Radio România Internațional

Tag: Liga Studentilor Romani din Strainatate

  • Jurnal românesc – 31.07.2020

    Jurnal românesc – 31.07.2020

    Cetăţenii români care sosesc din România în Bulgaria nu trebuie să mai prezinte declaraţia pe proprie răspundere prin care confirmau că au luat cunoştinţă şi îşi asumă riscurile privind îmbolnăvirea cu SARS-CoV2 şi se obligau să respecte măsurile sanitare impuse de autorităţile de la Sofia, transmite Ministerul român de Externe. Decizia, intrată în vigoare la 28 iulie, prin ordinul ministrului bulgar al Sănătăţii, reprezintă eliminarea de facto a condiţiilor speciale şi a măsurilor obligatorii care guvernau regimul de intrare şi tranzit pe teritoriul Bulgariei pentru persoanele care sosesc din România. Bucureştiul reaminteşte că românii pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Sofia +359 2973 35 10 şi la numărul de urgenţă al misiunii diplomatice +359 879 440 758. MAE recomandă, totodată, consultarea paginilor de internet mae.ro şi sofia.mae.ro.

    Cetăţenii români nu se vor mai putea deplasa în scop turistic în Danemarca, începând cu 1 august, după ce autorităţile daneze au inclus ţara noastră pe lista statelor închise, alături de Bulgaria, Luxemburg şi Portugalia. Conaţionalii vor putea intra pe teritoriul Regatului doar în baza unui motiv întemeiat, transmite Ministerul român de Externe. Informaţii privind lista de motive întemeiate se găsesc pe site-ul Ambasadei României în Danemarca, copenhaga.mae.ro. Bucureştiul precizează că românilor care fac dovada unui astfel de motiv întemeiat le va fi permis accesul fără prezentarea unui test COVID-19 negativ. În cazul în care aceştia prezintă simptome clare de infecţie, autorităţile daneze le pot refuza intrarea. De asemenea, românilor cu drept de şedere în Danemarca li se recomandă ferm o perioadă de carantină de 14 zile la întoarcerea din România. Informaţii suplimentare cu privire la noile măsuri sunt disponibile, în limba engleză, pe site-ul poliţiei daneze politi.dk/en la secţiunea Coronavirus in Denmark and border crossing. Românii care se confruntă cu o situaţie de urgenţă pot apela linia specială a Ambasadei ţării noastre la Copenhaga 0045 27 355 537.

    151 de români, care lucrează la o fermă din regiunea germană Dingolfing-Landau, au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. Potrivit informaţiilor furnizate de autorităţile germane, o parte dintre aceştia prezintă simptome uşoare ale bolii, însă cei mai mulţi sunt asimptomatici. Ferma, unde muncesc aproximativ 480 de persoane, majoritatea români, a fost plasată în carantină încă din 26 iulie. Toţi lucrătorii confirmaţi cu COVID-19 beneficiază de monitorizare medicală constantă.

    De asemenea, pe perioada carantinei, toate costurile legate de cazare şi hrană, plata drepturilor salariale, precum şi acordarea unei indemnizaţii ca despăgubire sunt suportate de către compania angajatoare şi autorităţile germane. Consulatul General al României la Munchen menţionează că românii ale căror teste au ieşit negative au fost retestaţi şi, în funcţie de rezultate, va fi analizată posibilitatea reluării activităţii. MAE reaminteşte că românii aflaţi în zonă pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului la Munchen 0049 089 553 307, 0049 089 981 061 43 şi la numărul de urgenţă 0049 160 208 77 89.

    Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Ministerul de Externe au încheiat un protocol de colaborare în vederea promovării în străinătate a imaginii României şi susţinerii intereselor comunităţilor de studenţi români din afara graniţelor. Documentul, semnat de ministrul Bogdan Aurescu şi de preşedintele LSRS, Robert Stredie, actualizează cadrul formal de colaborare iniţiat în 2015 şi prevede facilitarea contactelor cu organizaţii, instituţii şi specialişti din străinătate, efectuarea de stagii de practică în cadrul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României, organizarea de activităţi de diplomaţie publică de interes pentru studenţii români din străinătate, identificarea celor mai eficiente metode de valorificare a expertizei şi potenţialului acestora şi promovarea imaginii României.

    Şeful diplomaţiei române a subliniat caracterul esenţial al contribuţiei tinerilor români la promovarea priorităţilor de politică externă şi la dezvoltarea societăţii româneşti. La rândul său, liderul Ligii a arătat că semnarea noului protocol semnifică o revalidare a misiunii organizaţiei şi a mulţumit MAE pentru sprijinul oferit pe durata crizei sanitare, în special pentru asistenţa consulară şi eforturile de repatriere a studenţilor. Lansată oficial la 8 ianuarie 2009, Liga Studenţilor Români din Străinătate este o organizaţie neguvernamentală şi apolitică cu peste 13.000 de membri în mai bine de 50 de ţări. Obiectivele LSRS sunt apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor academice, profesionale, sociale, civice şi culturale ale membrilor săi, precum şi sprijinirea contribuţiei acestora la dezvoltarea României.

