Radio România Internațional

Tag: legea salarizarii

  • Opinii privind economia României

    Opinii privind economia României

    Comisia Europeană a avertizat România că s-a abătut semnificativ în 2016 de la obiectivele bugetare pe termen mediu şi că şi anul acesta există riscul unei devieri. Executivul comunitar se aşteaptă ca România să înregistreze anul acesta un deficit bugetar de 3,5% din PIB şi de 3,7% anul viitor, peste nivelul de 3% convenit la nivelul Uniunii, date fiind preconizatele creşteri de salarii şi reduceri de taxe. Autorităţile de la Bruxelles sunt îngrijorate că aplicarea legii salarizării unitare ar putea duce la depăşirea cu mult a cheltuielilor pe care şi le poate permite guvernul.



    Comisia recomandă, de aceea, României să folosească orice venituri suplimentare pentru reducerea deficitului bugetar şi să ia totodată măsuri pentru o mai bună colectare a taxelor şi pentru combaterea muncii la negru. Avertismentul a fost transmis şi Consiliului Uniunii care ar putea să ceară autorităţilor de la Bucureşti să corecteze până la 15 octombrie situaţia, pentru a evita sancţiuni. Este pentru prima dată când Comisia aplică o astfel de procedură avertisment, prevăzută de tratatele europene.



    Preşedintele Klaus Iohannis a reacţionat la avertismentul de la Bruxelles şi a atras atenţia că guvernul este responsabil să evite dezechilibrele economice. Klaus Iohannis: “Este important să înţeleagă toată lumea, dar în special guvernanţii că stabilitatea nu numai economică, ci şi bugetară este extrem de importantă. Este absolută nevoie de această stabilitate şi guvernul este responsabil să facă proiecţiile pe bugetele pe anii următori şi pe banii care se cheltuie, de exemplu pe salarizare, în aşa fel încât să nu fie pus în pericol acest echilibru important.”



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, este nemulţumit de recomandările europene pentru România şi consideră că în cazul ţării noastre se aplică un dublu standard, cerându-i-se austeritate, chiar dacă are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Social-democratul susţine că este nevoie de mărirea salariilor românilor, astfel încât aceştia să nu mai plece din ţară, ceea ce ar implica cheltuieli bugetare mai mari. El a dat exemplul Spaniei şi Franţei, care nu ar fi fost sancţionate când au depăşit pragul de deficit de 3%.



    Pe de altă parte, însă, senatorul liberal Florin Cîţu a explicat că forul comunitar lucrează cu aceeaşi măsură în cazul tuturor ţărilor membre care depăşesc deficitul bugetar şi a avertizat că aplicarea legii salarizării unitare va determina creşterea acestui deficit. Pe de altă parte, guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, a apreciat că situaţia macro-economică a ţării este printre cele mai bune din ultimii 27 de ani, dar că există riscuri mai mari în această perioadă.

  • Legea salarizării unitare – în Senat

    Legea salarizării unitare – în Senat

    Procedural, proiectul legislativ privind salarizarea unitară în sectorul bugetar mai face un pas înainte şi e supus dezbaterilor în plenul Senatului. Joi, schiţa promovată de Guvernul PSD-ALDE a primit aviz pozitiv în comisia de muncă a camerei superioare, dar nu înainte de a fi fost semnificativ amendat. Astfel, de la 1 ianuarie 2018 vor fi majorate cu 15% salariile angajaţilor din serviciile deconcentrate aflate în subordinea ministerului Mediului, precum şi salariile personalului Agenţiei Naţionale de Integritate, care are acces la documente şi informaţii clasificate.



    La propunerea PNL şi UDMR, amândouă din opoziţie, s-a admis un alt amendament, prin care sunt majorate cu 1.450 de lei (echivalentul a circa 300 de euro) indemnizaţiile tuturor primarilor şi viceprimarilor de oraşe. Nu vor beneficia de acest spor primarul general şi viceprimarul capitalei şi nici preşedinţii şi vicepreşedinţii de consilii judeţene. Tot din opoziţie, senatoarea USR Florina Presagă, singura membră a comisiei care-a votat împotrivă, a calificat amendamentul drept un concurs între toate partidele pentru a mări salariile” şefilor din administraţia locală. Comentatorii spun că, astfel, liderii de la centru îşi asigură, o dată în plus, loialitatea baronilor mici şi mari din teritoriu, eficienţi colectori de voturi la alegerile prezidenţiale şi parlamentare.



    Ministrul Muncii, social-democrata Olguţa Vasilescu, le-a mulţumit senatorilor din opoziţie pentru amendamentele depuse, despre care a spus că sunt foarte bune, de natură să corecteze legea”. Anterior, ea afirmase că schimbările sunt obligatorii, fiindcă actuala lege care reglementează în domeniu a produs numeroase inegalităţi în sistemul bugetar şi a condus, între altele la exodul în străinătate al medicilor români. Noul proiect prevede o creştere, în medie, cu 56% a salariilor bugetarilor, cu majorări semnificative, de peste 100 de procente, la baza piramidei salariale şi mai mici în vârf. Liberalii spun că sunt de acord că o nouă lege a salarizării este necesară, dar consideră că proiectul stângii va provoca şi diminuări de salarii, defel nesemnificative, pentru unele categorii de bugetari, ceea ce contravine prevederilor Constituţiei şi poate genera o avalanşă de procese.



