Radio România Internațional

Tag: legislatie europeana

  • Drepturile angajaților tineri în UE

    Drepturile angajaților tineri în UE

    Toţi lucrătorii din UE beneficiază de o serie de drepturi minime în următoarele domenii:

    -sănătatea şi securitatea în muncă: drepturi şi obligaţii generale, mediul şi echipamentele de lucru, riscurile specifice şi lucrătorii vulnerabili

    -egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi: drepturi privind egalitatea de tratament la locul de muncă, sarcina, concediul de maternitate, concediul pentru creşterea copilului

    -protecţia împotriva discriminării pe criterii de sex, rasă, religie, vârstă, dizabilităţi şi orientare sexuală

    -dreptul muncii: contracte cu timp parţial, contracte pe perioadă determinată, drepturi privind timpul de lucru, protecţia tinerilor la locul de muncă, informarea şi consultarea lucrătorilor.

    Statele membre trebuie să se asigure că dispoziţiile lor protejează aceste drepturi stabilite de legislaţia europeană a muncii (directive). Cu toate acestea angajatorii din statele membre UE, pun condiții greu de imaginat angajaților tineri, care ajung la epuizare sau chiar moarte.

    Asupra acestui aspect, europarlamentarul Nicu Ștefănuță, a tras un semnal de alarmă în plenul Parlamentului European și a cerut respect din partea angajatorilor pentru angajații tineri.

     “Ai 24h să devii mai productivă sau îți dai demisia? Acesta este nivelul de presiune la care sunt supuși tinerii din România, așa cum arată un caz recent. Cu toate acestea, pentru ce? Bonusuri pentru șefi? Burnout, epuizare și chiar uneori, moarte pentru angajați? Iar aceste cazuri nu sunt izolate, nevoile angajaților sunt ignorate.

    Așa ne dorim să își înceapă ei carierele? Tineri cu ore suplimentare neplătite, concedieri abuzive, întârzieri salariale și stagii ne-plătite. Așa-i văd statul și angajatorii ca pe niște piese ce pot fi ușor înlocuite, aruncate, ignorate.

    De ce aveți curajul să-i numim leneși sau ignoranți pe tinerii care nu mai acceptă așa ceva? Ei caută un loc sigur care să-i respecte și nu îl găsesc. Angajații nu sunt doar niște active în companie, ei sunt în primul rând oameni. ”

  • Comisia Europeană propune o Alianță Globală de combatere a traficului de migranți

    Comisia Europeană propune o Alianță Globală de combatere a traficului de migranți

    Suntem aici pentru că am auzit cu toții poveștile lor. Pe cele ale supraviețuitorilor. Ale unor tineri ascunși în spatele unor camioane, călătorind prin deșert fără mâncare sau aer, doar cu puțină apă murdară. Ale unor tinere abuzate fără încetare de-a lungul drumului, a afirmat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la conferința internațională dedicată combaterii migrației ilegale, la care au luat parte reprezentanți ai statelor membre, oficiali din țări partenere ale Uniunii și lideri ai unor organizații internaționale.

    Am auzit și poveștile traficanților care s-au îmbogățit pe seama victimelor. Și sunt atât de multe alte povești pe care nu le vom ști niciodată, pentru că sunt ale unor oameni care au sfârșit tragic în nisipul din deșert sau în adâncul mării, a mai spus Ursula von der Leyen. Iar statisticile oficiale arată că rețelele de trafic de migranți obțin venituri substanțiale din activitățile lor infracționale, care pot ajunge și la 6 miliarde de euro pe an la nivel mondial. În plus, arată o analiză a Comisiei Europene, modul de operare al contrabandiștilor se schimbă rapid, adaptându-se la circumstanțe și la reacțiile autorităților.

    Traficanții exploatează suferința oamenilor. Și sunt o amenințare majoră la adresa securității, mai crede Ursula von der Leyen.