  • Ana Scripcariu-Ochiai din Japonia

    Ana Scripcariu-Ochiai din Japonia

    Ana Scripcariu-Ochiai din Japonia, doctorandă la Universitatea de Arte din Tokio, premiată la Gala Ligii Studenţilor Români din Străinătate din 2020, la categoria Arte, care intenţioneză să urmeze în viitor un stagiu de cercetare în România.


  • Andrada Ionescu, absolventă a unui masterat în marketing în Marea Britanie, revenită în România

    Andrada Ionescu, absolventă a unui masterat în marketing în Marea Britanie, revenită în România

    Andrada Ionescu, absolventă a unui masterat în marketing în Marea Britanie, revenită în România, vicepreședinte a Departamentului de Comunicare al Ligii Studenților Români din Străinătate.


  • Studenţi români în străinătate

    Studenţi români în străinătate

    Tinerii din România sunt tot mai
    interesaţi să studieze în străinătate. Dacă în anul 2000 învățau în
    universitățile din afara țării 12.500 de studenți români, anul trecut
    erau aproximativ 37.000 de tineri care studiau în
    străinătate, conform datelor furnizate de UNESCO. Cele mai căutate universităţi
    sunt cele din Marea Britanie unde taxele pot fi acoperite de studenţi prin
    împrumuturi de la stat, care se restituie după finalizarea studiilor, după
    angajare. În Marea Britanie se află aproape un sfert din totalul studenţilor
    români în străinătate. Dacă în 2016 erau cam 10.000 de români, acum
    sunt aproximativ 15.000.


    Următoarele destinații preferate de
    tinerii români sunt Italia, Franța, Danemarca și Olanda, țări cu comunități
    importante de români, cu limbi asemănătoare sau cu sisteme educaționale foarte
    bune și ușor accesibile pentru tinerii din România. În Olanda, taxele de studii sunt foarte mici, iar
    în Danemarca educația este chiar gratuită. Pe lângă accesibilitate în
    ceea ce priveşte plata studiilor, universităţile din străinătate reuşesc să
    atragă tinerii din România şi prin faptul ca au o gamă variată de programe
    de studiu care pun accent pe latura practică, dar care oferă studenţilor burse
    şi alte facilităţi. Mulţi tineri intră în programe de internship, iar apoi au
    ocazia să îşi găsească un loc de muncă în cadrul companiilor. Pe de altă parte,
    studiile arata că, până în 2030, inteligenţa artificială şi computerele
    vor înlocui oamenii în multe meserii. Tinerii ştiu asta şi se orientează către
    acele universităţi care îi vor pregăti pentru meseriile viitorului. Este
    si cazul lui Robert care a plecat în Olanda pentru studii în domeniul
    calculatoarelor:


    Întotdeauna m-a interesat domeniul roboticii
    şi al inteligenţei artificiale. E ceva nou şi de viitor. Am aflat că în Olanda
    pot studia aşa ceva, mai precis la
    Universitatea Groningen. Este o universitate de cercetare care şi-a
    dezvoltat programe educaţionale cu accent pe inovație și calitate. Am multe ore de practică… Nu ştiu dacă
    o să revin în ţară după terminarea studiilor.



    Matei a fost olimpic la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu din
    Capitală şi studiază de 4 ani în Marea Britanie. L-am întrebat de ce a ales drumul străinătăţii: Motivul
    pentru care am ales să studiez în străinătate a fost pentru că voiam să
    încerc ceva nou. Oricum îmi doream să călătoresc şi am zis că plecând în Anglia
    la studii le pot îmbina pe cele două.. În plus, în Anglia este acest curs de
    criminologie-psihologie pe care nu-l găseşti în România. Sunt şi multe diferenţe între sistemul de învăţământ
    românesc şi cel britanic. În Anglia găseşti o varietate mult mai mare de
    cursuri, iar relaţia dintre profesor şi student este mult mai relaxată… ceea ce
    scade puţin din tensiunea dintre profesor şi elev. Pe lângă asta, pot spune că avem
    mult mai puţine ore de curs. Anul acesta am 7 ore de curs pe saptămână, iar în
    restul timpului studiez individual, ceea ce mi se pare grozav… Aici oamenii
    sunt foarte deschişi la minte, singura dificultate a fost să fiu departe de
    familie, însă mi se pare că e un pas natural pentru fiecare să-şi deschidă
    aripile, la un moment dat, şi să plece
    de acasă…



    L-am mai întrebat pe Matei ce are de
    gând să facă după terminarea studiilor. Se va întoarce în România? Nu ştiu foarte sigur, pentru că lumea e mare. Asta
    este prima ţară străină în care locuiesc. Sunt deschis la orice oportunităţi
    care apar, poate chiar să mă întorc în România, poate să plec şi în alte ţări…
    cine ştie..? Nu vreau să mă simt blocat de graniţele ţării.