    Deşi tot mai puţin influenţi în societate, pe fondul diminuării numărului de membri cotizanţi, şefii principalelor confederaţii sindicale au fost invitaţi, săptămâna trecută, la discuţiile din comisie. Unde au avertizat, la rândul lor, că unele articole din lege vor conduce la amputări de lefuri, iar altele sunt, pur şi simplu, neconstituţionale.

  • Legea salarizării unitare, discuţii şi nemulţumiri

    Legea salarizării unitare, discuţii şi nemulţumiri

    Încă
    foarte departe de a se reflecta în nivelul de trai al românilor obişnuiţi,
    spectaculoasa creştere economică pe care-o raportează statisticile alimentează
    aşteptări pe măsură în privinţa lefurilor. Calificat uneori drept cenuşăreasa
    de pe piaţa muncii, alteori drept o castă de privilegiaţi, sectorul bugetar a
    fost prima victimă a amputărilor salariale din 2010, când criza economică
    globală a lovit şi România. Iar azi se declară primul îndreptăţit să
    beneficieze de corecţii, majorări şi gratificaţii.

    Guvernul PSD-ALDE şi
    opoziţia de dreapta le promit, deopotrivă, bugetarilor o lege care să
    reglementeze unitar sistemul de salarizare, dar au păreri diferite referitoare
    la prevederile acesteia.

    Convocată, marţi, la dezbaterile din Comisia de muncă
    a Senatului, ministrul de resort, social-democrata Olguţa Vasilescu, a venit cu
    un proiect asumat de 205 parlamentari din arcul Puterii şi de Executivul
    însuşi. Ea spune că schimbările sunt obligatorii, fiindcă actuala lege care
    reglementează în domeniu a produs numeroase inegalităţi în sistemul bugetar şi
    a condus, între altele la exodul în străinătate al medicilor români.     Legea prevede o creştere cu 56% în medie a
    salariilor bugetarilor, cu creşteri semnificative de peste 100% în baza
    piramidei salariale şi mai mici în vârf, ca urmare a necesităţii departajării
    categoriilor de bugetari pentru respectarea principiilor egalităţii şi
    nediscriminării.

    Opoziţia e de acord că o nouă lege a salarizării este
    necesară, dar consideră că proiectul stângii va provoca şi diminuări de salarii
    pentru unele categorii de bugetari. Senatorul PNL, Carmen Hărău, vicepreşedinte
    al Comisiei: Este vorba de amputări de
    salarii, şi ele nu sunt mici. Atrag atenţia că cele 32 de acte normative, prin
    care s-au obţinut nişte drepturi salariale, şi care se taie acum, împotriva
    prevederilor Constituţiei, vor genera o avalanşă de procese.

    Opinia e
    împărtăşită de şefii principalelor confederaţii sindicale, care spun că unele
    articole din lege vor conduce la amputări de lefuri, iar altele sunt, pur şi
    simplu, neconstituţionale. Liderul Cartelului Alfa, Bogdan Hossu: Ceea ce ne dorim este ca legea să nu fie
    atacabilă şi o problemă de fond care nu este trecută în corpul legii este că
    toată lumea se sperie că salariile, după aplicarea legii, indiferent că vorbim
    de 1 iulie pentru unii sau 1 ianuarie 2018 pentru alţii, vor fi în plată mai
    mici decât cele existente astăzi.

    Dezbaterile din Parlament continuă, dar,
    între timp, nerăbdători sau neîncrezători în declaraţiile de intenţii ale
    politicienilor, angajaţii din sectorul bugetar protestestează deja. Poliţiştii
    au ieşit primii în stradă, încă din martie. Luna aceasta au organizat greve de
    avertisment controlorii de trafic aerian şi comisarii gărzii de mediu. Iar
    zilele trecute vameşii şi angajaţii de la Finanţe au recurs la proteste
    spontane, care ameninţă să se permanentizeze dacă Guvernul nu le dă
    satisfacţie.

  • Bugetul de stat şi creşterea salariilor

    Bugetul de stat şi creşterea salariilor

    Ministrul român al finanţelor, Viorel Ştefan, s-a aflat, luni, în plenul Camerei Deputaţilor, la solicitarea Partidului Naţional Liberal,(opoziţie) care a dorit să afle dacă sunt bani pentru promisiunile făcute de PSD în campania electorală, inclusiv pentru majorările salariale anunţate. Liberalii susţin că încasările pe primul trimestru sunt mai mici comparativ cu perioada similară din 2016 şi sub nivelul anunţat prin Legea bugetului de stat. PNL a solicitat chiar demisia ministrului finanţelor, enumerând printre motive tăierea investiţiilor publice şi slaba colectare.



    Bogdan Huţucă, deputat PNL: “După primele trei luni de guvernare, economia românească este deja proptită în gard. Şi asta, înainte ca guvernul să apuce să onoreze beneficiile sociale promise. Nu numai partea de venituri este deteriorată. În urma guvernării, şi partea de cheltuieli este profund deformată. Ca urmare a politicilor incoerente pe primele trei luni ale anului, am ajuns în situaţia total nedorită ca trei categorii de cheltuieli, vorbim de personal, bunuri şi servicii şi asistenţă socială, să deţină 85,31% din total cheltuieli”.