    La conferința internațională de la Bruxelles, ea a anunțat că în plan comunitar vrea o modernizare a cadrului legislativ, prin stabilirea unor norme minime de prevenire și combatere a intrării, tranzitului și șederii neautorizate în Uniune.

    În fapt, Ursula von der Leyen vrea o înăsprire a actualelor norme astfel încât urmărirea penală a rețelelor de criminalitate organizată să devină mult mai eficientă. Instigarea publică la intrarea în Uniune fără autorizație va deveni o infracțiune, potrivit propunerilor făcute șefa executivului comunitar.

    Vor exista de asemenea sancțiuni comune în statele membre în acord cu gravitatea faptelor. Cazurile de infracțiuni care duc la moartea uneia sau mai multor persoane vor fi pedepsite cu cel puțin 15 ani de închisoare, în creștere de la cei 8 ani, prevăzuți în actuala legislație.

    Propunerile făcute de Ursula von der Leyen în numele Comisiei Europene vor ajunge pe masa legislativului comunitar și vor fi negociate cu statele membre.


  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine



  • Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Revizuirea legislaţiei privind calitatea vieţii animalelor

    Parlamentul European a cerut Comisiei Europene să se asigure că legislația
    existentă privind calitatea vieții animalelor este respectată și să actualizeze
    normele, acolo unde este necesar, pentru a le adapta mai bine la cerințele
    societății și a rezultatelor cercetării
    în acest domeniu, extinzând, în același timp, domeniul de aplicare și
    flexibilitatea acestor norme pentru a se adapta la cele mai recente evoluții
    științifice și tehnologice și la obiectivele Pactului verde. Comisia Europeană
    va revizui această legislaţie până în 2023. Investițiile în îmbunătățirea
    calității vieții animalelor duc la creșterea costurilor de producție şi de
    aceea Parlamentul European consideră că este necesar să se aibă în vedere
    acordarea de ajutoare publice suplimentare, inclusiv prin utilizarea de fonduri
    din afara bugetului Politicii Agricole Comune.

    Despre acest subiect a vorbit
    subiect a vorbit în Parlamentul European, Dacian Cioloş, eurodeputat:


    Calitatea vieții și sănătatea animalelor este un subiect tot mai sus
    pe agenda publică în Europa și, din acest motiv, revizuirea legislației pentru
    a completa lacunele, dar și a integra progresele științifice este un lucru
    firesc, însă trei lucruri aș vrea să subliniez. În primul rând, avem nevoie de
    o mai bună armonizare a aplicării acestei legislații la nivel european între
    statele membre. În al doilea rând, pentru ca aceste norme să fie efective pe
    termen mediu și lung, fermierii trebuie susținuți financiar și aici mă aștept
    să văd o implicare a Comisiei în felul în care statele membre pun în aplicare
    planurile naționale strategice pentru a-și și susține financiar fermierii. Și,
    un al treilea lucru la fel de important: aceste norme vor fi efective doar dacă
    reușim împreună să convingem și partenerii noștri comerciali să le aplice și
    pentru asta, în negocierea acordurilor comerciale, dar și în relația cu
    Organizația Mondială a Comerțului, trebuie să avem în vedere aceste lucruri
    pentru că altfel rămân doar pe hârtie în Europa.


    Rezoluția Parlamentului European
    referitoare la raportul de punere în aplicare privind calitatea vieții
    animalelor subliniază necesitatea de a îmbunătăți bunul tratament al animalelor
    și sănătatea animalelor în sectorul creșterii animalelor, ca parte a abordării
    de tip O singură sănătate şi invită
    Comisia Europeană să dezvolte și abordarea de tip O singură bunăstare în
    cadrul revizuirii legislației privind bunul tratament al animalelor.



  • UE lucrează la transformarea conectorului USB tip-C în standardul comun de încărcare

    UE lucrează la transformarea conectorului USB tip-C în standardul comun de încărcare

    Parlamentul European face eforturi pentru adoptarea unui încărcător comun pentru electronice mici de mai bine de 10 ani. În luna septembrie a anului trecut și executivul european a prezentat o propunere privind acest subiect. Un încărcător comun ar reduce deșeurile provenite de la electrocasnicele mici și ar ușura totodată și viața consumatorilor, care nu ar mai avea acasă sau la birou numeroase încărcătoare.

