalul partid de opoziţie, PNL, a criticat proiectul de lege privind salarizarea unitară, acuzând guvernul şi majoritatea PSD-ALDE de incoerenţă. Tot din opoziţie, USR sustine că acest proiect nemulţumeşte toate categoriile de bugetari şi a cerut demisia Olguţei Vasilescu din funcţia de ministru al Muncii.

  • Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2017

    Retrospectiva săptămânii 21.05 – 27.05.2017

    România la summitul NATO


    România şi-a atins obiectivele la
    summitul NATO – a afirmat, joi, preşedintele Klaus Iohannis, prezent la
    reuniunea la nivel înalt de la Bruxelles. Sunt convins că această reuniune a contribuit
    la asigurarea unei apărări solide a României şi la un rol vizibil al ţării
    noastre în asigurarea securităţii regiunii noastre şi a spaţiului euroatlantic.
    România – a precizat Klaus Iohannis – doreşte o Alianţă puternică, unită şi
    coezivă, întărirea relaţiei transatlantice şi un flanc estic bine consolidat
    într-un mod echilibrat: Constat cu mare bucurie că ideea a fost
    preluată la modul general şi se lucrează la un concept care va duce la o
    abordare echilibrată pe flancul estic. Foarte important pentru noi este, sigur,
    ca Marea Neagră şi zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei şi, sigur,
    dacă vorbim de flancul estic, este clar că trebuie să vorbim şi despre Rusia,
    şi aici lucrurile sunt foarte clare: noi ne dorim să avem o abordare unitară,
    nu împotriva Rusiei, nu pentru Rusia, ci o abordare unitară, când vine vorba
    despre Rusia.     La summitul NATO, Klaus Iohannis a mai menţionat că alocarea
    de către Bucureşti a 2% din PIB pentru apărare este foarte apreciată de către
    Aliaţi. Aceştia au convenit ca NATO să fie mai activă în combaterea
    terorismului şi să devină membru al Coaliţiei împotriva grupării jihadiste Stat
    Islamic, fără, însă, a se implica în operaţiuni de luptă. Nu în ultimul rând,
    preşedintele Iohannis a salutat finalizarea aderării Muntenegrului la NATO. În
    marja reuniunii, preşedintele a discutat cu omologul polonez, Andrzej Duda,
    despre organizarea unei noi reuniuni regionale la nivel înalt la Bucureşti, în
    pregătirea summitului Alianţei din 2018. Cum întâlnirea de joi, de la Bruxelles, a fost prima la nivel
    înalt a NATO la care au participat noul preşedinte al Statelor Unite, Donald
    Trump, şi noul lider al Franţei, Emmanuel Macron, Klaus Iohannis le-a urat celor doi un călduros
    bun venit la NATO, asigurându-i de tot sprijinul României, care are
    parteneriate strategice solide cu ambele ţări.



    Comisia Europeană şi FMI despre economia României


    Comisia Europeană a avertizat,
    săptămâna aceasta, România că în 2016 s-a abătut semnificativ de la obiectivele
    bugetare pe termen mediu, existând şi anul acesta riscul unei devieri.
    Executivul comunitar se aşteaptă ca ţara să înregistreze în 2017 un deficit
    bugetar de 3,5% din PIB şi de 3,7% anul viitor, peste nivelul admis cu UE de
    3%. Bruxelles-ul este îngrijorat, între altele,că
    aplicarea doritei legi a salarizării unitare a angajaţilor din sectorul
    bugetar, aflată în Parlament, ar putea duce la depăşirea cu mult a
    cheltuielilor pe care şi le poate permite Guvernul de coaliţie PSD-ALDE de la
    Bucureşti. De aceea, Comisia Europeană recomandă României să folosească orice
    venituri suplimentare pentru reducerea deficitului şi să ia, totodată, măsuri
    pentru o mai buna colectare a taxelor şi combaterea muncii la negru. Aceeaşi
    lege a salarizării unitare a bugetarilor este şi în vizorul Fondului Monetar
    Internaţional, care vede în viitorul act normativ, alături de noile reduceri de
    taxe, riscuri pentru deficitul bugetar, estimat, în 2017, la 3,7%. În viziunea
    FMI, economia românească va avea, anul acesta, o creştere de 4,2 procente.



    Legea salarizării unitare pe masa Parlamentului


    Principalul partid din coaliţia la guvernare, PSD,
    susţine că este nevoie de mărirea salariilor românilor, astfel încât aceştia să
    nu mai plece din ţară, ceea ce ar implica cheltuieli bugetare mai mari. Plecând
    de la această idee, Guvernul a trimis spre dezbatere, în Parlament, proiectul
    legii salarizării unitare a bugetarilor, adoptat, deja, marţi, de Senat.
    Urmează să intre, săptămâna viitoare, în dezbaterea comisiilor de specialitate
    din Camera Deputaţilor, care este for decizional în acest caz. Documentul
    prevede majorări salariale pentru bugetari, în etape, până în anul 2022.
    Proiectul a fost votat de senatorii PSD şi ALDE (la putere), precum şi ai UDMR,
    dar a fost criticat de opoziţia reprezentată de PNL, USR şi PMP pe motiv că nu
    este prevăzut clar impactul bugetar şi sursa de finanţare pentru creşterile
    salariale. La proiectul de lege au fost depuse peste 300 de amendamente, dintre
    care mai mult de jumătate au fost adoptate, unele dintre ele aparţinând
    opoziţiei. Pe de altă parte, tot, marţi, preşedintele Klaus Iohannis a
    promulgat Legea care măreşte unele
    drepturi băneşti ale militarilor, de care vor beneficia peste 46.000 de
    persoane.



    Comisie de anchetă
    pentru prezidenţialele din 2009


    O comisie parlamentară specială cercetează circumstanţele
    în care, în 2009, fostul preşedinte de dreapta Traian Băsescu şi-a adjudecat al
    doilea mandat în fruntea României, învingându-l în turul doi pe liderul PSD de atunci, Mircea
    Geoană. Un astfel de demers a fost generat de controversatul jurnalist Dan
    Andronic, ale cărui dezvăluiri au condus la crearea comisiei. Audiat luni, el a
    mărturisit că nu are date noi faţă de cele prezentate, deja, în mass-media şi
    nici indicii potrivit cărora alegerile ar fi fost fraudate. Recent, el a
    afirmat că în seara celui de-al doilea tur al prezidenţialelor de acum opt ani
    i-a întâlnit, într-un cadru informal, pe procurorul general Laura Codruţa
    Kövesi, în prezent şefă DNA, pe fostul director al SRI, George Maior, acum ambasador
    la Washington, şi pe prim-adjunctul acestuia, Florian Coldea, şi că i s-a părut
    că asista la şedinţa unei celule de criză. Toţi cei menţionaţi, a mai spus
    Andronic, riscau să fie demişi în urma unei victorii a lui Mircea Geoană.
    Marţi, atât acesta, cât şi şeful său de campanie, fostul parlamentar
    social-democrat Viorel Hrebenciuc, au compărut în faţa comisiei. Geoană a
    afirmat că a existat un efort deliberat, coordonat de la cel mai înalt nivel al
    statului român, de influenţare a alegerilor. Comisia parlamentară specială va
    continua audierea unor politicieni şi diplomaţi proeminenţi implicaţi în
    scrutinul de atunci.