Radio România Internațional

Tag: legile justitiei

  • Retrospectiva săptămânii 06.11 – 12.11.2022

    Retrospectiva săptămânii 06.11 – 12.11.2022


    Președintele Klaus Iohannis în Egipt


    România va beneficia de un împrumut de circa 3 miliarde de dolari pentru proiectarea şi finalizarea unităţilor III şi IV ale Centralei Nuclearelectrice de la Cernavodă, din sud-estul țării. Prezent, săptămâna aceasta, în Egipt, la Sharm El-Sheikh, la Conferinţa Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, preşedintele Klaus Iohannis a participat la evenimentul de înmânare a scrisorilor de intenţie privind împrumutul din partea US Exim Bank.El și-a exprimat, în context, susţinerea pentru continuarea demersurilor comune româno-americane de promovare a securităţii energetice, în paralel cu atingerea obiectivelor în materie de schimbări climatice, dezvoltarea surselor regenerabile şi a energiei nucleare fiind elemente-cheie în realizarea cu succes a tranziţiei verzi. De altfel, la Conferinţa ONU privind schimbările climatice, președintele Iohannis a afirmat că Bucureștiul sprijină, pe deplin, rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în privința limitării schimbărilor climatice. ʺTrebuie să asigurăm o tranziţie climatică ordonată, cu multiple beneficii, investiţii în cercetare, dezvoltare, inovare, dezvoltarea economiei verzi şi crearea de noi locuri de muncăʺ – a punctat Klaus Iohannis.



    Legile justiţiei – constituţionale


    Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, sesizările depuse de formațiunile parlamentare de opoziție USR și AUR, precum şi de Avocatul Poporului la cele trei Legi ale Justiţiei, recent adoptate de Parlament. Este vorba de Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedinta interimară a Senatului, liberala Alina Gorghiu, a catalogat decizia CCR drept corectă şi firească, amintind că obiectivul României este, în prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007. De renunţarea la acest mecanism depinde aderarea României la spaţiul Schengen. Opoziţia a solicitat, însă, preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legile Justiţiei, chiar dacă declarate constituționale, şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.



    Majorarea dobânzii de politică monetară


    Banca Naţională a României a luat, marţi, câteva decizii importante. A majorat rata dobânzii de politică monetară la 6,75% pe an, de la 6,25%. A majorat şi rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, precum şi rata dobânzii pentru facilitatea de depozit. Banca Centrală a mai hotărât să păstreze controlul ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară şi să menţină nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. La începutul acestui an, dobânda-cheie se situa la nivelul de 2% pe an. Majorarea ei se explică prin faptul că energia electrică şi alimentele tot mai scumpe au urcat inflaţia, în septembrie, la aproape 16%. Specialiștii se așteaptă ca inflaţia să mai crească spre finalul acestui an, apoi să intre pe o traiectorie descedentă, pentru a coborî sub 10% în primul semestru din 2024.



    Acord privind plafonarea preţurilor la energie


    După numeroase discuții, liderii PNL, PSD și UDMR din coaliția la guvernare la București au ajuns, săptămâna aceasta, la un acordprivind o nouă plafonare a preţurilor la energie. Prevederile, care se vor aplica de anul viitor, îi privesc în principal pe cei care au un consum de curent mai mare de 255 kWh pe lună, nevoiți să plătească, în prezent, facturi foarte mari. Astfel, de la 1 ianuarie, consumatorii casnici care depăşesc plafonul de 255 kWh, dar şi marile companii vor plăti un preţ fix de 1,30 lei pe kWh (circa 26 de eurocenți). De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii, industria alimentară şi cea farmaceutică, precum şi lăcaşurile de cult vor achita 1 leu pe kWh (circa 20 de eurocenți). În privinţa preţului la gaze naturale, acesta rămâne neschimbat – clienţii casnici vor plăti 31 de bani (circa 6 eurocenți) pe kilowatt-oră, iar cei non casnici, 37 de bani (circa 7 eurocenți).



    Electricitate pentru Republica Moldova


    Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un sprijin de 250 de milioane de euro pentru depăşirea crizei energetice, din care 50 de milioane pentru compensarea facturilor. Anunțul a fost făcut de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care s-a aflat, joi, la Chişinău, într-un nou gest de susţinere faţă de mica Republică, puternic lovită de consecinţele războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Statul majoritar românofon se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce concernul rus Gazprom a redus considerabil livrările. Republica Moldova a rămas şi fără curentul electric pe care îl cumpăra din Ucraina şi din regiunea separatistă rusofonă Transnistria, astfel încât, acum, peste 90% din necesarul său de energie este importat din România. Potrivit ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, România a ajutat Republica Moldova şi cu furnizarea de păcură şi lemn de foc. Totodată, Guvernul român a aprobat 130.000 de metri cubi de lemn de foc la solicitarea Chişinăului.



    Un nou punct de frontieră între România și Ucraina


    Premierul român, Nicolae Ciucă, a participat, joi, alături de omologul ucraineanDenys Shmyhal, la deschiderea punctului vamal Vicovu de Sus – Krasnoilsk. Este primul româno-ucrainean care se deschide din 1999 şi primul între Ucraina şi un stat membru al Uniunii Europene după declanșarea agresiunii militare ruse din Ucraina. Punctul vamal va facilita tranzitul de persoane şi mărfuri dintre Ucraina şi România, dar şi spre ţările Uniunii.




  • Legile justiţiei – constituţionale

    Legile justiţiei – constituţionale

    Antipatizată
    de multă lume, Curtea Constituţională rămâne arbitrul implacabil al vieţii
    politice româneşti. În termeni cazoni, deciziile sale, chiar dacă se discută,
    se şi execută.

    Miercuri, a fost rândul opoziţiei din Parlamentul de la
    Bucureşti să se conformeze acestei reguli şi să înghită hapul amar al unor
    sesizări respinse de judecătorii Curţii. Atât USR (centru-dreapta) şi AUR
    (naţionalistă), cât şi Avocatul Poporului reclamaseră aspecte de
    neconstituţionalitate cu privire la cele trei legi ale Justiţiei adoptate în
    Parlamentul dominat de coaliţia guvernamentală PSD-PNL-UDMR. Or, Curtea a decis
    că Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea organizării
    judiciare şi Legea Consiliului Superior al Magistraturii sunt, toate,
    constituţionale.


    Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a
    scris pe o reţea de socializare că decizia CCR este una corectă şi
    firească    , iar legile vor merge la promulgare. Ea consideră că, astfel, se
    revine la normalitate. Alina Gorghiu a amintit că obiectivele României sunt, în
    prezent, ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care Bruxelles-ul
    monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în
    Uniunea Europeană, în 2007.

    De renunţarea la acest mecanism, adaugă ea, depinde
    şi aderarea României la spaţiul Schengen, de liberă circulaţie. Procedurile
    privind adoptarea celor trei legi, mai susţine Alina Gorghiu, s-au desfăşurat
    în coordonare cu Comisia Europeană, iar corectarea legislaţiei în domeniul
    justiţiei era şi un obiectiv inclus în Planul Naţional de Redresare şi
    Rezilienţă, convenit cu Bruxelles-ul de guvernanţii de la Bucureşti.