    Încărcător diferit pentru telefon, tabletă, caști, laptop, dar și pentru alte dispozitive mici. Toate acestea produc tone de deșeuri electronice inutile și ne ocupă spațiul de acasă și de la locul de muncă. Pentru a-și realiza obiectivele de mediu și pentru a scadea costurile, Uniunea Europeană dorește introducerea unui încărcător universal, iar la începutul acestei luni, Parlamentul European a dat undă verde începerii negocierilor cu țarile europene cu privire la propunerea executivului comunitar. Aceasta prevede introducerea unui încărcător unic pentru telefoanele mobile și alte dispozitive electronice mici, iar parlamentarii europeni au propus să fie incluse mai multe dispozitive.

    Eurodeputatul Alex Agius Saliba este raportorul proiectului: Propunerea este să avem un încărcător comun nu doar pentru telefoanele mobile, ci și pentru dispozitivele electronice de dimensiuni mici și medii, deci și pentru camerele digitale, căști, tablete și altele. Consumatorii vor putea alege să își cumpere un produs nou fără încărcător și fără a fi penalizați pentru acest lucru. În același timp, acest proiect va aduce beneficii și pentru mediu. Generăm între 11 și 13 mii de tone de deșeuri electronice în fiecare an.

    Datele Comisiei Europene arată că în anul 2020, în Europa au fost vândute aproximativ 420 de milioane de telefoane mobile și alte dispozitive electronice portabile. 38 la sută dintre consumatori declară că s-au confruntat cel puțin o dată cu probleme legate de încărcarea telefonului mobil deoarece încărcătoarele disponibile erau incompatibile. Așadar, la începutul acestei luni au început negocierile cu țările din spațiul comunitar cu privire la textul final al legislației în legătură cu introducerea unui încărcător unic. Potrivit Comisiei Europene, o perioadă de tranziție de 24 de luni de la data adoptării deciziei va oferi industriei suficient timp pentru a se adapta înainte de intrarea în vigoare a legii.


  • Interviu cu Cosmin Boiangiu, Directorul Executiv al Autorității Europene a Muncii

    Interviu cu Cosmin Boiangiu, Directorul Executiv al Autorității Europene a Muncii

    Pandemia cu noul coronavirus a redus mobilitatea forței
    de muncă în interiorul Uniunii Europene, iar efectele economice ale crizei
    sanitare, precum creșterea șomajului, pot duce la creșterea și diversificarea
    tipurilor de muncă nedeclarată, atrage atenția Cosmin Boiangiu (Directorul Executiv
    al Autorității Europene a Muncii) într-un interviu realizat de Eliza Vaș pentru
    numărul din martie 2021 al Newsletterului Institutului European din
    România. Pentru rezolvarea acestei probleme, Platforma europeană de
    combatere a muncii nedeclarate propune soluții integrate și cuprinzătoare.
    Pentru perioada 2022-2024, Autoritatea își va concentra activitatea pe trei
    piloni fundamentali: sporirea și sprijinirea respectării legislației UE,
    consolidarea și asigurarea cooperării și facilitarea accesului la informații și
    servicii.


    Interviul complet este disponibil aici


    (Ionuț Mircea Marcu, expert Institutul European
    din România)

  • Model European Union – probleme de interes european, în dezbaterea studenților de la Iași

    Model European Union – probleme de interes european, în dezbaterea studenților de la Iași

    Importante, proiectele cu finanțare europeană, indiferent de domeniile vizate. Dincolo de acestea, însă, benefice sunt și inițiativele ce aduc în față modul în care funcționează instituțiile europene, care, prin deciziile luate, influențează viața cetățenilor din Uniunea europeană. Un astfel de exercițiu urmează să se desfășoare cu ajutorul studenților, la Iași. La rubrica Euranet Plus de astăzi, repere ale evenimentului avem de la Bianca Lazăr, director al Departamentului Proiecte al Asociației Studenților de la Drept de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

    În acest eveniment, Model European Union, se adună tineri între 18 și 30 de ani pentru a dezbate probleme care sunt la nivel european. Aceștia simulează rolurile de parlamentari sau comisari europeni și aduc modificări unor adevărate directive și regulamente pe care anumite persoane numite comisari le aduc în fața lor pentru a fi dezbătute.

