Radio România Internațional

Tag: Liga Studentilor Romani din Strainatate

  • Asociaţii româneşti din lume 08.09.2021

    Asociaţii româneşti din lume 08.09.2021

    1) Forumului Studenților Români de Pretutindeni, organizat de Liga Studenților Români din Străinătate (LSRS), UN Youth Romania, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR) și Uniunea Studenților din România (USR), la Bucuresti, în perioada 20–24 august 2021. Interviu cu Decebal Mohîrță (LSRS), managerul forumului; 2) Înapoi la şcoală. Şcoala Populară ARPRO. Interviu cu prof. Simona Vasile, preşedintă a Asociaţiei Culturale ARPRO (Roma, Italia) şi coordonatoare a şcolii ARPRO (desfășurată cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, sub patronajul Ambasadei României în Italia și Accademiei di Romania din Roma):




  • Asociaţii româneşti din lume 28.07.2021

    Asociaţii româneşti din lume 28.07.2021

    Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni, organizat la Bucureşti, în perioada 20-24 august 2021, de către Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), Uniunea Studenţilor din România (USR), Federaţia Asociaţiilor Studenţilor în Medicină din România (FASMR) şi Asociaţia Tineretului ONU din România.



    Participă: Robert Stredie – preşedinte LSRS, manager al departamentului de Relații Externe din cadrul forumului, Ionuț Crețu – vicepreședinte LSRS pe Filiale, membru al secretariatului forumului si vicepresedinţii forumului: Ioana Dospinescu – Asociaţia Tineretului ONU din România, Sorina Băiașu – FASMR, Mădălina Pască — USR.



  • Asociaţii româneşti din lume 09.06.2021

    Asociaţii româneşti din lume 09.06.2021

    Romania si valențele strainatatii pentru tanara generatie: intre studii peste hotare valorificate pentru dezvoltarea tarii natale si copilarie sau adolescența acasa, departe de parintii plecati la munca in strainatate.



    1) Forumul Studenților Români de Pretutindeni, eveniment organizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate, Tineretul ONU România, Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România și Uniunea Studenților din România, in perioada 20-24 august 2021, la Bucureşti. Interviu cu Decebal Mohîrță, project manager al evenimentului și secretar general LSRS, student la științe politice și la istorie, în cadrul Universităţii Kostanz din Germania.



    2) Asociaţia Femeilor Române din Italia (ADRI). Dialog cu Silvia Dumitrache, preşedinte ADRI, pe marginea Rezoluţiei 2366, recent adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei pe tema impactului migrației forței de muncă asupra copiilor rămași în statele de origine.



  • Asociaţii româneşti din lume 12.05.2021

    Asociaţii româneşti din lume 12.05.2021

    În copilărie – descoperirea pasiunii, în studenţie — transformarea ei în baza carierei. Participă: Victor Vescu — student la Universitatea Oxford, din Marea Britanie în domeniul Stiințelor Pământului, “Studentul Român al Anului în Europa (la nivel de licență) desemnat de către juriul Premiilor de Excelenţă Academică acordate de Liga Studenţilor Români din Străinătate, şi Alexandra Gabriela Baranyi — beneficiara unei burse Erasmus la Universitatea Ritsumeikan din Japonia, o bună cunoscîtoare a culturii japoneze, artistă în origami, ghid pentru diferite regiuni din Japonia, “Studentul Român Erasmus al Anului” la Gala LSRS 2021




  • Asociaţii româneşti din lume 14.04.2021

    Asociaţii româneşti din lume 14.04.2021

    Excelenţa academică peste hotare, premiată de Liga Studenţilor Români din Străinătate. Participă: Robert Stredie — preşedinte LSRS, Diana Beatrix Velicu — Studentul Roman al Anului în America de Nord la nivel universitar (medic rezident şef la Clinica de Ortodonție din cadrul UCLA; de curând absolventă a masteratului în Biologie Orală din cadrul University of California Los Angeles UCLA) şi dr. Virgil Andrei — Marele câştigător al Galei Premiilor LSRS 2021 (cercetător la Colegiul Saint John’s al Universităţii din Cambridge; cu studii de licență și masterat la Universitatea Humboldt, de la Berlin, şi doctorat la Cambridge, toate în domeniul chimiei)



  • Sofia Cibotariu, tânăra din Iaşi care a readus la viaţă LSRS Danemarca

    Sofia Cibotariu are 25 de ani şi
    este originară din Iaşi. În urmă cu 5 ani şi jumătate, după ce a absolvit
    liceul, a plecat în Danemarca pentru a-şi definitiva studiile, iar în prezent
    conduce filiala din această ţară a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
    Sofia a obţinut licenţa în Business Economics & Information Technology la
    Şcoala de Design şi Tehnologie din Copenhaga şi este proaspătă deţinătoare a
    unui master în Business Administration & e-Business la Şcoala de Business
    din capitala daneză. Spune că nu i-a fost uşor să răzbească în ţara adoptivă în
    condiţiile în care a încercat să îmbine armonios viaţa de student cu
    responsabilităţile unui loc de muncă part-time.

    Ceea ce m-a
    motivat foarte mult a fost dorinţa de a cunoaşte oameni noi şi entuziasmul de a
    fi în altă ţară, altă cultură, dar am trecut prin momente grele şi majoritatea
    au fost în legătură cu viaţa de aici la care trebuie să te adaptezi, şcoala dar
    şi un job part-time, pentru că am plecat hotărâtă să am şi un job part-time.
    Cred că acestea au fost provocările la început, să găseşti un job ca şi student
    de 19 ani şi să intri în ritmul acesta de viaţă alert, unde nu mai ai sprijinul
    părinţilor şi al familiei.


    Sofia s-a înscris în LSRS în
    primăvara anului trecut şi pentru o scurtă perioadă a fost singurul membru al
    organizaţiei din Danemarca. Spune că filiala a fost inactivă câţiva ani şi că
    i-a revenit sarcina de a o repune pe picioare. În toamna lui 2020, a lansat o
    campanie de recrutare, care a avut însă de suferit din cauza restricţiilor
    impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi s-a desfăşurat exclusiv online. În
    final alţi doi studenţi români s-au alturat echipei. Numărul mic de voluntari
    nu i-a oprit să lanseze câteva proiecte încă din iarna trecută.