    La rândul său, preşedintele interimar al PNL, Raluca Turcan, afirmă că încasările din ianuarie şi februarie sunt la jumătatea sumei estimate pentru primele trei luni şi că va fi imposibil ca luna martie să fie acoperită din punct de vedere financiar. Ministrul finanţelor spune că afirmaţiile opoziţiei sunt incorecte şi că cifrele de afaceri pe primele luni se înscriu în obiectivul asumat de creştere economică, de 5,2%. S-au înregistrat peste 44.000 de noi locuri de muncă şi o îmbunătăţire a gradului de încredere în economie, apreciază ministrul finanţelor.



    Viorel Ştefan: “Estimările bugetare pe primul trimestru al anului 2017 indică un excedent al soldului bugetului general consolidat la nivel de 0,2% din PIB. În acelaşi timp, se constată o evoluţie foarte bună a veniturilor din impozit pe venit şi contribuţii sociale, ca urmare a dinamicii ridicate a masei salariale din economie, o îmbunătăţire a încasărilor în luna martie pe zona de TVA şi accize, precum şi reduceri ale cheltuielilor cu bunurile şi serviciile de aproximativ 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”.



    Viorel Ştefan a adăugat că aşteaptă execuţia bugetară pe trimestrul întâi pentru a vedea ce impact bugetar vor avea creşterile salariale atunci când va intra în vigoare legea salarizării unice. Viorel Ştefan: track “În legătură cu capacitatea bugetului de a absorbi impactul, este prematur să mă pronunţ, aştept măcar execuţia pe trimestrul intâi şi atunci voi avea o imagine mai clară cât din suplimentul de anvelopă salarială va putea fi absorbit în semestrul doi în acest an şi cât o să absorbim în următoarele execuţii bugetare”. Legea salarizării unitare pentru bugetari ar urma să intre în vigoare la 1 iulie, după dezbatere şi adoptare în Parlament.

  • În dezbatere, Legea salarizării unitare

    În dezbatere, Legea salarizării unitare

    Noua lege a salarizării unitare va fi o iniţiativă parlamentară asumată de toţi partenerii din coaliţia de guvernare, a anunţat premierul român, Sorin Grindeanu. Şeful Executivului a spus că documentul ar urma să intre, cel mai probabil, săptămâna aceasta în Parlament pentru dezbatere şi adoptare. El a precizat că îşi doreşte o lege echitabilă, prin care fiecare angajat să fie plătit în funcţie de responsabilităţile pe care le are. Sorin Grindeanu: “Este o lege extrem de importantă pentru noi, e o măsură aşteptată şi o lege aşteptată de toţi românii. Va fi o iniţiativă în Parlament a tuturor deputatilor şi senatorilor care fac parte din coaliţia de guvernare”.



    In schimb din opoziţie, liderul interimar al PNL, Raluca Turcan crede că Executivul ar trebui să îşi angajeze răspunderea pentru proiect: “Ar fi oportun ca acest guvern să dea semnalul cel mai clar cu putinţă şi să spună – da, avem bani pentru aproximativ 7 miliarde de euro de creşteri de salarii. Aş vrea ca în Parlamentul României să existe această discuţie cât se poate de serioasă, fundamentată, astfel încât oamenii să ştie sunt sau nu sunt bani”.



    Turcan susţine că situaţia economică a României lasă foarte mult de dorit şi că în prezent există o presiune fără precedent pe mediul de afaceri. In opinia acesteia, e nevoie de predictibilitate în România pentru ca mediul de afaceri să se întărească şi să fie capabil, prin veniturile generate în timp, să consolideze bugetul.



    La rândul său, ministrul de finanţe, Viorel Ştefan a adăugat că aşteaptă execuţia bugetară pe primul trimestru pentru a vedea ce impact vor avea creşterile salariale când va intra în vigoare noua lege a salarizării unice. El a explicat că această lege este foarte necesară, în regim de maximă urgenţă, pentru a da stabilitate sistemului de salarizare din sectorul public din România. Ministrul de finanţe a mai spus că proiectul de lege trebuie să treacă prin dezbaterea Legislativului, pentru că până acum au fost adoptate ordonanţe ale guvernului care au produs confuzii în domeniul salarizării.



    Liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că noul proiect de lege va fi semnat joi, la Sinaia, de liderii coaliţiei la putere şi de parlamentari. Potrivit acestuia, în noua varianta raportul între cel mai mic şi cel mai mare salariu din România va scădea de la 1 la15, căt este în prezent, la 1 la 12 . Astfel salariul cel mai mare îl va avea şeful statului, urmat de preşedintii celor două Camere ale Parlamentului, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).



    Recent, ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, declara dupa negocierile cu sindicatele din sectorul public privind noul proiect de lege, că salariile bugetarilor vor fi mărite, în etape, până în anul 2021, singurii care vor beneficia de majorarea integrală în 2018 fiind lucrătorii din sănătate. Autorităţile doresc ca noua lege a salarizării unitare să intre în vigoare de la 1 iulie.