    Mai exact, cum se va desfășura evenimentul de la Iași prevăzut în perioada 1 – 4 aprilie?

    Se vor face două camere pe platforma ZOOM, evenimentul este online, iar participanții vor fi împărțiți în Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene. Aceștia vor avea simultan o directivă și un regulament de dezbătut. Prima dată se va dezbate într-o cameră, iar apoi, se va schimba și se va dezbate în cealaltă cameră. Practic, aceștia vor trebui să aducă argumente, în funcție de țara sau de partidul din care fac parte, pentru a modifica acel regulament, pentru a-i aduce anumite schimbări și pentru a-l îmbunătăți în funcție de dorința lor – ori a țării ori a partidului respectiv.

    De ce e important să știm cum funcționează instituțiile europene și ce decizii iau?

    Este destul de important să știm cum funcționează ele deoarece noi trăim în aceste locuri și, în viitor, poate unii dintre noi vor fi la conducere și este nevoie să cunoască cum funcționează legislația europeană.

    Nu este prima ediție a evenimentului.

    Este a cincea ediție. Prima ediție a a vut loc în anul 2017, la inițiativa unor studenți de la Drept și, din 2017 până în prezent, noi tot dezvoltăm această idee.


  • Verificarea dezinformării ecologice online

    Verificarea dezinformării ecologice online

    Comisia Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor
    au publicat rezultatele unei
    verificări minuţioase a site-urilor web. Scopul acestei verificări a fost
    identificarea încălcărilor legislaţiei Uniunii Europene în materie de protecţie
    a consumatorilor. În cadrul acestei verificări s-a analizat folosirea
    mențiunii ecologic în diverse sectoare de activitate. Comisia a constatat că
    există o dezinformare ecologică pe site-urile online şi că, de foarte multe ori
    folosirea menţiunii ecologic nu este întemeiată pe dovezi.



    Cu: Ștefan Turcu,
    şeful Biroului de Presă al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi Paul
    Anghel, director general Autoritatea pentru Protecţia Consumatorilor.


  • Legislaţia UE în materie de protecţie a consumatorilor pe pieţele online

    Legislaţia UE în materie de protecţie a consumatorilor pe pieţele online

    Multe companii
    dezinformează prin folosirea mențiunii ecologic – este concluzia unui raport publicat recent de Comisia
    Europeană și autoritățile naționale de protecție a consumatorilor, în urma
    verificării minuțioase a site-urilor web. Scopul acestor verificări este chiar acela
    de a identifica
    eventuale încălcări ale legislației UE în materie de protecție a consumatorilor.
    Acum s-a analizat în special folosirea mențiunii ecologic
    în diverse sectoare de activitate, precum confecțiile, produsele cosmetice și
    echipamentele de uz casnic. Rezultatele arată că în 42% din cazuri,
    afirmațiile în acest sens au fost exagerate, false sau înșelătoare, acestea
    putând fi calificate drept practici comerciale neloiale în temeiul normelor UE.