    USR
    continuă să susţină, însă, că noile legi fac mult rău. Sunt, spune fostul
    ministru USR al Justiţiei, Stelian Ion, nişte legi extrem de proaste şi de
    nocive, care ne întorc     în perioada anterioră admiterii în Uniunea Europeană,
    când regimul autoritar de stânga al premierului Adrian Năstase încercase să-şi
    subordoneze magistraţii şi să stopeze lupta anticorupţie.


    Decizia Curţii
    Constituţionale de a respinge sesizările USR, în absenţa unui aviz al Comisiei
    de la Veneţia, demonstrează că CCR a ajuns un simplu instrument politic – mai
    acuză fostul ministru.

    La rândul său, purtătorul de cuvânt al AUR, Dan Tănasă,
    apreciază că nesancţionarea judecătorilor care nu respectă deciziile CCR
    goleşte de eficienţă caracterul obligatoriu al acestora.

    Şi Avocatul
    Poporului afirmă că, pe lângă formele de manifestare a dreptului de asociere,
    noua legislaţie în domeniu preconizează o extindere a ariei funcţiilor ce pot
    fi ocupate de judecători şi procurori, ceea ce excede activităţii de înfăptuire
    a justiţiei.

    Opoziţia solicită preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge
    legile justiţiei în forma actuală şi să aştepte avizul Comisiei de la Veneţia.


  • Retrospectiva săptămânii 16.10 – 22.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 16.10 – 22.10.2022


    Consiliul UE pe tema energiei.


    La Consiliul European de la Bruxelles, preşedintele român Klaus Iohannis a declarat că, pe termen lung, trebuie găsite soluţii pentru a avea suficientă energie şi la preţuri decente. Propunerea Comisiei Europene care vizează contracararea preţurilor mari la energie este bună, a mai spus seful statului roma, precizand că România este de acord cu noile măsuri propuse. În context, șeful statului s-a referit și la diversificarea resurselor energetice, energie verde sau exploatarea gazelor din Marea Neagră. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține achiziţionarea gazelor naturale în comun de către statele membre ale Uniunii, o eventuală plafonare a preţurilor la acestea, formarea unor consorţii ale companiilor de gaze şi încheierea unor acorduri de solidaritate energetică între ţările vecine. Pe agenda reuniunii a fost inclusă şi analiza evoluţiilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, precum şi angajamentul UE pentru continuarea sprijinului acordat acestei ţări pe plan politic, financiar, umanitar şi militar.



    Bani europeni pentru a ajuta Romania să facă faţă scumpirii preţurilor la energie.


    România va primi 2,2 miliarde de euro, bani europeni, pentru a ajuta populaţia vulnerabilă şi companiile să facă faţă majorării facturilor la energie,după ce Comisia Europeană a decis că 10% din fondurile necheltuite aferente perioadei de programare 2014-2020 pot fi alocate unor noi forme de sprijin. Premierul Nicolae Ciucă a precizat că, pe lângă compensarea facturilor primite de familiile nevoiașe sau acordarea de vouchere, bani vor fi direcţionaţi și spre susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de locuri de muncă.



    Proteste ale sindicaliştilor din ţară.


    Mai multe proteste au avut loc în România. Sindicaliştii au ieşit în stradă, nemulţumiţi de salariile mici şi preţurile uriaşe. Mai multe sindicate afliate Cartelului Alfa au început, luni, sub forma unor caravane care au pornit din diverse oraşe din ţară spre Bucureşti, proteste organizate în localităţi de pe traseu. Caravanele s-au întâlnit, joi, în capitală, unde a avut loc un amplu miting, urmat de alte proteste. Sindicaliştii cer controlul preţurilor şi taxarea extra-profiturilor, creşterea salariilor şi a pensiilor, deblocarea negocierilor colective şi aplicarea integral şi fără discriminare a Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a celei privind statutul personalului feroviar.



    Legile Justiției adoptate în Parlament.


    Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei de la Bucureşti, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Opoziţia, în frunte cu USR, critică, însă, documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. În replică, coaliţia majoritară PSD – PNL – UDMR a susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Parlamentari USR, AUR şi neafiliaţi aparţinând partidului Forţa Dreptei au sesizat Curtea Constituţională pe cele trei legi ale justiţiei.



    Moțiune simplă dezbătută în Camera Deputaților


    Camera Deputaţilor de la București a respins, miercuri, moţiunea simplă împotriva ministrului de interne, Lucian Bode, depusă de parlamentari USR şi neafiliaţi aparţinând Partidului Forţa Dreptei. Semnatarii ei au cerut ca ministrul Bode să plece de la conducerea MAI, deoarece nu a reuşit reformarea instituţiei. Autorii fac referire şi la modul netransparent în care a fost făcută licitaţia pentru achiziţia a 600 de autoturisme BMW ce urmează să intre în dotarea Poliţiei Române. Totodată, Lucian Bode este acuzat că şi-a secretizat lucrarea de doctorat, chiar înainte de publicarea sa. Ministrul de Interne a respins acuzaţiile, susţinând că textul moţiunii este plin de minciuni.



    Decizii privind intrarea României în Schengen


    Autorităţile de la Bucureşti au salutat rezoluţia non-legislativă de marți, din Parlamentul European (PE), care susţine, cu largă majoritate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Este a patra în acest sens adoptată de forul comunitar. Joi, Parlamentul Olandei a adoptat, pe de altă parte, o rezoluție în care cere Guvernului să fie precaut în ceea ce priveşte aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen. Documentul solicită executivului condus de Mark Rutte să nu facă nici un pas ireversibil în privinţa extinderii, până când nu efectuează investigaţii suplimentare în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor de către cele două ţări. În prezent, toate statele UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei şi României, fac parte din spaţiul Schengen. Autorităţile de la Bucureşti reamintesc că România îndeplineşte criteriile tehnice şi reafirmă că ţara este pregătită să facă parte din spaţiul european de liberă circulaţie. Pentru extinderea Schengen este nevoie de unanimitate în Consiliul UE, programat pe 8 decembrie.



    Exercitiu militar de amploare la gurile Dunării.


    Pe brațul Sfântu Gheorghe al Dunării, lângă Insula Șerpilor (Ucraina), peste 300 de militari romani s-au antrenat în cadrul exercițiului Danube Protector 22. Flotila Fluvială este singura de acest fel din Alianţă și, totodată, prima forță de reacție în cazul unei amenințări în zona Dunării. Pe de altă parte, primele convoaie cu tehnică militară trimise de Franţa în România vor ajunge peste cateva zile, în poligonul Cincu. Recent, Franţa a hotărât să întărească grupul de luptă al NATO din România și a trimis tancuri grele Leclerc și transportoare blindate. Franța conduce grupul de luptă al NATO din România, iar în prezent, la Cincu sunt câteva sute de militari francezi. Războiul din Ucraina a determinat Alianța Nord-Atlantică să întărească flancul estic cu patru noi grupuri de luptă în Slovacia, Ungaria, Bulgaria și România.