  • Jurnal românesc – 13.03.2017

    Jurnal românesc – 13.03.2017

    Negocierile pe proiectul legii salarizării unitare continuă la Bucureşti. Săptămâna aceasta sunt prevăzute discuţii tehnice şi întâlniri ale ministrului muncii, Lia Olguţa Vasilescu, cu sindicate mai mici din sectorul bugetar, după ce, săptămâna trecută, au avut loc negocieri cu federaţiile mari din sănătate, ordine publică, învăţământ şi cultură. Noua lege a salarizarii nu se va mai baza pe clase de salarizare, ci pe funcţii, grade şi gradaţii. Documentul prevede o creştere semnificativă a salariilor bugetarilor în următorii patru ani şi eliminarea discrepanţelor existente în prezent. În plus, toţi bugetarii vor avea incluse la capitolul “sporuri” un voucher de vacanţă şi două norme de hrană. Ministrul muncii şi-a exprimat speranţa că proiectul va fi gata până la sfârşitul lunii şi, apoi, trimis la Parlament, care ar trebui să îl adopte până la 1 iulie.



    Aproximativ 7.500 de românce care lucrează în agricultură în provincia Ragusa din Sicilia (Italia) sunt victime a numeroase abuzuri, inclusiv ameninţări şi agresiuni sexuale, lucruri care se petrec într-o impunitate aproape totală – relevă un reportaj publicat, duminică, de săptămânalul britanic The Observer. Reporterii publicaţiei au vorbit cu zece românce care lucrează în fermele din Ragusa şi toate au descris exploatarea şi agresiunile sexuale ca fiind ceva de rutină. Ele spun că sunt obligate să muncească 12 ore pe zi în condiţii de căldură extremă, fără apă, cu salarii neplătite şi trăiesc în clădiri izolate în condiţii degradante şi neigienice. În timp ce muncesc, trebuie să facă faţă, adesea, violenţei fizice, ameninţărilor cu arme şi şantajelor îndreptate inclusiv împotriva familiilor. Agricultura Italiei se bazează în mare măsură pe forţa de muncă a imigranţilor, inclusiv din UE, numărul celor care lucrează în sudul Italiei fiind estimat la aproximativ 120.000.



    Fermierii români care deţin între 3 şi 9 vaci de lapte vor primi un ajutor financiar din fondurile europene alocate României pentru sectorul laptelui, în valoare de 5,44 milioane de euro, pentru a putea produce mai mult pentru piaţă – potrivit unui proiect de hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii. Cererea pentru obţinerea ajutoarelor se depune la centrele judeţene ale APIA, respectiv al municipiului Bucureşti până pe 2 mai. Potrivit regulamentului Comisiei Europene privind ajutoarele destinate producătorilor de lapte şi fermierilor din alte sectoare de creştere a animalelor, României i s-a alocat un pachet financiar de aproape 11 milioane de euro, din care jumătate se distribuie pentru producătorii de lapte.



    Înmatriculările de vehicule noi au crescut, în România, în februarie, cu 50%, ajungând la aproape 12 mii de unităţi, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior – arată datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor. Autoturismele au înregistrat cel mai mare salt, de peste 62%, cu circa 8.000 de exemplare. În funcţie de numărul unităţilor înmatriculate, cele mai multe solicitări au vizat mărcile Dacia, Skoda, Volkswagen, Renault şi Ford. Conform statisticii Direcţiei, parcul auto naţional din România s-a majorat, în 2016, cu peste 6% faţă de anul anterior, depăşind 7 milioane de vehicule, din care peste 1,25 de milioane erau înmatriculate în Bucureşti.



    Peste 95% dintre elevii din România studiau, în 2015, două sau mai multe limbi străine, cel mai ridicat procent din statele din regiune. Specialiştii sunt de părere că abilităţile dobândite încă din şcoală atrag investiţiile în centre de servicii, un sector care a devenit un adevărat motor de creştere economică. Potrivit specialiştilor, România are un număr mare de vorbitori de limbi străine care ies în câmpul muncii, asemenea unor ţări mai dezvoltate precum Finlanda sau Estonia.

  • Retrospectiva săptămânii 05.03-11.03.2017

    Retrospectiva săptămânii 05.03-11.03.2017

    România la Consiliul European de primăvară de la Bruxelles



    Prezent la Bruxelles la Consiliul European de primăvară, preşedintele Klaus Iohannis, a declarat că România nu este de acord cu o Europă cu două sau mai multe viteze. Noi credem într-o Uniune Europeană puternică, unită, solidară, iar această consolidare trebuie s-o realizăm împreună toţi cei 27 – a mai spus Iohannis. În opinia şefului statului, ar fi total contraproductiv dacă UE ar accepta proiecte care sunt accesibile doar unora dintre membri. El a subliniat că discuţiile privind viitorul UE sunt abia la început şi pe parcurs pot apărea şi alte variante. Iohannis a precizat că primele concluzii ale acestui proces de reflecţie, lansat la Consiliul de primăvară, va fi formalizat printr-o declaraţie la summitul aniversar de la Roma, pe 25 martie. Şi Guvernul de la Bucureşti are acelaşi punct de vedere, a subliniat premierul Sorin Grindeanu, prezent la Bruxelles, la reuniunea Partidului Socialiştilor Europeni. El a precizat că pentru România sunt importante politicile privind fondurile de coeziune şi politica agricolă comună. Vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, a declarat pentru Radio România că orice stat UE, inclusiv România, dacă va vrea, va putea intra în aşa-numitele grupuri de cooperare mai strânsă. El a adăugat că România va avea în continuare la dispoziţie fonduri structurale, dar a atras atenţia că, dacă într-o ţară din Uniune există probleme cu statul de drept sau corupţia, Comisia nu poate fi sigură că fondurile comunitare sunt corect cheltuite şi atunci nu le mai acordă.