    Am început proiectul Sărbători în Danemarca, prin care am vrut să le arătăm
    studenţilor români interesaţi de studii în Danemarca cum sunt sărbătorile aici
    şi câteva elemente de tradiţie, care probabil nu sunt cunoscute în România. Am
    făcut fotografii şi postări cu informaţii interesante. Apoi am avut un proiect
    chiar de 1 martie, pe care l-am lansat ca o iniţiativă căreia toate filialele
    s-au putut alătura. Am făcut nişte mărţişoare din sfori roşii şi albe, cu
    scopul de a arăta cumva unitatea dintre toţi studenţii LSRS din jurul lumii şi,
    pentru a face asta, am creat postări în
    care acelaşi mărţişor a ajuns în diferite locuri şi în faţa unor monumente din
    toată lumea ceea ce cred că a fost un succes. Ambasada României în Danemarca a
    fost mereu în legătură cu LSRS Danemarca. Am avut şi o întâlnire cu domnul
    ambasador Alexandru Grădinar, care a vrut să ne asigure de sprijinul său în cazul
    în care avem anumite proiecte sau idei. Am discutat şi ce proiecte au avut loc
    în trecut, care au fost fructuase, şi pe care şi le-ar dori şi în viitor dacă
    este posibil.



    În ceea ce priveşte planurile pentru
    2021, LSRS Danemarca îşi doreşte, pe de o parte, să-i familiarizeze pe
    studenţii români aflaţi deja acolo cu rigorile şi oportunităţile pieţei muncii
    din statul nordic şi pe de altă parte, să vină în întâmpinarea tinerilor din
    România care ar putea fi interesaţi de sistemul de învăţământ superior danez.

    Îmi doresc să am un eveniment pentru studenţii care se află deja în
    Danemarca, în care să-i aducem împreună cu nişte companii şi să discutăm
    împreună diferite tematici. M-am gândit la oportunităţile de job-uri sau ce ar
    trebui să ştie când se angajează, iar pentru studenţii din România pregătim
    nişte articole în care vrem să povestim cum este la facultatea unde am învăţat,
    care este formatul, ce este diferit de România, cum se pot înscrie şi să lansăm
    o invitaţie la a-i ajuta. Universităţile aici sunt foarte aplicate şi măcar o
    dată pe lună am avut proiecte în care companiile veneau şi ne prezentau cazuri
    reale pe care noi trebuia să le rezolvăm. Îţi oferă posibilitatea unui
    internship de 3 sau 6 luni, în care o să primeşti credite, deci se echivalează
    ca un semestru de studii.


    Sofia Cibotariu lucrează în prezent
    ca marketing insight analyst în cadrul companiei de echipamente audio Jabra,
    poziţie pe care a obţinut-o în ianuarie după aproape 6 luni în care a activat
    ca student asistent. Spune că deşi se simte foarte bine în Danemarca se va
    întoarce în România, însă momentul repatrierii este încă departe.

    Momentan aş vreau să acumulez aici cât mai multă experienţă şi îmi place
    locul în care mă aflu. Am descoperit o ţară în care mi-aş dori să petrec mai
    mulţi ani înainte de a mă întoarce în România. Nu exclud posibilitatea, dar
    momentan nu o am în plan. Voi vedea, pentru că la un moment dat cred că România
    ar fi locul potrivit în care să mă întorc şi să fac o schimbare, dacă se poate.



  • LSRS Marea Britanie stăruie în ciuda pandemiei şi Brexit-ului

    LSRS Marea Britanie stăruie în ciuda pandemiei şi Brexit-ului

    Roberta
    Ciuvăţ are 21 de ani şi s-a născut la Craiova, în judeţul Dolj. Este studentă
    în anul 3 la Universitatea College London din Marea Britanie, unde urmează cursuri
    de psihologie, şi din septembrie 2020 conduce filiala britanică a Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate. A ajuns să înveţe în Regatul Unit după ce a
    avut câteva contacte cu sistemul de învăţământ de acolo pe când era în liceu. A
    participat la o şcoală de vară la Universitatea Oxford, la o Zi a Porţilor
    Deschise la câteva alte unităţi de învăţământ superior din Londra şi spune că a
    fost impresionată de ce a văzut. Roberta se află în Marea Britanie din 2018 şi
    recunoaşte că, la început, nu i-a fost uşor să se acomodeze.




    Mi-a
    fost foarte dificil, mai ales în primul an. A fost o schimbare foarte mare. S-a
    ridicat experianţa la nivelul aşteptărilor mele, doar că a fost aşa un schimb
    şi cultural şi în ceea ce priveşte prietenii şi familia. Mi-a fost destul
    destul de greu să mă acomodez în primul semestru din primul an, însă apoi a
    venit totul de la sine. M-am obişnuit şi cu profesorii şi cu materia şi cu
    aşteptările pe care le au ei de la studenţi şi acum pot să zic că m-am integrat
    destul de bine şi că îmi place mediul de acolo.





    Roberta
    spune că LSRS Marea Britanie are aproximativ 20 de voluntari activi, dar că
    sunt foarte mulţi studenţi care participă la evenimentele organizate, trimit
    mesaje şi se implică în condiţiile în care în Regat învaţă circa 9.000 de
    tineri români. Anul trecut, deşi unul foarte dificil din cauza restricţiilor
    impuse pentru a preveni răspândirea COVID-19, românca şi echipa sa din LSRS UK
    au reuşit totuşi să pună în scenă câteva proiecte.