    Despre aceste rezultate și despre inițiativele de îmbunătățire a legislației
    comunitare în materie de protecție a consumatorilor pe piețele online am
    discutat cu eurodeputatul Maria Grapini, vicepreședintă a Comisiei pentru
    piaţă internă şi protecţia consumatorului din Parlamentul European:

    Comisia a venit
    cu o propunere de norme noi pentru platformele digitale și din motivul de
    creştere a siguranţei produselor pentru consumatori, dar şi din punct de vedere
    al unei competiţii loiale şi corecte în piaţă. Sigur că noi am reglementat şi
    platformele online legate de conţinutul care se pune pe platforme, dar acesta
    este un alt act legislativ, avem două regulamente distincte: unul pentru o
    piaţă unică mai sustenabilă – şi aici să avem şi serviciile digitale mai bine
    reglementate – şi celălalt regulament este legat de siguranţă, de verificarea
    conţinutului, conținutul cu tentă teroristă, cu informaţii false, şamd.


    Acum
    vrem să clarificăm, să avem un registru european unde să explicăm cuvântul
    ecologic, pentru că s-a abuzat să zic aşa de acest cuvânt pe produse şi până la
    urmă este un marketing înşelător pentru consumator. Şi de aceea vrem norme specifice
    şi propunerea este să avem un registru la nivel de piaţă internă, la nivelul
    UE, unde scriem foarte clar ce înseamnă ecologic – unde putem pune produs
    ecologic, care sunt produsele ecologice, care sunt condiţiile pe care trebuie
    să le îndeplinească un produs ecologic, tocmai pentru a nu face un marketing
    înşelător.


    Mă bucură e că în propunerea de acte legislative, de regulament, la
    cele două despre care am făcut vorbire, există mult mai bine explicitată
    responsabilitatea fiecărei părţi, a platformelor mari, a celor care distribuie,
    a furnizorului, a intermediarului. Chiar eu am insistat să aibă
    responsabilitate şi intermediarul, pentru că eu consumator pot să iau de la un
    intermediar produsul şi practic intermediarul are obligaţia de a eticheta, de a
    scrie corect, e treaba lui relaţia cu furnizorul, dar primul în faţa
    consumatorului este intermediarul. Şi atunci s-au făcut, să zic aşa,
    responsabilităţi partajate, a intrat într-o anumită răspundere şi intermediarul
    care distribuie online fie conţinutul de pe o platformă, fie chiar vânzarea
    online.


  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    Unde vă puteţi adresa în cazul în care drepturile dvs., de lucrător român cu forme legale în străinătate, nu sunt respectate, inclusiv în cazul traficului de persoane, supuse exploatării prin muncă.

    Interviu cu Ciprian Ghiţuleasa, purtător de cuvânt al Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane.


  • Procesele colective posibile în curând în UE

    Procesele colective posibile în curând în UE

    Ideea unor astfel de acțiuni colective în instanță aparține Comisiei Europene și a fost făcută publică în aprilie 2018 în urma unei analize care a arătat că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat.

    Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen. Compania a fost acuzată în 2015 că a falsificat testele de poluare pentru motoarele pe motorină.

    În prezent, 18 dintre cele 27 de state membre ale Uniunii permit astfel de acțiuni în instanță. Procedurile diferă însă de la o țară la alta, sunt costisitoare și de lungă durată. Organizația Europeană a Asociațiilor de Consumatori, o fundație cu sediul la Bruxelles, spune chiar că în doar șase țări, Franța, Spania, Portugalia, Italia, Belgia și Suedia, mecanismele prin care poate fi pornit un astfel de proces funcționează corect, în timp ce în alte 11 prevederile sunt ori prea vagi, ori prea curând introduse pentru a putea evalua corect eficiența lor.

    Noile reguli, aprobate de legislativul comunitar, permit începerea unor procese în aceleași condiții în toate statele membre pentru a cere despăgubiri împotriva unor companii din sectoare precum protecţia datelor, servicii financiare, energie, telecomunicaţii, mediu sau sănătate. Și nu în ultimul rând din domeniul călătoriilor şi turismului.
    Ar putea fi interesați de noile prevederi, spune eurodeputatul francez, Geoffroy Didier, toți cei care și-au făcut rezervări, dar care nu au mai putut pleca în vacanță din cauza restricțiilor impuse de criza sanitară și care nu au primit despăgubirile cuvenite.