    Plan operaţional în misiunile de apărare şi securitate comună a UE



    Miniştrii de Externe şi ai Apărării, inclusiv din România, reuniţi la Bruxelles, au pus, luni, bazele unui cartier general militar al Uniunii Europene, printre atribuţiile căruia se numără planificarea şi gestionarea operaţională a misiunilor necombatante, cum ar fi cele din Republica Congo, Mali şi Somalia. Totodată, miniştrii de Externe au discutat despre relaţia Uniunii cu Egiptul. Pe lângă subiecte legate de economia şi dezvoltarea politică a acestei ţări, au fost abordate obiectivele la care atât Bruxelles-ul, cât şi Cairo s-au angajat în procesul de pace din Orientul Mijlociu, precum şi situaţiile din Libia şi Siria. Cu acest prilej, ministrul Apărării de la Bucureşti, Gabriel Leş, a reconfirmat angajamentele ferme ale României faţă de consolidarea proiectului european pe dimensiunea de securitate si apărare.



    Discuţii guvern – sindicate privind legii salarizării unitare



    La Ministerul Muncii de la Bucureşti au avut loc, în această săptămână, discuţii separate cu reprezentanţii instituţiilor din ordine publică, educaţie, sănătate şi cultură pe marginea legii salarizării unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că documentul ar urma să fie adoptat până la 1 iulie pentru a putea produce primele efecte de la 1 ianuarie 2018. Potrivit ministrului muncii, salariile bugetarilor vor fi mărite, în etape, până în anul 2021, singurii care vor beneficia de majorarea integrală în 2018 fiind lucrătorii din sănătate. Lia Olguţa Vasilescu a anunţat că toţi angajaţii din sectorul public vor beneficia de norme de hrană şi un voucher de vacanţă. Ea a precizat, totuşi, că nivelul total al acestor sporuri va fi de maxim 30 la sută pentru instituţiile care nu au venituri proprii, pentru a nu crea probleme la bugetul de stat. Sindicaliştii din Sănătate susţin că legea salarizării unitare este una bună, iar sumele prevăzute pentru creşterile salariale în domeniu îi mulţumesc. Majorările aplicate anul viitor pentru cea mai mare parte a personalului medical vor ajunge până la 60%. Şi preşedintele Federaţiei Spiru Haret, Marius Nistor, a afirmat că salariile din Educaţie vor creşte, în medie cu 57%, fondul de premiere va fi de 5 procente, iar acesta va fi distribuit pe criterii de performanţă.



    Fonduri UE pentru construcţia şi modernizarea unor spitale din România



    Comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, a declarat , marţi, într-un interviu la Radio România, că trei spitale regionale care vor fi construite din fonduri europene la Cluj (nord-vest), Iaşi (nord-est) şi Craiova (sud) au stabilite amplasamentele, iar Banca Europeană de Investiţii va întocmi studiile de fezabilitate. Oficialul de la Bruxelles şi-a exprimat speranţa ca până la începutul lui 2018 să înceapă construcţia acestora. Pe lângă aceşti bani, mai există fonduri europene pentru modernizarea a încă 280 de unităţi spitaliceşti din România, a mai spus comisarul Corina Creţu. Ea a făcut un nou apel către autorităţile de la Bucureşti să atragă fonduri comunitare, mai ales acum, când statele cu economii puternice pledează pentru o reducere a ajutorului oferit ţarilor mai puţin dezvoltate. Ea a amintit că România a pierdut în perioda 2007-2013 două miliarde de euro de la UE, deşi exerciţiul bugetar a fost prelungit cu mai mult de trei ani, urmând să se încheie luna aceasta.



    Reprezentanţii României la concursul Eurovision 2017



    Piesa Yodel it!, interpretată de Ilinca & Alex Florea, va reprezenta România la Eurovision 2017, fiind câştigătoarea selecţiei naţionale. Cea de-a 62-a ediţie a cunoscutei şi popularei competiţii muzicale va avea loc la Kiev, în Ucraina, iar România va cânta în a doua semifinală, pe 11 mai, prima fiind programată pe 9 mai. Finala va avea loc pe 13 mai. Anul acesta, la Eurovision va mai urca pe scenă o românca – Miruna Mănescu, care va reprezenta, însă, Elveţia, cu piesa Apollo“. România participă la acest concurs din 1993. Cele mai bune performanţe ale sale au fost de două ori locul al treilea şi o dată locul al patrulea.