    Cel
    mai mare şi cel mai important eveniment al nostru este Conferinţa Studenţilor,
    Cercetătorilor şi Profesioniştilor Români din Marea Britanie, care a avut loc
    în noiembrie anul trecut şi în această ediţie am vorbit despre Brexit şi despre
    ce impact va avea asupra studenţilor şi asupra românilor care trăiesc în Marea
    Britanie. În afaară de această conferinţă am mai avut un alt eveniment. In
    conversation with se numeşte. Este o serie de evenimente unu la unu, unde avem
    un invitat care poartă o discuţie cu studenţii care participă. De data aceasta
    am avut-o invitată pe Catherine West, care este membru al parlamentului Marii
    Britanii şi a fost implicată direct atât în procesul de retragere din Uniunea
    Europeană, cât şi în procesul de tranziţie. Şi din nou ne-a vorbit despre
    Brexit şi despre ce consecinţe vor avea de suportat cetăţenii europeni. Pe
    lângă aceste evenimente ne axăm foarte mult pe campanii de informare despre
    Brexit şi despre documentele necesare a putea mai departe locui sau lucra în
    Marea Britanie şi despre educaţie în contextul pandemiei.




    În ceea ce
    priveşte planurile pentru acest an, LSRS Marea Britanie are în vedere două
    iniţiative în beneficiul studenţilor români deja în Regat şi al celor care
    intenţionează să li se alăture.




    Am
    vrea să realizăm un eveniment în care să invităm studenţi să ne vorbească
    despre experienţele lor în Marea Britanie. De exemplu, studenţi care poate au
    făcut un internship sau un stagiu de practică în Marea Britanie sau care sunt
    deja angajaţi, pentru că, mai ales în contextul de faţă, este destul de greu
    să-ţi găseşti un job şi să aplici în diverse locuri. Companiile sau
    laboratoarele nu îşi pot da un răspuns anume dacă te vor chema fizic la job-ul
    respectiv sau dacă totul se va desfăşura online şi ne-am gândit la acest
    eveniment pentru că ar fi util pentru noi să aflăm din experienţele
    studenţiilor mai mari . Am vrea să facem şi un Ghid al Studentului, un fel de
    document cu sfaturi pentru studebţii care urmează să vină în Marea Britanie.





    Roberta se
    află în România din martie 2020, atunci când lumea a încremenit în faţa
    ameninţării SARS-CoV2 şi orice activitate a fost sistată. Spune că nu a văzut
    rostul întoarcerii încă în Marea
    Britanie în condiţiile în care toate cursurile au loc online, iar Regatul Unit
    a implementat măsuri drastice de limitare a răspâdirii noului coronavirus. În
    ceea ce priveşte viitorul, Roberta vrea să urmeze cursuri de master şi apoi
    să-şi găsească un job în cercetare, marketing sau analiză da date.




    Eu
    sunt destul de flexibilă în ceea ce priveşte viitorul. Probabil o să mă uit la
    oportunităţile de angajare care vor exista atunci atât în Marea Britanie cât şi
    în România şi o să aleg ceea ce mi se va părea cea mai bună opţiune. Mi-ar
    plăcea să mă întorc şi acasă, dar în acelaşi timp sunt deschisă şi ideii de a
    rămâne acolo pentru început până acumulez experienţă şi să mă întorc acasă doar
    atunci când am aşa o imagine mai bine creeată despre ce înseamnă job-urile şi
    oportunităţile de angajare.


  • Jurnal românesc – 20.01.2021

    Jurnal românesc – 20.01.2021

    Liga Studenţilor Români din Străinătate reaminteşte că data limită
    pentru înscrierea în concursul Premiile LSRS pentru Excelenţă Academică
    în Străinătate este 31 ianuarie.     În competiţie poate intra orice student
    sau absolvent român care a studiat în străinătate, inclusiv prin programele
    Erasmus, sau în ţară, în decursul anului academic 2019-2020.

    De asemenea, orice
    persoană poate nominaliza studenţi sau absolvenţi români din străinătate şi din
    ţară. La această a 12-a ediţie vor fi acordate premii la categoriile -
    Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Universitar (licenţă şi masterat),
    Studentul Român al Anului din Europa – Nivel Post-Universitar (doctorat şi
    post-doctorat), Studentul Român al Anului din America de Nord, Studentul Român
    al Anului de pe alte Continente, Studentul Român al Anului din cadrul ERASMUS,
    Studentul Anului în România şi Premiul Special în Arte.

    Juriul competiţiei este
    alcătuit din personalităţi din diverse domenii, precum ambasadorul României în Italia,
    George Bologan, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, rectorul
    Universităţii Babes-Bolyai, Daniel David şi fizicianul Cristian Presură,
    cercetător în cadrul companiei Philips. Candidaturile se depun pe site-ul
    Ligii, www.lsrs.ro. Câştigătorii vor fi anunţaţi în cadrul Galei Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate care va avea loc pe 28 martie, exclusiv
    online.




    Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova a lansat
    Ghidul de conectare cu România pentru cetățenii Republicii Moldova.
    Documentul, care poate fi descărcat de pe site-ul instituţiei drrm.gov.ro,
    conţine informaţii necesare pentru obținerea de acte de identitate și de
    călătorie, despre continuarea studiilor în ţara noastră, accesarea de servicii
    oferite de instituțiile publice, precum şi o descriere a climatului economic
    din România. Departamentul precizează că datele regăsite în Ghid sunt aferente
    lunii decembrie 2020, dar că acesta se află în actualizare permanentă cu
    informații relevante. Cei interesaţi pot transmite sugestii pentru
    îmbunătățirea și dezvoltarea documentului la adresa de email
    secretariat@drrm.gov.ro.