    Spre deosebire de modelul practicat în Statele Unite, procesele colective europene nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură , ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente.

    Am găsit un echilibru între o mai bună protecţie a consumatorilor şi asigurarea securităţii juridice de care au nevoie întreprinderile, crede același Geoffroy Didier, raportor pe această temă al Parlamentului european.

    Directiva intră în vigoare la 20 de zile de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Statele membre vor dispune apoi de doi ani pentru a transpune noile prevederi în legislaţia naţională şi de şase luni suplimentare pentru a le aplica. Noile norme nu pot fi invocate retroactiv, ceea ce înseamnă că vor fi de folos doar în acţiunile începute în instanță la sau după data aplicării lor.


  • Legislație europeană de tip Magnitsky

    Legislație europeană de tip Magnitsky

    Europa trebuie să sancționeze
    încălcarea drepturilor omului, iar pentru aceasta este necesar ca statele
    membre ale Uniunii Europene să introducă procedura de vot a majorității
    calificate, în vederea adoptării unei
    legi europeane de tip Magnitsky, a spus Președinta Comisiei Europene.


    Legea
    Magnitsky este o lege bipartizană aprobată de Congresul SUA în 2012, purtând
    numele contabilului fiscal rus Serghei Magnitski ucis într-o închisoare din
    Moscova. Legea Magnitsky vizează sancționarea oficialilor ruși responsabili de
    moartea lui Magnitski, fiind extinsă ulterior la sancționarea încălcării
    drepturilor omului la nivel global.


    Am vorbit cu Ramona Strugariu,
    europarlamentar USR PLUS, membră a grupului Renew Europe, despre propunerea Comisiei
    Europene de a adopta un regulament european de tip Magnitsky:

    Da, într-adevăr vom avea legislație
    europeană de tip Magnitsky, aplicabilă uniform în toate statele membre , iar
    asta înseamnă pentru UE un pas important în vederea combaterii încălcării
    drepturilor omului și a abuzurilor la nivel mondial. O să pun totul în context
    istoric, pentru că noi discutăm de ceva vreme despre această propunere legislativă.

    Pe 19 octombrie, Comisia a anunțat o propunere comună, pentru că ea este făcută
    împreună cu Serviciul de Acțiune Externă al UE, o propunere de regulament a Consiliului
    pentru sancțiuni împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului. De fapt,
    acest pas legislativ concretizează anunțul unei legislatii de tip Magnitsky, pe
    care l-a făcut președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timpul
    discursului ei privind starea Uniunii din septembrie 2020. A fost un anunț foarte
    călduros salutat atât de societatea civilă, cât și de Parlamentul European și de
    multe dintre statele membre.

    Am constatat că avem dificultăți foarte serioase
    să ajungem la un consens în cadrul Consiliului în ceea ce privește impunerea sancțiunilor
    pentru Belarus, Rusia sau Turcia. Este cunoscut cazul lui Alexei Navalnîi, care
    a stârnit atât de multe emoții și reacții la nivelul UE, și era evident că un
    astfel de regim orizontal de sancțiuni este foarte necesar. Chiar țin să
    precizez că respectivul caz al lui Alexei Navalnîi a avut un rol important,
    precipitând această muncă legislativă la nivelul UE.

    De fapt, în decembrie anul
    trecut , miniștrii de externe ai UE au fost de acord să instituie un astfel de
    regim de tip Magnitsky pentru a-i penaliza pe cei care încalcă drepturile
    omului. Aș vrea să precizez că la nivelul grupului Renew Europe, în discuțiile
    referitoare la abordarea acestei legislație de tip Magnitsky, am stabilit că este
    foarte important ca titlul actului chiar să cuprindă referințe la Magnitsky.
    Este un aspect important pentru că ar fi de fapt o recunoaștere a eforturilor
    lui Serghei Magnitsky care și-a sacrificat viața pentru a lupta împotriva fraudei
    , a organizațiilor criminale și a funcționarilor corupți. În același timp, și
    rolul societății civile este foarte important pentru noi, urmează să vedem în
    ce fel va fi ea implicată în formularea acestor sancțiuni.