    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) vine în sprijinul
    studeţilor români din diaspora prin încurajarea şi informarea cu privire la
    oportunităţile de studiu în străinătate şi, mai ales, încurajarea şi
    facilitarea întoarcerii în ţară la finalizarea studiilor. Robert Stredie, preşedintele LSRS:

    Facem lobby la politicieni
    pentru a schimba şi a aduce legi favorabile studenţilor români din străinătate. În acest moment, Comisia de
    Constituţionalitate din Senat a făcut un draft de lege în care este
    inclusă şi măsura pentru care noi am militat, şi anume studentul român din
    străinătate să beneficieze de transport gratuit cu trenul în ţară pe perioada
    vacanţelor. Pe lângă lobby facem şi proiecte pentru a aduce în acelaşi loc studenţi români de
    pretutindeni. Şi din ţară, şi din străinătate. Vrem să conectăm mult mai mult
    studenții din străinătate cu comunitatea din România, pentru că ei, atunci când
    ajung acolo, sunt deconectaţi de tot ce înseamnă România, sunt rupţi de ţară.

    Astfel,
    avem proiecte precum Summer Camp unde, în fiecare vară, în judeţe diferite din ţară, încercăm să
    aducem studenţii din ţară şi străinătate şi să facem traninguri şi tot felul de
    activităţi împreună. De asemenea, premiem excelenţa la Gala studenţilor români din străinătate, la fiecare început de an, dar organizăm şi
    dezbateri pe teme de interes a acestor studenţi. O să avem, la anul, Forumul studenţilor
    români de pretutindeni unde vom
    dezbate Legea educaţiei şi teme legate, de exemplu, de sistemul universitar de
    medicină, care este foarte bun încât vin şi
    studenţi străini aici, dar şi
    altele care nu merg atât de bine..


    În această vară, Liga Studenţilor
    Români din Străinătate şi Romanian Business Leaders, prin proiectul
    RePatriot, au semnat un protocol în vederea dezvoltării pe proiecte
    de interes comun, pentru conectarea mai bună a românilor de pretutindeni cu
    ţara. Vor fi realizate programe de internship-uri în companii
    româneşti, pentru 2020, astfel încât studenţii cu iniţiativă să vină să
    investească şi să dezvolte România.

  • Jurnal românesc – 13.06.2018

    Jurnal românesc – 13.06.2018

    Președintele Klaus Iohannis a transmis oficialităților din Marea
    Britanie că românii din Regat trebuie să beneficieze și după Brexit de un
    tratament corect și nediscriminatoriu. Menţionez un alt atu în relaţiile
    noastre, comunitatea românească din Regat, care este foarte bine integrată şi
    contribuie net şi valoros la economia britanică. Pentru noi este foarte
    important să se asigure un tratament echitabil şi nediscriminatoriu în perioada
    de după Brexit, o decizie pe care o regretăm, dar o respectăm     – a declarat
    Klaus Iohannis la Ambasada Marii Britanii din Bucureşti. El şi-a exprimat
    speranţa că cele două părţi vor avea un parteneriat bine calibrat în ceea ce
    priveşte relaţiile viitoare, având în vedere multiplele interese comune.


    Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) a dat startul celei
    de-a şasea ediţii a proiectului SMART
    Internships, anunţând oficial lista instituţiilor publice în cadrul cărora
    tinerii cu studii în străinătate se pot înscrie pentru stagii de practică desfăşurate
    în vara sau toamna anului 2018. Programul pune la dispoziţia tinerilor cu
    experienţă academică internaţională peste 25 stagii de practică în instituţiile
    publice din România, precum Administraţia Prezidenţială, Reprezentanţa Comisiei
    Europene, Institutul European din România, Organizaţia Internaţională pentru
    Migraţie, Centrul Europe Direct Bucureşti pentru românii de pretutindeni.
    Stagiile se vor derula în perioada vacanţei universitare şi vor avea o durată
    de una până la trei luni. Studenţii şi proaspăt absolvenţii care doresc să
    desfăşoare astfel de stagii trebuie să completeze un formular online şi să
    trimită prin e-mail la adresa smartinternships@proiecte.lsrs.ro o scrisoare de
    motivaţie de aproximativ 500 de cuvinte, cu diacritice, şi un CV actualizat
    (ambele în română sau engleză) până pe 18 iunie. Anunţarea candidaturilor
    câştigătoare va avea loc în perioada 19-20 iunie.


    Numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul
    electoral la data de 31 mai 2018 este de
    puţin peste 18,9 milioane, cu 2.226 mai puțini față de ultima informare publică
    realizată de Autoritatea Electorală Permanentă pe această temă, la data de 30
    aprilie 2018. Diferențele apar ca urmare a operațiunilor curente efectuate de
    primari în Registrul electoral aferent unităților administrativ-teritoriale
    conduse de aceștia. Din totalul alegătorilor români care figurează în Registrul
    electoral, peste 18,2 milioane au domiciliul sau reședința în țară, iar restul
    au domiciliul în străinătate.


    Ministerul de Externe de la Bucureşti informează că a purtat
    discuţii cu oficiali ucraineni cu privire la percheziţiile efectuate la Centrul
    Cultural românesc ‘Eudoxiu Hurmuzachi’ din Cernăuţi (vestul Ucrainei), iar
    accentul a fost pus pe necesitatea respectării drepturilor minorităţii române
    din această ţară. În cadrul unei întrevederi avute luni, la sediul MAE, au fost
    solicitate ambasadorului Ucrainei în România, Oleksandr Bankov, elemente
    suplimentare referitoare la circumstanţele efectuării acestor percheziţii -
    precizează diplomaţia română. Bucureştiul cere autorităţilor ucrainene să
    asigure respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din
    Ucraina şi să evite orice acţiuni de natură să ducă la încălcarea acestora sau
    care să fie interpretate ca elemente de intimidare. Precizările survin după ce
    Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunţat că anchetează conducerea
    centrului cultural pentru ceea ce a numit ‘apeluri la încălcarea integrităţii
    teritoriale a statului’ ucrainean.