    Municipiul Sibiu se află, pentru al doilea an consecutiv, pe lista
    celor mai bune 20 de destinaţii turistice europene alcătuită de Asociaţia
    European Best Destinations.     Alături de oraşul românesc au mai fost nominalizate
    capitalele Viena, Paris şi Roma, oraşele Florenţa din Italia, Lofoten din
    Norvegia, Ghent din Belgia, Cornwall din Marea Britanie, Dordogne din Franţa,
    Cappadocia din Turcia, Kotor din Muntenegru, Soca din Slovenia, Braga din
    Portugalia, Tubingen din Germania, precum şi Insulele Canare ce aparţin
    Spaniei, Insula italiană Capri şi Insula grecească Kefalonia. Forma finală a
    topului este decisă în urma unei competiţii online care se desfăşoară în
    perioada 20 ianuarie – 10 februarie. Iubitorii Sibiului îi pot acorda un vot pe
    site-ul vote.ebdest.in. Anul trecut, Sibiul s-a clasat pe locul 6 înaintea unor
    destinaţii turistice consacrate precum Paris sau Roma. Podiumul din 2020 a fost alcătuit din oraşul
    Colmar din Franţa, urmate de capitalele Greciei şi Georgiei, Atena respectiv
    Tbilisi.




    Scriitorul israelian de origine română Dov Hoenig
    a fost invitatul Cafenelei Româneşti, program organizat de reprezentanţa
    Institutului Cultural Român de la Tel Aviv.     Ediția din
    19 ianuarie s-a desfăşurat online, în limba ebraică, şi a fost transmisă pe
    pagina de Facebook a reprezentanţei culturale româneşti. Cu acest prilej a fost
    prezentat volumul Calea Victoriei, semnat de Dov Hoenig și tradus
    în limba ebraică în decembrie 2020. Dov Hoenig a pleacat în Palestina, în 1947,
    unde a activat ca marinar, jurnalist şi critic de cinema.

    În 1965, a mers la
    Paris unde l-a întâlnit pe producătorul de film Jean Rouch cu care a lucrat la
    pelicula Vânătoarea de lei cu arcul, selecționată în același an la
    Festivalul de la Veneția. Succesul i-a deschis uşa colaborărilor cu o serie de
    regizori din Franța, Israel şi Statele Unite ale Americii. Două dintre filmele
    la care a lucrat, Ultimul mohican de Michael Mann şi
    Fugarul de Andrew Davis, au fost recompensate cu Premiul pentru
    montaj. Înregistrarea Cafenelei Româneşti, moderată de directorul ICR
    Tel Aviv, Martin Salamon, la care a participat şi jurnalista și criticul
    literar israelian Keren Neizer-Cohen, poate fi urmărită pe pagina de Facebook a
    ICR Tel Aviv.

  • Un viitor medic, la cârma LSRS Austria

    Un viitor medic, la cârma LSRS Austria

    Roxana Corbu are
    21 de ani şi, în prezent, conduce filiala din Austria a Ligii Studenţilor
    Români din Străinătate. S-a născut la Oradea şi după ce a absolvit liceul, în
    urmă cu trei ani, a plecat în Austria unde studiază medicină la Universitatea
    din Viena. Spune că a intenţionat dintotdeauna să înveţe peste hotare şi a fost
    atrasă de sistemul de învăţământ din statele germane. Deşi locuieşte de câţiva
    ani în capitala austriacă, recunoaşte că şi acum are dificultăţi de acomodare.




    Sunt de trei
    ani în Austria şi pot să spun că în continuare îmi este dificil să mă
    obişnuiesc în anumite privinţe. Ca sistem de învăţământ şi sistem medical chiar
    nu am ce să comentez. Singura mea problemă, să-i spun aşa, este partea socială.
    Austriecii nu sunt ca noi cu sângele latin şi sunt mai închişi. Iniţial am
    crezut că este practic o problemă cu noi străinii, dar nu. Ei sunt aşa şi între
    ei. Fiecare cu treaba lui la facultate, la lucru, toată lumea e drăguţă, dar
    mai mult de atât nu.





    Roxana este
    membru al Ligii de un an şi conduce filiala din Austria din această vară,
    organizaţie care numără, în prezent, 12 membri. Spune că LSRS Austria are o
    relaţie destul de rece cu reprezentanţa diplomatică a României la Viena,
    situaţie pe care nu şi-o poate explica, dar pe care se străduieşte să o
    îndrepte.




    Noi suntem o
    organizaţie destul de informală. Filiala Austria se bazează pe interacţiunea
    dintre noi, în sensul că facem evenimente mici între noi. Nu avem o relaţie
    foarte apropiată cu ambasada, din păcate. Acum încercăm să ne conectăm cu
    ambasada să ne ajute la anumite proiecte pe care dorim să le desfăşurăm. Dar
    până acum filiala Austria a fost în umbră, să zic aşa, şi asta dorim să
    îmbunătăţim în viitor. Lucrăm să fim şi noi mai auziţi.





    În anii
    precedenţi, LSRS Austria a organizat un eveniment intitulat Meet the
    Experts, proiect prin care
    studenţii români din Viena erau încurajaţi să intre în contact cu români care
    şi-au construit o carieră de succes în Austria. Manifestarea a abordat de-a
    lungul timpului teme diverse, dar apariţia noului coronavirus şi a
    restricţiilor impuse în Europa au făcut imposibilă punerea în scenă a unei noi
    ediţii.




    Proiectul a
    început acum câţiva ani. Se aduceau persoane destul de cunoscute din anumite
    domenii, din inginerie, din arhitectură şi se făcea o sesiune ca un workshop, o
    sesiune destul de infor    mală cu întrebări, răspunsuri. Puteai să ai acces în
    domeniu. Ultima ediţie a fost anul trecut, în ianuarie 2019.





    Am întrebat-o pe
    Roxana dacă intenţionează să se întoarcă în ţară şi să profeseze. Mi-a spus că
    nu a exclus niciodată această opţiune, dar că revenirea acasă nu se află, cel
    puţin momentan, printre priorităţi. Ce-ar trebui să se întâmple în România
    pentru ca ea să practice medicina în ţară?




    Să fie un alt
    respect, atât faţă de student cât şi faţă de medic. Aici are studentul un mult
    mai mare respect din partea profesorului, iar la partea cu respectul faţă de
    medici, mi se pare că în România nu se pune în valoare munca medicilor în
    general şi mi se pare că se aruncă o aliură negativă asupra domeniului sanitar.
    Da, sgur că fiecare pădure are şi uscăciuni, dar nu poţi să generalizezi având
    în vedere că, să zicem, zece medici din o sută fac lucruri pe care nu ar zrebui
    să le facă. Până la urmă poţi să câştigi şi în România poţi să câştigi şi în
    străinătate.