  • UE – reguli obligatorii pentru salariul minim

    UE – reguli obligatorii pentru salariul minim

    Salariul minim diferă de la un stat membru al Uniunii la altul. În Bulgaria, de exemplu, este de 312 de euro pe lună, în timp ce în Luxemburg ajunge la 2142 de euro. Nu este același cost al vieții în cele două țări, ținem cont și de acest lucru, dar tot rezultă o diferență mare între remunerații.


    Sunt date și calcule făcute publice de Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei Europene, la prezentarea propunerii de directivă privind salariul minim adecvat în întreaga Uniune. Și tot el a ținut să adauge:Inițiativa nu își propune să aducă salariul minim la același nivel în toate țările. Vrea însă să le ofere lucrătorilor protecție și certitudinea unei retribuții minime capabile să le asigure un trai decent oriunde ar munci.


    Așadar, Comisia Europeană nu își propune să stabilească un singur salariu minim, valabil în întreaga Uniune. Nici nu ar putea face acest lucru pentru că reglementarea nu ține de competența sa, ci de a fiecărui stat membru în parte. În momentul de față, această retribuție este stabilită prin lege în 21 de țări membre, printre care și România, și este rezultatul unor negocieri colective dintre angajatori şi sindicate în celelalte șase state, adică în Danemarca, Italia, Cipru, Austria, Finlanda și Suedia.

    Comisia vrea în schimb un cadru juridic comun în ideea de a reduce diferențele și criterii clare de stabilire a salariului minim în funcție de productivitate și competitivitate. Mai vrea totodată actualizări periodice, astfel încât toți salariații să poată beneficia de un trai decent. Nu în ultimul rând, executivul comunitar încurajează negocierile colective, prin implicarea efectivă a partenerilor sociali, și cere statelor membre să îi prezinte în fiecare an informații cu privire la mecanismele de stabilire a salariilor.

    De la criza financiară, începută în anul 2008, am aflat că cei mai afectați de probleme sunt cei care câștigă puțin. Tot ei sunt cei care au beneficiat cel mai puțin de pe urma redresării economice. Acum, în plină pandemie, este nevoie de această inițiativă atât din punct de vedere economic, cât și politic. Din nou cel mai mult de pierdut au cei cu salarii mici. Dacă nu luăm măsuri, pandemia va adânci inegalitățile, atrage atenția același Valdis Dombrovskis, în portofoliul căruia intră economia în serviciul cetățenilor.

    Propunerea de directivă trebuie negociată acum cu Parlamentul european și cu miniștrii de resort din statele membre. După ce noile reguli vor fi adoptate, țările au la dispoziție doi ani pentru a le transpune în legislația națională.


  • Apel UE la o reglementare strictă a platformelor online

    Apel UE la o reglementare strictă a platformelor online

    Parlamentul European solicită norme adaptate exigenţelor viitoare privind serviciile digitale, inclusiv platformele şi pieţele online, şi un mecanism obligatoriu pentru a combate conţinutul ilegal online. Eurodeputaţii au votat două rapoarte de iniţiativă legislativă separate, în care cer Comisiei Europene să abordeze şi să combată deficienţele actuale din mediul online prin pachetul său de măsuri legate de Actul legislativ privind serviciile digitale – se arată într-un comunicat al Parlamentului European.

    Legislativul solicită să se facă o diferenţă clară între conţinutul ilegal şi conţinutul dăunător – regimul de răspundere juridică ar trebui să se aplice conţinutului ilegal numai conform prevederilor din legislaţia europeană sau naţională. Conţinutul dăunător, discursul de incitare la ură şi dezinformarea ar trebui combătute prin obligaţii mai stricte în materie de transparenţă – susţin eurodeputaţii. Totodată, cetăţenii trebuie sprijiniţi să dobândească şi cunoştinţe în domeniul mass-media şi în cel digital în ce priveşte diseminarea acestui tip de conţinut.