  • Jurnal românesc – 03.01.2018

    Jurnal românesc – 03.01.2018


    Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează, pe 4 ianuarie, a IX-a ediţie a Galei Studenţilor Români din Străinătate, un eveniment sub semnul excelenţei în educaţie şi performanţei academice. Cu acest prilej, personalităţi de marcă ale societăţii româneşti, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile, oameni de presă şi profesionişti din mediul public şi privat vor stă alături de studenţi şi absolvenţi români cu rezultate remarcabile în diferite domenii de activitate. Gala va găzdui decernarea Premiilor LSRS pentru Excelentă Academică în Străinătate pentru anul academic 2016-2017. Concursul din cadrul Galei aduce în prim plan o serie de tineri români cu rezultate academice şi extra-curiculare de excepţie. A IX-a ediţie a Galei va fi un important prilej aniversar, marcând nouă ani de existenţa a Ligii Studenţilor Români din Străinătate, nouă ani sub semnul voluntariatului, nouă ani de proiecte şi realizări cu şi pentru studenţii români din afară graniţelor.



    Peste 2 milioane de persoane au tranzitat frontiera română, în perioada 18 decembrie – 1 ianuarie, fiind înregistrată o creştere cu 15% faţă de acelaşi interval de timp, dintr-o perioadă normală. Poliţia de Frontieră Română a dispus măsuri de suplimentare a personalului. Peste 4.200 de poliţişti de frontieră au desfăşurat, zilnic, activităţi de supraveghere şi control la frontiera de stat. De asemenea, a fost folosită la maxim capacitatea punctelor de trecere ale frontierei, în limita configuraţiei acestora şi în cele mai tranzitate, în funcţie de trafic, au fost suplimentate arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire în sau din ţară, precum şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor. Poliţiştii de frontieră estimează că, în perioada imediat următoare, mulţi cetăţeni români se vor întoarce la reşedinţelor din străinătate, iar traficul va creşte la frontierele din vestul ţării. De asemenea, se estimează creşteri ale traficului la frontiera cu Republica Moldova, pe sensul de intrare în ţară, având în vedere că în perioada următoare se celebrează sărbătorile de iarnă pe stil vechi.



    Râul Bega va fi navigabil până în Serbia, după ce autorităţile din ţara vecină şi-au dat acordul pentru înfiinţarea unui punct de trecere a frontierei pe canal şi a unuia pe pista de biciclete. În cadrul proiectului transfrontalier, în valoare de 14 milioane de euro, va fi reabilitat şi nodul hidrografic de la Sânmihai, potrivit şefului Administraţiei Bazinale de Apa Banat, Titu Bojin. Proiectul transfrontalier România – Serbia ar trebui finalizat până în 2020.



    Ministerul pentru Românii de Pretutindeni anunţă continuarea sesisunii de acordare a finanţării nerambursabile şi în anul 2018 pentru programele, proiectele si acţiunile care au ca scop sprijinirea comunităţilor româneşti din afara României. Documentaţia necesară obţinerii de finanţare nerambursabilă, criteriile de eligibilitate, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească aplicanţii sunt disponibile în Ghidul Beneficiarului.Ministerul pentru Românii de Pretutindeni precizează că aceste finanţări nerambursabile precum şi alte mijloace de sprijin financiar, vor fi făcute în limita bugetului alocat, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, eficacităţii utilizării fondurilor publice, transparenţei şi a tratamentului egal. Finanţările nerambursabile se acordă pe baza evaluării proiectelor sau acţiunilor de către o comisie de evaluare şi se realizează efectiv prin contracte încheiate cu solicitanţii ce au întrunit condiţiile cumulative prevăzute în Ghid. În conformitate cu legea, proiectele sunt aprobate pe durata desfăşurării lor.



    Comisioanele percepute de bănci pentru deschiderea şi închiderea unui cont, precum şi cele pentru retrageri de bani sau interogarea soldului nu vor mai exista, începând cu data de 27 ianuarie, anul acesta. Reglementarea este inclusă într-o lege adoptată, recent, de Parlament, care prevede că băncile nu vor mai putea să perceapă anumite comisioane pentru conturile de plăţi, cu servicii de bază.