  • Legile Justiţiei, aprobate de Senat

    Legile Justiţiei, aprobate de Senat

    Cele trei legi iniţiate de Ministerul Justiţiei, ce vizează Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară şi statutul judecătorilor şi procurorilor, au fost adoptate de Senat, camera decizională în cazul lor. Coaliţia majoritară PSD — PNL — UDMR nu a avut cum să se împiedice de voturile firavei opoziţii parlamentare, care, pentru a bloca noile acte normative, mai are la îndemână doar instrumentul contestării la Curtea Constituţională.



    Opoziţia, în frunte cu USR, critică documentele pe fond, modul în care s-au derulat dezbaterile, precum şi faptul că puterea nu a aşteptat avizul consultativ al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele Comisiei de constituţionalitate din Senat, Simona Spătaru (USR), este de părere că legile sunt mult mai proaste decât cele din regimul Dragnea, din urmă cu 4-5 ani.



    Amintim că legile promovate în acea perioadă de PSD, condus autoritar de un lider împovărat de numeroase probleme judiciare şi condamnat în 2019 pentru corupţie, au generat ample proteste şi au atras criticile organismelor europene partenere. În opinia USR, competenţele DNA şi DIICOT rămân incomplete, ceea ce constituie o lovitură dată combaterii corupţiei şi criminalităţii organizate. Opoziţia dezavuează, apoi, ceea ce consideră a fi amestecul politicului în numirea procurorilor de rang înalt.



    În replică, reprezentanţii partidelor din coaliţia majoritară au susţinut că textele au fost elaborate cu respectarea recomandărilor din partea instituţiilor europene abilitate. Aceste legi garantează independenţa justiţiei şi o protejează împotriva oricărei ingerinţe interne sau externe, declara senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, fost ministru de resort. Iar premierul Nicolae Ciucă, preşedinte al PNL, a opinat că Legile Justiţiei votate, luni, în Parlament, pun bazele unei adevărate modernizări a sistemului, aliniază justiţia la principiile europene şi îi consolidează independenţa.



    O modificare discutabilă este eliminarea abaterii disciplinare ce vizează nerespectarea de către magistraţi a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a celor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor. Preşedintele interimar al Senatului, liberala Alina Gorghiu, a susţinut că menţinerea în lege a sancţiunii privind nerespectarea deciziilor CCR ar fi însemnat că judecătorul nu poate să judece decât ameninţat de o abatere disciplinară. Eliminarea abaterii disciplinare responsabilizează judecătorul, îi consolidează independenţa, îl lasă să judece liber, recunoscându-l, astfel, egal cu toţi magistraţii europeni, consideră Gorghiu.



    O altă prevedere criticată de experţi este cea care îi scoate pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe preşedintele acesteia din mecanismul acţiunii disciplinare în cazul abaterilor săvârşite de procurori sau judecători, această acţiune revenindu-i exclusiv Inspecţiei Judiciare.






  • Retrospectiva săptămânii 02.10 – 08.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 02.10 – 08.10.2022

    Președintele Klaus Iohannis, la reuniunile de la Praga


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a mers, în această săptămână, la Praga la summitul informal al
    Consiliului European, centrat pe războiul din Ucraina, criza energetică și
    economie. Cu o zi înainte, joi, șeful statului român a participat, tot la
    Praga, la prima reuniune a Comunității Politice Europene.

    Desfăşurat într-un moment cheie pentru
    continentul european, în contextul războiului ilegal şi nejustificat declanşat
    de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei, summitul Comunităţii Politice Europene a
    oferit oportunitatea unui dialog politic pe teme privind sprijinul pentru
    Ucraina, reacţia la escaladările recente ale Federaţiei Ruse, asigurarea
    securităţii, situaţia în domeniul energiei şi asigurarea securităţii
    aprovizionării, schimbările climatice şi evoluţiile în plan economic. Această
    nouă platformă de dialog a urmărit, de asemenea, facilitarea unor schimburi de
    vederi cu privire la subiectele de maximă preocupare în noul context
    geopolitic, astfel încât să se poată defini căi de acţiune comune    , precizează
    un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale de la București.

    Liderii celor 44
    de state participante au condamnat la unison invazia Rusiei din Ucraina şi şi-au
    reafirmat unitatea şi solidaritatea în faţa agresiunii Moscovei.



    Aderarea României la spațiul Schengen, dezbătută
    în Parlamentul European


    Parlamentul
    European a dezbătut, la Strasbourg, împreună cu reprezentantii Comisiei
    Europene și cu cei ai Consiliului, aderarea României și Bulgariei la spațiul
    Schengen. Eurodeputaţii români au susţinut miercuri, în plenul legislativului
    comunitar, aderarea cât mai rapidă, în contextul în care cele două ţări au
    îndeplinit încă din anul 2011 toate condiţiile tehnice necesare. Aproape
    toţi reprezentanţii grupurilor politice din legislativul european s-au
    pronunţat în favoarea aderării, mai puţin eurodeputaţii Grupului ‘Identitate şi
    Democraţie’, care nu doresc extinderea spaţiului Schengen şi se tem de o
    migraţie în masă. Votul asupra rezoluţiei privind aderarea va avea loc în
    următoarea sesiune a Parlamentului European.



    Legile
    justiției, în dezbaterea senatorilor


    Legile
    justiţiei au intrat, în această săptămână, în dezbaterea senatorilor, iar un
    vot final este aşteptat în plenul Camerei decizionale, săptămâna viitoare. Cele
    trei acte normative, privind funcționarea CSM, organizarea judiciară și
    statutul magistraților, trebuie adoptate rapid, în această toamnă, spune
    ministrul justiției, Cătălin Predoiu. El a explicat că de acestea depinde
    încadrarea în obiectivele stabilite de MCV și, implicit, aderarea României la
    spațiul Schengen. Din
    opoziție, fostul ministru USR al
    justiției, Stelian Ion, solicită amânarea votului senatorilor până la
    pronunţarea punctului de vedere al Comisiei de la Veneţia. Preşedintele
    Senatului, Alina Gorghiu, spune, însă, că adoptarea acestor legi este necesară
    pentru ca România să obţină un rezultat bun în raportul pe justiţie, iar în decembrie, dacă vor exista recomandări
    de modificare a legislaţiei din partea Comisiei de la Veneția, armonizarea va
    fi făcută fără niciun fel de ezitare.



    Un nou ministru al
    educației


    Premierul român, Nicolae
    Ciucă, afirmă că o va susţine pe Ligia Deca, noul ministru al Educaţiei, în
    definitivarea proiectului prezidenţial România Educată, astfel încât
    noile legi ale învăţământului să ajungă în Parlament până la sfârşitul lunii.
    Fostul consilier prezidenţial Ligia Deca a depus, luni, jurământul de
    învestitură în funcţia de ministru al Educaţiei. Propusă pentru această funcţie
    de Biroul Politic Naţional al PNL, Ligia Deca îi succede lui Sorin Cîmpeanu,
    care a demisionat joia trecută, după ce a fost acuzat de plagiat.