    Principiul conform căruia ceea ce este ilegal offline este ilegal şi online, precum şi protecţia consumatorilor şi a utilizatorilor ar trebui să devină principiile directoare ale viitorului act legislativ privind serviciile digitale, mai cere Parlamentul European. Platformele şi serviciile de intermediere online vor trebui să identifice şi să îndepărteze mai repede şi mai bine afirmaţiile false şi comercianţii necinstiţi, de exemplu pe cei care vând online echipamente medicale false sau produse periculoase, aşa cum s-a întâmplat în timpul pandemiei de COVID-19.

    Eurodeputaţii mai solicită să se introducă un nou principiu cunoaşte-ţi clientul. Potrivit acestuia, platformele trebuie să verifice şi să oprească activitatea companiilor frauduloase care îşi folosesc serviciile pentru a-şi vinde produsele şi conţinutul ilegal sau nesigur. Trebuie, de asemenea, propuse norme specifice pentru a împiedica, şi nu doar a corecta, disfuncţionalităţile pieţei cauzate de marile platforme. Astfel, se vor deschide pieţele şi pentru nou-veniţi, inclusiv pentru IMM-uri şi companiile nou-înfiinţate.


  • Un nou plan de acțiune pentru a sprijini mai puternic autoritățile vamale din UE

    Un nou plan de acțiune pentru a sprijini mai puternic autoritățile vamale din UE

    Comisia își dorește ca, în următorii 4 ani, vămile să fie mai funcționale, mai inovatoare și mai eficiente, în condițiile în care acestea joacă un rol-cheie în protejarea securității cetățenilor UE dar și în angrenajul economic european, care este strâns legat de libera circulație a mărfurilor în interior. O bună gestionare a vămilor este cu atât mai importantă acum, când Uniunea Europeană pregătește relansarea din criza economică generată de pandemia de Covid-19. Comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni:

    Europa trebuie să devină mai robustă în sferele socială, economică, geo-politică, ecologică și digitală. Ca piatră de temelie a pieței comune, vămile vor fi în centrul răspunsului la aceste provocări. Uniunea noastră vamală formează un singur teritoriu – în ceea ce privește activitățile specifice vămilor – unde este aplicat un set comun de reguli. Este un activ pe care nu ne putem permite să îl neglijăm sau să îl trecem cu vederea. Chiar dacă acest mecanism funcționează pe fundal, ceea ce face el este extrem de important și tot mai complex. De aceea venim cu acest plan de acțiune. Într-adevăr, menținerea și accelerarea comerțului liber ne va ajuta să sprijinim revenirea economiei din actuala criză și, în același timp, va contribui la creșterea viitoare.


    Potrivit unui comunicat al Comisiei, planul de acțiune vizează gestionarea riscurilor și a comerțului electronic, promovarea respectării legislației și măsuri care să asigure funcționarea autorităților vamale ca o entitate unică.

    Astfel, gestionarea datelor implică o supraveghere bazată pe riscuri a lanțurilor de aprovizionare printr-un nou centru de analiză și schimbul de date vamale astfel încât să poată fi identificate mai ușor punctele vulnerabile de acces în piața comună.

    Gestionarea comerțului electronică vizează o mai strictă reglementare a celor care prestează activități în domeniu, astfel încât să fie reduse fraudele fiscale și ocolirea taxelor vamale.

    În ceea ce privește obiectivul promovării legislației, se are în vedere o colaborare mai intensă în ceea ce privește prelucrarea, partajarea și schimbul de informații între autoritățile vamale, dar și înființarea unui Ghișeu unic care le va permite companiilor să își finalizeze formalitățile vamale.

    În sfârșit, planul de acțiune prevede ca, în vederea funcționării ca o entitate unică, să se achiziționeze din fonduri europene echipamente vamale fiabile și moderne, dar și pregătirea întregului sistem vamal european pentru crize viitoare și noi modele de afaceri.