  • Discuţii privind Legea salarizării unitare

    Discuţii privind Legea salarizării unitare

    Legea salarizării unitare va fi adoptată până la 1 iulie, iar creşterile salariale se vor face gradual până în 2021 – a anunţat ministrul muncii, Lia Olguţa Vasilescu, după discuţiile purtate cu sindicatele din Sănătate. Ea a precizat că primele majorări vor fi aplicate de la 1 ianuarie anul viitor, aşa cum este prevăzut în programul de guvernare al Cabinetului PSD-ALDE. Ea a precizat că este mulţumită de cum au decurs negocierile şi a subliniat că pentru această perioadă de patru ani cele 31 de miliarde de lei (circa 7 miliarde de euro), bani care sunt alocaţi pentru creşterile salariale, sunt disponibili în buget.



    Lia Olguţa Vasilescu: A crescut tot timpul salariul minim pe economie şi s-a ajuns în situaţia în care persoane fără studii superioare şi debutante care intră direct cu salariul minim pe economie să aibă acelaşi grad de salarizare cu cei care erau de mai mult timp angajaţi şi care aveau studii superioare.



    La rândul lor, sindicaliştii din Sănătate susţin că legea salarizării unitare este una bună, iar sumele prevăzute acolo pentru creşterile salariale îi mulţumesc. Majorările aplicate anul viitor pentru cea mai mare parte a personalului medical vor ajunge până la 60%. La începutul săptămânii, la Bucureşti au avut loc discuţii între miniştrii muncii, de interne şi de finanţe şi reprezentanţii instituţiilor din ordine publică pe marginea legii salarizării unitare.



    Liderii sindicali ai poliţiştilor sunt nemulţumiţi de rezultatul negocierilor şi ameninţă cu proteste. Ei spun că sunt peste 80.000 de angajati ai Ministerului de Interne care nu câştigă nici salariul minim pe economie, care este de 1.450 de lei. Ei sunt nemulţumiţi că sporurile lor se calculează în funcţie de salariul de bază din 2009, fără să se ţină cont de majorarea salariului minim brut. Ministrul muncii a spus că guvernul va lua o decizie după analiza ministerului de Finanţe privind impactul bugetar pentru cerinţele poliţiştilor. Sunt ultimele corecţii de acest fel – a explicat ea – pentru că legea salarizării unitare va repara posibilele inechităţi existente.



    Şi premierul Sorin Grindeanu a declarat, la Radio România, că legea, aflată în dezbatere publică, are drept scop o mai bună aşezare a grilei de salarizare, care să reflecte responsabilitatea pe care o au bugetarii. Lia Olguţa Vasilescu declara, recent, că, până în 2020, salariile de până la 4.000 de lei (circa 890 de euro) se vor dubla, iar cele care depăşesc acest prag vor fi majorate cu 45%. Ea a mai spus că, de la 1 iulie, va creşte şi punctul de pensie la o mie de lei (aproximativ 225 euro). Negocieri similare vor avea loc joi, când la minister sunt aşteptaţi să discute pe legea salarizării unitare reprezentanţii personalului din educaţie, iar vineri, cei din cultură.

  • Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

    Guvernul Cioloş, bilanţ după un an

    Zeci de mii de români ieşeau, acum un an, în stradă pentru a-şi exprima revolta faţă de corupţia şi indiferenţa autorităţilor, care conduseseră, în opinia lor, la unul din cele mai grave dezastre din Bucureşti din ultimele decenii: incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 64 de morţi. Premierul social-democrat al momentului, Victor Ponta, şi-a dat demisia, iar după consultări cu reprezentanţii partidelor parlamentare şi ai societăţii civile, preşedintele Klaus Iohannis l-a însărcinat pe Dacian Cioloş să formeze un Guvern neînregimentat politic.



    Noul Cabinet a fost învestit pe 17 noiembrie 2015. Cum joi s-a împlinit un an de guvernare tehnocrată, Executivul a prezentat un bilanţ menit să informeze opinia publică despre realizări, dar şi despre proiectele propuse şi nefinalizate. Dat fiind că, la instalarea Cabinetului, aşteptările societăţii au fost foarte mari, măsurile luate – spune Guvernul – au urmărit reconstrucţia încrederii că se poate guverna în mod onest, transparent şi eficient. Astfel, principalul obiectiv al actualei guvernări a fost asigurarea stabilităţii politice, economice şi sociale în an electoral, marcat, în primăvară, de scrutinul local, iar pe 11 decembrie de cel parlamentar.



    Apoi, Cabinetul spune că a reuşit să promoveze transparenţa şi să reducă birocraţia. A pus în centrul preocupărilor Sănătatea şi Educaţia, prin reforme şi alocări bugetare. În egală măsură, a deblocat proiectele de infrastructură. La capitolul ‘deziderate’ figurează legea salarizării unitare, care ar urma să fie finalizată pană la sfârşitul mandatului.



    Într-un interviu la televiziunea publică, premierul Cioloş a explicat că Executivul nu a reuşit, până acum, să promoveze acest act normativ care să corecteze inechităţile din sistemul bugetar, pentru că a trebuit să realizeze, mai întâi, o bază de date cu toate salariile de la stat, ca să cunoască exact realităţile din sistem. “Pe măsură ce avansăm în baza de date cu colectarea tuturor salariilor în plată, vom putea pune pe masa Guvernului şi apoi a Parlamentului şi o lege a salarizării unitare, care să fie una realistă.”