    Până la o
    potenţială repatriere, Roxana Corbu şi-a stabilit o serie de priorităţi şi
    lucrează cu râvnă pentru a-şi transforma un vis în realitate.




    Visul meu ar fi
    să profesez în Elveţia. Momentan pentru mine este importantă cariera. Doresc să
    fiu cea mai bună variantă a mea în momentul de faţă, să ştiu că dau tot ce pot
    în anii ăştia în care sunt pe băncile facultăţii şi trebuie să asimilez
    informaţia pentru ca după aceea să-mi fie mai uşor.


  • Jurnal românesc – 03.12.2020

    Jurnal românesc – 03.12.2020

    ***Plicurile cu voturile românilor din străinătate la alegerile parlamentare care nu ajung până la finalul zilei de 3 decembrie la Biroul electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, sunt considerate nule, transmite Autoritatea Electorală Permanentă. Cele mai multe cereri pentru votul prin corespondenţă au venit de la românii din Marea Britanie – peste 9.200, Germania – aproape 5.800, Italia – aproximativ 3.400, Spania – peste 3.300 şi Franţa – circa 2.800. Peste 1.000 de solicitări au fost depuse de românii din Belgia, Olanda, Elveţia, Austria, SUA şi Irlanda. Peste 71.000 buletine de vot au fost tipărite pentru exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă la alegerile parlamenare. AEP precizează că românii care au expediat în timp util plicul cu voturi primesc, pe email, o notificare prin care li se comunică faptul că documentele trimise au fost recepţionate şi că şi-au exercitat dreptul de a alege membrii Parlamentului de la Bucureşti. Alegătorii care nu primesc de la AEP o astfel de informare, vor putea vota la oricare dintre cele 748 de secţii organizată în străinătate. Alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor vor avea loc în străinătate pe durata a două zile, pe 5 şi 6 decembrie, în intervalul orar 7.00 – 21.00, cu posibilitate de prelungire.

    ***Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, şi omologul
    italian Luigi Di Maio, au purtat o discuţie telefonică în care au abordat,
    printre altele, subiectul înfiinţării în Italia de secţii de votare pentru
    alegerile legislative programate în acest weekend. Şeful diplomaţiei române l-a
    informat pe oficialul italian cu privire la măsurile luate de Bucureşti pentru
    organizarea secţiilor de votare în peninsulă, în condiţii de siguranţă şi cu
    asigurarea măsurilor de prevenire a răspândirii SARS-CoV2. Bogdan Aurescu a
    menţionat că, până în prezent, nu au fost semnalate probleme sau situaţii
    deosebite în pregătirea secţiilor. MAE român a propus înfiinţarea în Italia a
    137 de secţii de votare, cu 5 mai puţine decât la alegerile prezidenţiale din
    2019. Românii care se află peste hotare îşi pot alege reprezentanţii în Senat
    şi în Camera Deputaţilor la orice secţie înfiinţată în afara ţării chiar şi în
    baza unui act de identitate expirat, dacă valabilitatea acestuia a încetat în
    perioada 1 martie – 6 decembrie.




    ***Liga Studenţilor Români din Străinătate şi
    Ministerul Educaţiei şi Cercetării au semnat un acord de colaborare al cărui
    principal obiectiv îl reprezintă promovarea imaginii României şi a identităţii
    româneşti în străinătate. Acțiunile comune vizează, totodată, conștientizarea
    și înțelegerea a ceea ce înseamnă studiul în străinătate pentru elevii din
    învățământul liceal şi promovarea excelenței universităților românești.
    Ministrul de resort, Monica Anisie, a declarat că Liga Studenţilor Români din
    Străinătate a făcut imense servicii atât ţării, cât şi sistemului de
    învăţământ românesc, prin promovarea imaginii unei Românii educate şi
    prin faptul că foarte mulţi dintre membrii săi, care au revenit acasă, pun
    umărul la dezvoltarea societăţii româneşti. La rândul său, preşedintele LSRS,
    Robert Stredie, a spus că prin semnarea acestui acord, Liga doreşte să
    transmită că sprijinirea educaţiei din România a fost şi va rămâne o prioritate
    pentru comunitatea de studenţi din străinătate şi că îşi doreşte ca, în viitor,
    LSRS să reprezinte o prioritate pentru Minister. Pentru identificarea şi
    implementarea proiectelor comune s-a decis înfiinţarea unui grup de lucru din
    care vor face parte, alături de Minister şi LSRS, reprezentanţi ai Consiliului
    Naţional al Rectorilor şi ai altor instituţii cu rol în domeniul educaţiei.
    Aceştia se vor întâlni trimestrial sau de fiecare dată când se va considera
    oportun.




    ***Galeria Anca Poterașu participă la a 18-a ediție a
    Târgului New Art Dealers Alliance Miami, desfășurat online, în perioada 1-5
    decembrie. Galeria este reprezentată de artiştii Dragoș Bădiță, Oana Coşug,
    Megan Dominescu, Aurora Király și Larisa Crunțeanu, care expun în cadrul
    expoziţiei intitulate 4 ‘ 14 ‘ 26 grade est. Lucrările acestora pot fi
    vizionate și fizic, la Centrul de Artă Contemporană WIELS din Bruxelles, unde
    se află expoziţia cu acelaşi nume. New Art Dealers Alliance este un colectiv
    non-profit de profesioniști care lucrează cu arta contemporană. Membrii NADA
    includ galerii, directori de galerii, spații de artă non-profit, consilieri de
    artă, curatori, scriitori, muzee și profesioniști din întreaga lume. NADA
    găzduiește anual două târguri: la New York, în martie, și la Miami, în
    decembrie. Galeria Anca Poterașu se află la a doua participare la târgul de
    artă NADA Miami, iar prezenţa la manifestare este sprijinită de Institutul
    Cultural Român.