    BNR crește, din nou,
    dobânda de referință


    Consiliul
    de Administraţie al BNR a mărit, din nou, rata dobânzii de politică monetară,
    în încercarea de a ţine sub control creşterea preţurilor. Este a șaptea majorare din acest an, dobânda-cheie ajungând acum la 6,25% – cea mai ridicată
    din ultimii 12 ani. Potrivit
    vicepreşedintelui Asociației Profesioniştilor în Investiţii din România, analistul financiar Adrian
    Codirlaşu, BNR anticipează majorarea, în continuare, a
    inflaţiei şi a venit cu această majorare de dobândă, peste anticipaţiile
    pieţei.     Potrivit
    specialiştilor Băncii Centrale, rata anuală a inflaţiei va continua, probabil,
    să mai crească spre finalul anului, dar într-un ritm vizibil încetinit, cauzele
    fiind legate de scumpiri mai mari anticipate la gazele naturale şi energie
    electrică, precum şi la alimente, pe fondul războiului din Ucraina, dar şi al
    secetei prelungite şi extinse la nivel european din această vară.     Potrivit BNR, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15,32% în
    august.



    Dosar de spionaj privind fondul de rezerve minerale
    din România


    Procurorii
    Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
    Terorism de la București au pus sub acuzare patru persoane – cetăţeni români şi
    străini – într-un dosar de spionaj ce vizează compania sârbă NIS Petrol,
    controlată de grupul rusesc Gazprom. Anchetatorii au făcut percheziţii în
    Bucureşti şi Timişoara, atât la sediul companiei, cât şi la domiciliile
    unor angajati, în urma cărora au fost ridicate documente şi medii de stocare a
    datelor. Cei patru sunt acuzaţi de divulgare de informaţii secrete de serviciu
    sau nepublice şi de transfer neautorizat de date informatice privind fondul de
    rezerve minerale din România – informează DIICOT. Pachetul majoritar de acţiuni
    al firmei sârbe NIS a fost cumpărat, în 2009, de Gazprom, printr-un acord
    semnat de guvernele de la Belgrad şi Moscova.


  • Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi

    Statutul magistraţilor, adoptat de deputaţi

    Proiectul de lege privind statutul magistraţilor a fost adoptat de Camera Deputaţilor de la Bucureşti cu majoritate de voturi, fără modificări majore faţă de forma elaborată de guvernul de coaliţie PSD-PNL-UDMR. Textul ajunge, acum, în dezbatarea Senatului, care este for decizional în acest caz. După sesizările primite din partea Consilului Suprem al Magistraturii (CSM), din textul proiectului de lege a fost eliminat amendamentul care permitea ca procurorii de rang înalt să fie numiţi şi din rândul judecătorilor.



    Au rămas, însă, mai multe prevederi intens criticate de opoziţie, precum şi de asociaţii profesionale din domeniul justiţiei. De exemplu, potrivit documentului adoptat de Camera Deputaţilor, judecătorii şi procurorii au obligaţia de a se abţine de la manifestări sau exprimări defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului.



    Presa de la Bucureşti susţine că, astfel, li se închide gura magistraţilor care ar dori să semnaleze derapaje ale politicienilor din Guvern şi Parlament, fie când aceştia legiferează aberant, fie când se exersează în acte de corupţie. A fost păstrată majorarea de la doi la trei ani a perioadei de şcolarizare la Institutul Naţional al Magistraturii şi posibilitatea ca funcţia de vicepreşedinte de instanţă să fie ocupată fără concurs. Documentul mai prevede că aplicarea unei sancţiuni disciplinare va atrage revocarea din funcţiile de conducere.



    Din opoziţie, USR şi AUR acuză majoritatea că n-a aşteptat avizele Comisiei de la Veneţia asupra proiectului de lege şi afirmă că acesta nu respectă criteriile de meritocraţie pentru ocuparea unor funcţii şi are multe articole neconstituţionale. De cealaltă parte, ministrul Justiţiei, liberalul Cătălin Predoiu, a precizat că documentul a parcurs toate etapele procedurale legale şi a primit toate avizele necesare adoptării, inclusiv din partea CSM. Statutul magistraţilor face parte dintr-un pachet mai amplu de legi prin care ministrul Predoiu susţine că justiţia românească se va reforma fundamental.



    O miză internă, subliniază analiştii, ar fi ameliorarea propriei imagini în ochii societăţii, fiindcă procurorii şi judecătorii n-au figurat niciodată în topul încrederii românilor, iar rechizitoriile sau sentinţele lor sunt frecvent atacate de media. Una externă, fundamentală, susţin exponenţii Puterii, ar fi ridicarea aşa-numitului Mecanism de Cooperare și Verificare (MCV), prin care Bruxelles-ul monitorizează funcţionarea statului de drept în România încă de la admiterea în Uniunea Europeană, în 2007.



    Renunţarea la MCV, mai spun decidenţii de la Bucureşti, ar permite şi intrarea României în spațiul Schengen, de liberă circulaţie, unde, deşi îndeplineşte toate condiţiile tehnice, i se refuză accesul de mai bine de un deceniu. Or, insistă voci din ţară, cât timp românii, alături de bulgari şi croaţi, vor mai fi obligaţi să aştepte cu orele prin vămile interne ale Uniunii, vor rămâne şi la condiţia umilitoare de cetăţeni europeni de rang secund.






  • Prioritățile sesiunii parlamentare

    Prioritățile sesiunii parlamentare

    Senatul și Camera Deputaților de la București au început, joi, o nouă sesiune parlamentară, a doua din acest an. Pachetul Legilor educaţiei, precum şi modificarea Legilor justiţiei, a Codului penal şi a Codului de procedură penală sunt prioritare pentru parlamentarii din coaliţia la guvernare PNL-PSD-UDMR.



    Pachetul Legilor justiţiei, care cuprinde proiectele privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii, a fost aprobat recent de Executiv şi face parte dintr-o serie de modificări asumate în faţa partenerilor europeni, cu scopul de a moderniza întreg sistemul judiciar. De altfel, modificarea legilor justiției este obiectivul asumat de România, atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cât şi prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare, de care depinde aderarea la Spațiul de liberă circulație Schengen.



    Cât privește noile Legi ale educației, acestea au fost puse în dezbatere publică şi sunt dur criticate de societatea civilă, de liderii principalelor universități și chiar de aleșii locali. Proiectele prevăd modificări majore pentru elevi, inclusiv legate de evaluare şi admiterea la liceu şi facultate. O altă prioritate a noii sesiuni este adoptarea pachetului legilor securităţii. De asemenea, vor fi discutate în noua sesiune parlamentară şi măsurile care urmează să fie aprobate în Guvern prin ordonanţă de urgenţă privind compensarea preţului la energie.