  • Jurnal românesc – 28.12.2017

    Jurnal românesc – 28.12.2017

    Au fost desemnaţi cei 39 de finalişti ai
    Ligii Studenţilor Români din Străinătate pentru anul universitar 2016-2017. Ca
    în fiecare an, concursul din cadrul Galei Studenţilor Români din Străinătate
    aduce în prim planul societăţii româneşti o serie de tineri români cu rezultate
    academice şi extra-curiculare de excepţie. În competiţie, la cele şase
    categorii de anul acesta, s-au înscris peste 80 de studenţi români din toate
    colţurile lumii. Concurenţii provin de la universităţi de prestigiu
    internaţional, precum Harvard, Cambridge, Berkeley, Carol Davila din Bucureşti sau
    Universitatea din Stuttgart. Preselecţia celor peste 80 de studenţi, masteranzi
    şi doctoranzi înscrişi în Concurs a fost realizată într-o primă etapă de
    laureaţii ediţiilor precedente, care au decis finaliştii fiecărei categorii.
    Cei mai buni studenţi români înscrişi în competiţie vor fi anunţaţi în cadrul
    Galei Studenţilor Români din Străinătate. Evenimentul va reuni, pe data de 4 ianuarie, la
    Palatul Parlamentului din Bucureşti, peste 800 de participanţi – studenţi şi tineri profesionişti,
    personalităţi din mediul academic şi sectorul public, din mediul de afaceri şi
    cel neguvernamental. Totodată, vor urca pe scenă tineri artişti români de
    renume internaţional, alături de care invitaţii şi membrii vor sărbători 9 ani
    de activitate a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. Aceasta este o organizaţie neguvernamentală, apolitică
    şi echidistantă, care promovează iniţiativa, profesionalismul şi solidaritatea
    membrilor săi, ca reprezentanţi de valoare ai României, dar şi o atitudine
    pozitivă faţă de perspectivele reorientării lor spre ţară.






    Creşterea dobânzilor este unul din cele mai mari riscuri
    pentru români şi anul viitor, avertizează economiştii, care susţin că indicele
    ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea
    creditelor în lei, va continua să urce şi în 2018. Aproape toţi economiştii
    participanţi la un sondaj spun că sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a
    ratelor de dobândă la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (trei luni)
    cât şi pentru cele pe termen mediu (cinci ani). Specialiştii estimează că rata
    medie a ROBOR cu scadenţă de trei luni va ajunge, peste un an, la 3,25%. În
    plus, specialiştii susţin că un risc pentru 2018 este dat de creşterea
    dobânzilor, trend observat deja în ultimele luni ale acestui an. În opinia lor,
    dobânzile mai mari ar putea reprezenta o frână pentru împrumuturi, cu efect în
    consum şi investiţii şi, implicit, în creşterea economică. În decurs de un an,
    indicele ROBOR, folosit la calcularea ratelor pentru împrumuturile în lei, s-a
    triplat, ajungând de la 0,73% în noiembrie 2016, la 2,10% în prezent.





    Românii care sunt în căutarea unui loc de muncă
    îl pot găsi atât în ţară, cât şi în străinătate. Sunt vacante peste 16.500 de
    slujbe în România şi peste 1000 în state europene, mai ales în
    agricultură. Agenţia Naţională pentru
    Ocuparea Forţei de Muncă a precizat că meseriile cele mai căutate de angajatori
    sunt următoarele: agent de securitate, lucrător comercial, muncitor în
    asambalarea şi montarea pieselor, în industria confecţiilor, vânzător,
    manipulator de mărfuri, montator, şoferi, ingineri, lucrători în agricultură,
    asistenţi medicali. Firmele de peste hotare vor să angajeze prin
    intermediul reţelei Eures România, iar oferta este destul de diversificată.
    Cele mai multe locuri vacante sunt în Portugalia – 330 – la cules de zmeură. Şi în Spania sunt libere 150, tot în agricultură, la cules de
    fructe, iar în Malta sunt vacante 150 de posturi de şofer de autobuz

  • Jurnal românesc – 17.10.2017

    Jurnal românesc – 17.10.2017

    La Iaşi a fost lansat, luni, proiectul Reconect Diaspora, care îşi propune să încurajeze antreprenoriatul pentru românii aflaţi în străinătate şi care doresc să se reîntoarcă în ţară. Proiectul de la Iaşi este singurul din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est care a fost aprobat pentru finanţare.Valoarea acestuia este de 8,4 miloane de lei, din care peste 7 milioane sunt fonduri europene. Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Maricel Popa, a precizat că prin acest proiect vor fi finanţate 30 de planuri de afaceri, iar pînă, în prezent, sunt înregistrate 70 de solicitări. Directorul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Euronest, Alina Popa, a declarat că prioritatea acestui proiect este dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale pentru 250 de persoane care vor participa la concursul de selecţie a planurilor de afaceri.