  • Sebastian Şerban, şeful diplomaţiei Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    Sebastian Şerban, şeful diplomaţiei Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    S-a născut la Iaşi şi, deşi iniţial nu cocheta cu ideea
    de a se alătura colegilor care învăţau peste hotare, s-a decis să plece în
    străinătate după ce a citit un articol scris de o fostă colegă de liceu aflată
    în Olanda, care vorbea despre respectul cu care sunt trataţii studenţii acolo
    precum şi despre perspectivele pe care aceştia le au după absolvire. În 2017, a
    ales London School of Economics din Marea Britanie deoarece era printre primele
    universităţi din lume în domeniul economic şi oferea pachete de burse foarte
    generoase.     Un an mai târziu, dorul de ţară l-a îndemnat să se alăture LSRS.


    Iniţial, plecând în străinătate m-am gândit că nu voi mai avea prea multe
    legături cu românii, că mă voi integra perfect în societatea britanică şi, într-o
    anumită măsură, acest lucru s-a realizat. Însă, pe parcurs, îţi dai seama că
    ceva lipseşte. Fiind crescut în România şi trăind aici până la 19 ani, am rămas
    totuşi lipit de ceea ce înseamnă sufletul românilor, umorul românilor, mâncarea
    românească şi după primul semestru, întorcându-mă după vacanţa de Crăciun
    înapoi în Anglia, am început să caut moduri prin care aş putea să mă integrez
    şi în comunitatea studenţească a românilor din Marea Britanie şi Liga
    Studenţilor Români din Străinătate, având o filială şi în Marea Britanie, era
    prima oprire în acest sens.



    A condus filiala din Regatul
    Unit a Ligii Studenţilor Români din Străinătate timp de un an exact atunci când
    Marea Britanie a decis să iasă din Uniunea Europeană, o decizie despre care
    spune că i-a întristat pe tinerii români de acolo.

    Am încercat cumva să îndulcim această tranziţie, deşi,
    cu siguranţă, comunitatea studenţească de acolo va fi lovită puternic de acest
    proces. Deja ştim că studenţii de acolo nu vor mai primi împrumuturi, bursele
    la care aveau acces vor fi restricţionate în mare parte şi atunci cred că
    această filială va intra în declin. Dar, cât timp am fost acolo am încercat pe
    cât posibil să întărim comunitatea aceasta prin petreceri, prin programe de
    mentorat, printr-o conferinţă anuală pe care o organizăm de 11 ani.


    După
    şi-a încheiat studiile, în primăvara lui 2020, Sebastian a făcut tranziţia în
    centrala LSRS, locul în care este armonizată activitatea filialelor şi este
    menţinută legătura cu statul român şi cu instituţiile din România. Spune despre
    sine că este un fel de ministru de Externe al LSRS, deoarece leagă comunitatea
    studenţească de statul român şi de alţi actori din sectorul privat.

    Despre
    munca sa de până acum, a spus:

    Am lucrat pentru a întări legătura noastră cu statul român şi am hotărât să
    facem asta încheind o serie de parteneriate cu ministerele. Primul a fost
    Ministerul Afacerilor Externe. Acesta ne facilitează accesul la misiunile
    diplomatice din ţările unde avem filiale cu care putem relaţiona pe tot felul
    de subiecte, de la documentaţie, la ajutor financiar şi aşa mai departe. Apoi
    am continuat cu Ministerul Tineretului şi Sportului. Cumva de la sine înţeles,
    fiind o organizaţie de tineret, am hotărât să întărim parteneriatul şi cu
    aceştia. Şi acum suntem în ultima fază a validării unui protocol de colaborare
    şi cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, pentru că noi am crezut, şi din
    fericire şi ministerul este de acord, că putem aduce puţin din experianţa
    noastră din străinătate pentru a vedea cum putem îmbunătăţii sistemul universitar
    din România.


    În
    afara atribuţiilor pe care le are în prezent în cadrul Ligii, Sebastian Şerban
    ocupă poziţia de consilier în Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Spune că
    planurile sale au fost date peste cap de pandemia de COVID-19.

    Deşi mie mi-ar plăcea să
    cred că aş putea să mă întorc în Marea Britanie şi să activez în sectorul
    privat sau chiar în sectorul guvernamental, depinde foarte mult de condiţiile
    în care voi putea face acest lucru, de situaţia vizelor, de perspectivele
    financiare pentru că, pe lângă pandemie care a lovit puternic Marea Britanie,
    şi acest Brexit va afecta puternic economia Marii Britanii şi s-ar putea ca,
    deşi eu să-mi fac unele planuri acum, pe termen lung ele să nu mai fie
    fezabile.


  • Românca din Galaţi care a reformat LSRS Italia

    Românca din Galaţi care a reformat LSRS Italia

    Bianca Vasile are 27 de ani şi este membru al filialei Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Galaţi, iar în 2002 s-a alăturat părinţilor care lucrau deja de câţiva ani în peninsulă. Deşi avea o vârstă fragedă, doar 9 ani, spune că s-a acomodat rapid stilului de viaţă italienesc.



    Am învâţat în două luni limba italiană, am început şcoala în clasa a 3-a şi la Crăciun deja eram foarte degajată, aveam prieteni. Nu am avut probleme.


    A urmat cursurile de Comunicare ale Universităţii Sapienza din Roma şi s-a specializat în Cooperare Internaţională. Din 2015, este membru al LSRS Italia, filială despre care spune că a reformat-o împreună cu un coleg român pe care l-a întâlnit, din întâmplare, la un spectacol în cadrul căruia Bianca se afla pe scenă alături de grupul coral din care făcea parte. Anual, LSRS Italia organizează evenimente cu ocazia marilor sărbători, precum Ziua Mărțișorului și Ziua Iei, manifestări pe care le consideră elemente de stabilitate și coeziune. De-a lungul timpului, Bianca s-a ocupat de mai multe proiecte ale Ligii, însă despre trei spune că sunt, pentru ea, cele mai importante.