    Guvernul român deplânge, în schimb, faptul că reforma administraţiei publice nu a mers bine, deoarece nu a existat susţinere politică. Din nou, Dacian Cioloş: “E nevoie şi de o clarificare a relaţiei dintre administraţia publică şi politic, pentru că avem nevoie de predictibilitate în acest proces decizional, de claritate şi de eliminare a arbitrariului şi a deciziilor ad-hoc care sunt luate şi care afectează eficienţa administraţiei.”



    Reaşezarea aparatului administrativ pe criterii de profesionalism şi competenţă reprezintă provocarea viitoarei guvernări, oricare ar fi ea după legislativele de luna viitoare spune şi şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Cristea: “Orice stat are nevoie cam de zece ani ca să ajungă cetăţeanul să simtă că a existat o reformă a funcţiei publice şi a administraţiei publice.” În opinia Angelei Cristea, o soluţie ar fi guvernanţa deschisă, în care cetăţeanul nu este doar beneficiar de politici publice, ci actor implicat în actul de guvernare.

  • Salarizarea personalului bugetar

    Salarizarea personalului bugetar

    O noua ordonanţă de urgenţă privind salariile bugetarilor ar putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai, a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Muncii, Dragoş Pâslaru. Proiectul se va afla timp de două săptămâni în dezbatere publică după care ar putea fi adoptat de Executiv, la 1 iunie. Aceasta este data limită, şase luni înainte de alegerile generale din România, până la care, potrivit legii, poate fi adoptată o ordonanţă de urgenţă.



    Ministrul muncii a precizat că va fi vorba de o ordonanţă de corecţie adusă salariului de baza al personalului din zona bugetară Guvernul vrea să obţină şi acordul partenerilor sociali, în contextul în care resursele bugetare sunt limitate şi vor putea fi majorate doar salariile cele mai mici din sectorul public. De creşteri salariale ar putea beneficia între 300.000 şi 500.000 de bugetari.



    Pe de altă parte, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, a afirmat că promovarea ordonanţei depinde de felul în care textul acesteia va fi acceptat de către partenerii sociali şi dacă nemulţumirile legate de proiect vor fi mai mari decât beneficiile, ordonanţa va fi stopată. Liderii federaţiilor sindicale din România au declarat, deja că sunt nemulţumiţi de noul proiect şi au avertizat că inechităţile se vor muta din zona de foarte jos a salariilor într-o zonă ceva mai sus, la un alt nivel. Pentru aceste majorări guvernul are la dispoziţie două miliarde de lei, sumă considerată prea mică de sindicate, care au avertizat că ar putea relua protestele.



    Marius Sepi, prim-vicepreşedinte al Sanitas, consideră că nu se poate accepta o abordare pe bucăţi, în condiţiile în care doar pentru unii se vor face corecţii. El a afirmat că trebuie căutate soluţii de finanţare, în aşa fel încât, pe această ordonanţă de urgenţă, să intre toate categoriile de personal. Vineri, la Guvern, a avut loc o nouă şedinţă a Consiliului Naţional Tripartit (guvern-patronat-sindicate) in care s-au discutat principiile care vor sta la baza noii Ordonanţe. Întâlnirile vor continua, ţinta lor principală fiind armonizarea punctelor de vedere asupra viitoarei ordonanţe de urgenţă.



    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în România sunt aproape 1,2 milioane de bugetari la o populaţie activă de 9 milioane de persoane. Analiştii economici apreciază că o creştere a cheltuielilor de personal ar putea mări deficitul bugetar al statului şi, în contextul altor creşteri de cheltuieli bugetare promovate de Parlament, va majora riscul implementării unei noi perioade de consolidare fiscală. În consecinţă, va fi nevoie, în viitorul apropiat, fie de reduceri de cheltuieli, fie de concedieri de personal, pentru a echilibra balanţa.

  • Jurnal românesc – 25.04.2016

    Jurnal românesc – 25.04.2016

    Premierul român, Dacian Cioloş, a anunţat că Guvernul intenţionează să “reseteze” cadrul de lucru şi să “redemareze” procesul de elaborare a unei ordonanţe de urgenţă care să nu vizeze atât o schimbare a legii salarizării actuale, cât o corectare a ei, cu accent pe baza grilei, dar numai în limitele bugetului. Cioloş a discutat, la Bucureşti, alături de noul ministru al muncii, Dragoş Pâslaru, cu sindicatele şi patronatele despre legea salarizării bugetarilor. Potrivit lui Pâslaru, Guvernul a pregătit o nouă variantă a ordonanţei privind salarizarea unitară, care ar putea să fie adoptată la 1 iunie şi aplicată din toamnă. Salariile mici vor creşte primele, spune ministrul, urmând ca apoi să fie eliminate inechităţile din sistem şi pentru cei care au salarii medii șţi mari. Liderii de sindicate spun că nu susţin această iniţiativă.



    Românii care doresc să călătorească în SUA să nu se aştepte la ridicarea vizelor mai devreme de 2017, declară ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, potrivit căruia există posibilitatea modificării legii în acest sens şi după alegerile din SUA. Hans Klemm a declarat că România îndeplineşte toate condiţiile, mai puţin rata de refuz, dar ambasada americană la Bucureşti face eforturi pentru a-i ajuta pe cei care doresc să călătorească în SUA. Potrivit oficialului, imigraţia este un subiect sensibil, dar unul dintre subiectele principale discutate în campania prezidenţială în SUA din acest an.