    Românii din diaspora care au peste 18 de ani şi care doresc să înfiinţeze o întreprindere în mediul urban, într-una din cele şapte regiuni mai puţin dezvoltate ale României, vor putea participa la un training online în domeniul antreprenoriatului, în cadrul proiectului ‘FIA – Fii antreprenor acasă! Investeşte în viitorul tău!’, lansat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Proiectul se desfăşoară pe o perioadă de 36 de luni. În primele 12 luni, activităţile principale vizează informarea şi promovarea acestuia în rândul a cel puţin 10.000 de români din diaspora. Doritorii trebuie să facă dovada domiciliului sau rezidenţei în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul ţintă. Din rândul participanţilor se vor selecta ulterior 22 de planuri de afaceri, înscrierile pentru obţinerea finanţării urmând a se face abia după absolvirea cursurilor – a informat Liga Studenţilor Români din Străinătate. A doua etapă a proiectului urmăreşte implementarea planurilor de afaceri finanţate din fonduri europene, sub atenţia mentorilor. În ultimele şase luni ale proiectului se va derula un program de monitorizare a funcţionării şi dezvoltării afacerilor finanţate. Iniţiatorii îşi propun să atragă acasă forţa de muncă, atât calificată, cât şi înalt calificată, prin dezvoltarea de investiţii în sectoare economice emergente şi cu potenţial competitiv, să contribuie la competitivitatea economiei româneşti şi la creşterea nivelului de trai şi de angajare la nivel local. Proiectul va fi prezentat şi în cadrul unor evenimente ce se vor organiza în diaspora – la Paris (în noiembrie); Londra (ianuarie 2018); Viena (februarie 2018); Rotterdam şi Roma (martie 2018); Berlin (aprilie 2018); Copenhaga (mai 2018)



    40.000 de cercetători din România care primesc sau vor primi, până la sfârşitul anului, retribuţii în cadrul proiectelor de cercetare finanţate de bugetul de stat şi/sau cofinanţate de UE vor putea ajunge la un nivel maxim de salarizare de 50 euro/oră, a anunţat, luni, ministrul cercetării şi inovării, Lucian Georgescu. Majorarea plafonului maxim de salarizare pentru proiecte de cercetare este semnificativă, oamenii de ştiinţă urmând să primească un salariu maxim brut de 8.500 de euro/lună, faţă de 4.300 cât este acum. Ministrul cercetării a mai spus că această decizie, alături de cea aplicată din vară, de neimpozitare cu 16% a salariului provenit din proiectele de cercetare, se înscrie în seria de măsuri menite să pună capăt plecării în străinătate a cercetătorilor români.


  • Jurnal românesc – 22.12.2016

    Jurnal românesc – 22.12.2016

    Guvernul a adoptat, în şedinţa de miercuri, măsuri pentru numirea a 12 noi consuli generali. Într-un comunicat al Executivului se arată că numirea acestora s-a făcut în baza unui proces de selecţie transparent, pe baza unor criterii obiective, procedură care se aliniază practicilor uzitate şi de alte state. Cele 12 numiri în funcţiile de consuli generali vizează posturi vacante sau posturi pentru care, în termen de 90 de zile, se va împlini mandatul de patru ani pentru consulul general aflat la post. Astfel, Manuel Pleşa va fi consul general al României la Barcelona. Se recheamă din acest post Geanina Mihaela Boicu, care şi-a început misiunea în 21.02.2013. Mircea Ciulu se numeşte consul general al României la Hong Kong. În prezent, postul este vacant. Cosmin Dumitrescu se numeşte consul general al României la Los Angeles. Se recheamă din acest post Eugen Chivu, care şi-a început misiunea în 20.02.2013.



    Andreea Berechet va fi consul general al României la Manchester, post care era vacant. Mircea Ghenea va prelua postul de la Miami, de asemenea vacant. Radu Sârbu a fost numit consul general al României la Rio de Janeiro. A fost recheamat din acest post Ovidiu Grecea, care şi-a început misiunea în 23.12.2012. Teodora Mircea a fost numit consul general al României la Salonic. A fost rechemat din acest post Martin-Ladislau Salamon-Paven, care şi-a început misiunea în 15.07.2012. Anton Păcureţu a fost numit consul general al României la Sankt Petersburg, de unde a fost rechemat Nicolae Pahonea, care şi-a început misiunea în 30.09.2011. Iulian Niţu a fost numit consul general al României la Sydney., de unde a fost rechemat Floricel Mocanu, care şi-a început misiunea în 19.05.2011. Daniel Banu a fost numit consul general al României la Szeged, de unde a fost rechemat Ioan Fodoreanu, care şi-a început misiunea în 14.11.2012. Cosmin Lotreanu a fost numit consul general al României la Trieste, de unde a fost rechemat Cosmin Dumitrescu, care şi-a început misiunea în 19.09.2012. Ovidiu Grecea a fost numit consul general al României la Vancouver, în prezent postul fiind vacant. Potrivit Guvernului, persoanele numite în cele 12 posturi de consul general sunt diplomaţi de carieră sau persoane cu experienţă diplomatică şi în administraţia publică.



    Liga Studenţilor Români din Străinătate anunţă încheierea înscrierilor pentru Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică în Străinătate în anul universitar 2015-2016. Ca în fiecare an, concursul aduce în prim-planul societăţii româneşti tineri români cu rezultate academice şi extra-curriculare de excepţie. La cele şapte categorii ale competiţiei s-au înscris peste 150 de studenţi români din toate colţurile lumii. Lista completă a finaliştilor este disponibilă pe site-ul Galei Studenţilor Români din Străinătate, care va avea loc pe 5 ianuarie. Evenimentul va reuni la Palatul Parlamentului peste 800 de participanţi — studenţi şi tineri profesionişti, personalităţi din mediul academic şi sectorul public, din mediul de afaceri şi cel neguvernamental. Totodată, la eveniment vor urca pe scenă tineri artişti români de renume internaţional, alături de care invitaţii şi membrii LSRS vor sărbători 8 ani de activitate.