    În primul rând Gala Studenţilor Români din Străinătate, care s-a desfăşurat în ediţiile precedente în ianuarie, dar anul acesta credem că se va desfăşura în primăvară, deci cu câteva luni mai târziu şi deja o pregătim. Este o Gală prin care îi premiem pe studenţii români de pe glob. Apoi aş vrea să menţionez proiectul INTU, o platformă prin care studenţii din străinătate se pot înscrie pentru intership-uri în România şi un proiect care îmi este foarte drag, realizat de filiala noastră, este Atelierul de lectură, pe care l-am iniţiat în martie, când eram deja în lockdown, şi prin care încurajăm lectura în limba română, lucru întâlnit destul de rar în rândul studenţilor români din Italia şi care ne-a bucurat foarte mult la a 6-a ediţie cu prezenţa scriitorului Mircea Cărtărescu.



    Atelierul de lectură reuneşte lunar tineri studenți și profesori români din Italia alături de persoane de diverse profesii. Participanţii discută despre cele recente apariţii dar şi despre romane clasice sau despre cărți cu o nuanță științifică sau filosofică astfel încât să acopere gusturile unui segment cât mai vast de cititori. Tinerii s-au adaptat restricţiilor impuse ca urmare a pandemiei de COVID-19 aşa că ediţiile pot fi urmărite online, pe reţelele sociale ale LSRS Italia. O ediţie deosebită a Atelierului de lectură a avut loc pe 31 august, cu ocazia Zilei Limbii Române.



    Am avut-o ca invitat pe doamna profesoară Eugenia Bojoga, care ne-a vorbit despre raportul între limba română şi limba italiană perceput de românii din Italia şi o colegă de-a noastră, care a terminat deja facultatea în mediere lingvistică, ne-a prezentat teza ei de licenţă pe modificarea limbii române în comunitatea de români din Italia. Ne-am regăsit foarte mult în acele puncte pe care le-am dezvoltat.



    Bianca Vasile priveşte spre viitor cu speranţă şi şi-a fixat două obiective: unul profesional alimentat de cunoştinţele dobândite, şi un altul personal, ce are la temelie pasiunea sa pentru muzică.


    Pe de o parte, să încep o carieră în diplomaţia românească şi pe de altă parte, să continui să studiez muzică, pentru că este o parte foarte importantă din viaţa mea şi pe care nu vreau s-o abandonez pentru că mă îmbogăţeşte foarte mult.




  • Un nou preşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    Un nou preşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate


    Robert Stredie s-a născut în judeţul Botoșani şi la 22 de ani conduce destinele uneia dintre cele mai importante organizaţii ale românilor de peste hotare, Liga Studenţilor Români din Străinătate. Visa să ajungă student în Statele Unite ale Americii, dar în final a ales Marea Britanie pentru că este ţara europeană care excelează la capitolul experienţă universitară. Despre început spune că a fost greu:


    Anul întâi este cel mai greu an nu doar pentru cei care vin din afara Marii Britanii ci şi pentru studenţii care pleacă din Londra, din Birmingham, din alte regiuni şi vin la universitate pentru că mediul universitar şi pentru englezi şi pentru toată lumea este ceva special, este ceva diferit, ceva nou. În primul an te ajută enorm şi promovează foarte mult să reuşeşti să te integrezi.



    A ajuns preşedinte al LSRS din întâmplare: Voiam să fac voluntariat. Am auzit de această organizaţie. Îmi plăcea ce obiective şi-au propus şi ce obiective au pentru studenţii din străinătate şi pentru România. Curiozitatea a venit la ţanc cu încă o oportunitate că atunci erau şi alegerile. Am învăţat foarte mult. A fost pe alocuri şi foarte greu, dar în timp m-am îndrăgostit de această organizaţie şi de comunitatea noastră.



    Odată ajuns la cârma Ligii, Robert spune că şi-a stabilit o serie de obiective, între care depolitizarea organizaţiei, creşterea numărului de filiale, consolidarea echipei, dar şi câteva extrem de ambiţioase precum schimbarea României şi creşterea următoarelor generaţii într-o altă cultură. Despre Brexit, spune că i-a lăsat un gust amar: Este trist ce s-a întâmplat pentru că Marea Britanie, în momentul de faţă, avea cea mai mare comunitate de studenţi români, în jur de 8.000 şi ne aşteptăm de acum încolo la un shift, să nu mai fie Marea Britanie opţiunea numărul unu, ci Olanda şi Franţa.



    Robert Stredie doreşte să conducă prin exemplu. După ce a absolvit Universitatea din Manchester s-a întors în România şi anul acesta s-a înscris la cursurile de master în filozofie, politică şi economie la Universitatea Bucureşti. Spune că acesta a fost planul de la bun început: să se formeze în străinătate pentru ca apoi să pună în aplicare în ţară cunoştinţele dobândite în afară. Ce-ar trebui să facă însă autorităţile române pentru ca tinerii talentaţi să revină acasă?


    Ar trebui să vină cu soluţii concrete. Auzim foarte mult că preţuim comunitatea de studenţi şi tineri din diaspora, că ţinem la diaspora şi că hai să deschidem dialoguri, dar nu se întâmplă. De asta şi noi în momentul de faţă am mutat puţin orientarea Ligii pe mai mult policy, adică să începem să venim şi cu măsuri concrete, să cerem ca multe ce au făcut alte ţări să implementăm şi la noi în ţară. Probabil că doar asta poate să-i facă pe colegii noştri să se întoarcă.



    Liderul Ligii Studenţilor Români din Străinătate este un idealist în sensul bun al cuvântului, iar dovada stă în cea mai mare dorinţă a sa pe plan profesional, un obiectiv care musteşte de altruism şi dedicare: Eu am fost acuzat de multe ori că sunt idealist şi că o să-mi treacă visul ăsta că e tineresc: să pot să ajut cât mai multă lume începând cu colegii mei din Marea Britanie şi din toate celelalte ţări unde sunt studenţi până la românii din ţară.



  • Jurnal românesc – 28.08.2020

    Jurnal românesc – 28.08.2020

    60 de români angajaţi la o companie de prelucrare a cărnii din regiunea britanică Perthshire au fost confirmaţi ca infectaţi cu noul coronavirus, transmite Ministerul Afacerilor Externe. În acest context, fabrica a fost închisă încă din data de 17 august, iar toţi muncitorii au intratîn autoizolare pentru 14 zile, perioadă în care beneficiază de sprijin atât din partea autorităţilor locale, cât şi din partea angajatorului. MAE precizează că, până în prezent, la nivelul Consulatului General la Edinburgh nu au fost primite solicitări de asistenţă din partea conaţionalilor afectaţi şi că oficiul se află în dialog permanent cu autorităţile şi este pregătit să le ofere ajutor. Românii pot cere asistenţă consulară la numerele de telefon ale Consulatului General al României la Edinburgh: +44 013 15 24 94 91 şi +44 013 15 24 94 92. Pentru situaţii de urgenţă existp linia telefonică specială a consulatului +44 0795 185 84 45.

    Liga Studenţilor Români din Străinătate organizează online, pe 31 august, Atelierul de Lectură, un eveniment cultural dedicat Zilei Limbii Române. Manifestarea se desfăşoară sub patronajul Ambasadei României în Italia şi se adresează tuturor românilor, atât din diaspora, cât şi din ţară. Proiectul este coordonat de Alexandra Oana Chilian, care studiază psihologia la Universitatea Sapienza din Roma. Liga precizează că iniţiativa s-a născut din dorinţa membrilor săi de a promova cultura română în diaspora şi difuzarea ei printre românii cărora le este mai dificil să intre în contact cu literatura de calitate locuind departe de România. Prima ediţie a Atelierului de Lectură a avut loc în aprilie, iar de atunci întâlnirile sunt organizate lunar şi aduc împreună tineri studenţi şi profesori români din Italia alături de persoane de diverse profesii din mai multe oraşe. Cărţile despre care se discută variază de la publicaţii recente până la romanele clasice din perioada interbelică sau de la cărţi cu o nuanţă ştiinţifică până la filosofie, astfel încât să acopere gusturile unui segment cât mai vast de cititori. Atelierul de Lectură poate fi urmărit pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia de Ziua Limbii Române începând cu ora 19.00.

    Alina Cojocaru a fost desemnată Balerina anului de revista de specialitate Tanz, în cadrul Galei Premiilor Internaționale Tanz, printre cele mai cunoscute din lume în domeniul artei coregrafice. Românca a fost premiată pentru evoluţia din spectacolul Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, prezentat de Baletul Operei din Hamburg, în coregrafia lui John Neumeier. Una dintre cele mai apreciate balerine ale lumii, Alina Cojocaru a colaborat până acum cu importante instituții muzicale, precum Opera din Paris, Teatrele Balshoi din Moscova, Colon din Buenos Aires și companiile de balet ale Operelor din Hamburg și Viena, iar în prezent este prim-balerină a Baletului Regal din Londra. Este pentru a doua oară în acest an când românca prinmeşte distincţia de Balerina anului. Pe 13 ianuarie, italienii de la revista Danza&Danza, care acordă premiile supranumite Oscar-urile dansului, i-au coferit la rândul lor acest titlu pentru interpretarea Julietei din baletul Romeo și Julieta, în coregrafia Johan Kobborg, în care a apărut alături de celebrul Sergei Polunin. În cadrul Premiilor Tanz, au mai fost distinși Arkam Khan – coregraful anului, pentru spectacolul Outwitting the devil, și Compania de Balet a Operei din Zurich, pentru spectacolul Fetița cu chibrituri de Helmut Lachenmann.

    Ziua Limbii Române, sărbătorită pe 31 august, va fi marcată de Institutul Cultural Român printr-o serie de expoziții, recitaluri de muzică și poezie românească, cursuri de limba română, toate prezentate pe paginile de Facebook, YouTube şi Instagram ale reprezentanțelor ICR din străinătate.

    ICR Chişinău prezintă spectacolul de muzică și poezie Odă limbii române, iar ICR Istanbul organizează recitalul Pianul cu poeme, susținut de pianista Ioana Maria Lupașcu și actrița Daniela Nane. ICR Lisabona va transmite o înregistrare în care o parte a membrilor EUNIC Portugalia vor recita, în limba română, poemul Ce te legeni?… de Mihai Eminescu, ICR Londra, o înregistrare a eseului Mi-e dor de Ana Blandiana în lectura actriței Anamaria Marinca, ICR Madrid deschide expoziţia de pictură Ea a fost aici, ce cuprinde lucrări ale artistei Sabina Elena Dragomir, iar ICR Paris difuzează melodiile Vals de Smiley & Feli și Până când nu te iubeam de Pink Martini, în cadrul proiectului Limba română prin muzică. Accademia di Romania in Roma publică textul Ora de iarnă de Adriana Bittel ca parte a cursului online de limba și cultura română dedicat grupei de nivel intermediar, ICR Stockholm pune în scenă un recital de poezie contemporană românească, cu participarea poetului Ioan Es. Pop și actriței suedeze de origine română Adriana Savin, ICR Tel Aviv difuzează colajul video Șezi blând și învață românește, ce include poveştile celor care participă la cursurile online de limba română, ICR Varşovia inaugurează expoziția de desene în aer liber Cu alte cuvinte…, cu ilustraţii semnate de Adrian Barbu, iar Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia transmite în cadrul proiectului Limba română prin ochi de copil, un dialog fiu-tată, ce are la bază perlele de limbă strânse de scriitorul Robert Șerban de la fiul său, Tudor.

  • Aflăm pentru tine

    Aflăm pentru tine

    Protocol de colaborare între Ministerul Afacerilor Externe și Liga Studenților Români din Străinătate, în vederea promovării în străinătate a imaginii României. Interviu cu Robert Stredie, preşedintele LSRS.