    Se prefigurează mai multe proiecte pe teme sociale. În acest context, UDMR a propus un proiect privind acordarea unui ajutor de stat pentru cei care se încălzesc cu lemne. La rândul său, PSD a propus majorarea pensiei minime, a valorii punctului de pensie şi a salariului minim pe economie la 3.000 de lei.



    Din opoziţie, USR a atras deja atenţia asupra activităţii ministrului energiei, Virgil Popescu, şi a anunţat o moţiune simplă la adresa acestuia. Amintim că în sesiunea anterioară, la Camera Deputaților au fost depuse cinci moțiuni simple ale opoziției la adresa unor miniștri ai guvernului condus de liberalul Nicolae Ciucă. Toate au fost respinse prin votul majorității.



    Sesiunea parlamentară anterioară a adus adoptarea legii prin care se permite exploatarea gazelor din Marea Neagră. Legea offshore”, inițiată de liderii coaliției de guvernare, a trecut rapid de ambele camere ale Parlamentului, iar exploatarea gazelor din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră va asigura independența energetică a României, în contextul conflictului din Ucraina. Potrivit legii, România are întâietate la cumpărarea gazului extras din acest perimetru, iar surplusul va fi exportat.



    O altă lege, îndelung discutată la Parlament și aprobată după multe dezbateri, a fost cea prin care se desființează secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. A avut loc și o premieră: Parlamentul României și cel al Republicii Moldova vecine au avut o ședință comună la Chișinău pentru a transmite un mesaj comun de susținere a Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.






  • Jurnal Românesc – 31.08.2022

    Jurnal Românesc – 31.08.2022

    Parlamentul României trebuie să modifice legile justiţiei în conformitate cu angajamentele europene, pentru a face posibilă ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare până la sfârşitul acestui an şi intrarea României în Spaţiul Schengen, astfel încât românii să nu mai fie umiliţi la graniţe, a declarat procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Crin Bologa. Consider că cetăţenii României au dreptul să intre în Spaţiul Schengen fără a mai fi umiliţi la graniţele României. Pentru ei trebuie ridicat MCV, care să ducă mai departe la intrarea României în Spaţiul Schengen, a spus şeful DNA. Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat proiectele de modificare a legilor Justiţiei, iar adoptarea lor reprezintă acum prioritatea noii sesiuni parlamentare, care începe la 1 septembrie. Declaraţia lui Crin Bologa vine în contextul în care cancelarul german Olaf Scholz şi-a anunţat sprijinul necondiţionat pentru ca România să devină membru cu drepturi depline al spaţiului european de liberă circulaţie. În discursul său, susţinut la Praga, oficialul german a arătat că România, Bulgaria şi Croaţia îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru aderare şi a promis că va acţiona pentru ca aceste să devină membrii cu drepturi depline.

    Comisarul european responsabil cu domeniul Transporturilor, Adina Vălean, şi ministrul român al Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, au fost printre personalităţile europene decorate de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru susţinerea acordată Kievului în faţa invaziei ruse. Potrivit guvernului ucrainean, pentru merite personale semnificative în consolidarea cooperării interstatale, sprijinirea suveranității statului și integrității teritoriale a Ucrainei şi contribuția semnificativă la popularizarea statului ucrainean în lume, Adina Vălean a primit Ordinul de Merit, gradul III, iar Vasile Dîncu, Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept gradul III. Pe lista personalităților decorate se mai află secretarul de stat al SUA, Anthony Blinken, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel, mai mulți comisari de la Bruxelles și miniștri ai Apărării din state europene. Lista nu conţine, însă nici un oficial ungar. Administraţia de la Kiev a lăudat în repetate rânduri România pentru sprijinul oferit în faţa agresiunii militare a Moscovei şi pentru felul în care au fost primiţi refugiaţii în ţara noastră.

    Sportivii nevăzători Răzvan Nedu şi Alex Benchea, din Lotul Naţional de Paraclimbing, au cucerit vârfurile Grossglockner, de 3798 de metri, şi Matterhorn, de 4478 de metri, din Munţii Alpi, a anunţat Asociaţia Climb Again, coordonatorul echipei de paraclimbing a României. Expediţia sportivilor români, a căror capacitate vizuală cumulată este de doar 1%, a durat aproape două săptămâni. Cei doi nu sunt la prima realizare de acest fel. În 2019, Alex Benchea a reuşit prima ascensiune pe Kilimanjaro a unui căţărător nevăzător român. În 2020 şi 2021, alături de Răzvan Nedu şi însoţiţi de echipa de sprijin Climb Again împreună cu alpiniştii români Cristina Pogacean şi Teofil Vlad, au dus steagul României pe Mont Blanc, la 4810 metri, şi pe Elbrus, la 5642 de metri. Următoarea ţintă a celor doi este vârful Aconcagua, supranumit acoperişul Americii de Sud pentru înălţimea sa de 6960 de metri.

    Artista Aurora Kiraly a fost selectată pentru o rezidență artistică, organizată la Bruxelles, de Fundația Boghossian, în perioada 1-29 septembrie. Aceasta este primul artist de origine română acceptat în programul de rezidență şi face parte dintr-un grup de 24 de artişti care, timp de o lună, vor avea oportunitatea de a trăi și de a lucra în casa și studioul vilei baronului Louis Empain, loc devenit un veritabil laborator de idei și creație contemporană. Aurora Kiraly va prezenta ulterior o selecție din lucrările realizate în timpul rezidenței artistice, în cadrul unei expoziţii care va fi deschisă între 26 septembrie și 7 octombrie la Galeria ICR Bruxelles. Aurora Kiraly predă la Departamentul Fotografie și Imagine Dinamică al Universității Naționale de Artă din București. Activitatea sa artistică include expoziţii personale și de grup, prelegeri, prezentări, management cultural, consiliere artistică, proiecte de design grafic şi ateliere de promovare a artei vizuale în rândul copiilor. A fost membru în numeroase jurii, a publicat o serie de articole şi lucrări de specialitate și a obținut numeroase premii.


  • Raport GRECO despre România

    Raport GRECO despre România

    România continuă să aibă restanţe în ceea ce priveşte reformele în justiţie şi lupta împotriva corupţiei, conform celui mai recent raport al GRECO, organismul specializat în acest domeniu al Consiliului Europei. Potrivit documentului, România a pus în practică doar cinci din cele 18 recomandări ale GRECO. În ansamblu, autorităţile de la Bucureşti par să fie hotărâte să remedieze sau să renunţe la multe dintre reformele juridice controversate, adoptate în timpul precedentei administraţii social-democrate, constată raportul.



    Cu toate acestea, nivelul la care sunt implementate recomandările privind combaterea corupţiei în rândul parlamentarilor, judecătorilor şi procurorilor rămâne nesatisfăcător. În ceea ce priveşte membrii Parlamentului, nivelul rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru punerea în practică a acestora.



    În legătură cu prevenirea corupţiei în rândul judecătorilor şi procurorilor, raportul arată că sunt necesari paşi mult mai hotărâţi şi în această direcţie. În urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc, organismul Consiliului Europei recunoaşte acum că au fost luate unele măsuri şi iniţiative, care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri.