    40 de elevi şi profesori etnici români din regiunea Vidin, Bulgaria, au vizitat în perioada 23-24 aprilie 2016, mai multe obiective turistice din România, în cadrul proiectului Drumeţ în ţara mea, derulat de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Vizitele la Muzeul Olteniei şi Muzeul de Etnografie din Craiova, Poarta Sărutului, Masa Tăcerii de la Târgu Jiu, Mănăstirea din Tismana, Mănăstirea Sf. Ana din Orşova şi oraşul Drobeta Turnu Severin au fost instructive şi interesante – au fost cuvintele celor prezenţi în această excursie tematică. Aceasta a fost cea de-a patra serie de participanţi din regiunea Vidin în cadrul acestui proiect. În total, 160 de tineri etnici români din Bulgaria au avut oportunitatea să viziteze România în luna aprilie în cadrul programului Drumeţ în Ţara mea.



    Creditele ipotecare ar putea fi obţinute mai greu după ce România va adopta noua legislaţie europeană. BNR a anunţat că este foarte aproape să modifice regulamentul de creditare şi spune că unii clienţi nu vor mai fi eligibili pentru un împrumut garantat cu o locuinţă. Directiva europeană privind creditarea ipotecară le cere bancherilor să fie mai atenţi atunci când aprobă sau resping dosarele de credit. Însă fiecare ţară poate interpreta diferit directiva europeană. În unele state condiţiile de creditare au fost înăsprite de noile reguli, în altele au fost relaxate. În România, dezbaterile privind directiva europeană a creditelor s-au concentrat până acum pe impactul pe care ar putea să îl aibă asupra celor care deja au luat un împrumut. Însă directiva o să influenţeze şi condiţiile în care vor fi acordate creditele ipotecare noi.



    În imobiliare, boomul din 2007 începe să fie depăşit. Dezvoltatorii din Bucureşti susţin că în 2016 se vor finaliza cele mai mai multe apartamente. În capitală vor fi date în folosinţă peste 14.000 de locuinţe în acest an, cu un sfert mai multe decât anul trecut şi nu se construiesc doar locuinţe multe ci şi locuinţe scumpe – potrivit consultanţilor de la Coldwell Banker. Recorduri sunt şi pe piaţa de birouri. În primele trei luni ale acestui an cererea a fost de două ori mai mare decât la începutul anului trecut.

  • Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Priorităţile noii sesiuni parlamentare

    Prioritate declarată a clasei politice de la Bucureşti, noul Cod fiscal deschide agenda sesiunii de toamnă a legislativului român. Încă de săptămâna trecută, liderii politici au decis, prin consens, că actul normativ va fi adoptat în forma iniţială, aprobată deja în Parlament în urmă cu două luni, dar unele măsuri vor fi aplicate în etape. Prima măsură vizează scăderea în două etape a TVA — la 20% din ianuarie anul viitor şi la 19% din 2017. Suprataxa la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt menţinute încă un an, cu o excepţie, şi anume în cazul construcţiilor speciale din agricultură pentru care taxa va fi eliminată de anul viitor.



    Votat în unanimitate de parlamentari în urmă cu câteva luni, Codul a ajuns din nou în Parlament fiind trimis spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis, potrivit căruia aplicarea sa nu ar fi sustenabilă. Calculele arată că, odată votate în legislativ, măsurile din Codul Fiscal, alături de creşterea salariilor din sănătate, decisă recent prin ordonanţă de urgenţă, induc un deficit bugetar de circa 1,7%. Premierul Victor Ponta dă, însă, asigurări că nu vor fi niciun fel de probleme, impactul bugetar provocat de reducerea TVA putând să fie acoperit doar din nivelul colectărilor.



    Legea salarizării, dar şi legea votului prin corespondenţă sau cea a bugetului sunt alte priorităţi. Preşedintele interimar al principalei forţe politice de la Bucureşti, PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, a fost mandatat de conducerea partidului să elaboreze, după consultări parlamentare, un set de principii pe baza cărora Autoritatea Electorală Permanentă să structureze un proiect pentru votul prin corespondenţă.



    Ca şi în Cazul Codului fiscal, liderii partidelor parlamentare vor decide împreună forma finală a acestui act normativ, a mai anunţat liderul social-democrat. Din opoziţie, copreşedintele PNL, Alina Gorghiu, care solicită tuturor partidelor adoptarea până la 1 noiembrie a proiectului de lege privind votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora, consideră inutilă elaborarea unui nou act normativ, întrucât, spune ea, există deja un document care a fost dezbătut şi care conţine punctele de vedere ale asociaţilor din diaspora.



    Pe lângă acest proiect, liberalii mai vizează şi alte acte normative care se referă la învăţământul profesional sau un nou sistem de redevenţe. Pe masa de lucru a parlamentarilor se vor mai afla propunerea de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sau propunerea legislativă pentru obţinerea de donaţii în sprijinul dotării şi înzestrării armatei române.