    Rectorul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, Tudorel Toader, a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, că departamentele instituţiei de învăţământ superior vor putea primi stagiari din străinătate, de la universităţile partenere din cadrul Grupului Coimbra. De aceea, universităţile vor fi încurajate să gândească şi să deschidă stagii de practică, astfel încât să încurajeze participarea cât mai multor studenţi internaţionali care ar dobândi, pe lângă o preţioasă experienţă de lucru, o importantă experienţă multiculturală. Grupul Coimbra este o asociaţie europeană a universităţilor multidisciplinare, de tradiţie şi de o înaltă calitate a actului academic. Cu 39 de membri din 23 de ţări, Grupul Coimbra este unul dintre cele mai importante voci în domeniul politicilor educaţionale europene. Misiunea Grupului este să faciliteze schimburile academice, transferul de cunoştinţe între universităţi, colaborarea în domeniul cercetării şi cel academic şi promovarea rolului universităţilor în societate. Universitatea Alexandru Ioan Cuza este singura din România membră a acestui prestigios grup.

  • Jurnal românesc – 23.09.2016 UPDATE

    Jurnal românesc – 23.09.2016 UPDATE

    România
    continuă să susţină ideea combaterii migraţiei ilegale printr-un
    control riguros la frontierele externe ale UE, a declarat premierul Dacian
    Cioloş, la finalul vizitei pe care a făcut-o la New York, cu ocazia Adunarii
    Generale a ONU. În interviul acordat AGERPRES, el a mai spus că, în cadrul
    Adunării Generale, Bucureştiul nu şi-a luat noi angajamente, în afara celor
    care sunt asumate, deja, la nivel european. Pe de altă parte, Cioloş a
    apreciat că principala modalitate prin care Europa poate pune capăt valului de
    refugiaţi este implicarea în stingerea conflictelor din Orientul Mijlociu şi
    din nordul Africii. România este
    pregătită să contribuie, cu contactele pe care le are, la identificarea unor
    soluţii pentru încetarea conflictelor, a mai declarat Cioloş, în interviul
    pentru AGERPRES.




    Reprezentanţii Ligii Studenţilor Români
    din Străinătate s-au întâlnit cu ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc,
    pentru a încheia un acord strategic de colaborare, ce reprezintă un pas
    important pentru implementarea propunerilor Ligii de încurajare a întoarcerii
    spre ţară a tinerilor cu studii peste hotare. LSRS şi MApN vor avea iniţiative
    comune prin care vor oferi stagii de practică celor interesaţi, facilitând,
    totodată, schimburi de bune practici între instituţiile academice româneşti şi
    cele din străinătate. Potrivit unui comunicat de presa, incă de la înfiinţare,
    Liga Studenţilor Români din Străinătate a avut printre obiectivele sale
    principale facilitarea întoarcerii în şi spre România a tinerilor români cu
    pregătire academică în străinătate. Acordul cu MApN întăreşte speranţa că
    propunerile de atragere a ‘creierelor’ româneşti de peste hotare vor deveni
    realitate şi vor fi parte a unei strategii naţionale care să recunoască
    importanţa strategică a studenţilor şi absolvenţilor români de la cele mai
    prestigioase universităţi ale lumii, se mai menţionează în comunicat.






    Peste 70 de instituţii de învăţământ din întreaga lume îşi vor prezenta, la
    acest sfârşit de săptămână, oferta de studii către tinerii români care doresc
    să studieze în afara ţării, la cel mai important târg educaţional din România,
    organizat la Bucureşti. În cadrul World
    Education Fair, tinerii vor putea să discute cu reprezentanţii universităţilor,
    colegiilor şi liceelor internaţionale de prestigiu, din Europa şi America de
    Nord. Topul ţărilor în care tinerii români au ales să plece pentru a-şi face
    studiile liceale este format din Marea Britanie, Elveţia şi Germania. În cadrul târgului vor fi prezentate peste 300 programe de tabere în
    străinătate. De asemenea, cei interesaţi de burse de studii şi împrumuturi
    studenţeşti, vor găsi la târg toate informaţiile necesare.




    Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu, vineri, în cazul
    epidemiei de rujeolă şi solicită Ministerului Sănătăţii să comunice motivele
    pentru care, din aprilie, proiectul actului normativ privind vaccinarea
    obligatorie a copiilor nu a parcurs nicio etapă prevăzută de lege. La
    rându-i, tot vineri, Ministerul a anunţat că legea vaccinării se
    află în proces de avizare şi a criticat în termeni duri campaniile împotriva
    vaccinării copiilor. Trei minori au murit din cauza rujeolei, iar medicii spun
    că imunizarea ar fi putut împiedica declanşarea epidemiei care afecteaza
    aproape jumătate din ţară. Medicii de familie atrag
    atenţia că scăderea acoperirii vaccinale împotriva rujeolei s-a produs din
    cauza refuzului părinţilor.