    Raportul mai relevă că un rol mai puternic pentru Consiliul Suprem al Magistraturii în acest proces este încă necesar, iar implicarea puterii executive, adică a ministrului justiţiei, în numirea sau revocarea celor mai înalţi procurori ar trebui diminuată pentru a asigura independenţa judiciară. De asemenea, trebuie stabilite criterii clare şi obiective de promovare în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, care să ţină seama de calificările şi meritele reale ale acestora.



    La București, premierul liberal Florin Cîţu a afirmat că raportul GRECO arată că România este pe drumul cel bun. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017 – 2019, a mai spus el. GRECO îşi propune să îmbunătăţească capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupţiei prin monitorizarea respectării de către acestea a standardelor anticorupţie. El ajută statele să identifice deficienţele în politicile naţionale anticorupţie, fapt ce determină reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. În prezent, acesta cuprinde cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus, Kazahstan şi Statele Unite.





  • Statul de drept şi legile justiţiei

    Statul de drept şi legile justiţiei

    Mai multe amendamente la legile
    justiţiei din 2018 şi 2019 continuă să ridice îngrijorări în privinţa
    impactului lor asupra independenţei sistemului judiciar, relevă capitolul
    despre România din primul raport privind statul de drept în UE, publicat de
    Comisia Europeană. Documentul evaluează patru teme principale, extrem de
    importante pentru respectarea statului de drept – sistemele naţionale de
    justiţie, cadrele anticorupţie, pluralismul şi libertatea mass-media, precum şi
    alte aspecte instituţionale legate de sistemele de control şi echilibru.


    În
    aprilie anul trecut, o serie de amendamente la Codul Penal, Codul de Procedură
    Penală şi legea specială privind corupţia au fost adoptate în procedură de
    urgenţă de Parlamentul de la București, dar au fost primite cu critici ample şi
    în cele din urmă au fost declarate neconstituţionale în iulie 2019. Sarcina de
    a aduce Codurile în linie cu deciziile Curţii Constituţionale este una încă în
    aşteptare, prin urmare, incertitudinea legală şi riscul care planează asupra
    sustenabilităţii luptei împotriva corupţiei rămân prezente, notează documentul.


    În raport se
    menționează că România are un cadru strategic naţional anticorupţie bazat pe o
    participare largă a unor actori instituţionali, asigurând implicarea voluntară
    a unei mari părţi din administraţia publică, companiilor de stat, organismelor
    de aplicare a legii, parchetelor, tribunalelor şi societăţii civile. Deşi
    Constituţia prevede că adoptarea de OUG-uri este posibilă numai în cazuri
    excepţionale sau de urgenţă, guverne succesive au folosit acest instrument
    pentru a legifera în numeroase domenii, stârnind preocupări asupra calităţii
    actului de legiferare şi a respectării separaţiei puterilor, mai notează
    raportul, care menţionează, în acelaşi timp, că societatea civilă a avut un rol
    important în apărarea statului de drept.


    În același timp, nivelul de
    implementare a strategiei naţionale anticorupţie a crescut şi acţiunile
    preventive sunt continuate atât la nivel local, cât şi naţional. În prezent,
    menţionează documentul, Ministerul Justiţiei evaluează strategia pentru a o
    întocmi pe următoarea.


    Chiar în ziua în care la Bruxelles era dat publicității
    raportul Comisiei Europene, la București, ministerul Justiţiei a lansat în
    dezbatere publică propunerile de modificare a legilor justiţiei. Anunţul a fost
    făcut de ministrul Cătălin Predoiu, care a precizat că aceste modificări, pe
    care le-a enumerat, asigură transpunerea în legislaţie a recomandărilor
    organismelor europene:


    Întărirea rolului CSM în organizarea şi
    desfăşurarea concursurilor şi examenelor prin intermediul Institutului Naţional
    al Magistraturii, profesionalizarea procesului de selecţie a magistraţilor prin
    eliminarea oricăror modalităţi de intrare în magistratură fără concurs. De
    asemenea, am prevăzut eliminarea schemei de pensionare anticipată a
    magistraţilor; întărirea principiului independenţei procurorilor în activitatea
    judiciară, revenirea la normele care consacrau accesul în funcţia de judecător
    la Înalta Curte prin concurs; desfiinţarea Secţiei pentru investigarea
    infracţiunilor din justiţie.


    De la început, implementarea acestora a
    generat îngrijorări legate de presiuni asupra judecătorilor şi procurorilor,
    precum şi asupra independenţei, eficienţei şi calităţii sistemului judiciar.

  • Retrospectiva săptămânii 21.04.-27.04.2019

    Retrospectiva săptămânii 21.04.-27.04.2019

    Miniştri interimari la ministerul Justiţiei, la cel al
    Fondurilor Europene şi la ministerul pentru Românii de Pretutindeni


    Preşedintele României,
    Klaus Iohannis, a acceptat, miercuri, noile propuneri de miniştri interimari
    făcute de premierul Viorica Dăncilă. Astfel, vice-premierul Ana Birchall a
    preluat interimatul la ministerul Justiției, ministrul de Finanţe Eugen
    Teodorovici la Fonduri Europene, iar ministrul pentru
    mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ștefan-Radu Oprea la ministerul
    pentru românii de pretutindeni. Şeful Executivului va decide, după sărbătorile
    pascale, dacă doreşte să continue cu aceşti interimari sau să meargă în
    Parlament cu o remaniere. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, a dat asigurări
    că actuala coaliţie PSD-ALDE este stabilă şi are cu 30 de voturi mai mult decât
    necesarul pentru a trece o restructurare a guvernului. Din tabăra opoziţiei, liberalii
    consideră că această nouă schimbare de miniştri, mai întâi cu unii consideraţi
    de şeful statului nepotriviţi pentru aceste funcţii, apoi cu interimari,
    demonstrează lipsa de responsabilitate în actul de guvernare. Amintim că cele
    trei portofolii au rămas libere după ce au demisionat Tudorel Toader, de la Justiţie,
    Rovana Plumb, de la Fonduri Europene şi Natalia Intotero, de la Ministerul
    pentru Românii de Pretutindeni.



    Codurile Penale, adoptate de Camera Deputaţilor de la
    Bucureşti în forma aprobată de Senat


    Camera Deputaţilor de
    la Bucuresti a adoptat, miercuri, in calitate de for decizional, proiectele de
    modificare a Codului Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de
    Senat. Au fost adoptate o serie de articole criticate de opoziţie, dar care nu
    au fost declarate neconstituţionale de către CCR. Între acestea, reducerea
    termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea termenului de un
    an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de influenţă,
    dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea pedepselor
    pentru delapidare şi abuz în serviciu. Preşedintele Camerei Deputatilor, liderul
    PSD, Liviu Dragnea, susţine că toate textele votate sunt constituţionale, însă
    opoziţia consideră că modificările sunt un atac la statul de drept. Pentru
    opoziţie, adoptarea de către deputaţi a proiectelor de modificare a Codului
    Penal şi a celui de Procedură Penală în forma aprobată de Senat reprezintă un
    vot împotriva democraţiei. Şi preşedintele Klaus Iohannis a criticat maniera în
    care deputaţii au adoptat modificările. La întâlnirea avută, la Bucureşti, cu
    reprezentanţii Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al Consiliului
    Europei privind problemele constituționale, şeful statului a deplâns faptul că
    România se află acum în situaţia în care Guvernul legiferează şi Parlamentul
    doar ia act. La rândul ei, Comisia Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie
    proiectele de modificare a Codurilor şi va decide paşii de urmat. Un purtător
    de cuvânt al Executivului comunitar a precizat că Bruxellesul a fost foarte
    clar în privinţa poziţiei sale asupra situaţiei statului de drept în România şi
    că Bucureştiul trebuie să reia urgent procesul de reformă.


    Şeful
    statului român, Klaus Iohannis, a anunţat cele două întrebări pentru
    referendumul pe justiție din 26 mai


    Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, cele
    două întrebări pentru referendumul pe justiție din 26 mai. Acestea
    sunt: Sunteți de acord cu interzicerea amninstiei și grațierii pentru fapte de
    corupție?, respectiv Sunteți de acord cu interzicerea ordonanțelor de urgență
    ale Guvernului în domeniul infracțiunilor de corupție, corelat cu extinderea
    dreptului de a ataca OUG direct la Curtea Constituțională? Reunite în
    şedinţă comună, cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti au avizat
    favorabil, la jumătatea lunii, solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis privind
    organizarea unui referendum pe 26 mai, odată cu alegerile europarlamentare.
    Demersul preşedintelui survine pe fondul numeroaselor
    modificări legislative din domeniul judiciar promovate de majoritatea
    parlamentară şi cabinetul PSD – ALDE, modificări controversate, contestate în
    ţară şi criticate de partenerii europeni ai României. În martie,
    şeful statului a
    discutat cu reprezentanţi ai autorităţii judecătoreşti şi ai asociaţiilor
    profesionale ale magistraţilor, precum şi cu reprezentanţi ai societăţii
    civile.







    Alegeri europarlamentare în luna mai


    27 aprilie – debut de
    campanie electorală în România pentru alegerile europarlamentare. Viitoarele alegeri europene, care se vor
    desfăşura între 23 şi 26 mai, sunt considerate de importanţă capitală pentru
    viitorul UE şi al statelor membre. În prezent, există 751 de eurodeputaţi aleşi
    prin sufragiu universal de concetăţenii lor şi care reprezintă 28 de state
    membre. În caz că acordul privind Brexit-ul va fi votat de parlamentul britanic
    până la 23 mai, Marea Britanie nu va participa la alegerile europene şi numărul
    europarlamentarilor se va reduce la 705 aleşi. România ar urma să aibă 33 de
    eurodeputaţi în mandatul care începe din 2019, cu unul în plus faţă de
    legislatura 2014-2019. Ministerul de Externe de la Bucureşti a lansat Ghidul
    Alegătorului Român din Străinătate. Ghidul include, între altele, informaţii
    referitoare la persoanele care au drept de vot, actele în baza cărora se poate
    vota în străinătate şi procedura de vot. De asemenea, ghidul include şi
    informaţii referitoare la atribuţiile Ministerului de Externe şi ale
    Autorităţii Electorale Permanente în contextul alegerilor europarlamentare.



    Românii se întorc în ţară de sărbătorile pascale


    În această perioadă, românii care locuiesc în străinătate se întorc
    în număr mare în ţara de origine, majoritar ortodoxă, pentru a petrece, alături de rude şi
    prieteni, sărbătorile pascale. Pentru a gestiona eficient aglomeraţia de la
    punctele vamale, Poliţia de Frontieră a suplimentat personalul de control.


  • Modificările la legislaţia penală au trecut de Parlament

    Modificările la legislaţia penală au trecut de Parlament

    Controversatele
    modificări ale Codurilor Penal şi de Procedură Penală au fost adoptate de
    Camera Deputaţilor de la Bucureşti, for decizional în acest caz, exact în forma
    aprobată de Senat. Astfel, au fost adoptate o serie de articole criticate de
    opoziţie, dar care au fost declarate constituţionale de către CCR. Între
    acestea, reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, introducerea
    termenului de un an pentru denunţarea dării de mită şi a cumpărării de
    influenţă, dezincriminarea totală a neglijenţei în serviciu sau înjumătăţirea
    pedepselor pentru delapidare şi abuz în serviciu.


    Modificările sunt un atac la
    statul de drept, consideră opoziţia, care a anunţat, la scurt timp după
    adoptare, că va contesta actele normative la Curtea Constituţională. Liderul
    Camerei Deputaţilor, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, respinge acuzaţiile
    opoziţiei şi spune că nu s-a adus nicio modificare peste decizia luată de
    judecătorii CCR: Decizia luată
    de noi anul trecut a fost ca doar articolele declarate constituţionale şi cele
    neatacate să continue procedura parlamentară ca să se închidă o procedură. Nu
    s-a adus nicio modificare, nici măcar o virgulă deasupra deciziilor CCR.


    În
    opinia reprezentanţilor opoziţiei, votul de miercuri al deputaţilor reprezintă
    o zi neagră pentru justiţia din România, un vot împotriva democraţiei, un vot
    care favorizează infractorii. Liderul USR, Dan Barna: Liviu Dragnea nu mai are niciun fel de
    limită, pentru el nu mai contează nimic altceva decât rezolvarea problemei
    penale cu care se confruntă şi pentru a-şi rezolva această problemă este dispus,
    şi astăzi a făcut-o în mod explicit, să sacrifice interesul României.


    Preşedintele
    Klaus Iohannis a atras atenţia că Parlamentul a rediscutat şi adoptat cele două
    proiecte de modificare a codurilor în aceeaşi manieră foarte rapidă,
    superficială şi netransparentă. Klaus Iohannis a abordat subiectul, la
    Bucureşti, cu reprezentanţii Comsiei de la Veneţia, unde a menţionat că
    adoptarea de măsuri cu impact direct asupra sistemului judiciar, fără
    consultări publice şi fără a ţine cont de opinia sistemului judiciar,
    vulnerabilizează însăşi funcţionarea acestui domeniu vital pentru democraţia
    românească. De aceea, a precizat preşedintele, este necesar referendumul din 26
    mai, pentru că independenţa justiţiei este o temă care îi preocupă intens pe
    cetăţenii români, iar opinia acestora trebuie să se facă auzită prin vot.


    Comisia
    Europeană a anunţat că va analiza cu atenţie modificările, amintind că poziţia
    sa asupra situaţiei statului de drept în România a fost foarte clară şi că Bucureştiul
    trebuie să reia urgent procesul de reformă.

  • Opinii privind statul de drept în România

    Opinii privind statul de drept în România

    Duş rece pentru Guvernul de la Bucureşti, în plin semestru al
    preşedinţiei româneşti la Consiliul Uniunii Europene. Miercuri, atât
    Executivul, cât şi Legislativul comunitar au cerut autorităţilor române să
    revină pe ceea ce au numit calea corectă a reformei în justiţie     şi să se abţină
    de la orice măsuri care ar însemna un regres al statului de drept. Prim-vicepreşedintele
    Comisiei Europene, Frans Timmermans, a solicitat Guvernului să nu întreprindă
    acţiuni ce pot afecta sistemul judiciar şi să nu creeze impunitate pentru
    fucţionarii de nivel înalt care au condamnări pentru fapte de corupţie    . Astfel
    de mişcări vor obliga Comisia să ia măsuri, urgent     – a avertizat Timmermans.

    Mai mult, tot miercuri, 12
    ambasade, ale celor mai importanţi parteneri şi aliaţi ai României, între care Statele
    Unite, Franţa, şi Germania, şi-au exprimat, la unison, îngrijorarea cu privire
    la situaţia în România    . Într-o scrisoare comună, difuzată pe reţelele de
    socializare, ambasadele solicită părţilor implicate în elaborarea de ordonanţe
    de urgenţă în domeniul Justiţiei să se abţină de la modificări care ar slăbi
    statul de drept şi capacitatea României de a lupta împotriva criminalităţii şi
    corupţiei.

    În niciun stat ambasadorii nu fac agenda primului
    ministru     – a replicat, prompt, şefa Guvernului PSD-ALDE, social-democrata
    Viorica Dăncilă. Ea s-a declarat surprinsă şi de aprecierile
    prim-vicepreşedintelui Timmermans şi a amintit că există un grup de experţi ai
    Comisiei Europene şi ministerului român al Justiţiei, care se consultă frecvent
    pe teme care privesc reforma în domeniu.

    La rându-i, ministrul de resort, Tudorel
    Toader, independent susţinut de ALDE, crede că declaraţiile oficialilor
    comunitari au o miză electorală, înaintea euroscrutinului de luna viitoare.

    Comentatorii
    nu-i împărtăşesc punctul de vedere şi notează că partidele olandezului
    Timmmermans şi româncei Dăncilă fac, deopotrivă, parte din familia
    socialiştilor europeni.

    Opoziţia de dreapta de la Bucureşti a salutat, în
    schimb, severitatea evaluărilor occidentale asupra stării de lucruri din ţară. În
    numele PNL, vocea-intâi a opoziţiei, deputatul Ioan Cupşa a amintit că pilonii
    politicii externe româneşti sunt Uniunea Europeană, NATO şi Parteneriatul
    Strategic cu Statele Unite şi a apreciat că modificările în domeniul Justiţiei
    ar putea vulnerabiliza poziţia României în raport cu acestea. Iar liderul USR,
    Dan Barna, a afirmat că declaraţia lui Timmermans privind justiţia din România
    este cea mai dură reacţie a Comisiei Europene din ultimii doi ani, de când
    Puterea de stânga e frecvent acuzată că, prin schimbările legislative, vrea să
    stopeze lupta anticorupţie şi să-şi subordoneze magistraţii, pentru a-şi salva
    de închisoare exponenţii cu probleme penale.

  • Protest în Piaţa Universităţii împotriva guvernului PSD-ALDE şi pentru susţinerea L.C. Kovesi

    Protest în Piaţa Universităţii împotriva guvernului PSD-ALDE şi pentru susţinerea L.C. Kovesi

    Sute de persoane protestează, sâmbătă seara, în Piaţa Universităţii, împotriva coaliţiei de guvernare şi pentru susţinerea fostei şefe a DNA, Laura Codruţa Kovesi.

    Majoritatea protestatarilor se află pe trotuarul şi în parcul din faţa Teatrului Naţional. Se scandează Hoţii!, Demisia!, Justiţie, nu corupţie, 10 august, PSD, ciuma roşie, România, trezeşte-te!. De asemenea, manifestanţii afişează pancarte cu mesaje precum Toţi pentru justiţie sau Codruţa, nu uita, strada e de partea ta.

    Oamenii au adus steaguri tricolore, iar un steag mare al UE a fost desfăşurat pe trotuar.

    Circulaţia în zona Pieţei Universităţii se desfăşoară normal. La faţa locului sunt prezente echipaje ale Jandarmeriei.

  • UPDATE Noi proteste împotriva modificării legilor justiției

    UPDATE Noi proteste împotriva modificării legilor justiției

    UPDATE


    Protestatarii care au plecat, duminică seara, într-un marş din Piaţa Victoriei au ajuns în faţa Ministerului Justiţiei, numărul acestora ajungând la aproximativ 2.000 de persoane. Ei au mărşăluit pe traseul Piaţa Victoriei – Piaţa Unirii – Ministerul Justiţiei, protestând faţă de OUG 7 /2019 privind modificarea legilor justiţiei.



    Protestatarii au scandat lozinci împotriva ministrului justiţiei Tudorel Toader şi a coaliţiei de guvernare PSD-ALDE. Înainte de a ajunge la Minister, ei au strigat şi către Palatul Parlamentului. În faţa Ministerului Justiţiei s-au aflat efective de jandarmi care păzeeau instituţia.



    Traficul rutier a fost restricţionat pe şoseaua Kiseleff şi pe bulevardul Aviatorilor, sensul către Piaţa Victoriei, a anunţat Brigada Rutieră de Poliţie.


    —————


    Mii de persoane manifestează din nou, duminică, la București și marile orașe din țară pentru independența justiției. Câteva mii de persoane au pornit în marş din Piaţa Victoriei din capitală spre Ministerul Justiţiei și au cerut abrogarea Ordonanței de Urgență 7 care modifică legile justiției și demisia ministrului Tudorel Toader.



    Tot duminică, actorii Teatrul Național din București și-au manifestat sprijinul pentru magistrații care protestează împotriva modificărilor legilor justiției. Actorii au ieșit pe treptele teatrului din Piața Univerisității și au purtat pancarte cu mesajul “Tudorel, demisia”, în aplauzele spectatorilor ce urmau să intre în sala de spectacole.



    Prezent la protest, actorul Victor Rebengiuc, a declarat: “Ei fac tot ce știu ei să facă. De frica închisorii, iau justiția în brațe și o schimbă cum vor ei ca să poată să nu facă închisoare. Sper ca lucrurile să nu rămână așa. E cazul să protestăm, să dovedim că ne dăm seama de ce se întâmplă și nu suntem de acord. ”



    “Ce se întâmplă în țară în zilele astea, în anii ăștia, este ceva rușinos. Eu nu vreau să fiu condusă de un asemenea guvern, nu vreau un asemenea prim-ministru, vreau să mă reprezinte oameni de frunte ai acestei țării, tinerii capabili, nu ei”, a spus actrița Mariana Mihuț.



    Manifestații pentru abrogarea OUG 7 și demisia lui Tudorel Toader au avut loc și la Cluj-Napoca (peste 1.000 de persoane), Sibiu (peste 1.500), Constanța, Timișoara, Iași, Brașov și în alte orașe din țară.