  • LSRS dă startul celei de-a patra ediții a proiectului SMART Internships

    LSRS dă startul celei de-a patra ediții a proiectului SMART Internships

    Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS) anunță oficial lista primelor instituții publice partenere în cadrul cărora tinerii cu studii în străinătate se pot înscrie pentru stagii de practică (management shadowing) desfășurate în vara sau toamna anului 2016. Specificul SMART Internships îl constituie expunerea la cel mai înalt nivel în cadrul instituțiilor gazdă – cel decizional – și activitatea de impact a stagiarilor pe durata activității lor. Perioada de înscriere în competiția pentru aceste stagii este 22 iulie- 31 iulie 2016.

    Liga
    Studenților Români din Străinătate (LSRS) anunță oficial lista primelor instituții publice
    partenere în cadrul cărora tinerii cu studii în străinătate se pot înscrie
    pentru stagii de practică (management shadowing) desfășurate în vara sau toamna
    anului 2016. Specificul SMART Internships îl constituieexpunerea la cel mai înalt nivelîn cadrul instituțiilor gazdă – cel
    decizional – șiactivitatea de
    impacta stagiarilor pe
    durata activității lor. Perioada de înscriere în competiția pentru aceste
    stagii este 22 iulie- 31 iulie 2016.




    Aflat la
    cea de-a patra ediție,programul
    SMART Internships pune la dispoziția tinerilor cu experiență academică
    internațională stagii de practică în instituțiile publice din România. Ne sunt
    alături în 2016 instituțiile fidele din anii precedenți: Institutul European
    din România, Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației
    și Formării Profesionale și Ministerul Afacerilor Externe şi . În plus, anul
    acesta ni se alătură: Federația Română de Fotbal, Ministerul Economiei,
    Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri prin Departamentul InvestRomania
    şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, dar și alte instituții al căror
    nume îl vom face public pe parcurs și asupra cărora vom reveni cu informații în
    curând. Programul SMART Internships 2016 oferă momentan peste 30 de stagii de
    practică în cadrul instituțiilor amintite mai sus.




    Stagiile
    se vor derula în perioada august-noiembrie 2016, având o durată de una până la
    trei luni, cu posibilitatea prelungirii acestora. Studenții și proaspăt
    absolvenții cu experiență internațională de studii care doresc să desfășoare
    astfel de stagii vor completa un formular online și vor trimite prin e-mail la adresa haiacasa@proiecte.lsrs.ro o scrisoare de motivație de aproximativ
    500 de cuvinte, cu diacritice, și un CV
    actualizat (ambele în română sau engleză) până la data de 31 iulie.
    Anunțarea candidaturilor câștigătoare va avea loc în perioada 5-8 august 2016.




    Pentru
    mai multe detalii, vizitați: http://haiacasa.lsrs.ro/smart-internships-2016/

  • Gala Studenţilor Români din Străinătate 2016

    Gala Studenţilor Români din Străinătate 2016

    A VII-a ediţie a Galei Studenţilor Români din Străinătate, organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) şi desfăşurată joi seară la Palatul parlamentului, din Bucureşti, şi-a desemnat câştigătorii.



    Studentul Român al Anului în Străinătate”, anunţat de acad. Solomon Marcus, este Anca Drăgan, de la UC Berkeley, SUA.



    Cel mai bun student al anului în Romania” a fost declarată Iuliana Nenu, de şa Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, din Cluj-Napoca. Menţiuni speciale au primit: Bogdan-Vasile Cioruţa şi Silvia Cristina Segaru, ambii de la Universitatea Politehnicp Bucureşti.



    Cel mai bun student al anului în Europa – nivel universitar” este George Potrivitu, de la Université Paul Sabatier Toulouse, Franţa. Menţiuni speciale au primit Georgiana Epure, University of Leeds, Marea Britanie, şi Adela Constantinescu-Bercu, University of Cambridge, Marea Britanie.



    Cel mai bun student al anului în Europa – nivel post-universitar” a fost declarată Beatrice Mihaela Radu, Università degli Studi di Verona, Italia. Menţiuni speciale la această categorie: Claudia Gabriela Mitrofan, University of Cambridge, Marea Britanie, şi Crina Samarghitean, University of Tampere, Finlanda.



    Studentul Român ERASMUS al anului” este Bianca Leontina Grigoraş, de la Katholieke Universiteit Leuven, Belgia. Premiul special pentru cea mai consistentă experienţă de studii şi cercetare a fost acrodat Nicoletei-Monica Fotea, Universitatea Paris V — René Descartes, Franţa.



    Cel mai bun student al anului în America de Nord” este Irina Drăgan, de la Tufts University, SUA. Menţiuni speciale: Elena Popa, Indiana University, SUA, şi Ilinca Todoruţ, Yale University, SUA.



    Premiul Special în Arte Grigore Vieru” a fost câştigat de Adela Liculescu, Universität für Musik und darstellende Kunst Wien, Austria. Menţiuni speciale: Mariana Preda, Conservatory of Amsterdam, Olanda şi Iulia-Andreea Smeu, Hochschule der Künste Bern, Elveţia.



    La Secţiunea Alte continente” nu s-a acordat premiu, dar au fost acordate Menţiuni Speciale pentru Alma Lavinia APOSTOL, Waseda University, Japonia / University College London, Marea Britanie, şi Mihai ISTRATI, University of Lanzhou, China.



    Juriul a fost condus de preşedintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad.