Radio România Internațional

Tag: locuinte

  • România, printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est

    România, printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est

    România este printre cele mai accesibile pieţe imobiliare din Europa Centrală şi de Est. Preţurile locuinţelor au crescut mai lent decât salariile, reiese dintr-o analiză de specialitate. Consultanţii spun că majorarea salariilor medii mai rapidă decât majorarea preţurilor a îmbunătăţit accesibilitatea locuinţelor în România, spre deosebire de alte ţări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Ungaria, unde preţurile şi chiriile au înregistrat creşteri semnificative.

    Astfel, în Bucureşti, preţurile locuinţelor au crescut cu circa 50%, în ultimii 5 ani, în timp ce la Cluj-Napoca (cel mai scump oraş din România, situat în nord-vest) s-a înregistrat o creştere de 80%. Prin comparaţie, majoritatea marilor oraşe din Europa Centrală şi de Est au raportat creşteri de 80-100%, în aceeaşi perioadă. Deşi, la nivel general, accesibilitatea locuinţelor în România pare favorabilă, există diferenţe semnificative între segmentele pieţei. Locuinţele noi, amplasate în zone atractive, sunt adesea inaccesibile pentru cei cu salarii medii. Dacă se adăugă şi costul finanţării, accesibilitatea scade semnificativ din cauza dobânzilor ridicate.

    În plus, diferenţa dintre costul unei chirii şi rata unei ipoteci este tot mai vizibilă, chiria fiind adesea mai avantajoasă. În Bucureşti, chiria medie reprezintă circa 45% din salariul lunar, un procent considerabil mai mic decât în alte capitale din regiune, precum Varşovia sau Bratislava, unde se apropie de 70%. Asta face ca închirierea să fie o opţiune mai accesibilă decât achiziţia, mai ales în contextul ratei ipotecare mult mai mari decât chiria pentru locuinţe similare.

    România rămâne una dintre ţările cu cea mai scăzută rată a creditelor ipotecare din Uniunea Europeană (sub 2% din totalul locuinţelor aflate în proprietate), faţă de 15% în Ungaria, 14% în Polonia şi 26% în Cehia.

    În context, aproape 57.600 de imobile au fost vândute în România în decembrie 2024, cu peste 800 mai puţine faţă de luna precedentă. Cele mai multe vânzări s-au înregistrat în Bucureşti (13.250), Ilfov (sud, 3.900) şi Timiş (vest, 3.300).

    Preţurile locuinţelor au crescut cu 2,6% în zona euro şi cu 3,8% în UE, în trimestrul trei din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, după ce în trimestrul 2 din 2024, preţurile la locuinţe au urcat cu 1,4% în zona euro şi cu 3% în UE, arată Eurostat.

    Patru state UE au raportat scăderi anuale ale preţurilor locuinţelor în trimestrul 3 din 2024, iar 22 creşteri anuale. România a raportat un avans anual de 3,9% în trimestrul 3 din 2024, după o creştere de 6,8% în perioada aprilie-iunie 2024.

    Dacă preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 3,8%, chiriile au crescut cu 3,2% în trimestrul 3 din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, conform Eurostat. Între 2010 şi trimestrul 3 din 2024, preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 54%, iar chiriile cu 26%.

    Preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 20 de state UE pentru care sunt disponibile datele. În România, creşterea de preţ a locuinţelor a fost de peste 20%. Totuşi, în cazul chiriilor, în România, creşterea din 2010 până în 2024 a fost de peste 40%.

  • Bucureşti, de la preţul locuinţelor, la trafic

    Bucureşti, de la preţul locuinţelor, la trafic

    Marile proiecte de infrastructură în desfăşurare – noua centură a Capitalei A0 şi Magistrala M6 de metrou care va lega Aeroportul Internaţional Bucureşti Otopeni de Gara de Nord – vor muta interesul investitorilor către Ilfov, însă presiunea pe trafic în Bucureşti va creşte, din cauza lipsei facilităţilor educaţionale, medicale şi a serviciilor din zona respectivă, spun specialiştii. Salariul mediu net în Bucureşti este cu 25% peste media ţării, în timp ce Capitala adună aproape 20% din totalul angajaţilor la nivel naţional, fapt ce duce la cerere mare de locuinţe moderne.

     

    În ultimii 10 ani preţurile pentru apartamentele noi au crescut cu 74%, cererea a crescut cu 85%, iar tranzacţiile cu 69%. Faţă de 2014 cererea de apartamente noi pentru închiriat s-a majorat cu 340%, închirierile cu 220%, în timp ce creşterea chiriei a fost de 37%. Evoluţia sectorului rezidenţial nou se bazează pe un deceniu de creştere economică. PIB-ul României s-a majorat de 2,5 ori în perioada 2013-2023.

     

    La o populaţie de 2,2 milioane de locuitori, în Bucureşti şi Ilfov au fost livrate aproape 152.000 de locuinţe în ultimii 10 ani. Stocul de locuinţe rămâne majoritar învechit, iar conform Eurostat România este una dintre ţările cu cea mai mare rată de supraaglomerare într-o locuinţă, de peste 40%.

     

    În Tunari, Otopeni sau Corbeanca, localităţi din apropierea Bucureştiului, preţurile terenurilor au crescut de la 100 de euro pe metrul pătrat în 2022, la 250 de euro pe metrul pătrat în 2024 pentru poziţiile cu acces bun şi facilităţi. De asemenea, ansamblurile de case de tip gated-community reprezintă o soluţie tot mai populară, datorită beneficiilor sociale şi de securitate oferite. Gated-community este o comunitate rezidențială sau un complex de locuințe cu perimetru închis de ziduri și garduri.

     

    Preţul mediu la locuinţele noi din Bucureşti a crescut la 1.709 euro pe metrul pătrat util, în primul semestru din 2024, în urcare cu aproape 30% faţă de primul semestru din 2019. Apartamentele noi s-au scumpit în toate cartierele bucureştene. Majorările s-au apropiat în unele cazuri de 80%-90% în 5 ani. Chiar şi în cel mai ieftin cartier se solicită preţuri cu aproape 50% mai mari decât în 2019. Specialiştii avertizează că sunt zone unde chiar şi 20 de potenţiali cumpărători se ‘luptă’, pe fondul deficitului de ofertă, pe fiecare proprietate scoasă la vânzare.

     

    Cumpărătorii plătesc cei mai mulţi bani pentru a se muta în locuinţe noi situate în nordul şi în centrul oraşului. În două zone ultracentrale preţul solicitat depăşeşte 3.000 de euro pe metrul pătrat util. În ciuda creşterii preţurilor, interesul pentru proprietăţile premium din nordul Bucureştiului, foarte dezvoltat, continuă să crească. Cererea pentru vile de peste 500.000 de euro şi chiar de peste un milion de euro este în plină ascensiune, piaţa imobiliară a proprietăţilor premium şi premium plus fiind în continuă dezvoltare.

     

     

  • Cum să facem locuințele mai accesibile?

    Cum să facem locuințele mai accesibile?

    Toate statele membre au dificultăți în a asigura locuințe decente, la un preț accesibil mai ales pentru tineri și persoanele vulnerabile, fără venituri mari sau cazurile sociale. Decizia de a avea un comisar european care să se ocupe special de această problemă este una majoră pentru Comisia Europeană, iar planul de rezolvare a acestei probleme dificile si sensibile pentru toate statele UE, este considerat a fi o provocare pentru noul Comisar desemnat pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.

    În această ediție, cu ajutorul invitaților, vom încerca să răspundem la o serie de întrebări care țin de obisnuința cetățenilor fiecarui stat UE de a avea proprietate sau a sta cu chirie, cu preferințe pentru mediul urban sau rural sau dacă tinerii, bătrânii sau persoanele cu probleme sociale sunt cele mai vulnerabile persoane. De asemenea, există discriminare in acordarea unor locuințe sociale? Creșterea prețurilor per metrul pătrat construit sau costurile cu utilitățile, energie, gaze îi împiedică pe cetățeni să devină proprietari ai unei locuințe?

    Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor, a discutat despre toate acesteacu eurodeputata Maria Grapini și cu Ema Ignățoiu, manager de proiect la Centrul de Resurse Juridice.

  • Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România

    Preţurile locuinţelor au continuat să crească în România

    Preţurile locuinţelor în România au crescut cu 5,5% în primul trimestru din 2024, peste media Uniunii Europene şi a zonei euro. Preţurile au înregistrat, însă, o creştere mai puţin pronunţată comparativ cu cele din regiune, a declarat un oficial al Băncii Naţionale a României. În Polonia creşterea a fost de 18%, în Bulgaria 16%, în Ungaria 7%. Această dinamică este determinată în principal de evoluţiile pe segmentul locuinţelor noi, unde creşterea este de circa 12%, în timp ce pe palierul locuinţelor existente preţurile au crescut cu circa 2%. Preţul mediu pentru tranzacţiile aferente locuinţelor noi în Bucureşti se menţine la nivelul cel mai scăzut, comparativ cu alte capitale europene. Preţul mediu la locuinţele noi din Bucureşti a crescut la 1.709 euro pe metrul pătrat util, în primul semestru 2024, în urcare cu 29% faţă de primul semestru 2019.

     

    Peste 45.000 de case şi apartamente au fost finalizate în 2023 în cele mai mari 10 pieţe rezidenţiale regionale din România, cele mai multe fiind livrate în Bucureşti şi Ilfov, urmate de Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov, conform unei companii de consultanţă imobiliară. Constanţa a urcat pe prima treaptă, cu 5.000 de locuinţe noi livrate în oraş şi împrejurimi (+31% faţă de 2022). Pe de altă parte, livrările de locuinţe noi înregistrate în Cluj-Napoca şi Braşov au continuat să se reducă. În Cluj-Napoca şi împrejurimi au fost finalizate 4.200 de locuinţe noi în 2023, minus 45% faţă de vârful din 2019. Acest nivel redus de livrări ar putea fi înregistrat şi în 2024, cu 4.000 de locuinţe noi.

     

    În acelaşi timp volumul de tranzacţii imobiliare de la Cluj este net mai mare faţă de nivelul pre-pandemic. Aceasta este şi principala explicaţie pentru creşterea semnificativă a preţurilor locuinţelor din Cluj-Napoca, media actuală fiind de 2.900 de euro pe metrul pătrat, în creştere cu 15% faţă de media înregistrată în 2023. Oraşul este în continuare un magnet pentru investiţii şi pentru migraţia internă. O scădere a numărului de locuinţe finalizate s-a înregistrat în 2023 şi în Braşov. Braşovul trece printr-un ciclu economic de creştere semnificativă. Zonele metropolitane oraşului se dezvoltă puternic şi există o cerere tot mai ridicată pe segmentul de case. Toate acestea au contribuit la creşterea preţurilor cu 19% în ultimul an, cel mai ridicat nivel înregistrat la nivel naţional, fiind depăşit pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat util.

     

    Şi livrările de locuinţe din Bucureşti şi împrejurimi au înregistrat o reducere semnificativă, în primul trimestru din 2024 fiind finalizate cu 32% mai puţine locuinţe noi comparativ cu trimestrul I din 2023. În 2024 ar putea fi înregistrat cel mai mic număr de locuinţe noi finalizate din ultimii 5 ani. Piaţa rezidenţială din Bucureşti trece prin cel mai bun moment din punct de vedere al accesibilităţii cumpărării unei noi locuinţe, însă această situaţie nu se va menţine dacă parametrii actuali ai pieţei rămân neschimbaţi, spun specialiştii.

     

  • Locuinţele – vânzări şi preţuri

    Locuinţele – vânzări şi preţuri

    Numărul locuinţelor vândute în România a crescut cu 16%, în primul semestru din 2024, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023. La nivel naţional, din ianuarie până la finalul lunii iunie 2024 au fost vândute peste 77.200 de case şi apartamente, în creştere cu 16% faţă de perioada similară din 2023, în timp ce numărul de locuinţe vândute în Bucureşti şi Ilfov a crescut cu un ritm anual de 25,4%.

     

     

    Cea mai puternică evoluţie în rândul celor mai importante pieţe rezidenţiale regionale din România a fost înregistrată de judeţul Iaşi , cu o creştere anuală a vânzărilor de locuinţe de 71%, iar cea mai slabă evoluţie a fost consemnată în Argeş , cu o scădere anuală de 11,5%. De asemenea, oraşul Iaşi a devenit, în premieră, cea mai importantă piaţă rezidenţială regională din România, după Bucureşti şi judeţul Ilfov, raportat la numărul de locuinţe tranzacţionate, în primele şase luni din 2024, depăşind oraşe extrem de dezvoltate, precum Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov. Creşterea vânzărilor din Iaşi a fost determinată de înregistrarea, în 2024, a actelor finale de vânzare-cumpărare pentru înţelegerile încheiate anterior, precizează consultanţii în imobiliare.

     

     

    În context, preţurile locuinţelor în Uniunea Europeană au crescut cu 0,4%, iar chiriile cu 0,9% în primul trimestru din 2024, comparativ cu trimestrul 4 din 2023, conform Oficiului European pentru Statistică (Eurostat). Faţă de primul trimestru din 2023, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE au crescut cu 1,3% şi, respectiv, 3%.

     

     

    Din 2010 până în primul trimestru din 2024, chiriile au crescut în UE cu 24%, iar preţurile locuinţelor cu 49%. Comparând primul trimestru din 2024 cu 2010, în rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, preţurile locuinţelor au crescut mai mult decât chiriile în 20 de ţări. Preţurile locuinţelor au crescut semnificativ în Estonia (223%), Ungaria (207%), Lituania (170%), Letonia (140%), Cehia (125%), Austria (108%). Scăderi mai însemnate au fost în Italia (minus 8%) şi Cipru (minus 1,2%). În România, creşterea a fost de peste 20%. În cazul chiriilor, acestea au crescut în 26 state UE şi au scăzut în Grecia (minus 22%). Cele mai mari creşteri au fost în Estonia (201%), Lituania (174%) şi Irlanda (104%). În România, creşterea a fost de peste 40%.

     

     

     

  • Locuinţe mai scumpe în România

    Locuinţe mai scumpe în România

    Piaţa imobiliară din România dă semne de revenire, iar apartamentele noi s-au scumpit cel mai mult în Bucureşti. Apartamentele noi din Capitală sunt mai scumpe cu 17% faţă de aceeaşi perioadă din 2023, arată o analiză recentă a unui site de imobiliare privind evoluţia preţurilor în marile oraşe din România. Preţurile sunt susţinute de o creştere mare a cererii. În Bucureşti preţul mediu pe metrul pătrat util este de 1.850 de euro, cu o creştere de 5% observată în ultima lună. Interesul pentru proprietăţi noi din Capitală a crescut în trimestrul I din 2024 cu 22% faţă de intervalul similar din 2023, într-un ritm mai alert decât cel pentru locuinţe vechi.

    Cluj-Napoca, nord-vest, este cel mai scump oraş din ţară pentru cumpărătorii interesaţi de un apartament nou. Preţul mediu solicitat a ajuns la 2.874 de euro pe metrul pătrat util. Cine care vrea să cumpere o locuinţă nouă plăteşte 164 de euro în plus pe metrul pătrat decât pentru o locuinţă veche. Interesul cumpărătorilor a gravitat şi în Cluj către proprietăţile noi. Cu toate acestea, locuinţele vechi vin puternic din urmă, creşterea înregistrată la nivelul cererii fiind mai mare în cazul lor.

    În Braşov, cumpărătorii plătesc preţuri cu 12% mai mari decât în perioada similară din 2023. În medie, se poate cumpăra un apartament într-un imobil finalizat în ultimii 5 ani cu 2.211 euro pe metrul pătrat util. Chiar dacă locuinţele noi costă mai mult, proprietarii au operat scumpiri mai mari în cazul locuinţelor vechi, majorările depăşind 18%. Cu astfel de preţuri, Braşovul îşi păstrează poziţia a treia în clasamentul celor mai scumpe oraşe din ţară.

    Apartamentele noi din Timişoara sunt scoase la vânzare la preţuri care le depăşesc pe cele din Capitală, după scumpiri cu 15% în 12 luni, pe piaţa rezidenţială locală putând fi observat al doilea cel mai mare avans la nivelul preţurilor în marile oraşe din ţară, depăşit doar de cel din Bucureşti. Un apartament finalizat în Timişoara în ultimii 5 ani poate fi cumpărat cu 1.885 de euro pe metrul pătrat util.

    Preţul mediu solicitat pentru apartamentele noi din Constanţa a înregistrat în ultimele 12 luni cea mai mică variaţie şi a ajuns la 1.733 de euro pe metrul pătrat util. Interesul pentru proprietăţile noi din oraş a urmat o puternică tendinţă de creştere în prima parte din 2024, raportat la situaţia din perioada similară din 2023.

    Apartamentele noi din Iaşi costă acum, în medie, 1.629 de euro pe metrul pătrat util, după o majorare cu 12% în 12 luni. Chiar dacă locuinţele noi se vând în continuare cu preţuri mai mari faţă de cele vechi, ritmul în care au crescut preţurile în cazul acestora din urmă este mai accelerat, de 13%. Începutul anului a adus o creştere cu 15% în materie de cerere pe piaţa locală, Iaşiul depăşind toate marile oraşe din ţară la acest capitol. Şi de această dată, atenţia potenţialilor cumpărători a fost canalizată în primul rând pe apartamente şi case noi.

  • Locuințele – prețuri și chirii

    Locuințele – prețuri și chirii

    În acest context, rata medie plătită la bancă este de 400 euro pe lună, egală sau chiar mai mică faţă de o chirie pentru un apartament cu două camere. O cercetare de specialitate arată că bărbaţii sunt cei care solicită în număr mai mare un credit ipotecar, dar femeile iau, de cele mai multe ori, decizia finală de achiziţie în familie. Peste 40% dintre persoanele care au accesat un credit pentru locuinţă, în prima parte a anului, au vârste între 31 şi 40 de ani.

     

    De regulă, atunci când aleg un credit, cei mai mulţi români optează pentru un împrumut în moneda naţională, leul, şi pentru o dobândă fixă. Doi dintre principalii factori care îi determină să fie în favoarea creditelor în lei sunt avansul necesar mai mic decât cel solicitat pentru împrumuturile în valută şi gradul mai mare de îndatorare acceptat de bănci. Dobânzile au continuat să urmeze la începutul lui 2024 o tendinţă de scădere, dar se menţin la un nivel mai ridicat decât în 2021, înainte ca piaţa să sufere şocurile aferente războiului din Ucraina şi creşterii puternice a inflaţiei.

     

    Luna martie 2024 a adus creşteri de preț pe piaţa rezidenţială. Astfel, preţul mediu solicitat de către proprietari şi dezvoltatori pentru apartamentele scoase la vânzare a ajuns la 1.580 euro pe metrul pătrat util, la nivel naţional. În plus, s-a înregistrat un nou record pe ţară înregistrat în Cluj-Napoca, cel mai scump oraş pentru cumpărători, cu un tarif de 2.704 euro pe metrul pătrat util, cu aproape 11% peste nivelul din martie 2023. Capitala României ajunge la o medie de 1.700 pe metrul pătrat util, iar în Braşov  preţul mediu solicitat pentru apartamente s-a majorat cu 3% într-o lună, până la 1.870 euro pe metrul pătrat util. Majorări similare s-au constatat, faţă de februarie, în Iaşi, în timp ce în Constanţa piaţa aproape a stagnat.

     

    Comparativ, preţurile la locuinţe în Uniunea Europeană au scăzut cu 0,3% în trimestrul 4 din 2023, faţă de precedentele 3 luni, în timp ce chiriile şi-au continuat traiectoria ascendentă, înregistrând o creştere de 0,6%, conform Eurostat. În ritm anual, preţurile locuinţelor şi chiriile în cele 27 de state membre ale UE şi-au continuat creşterea în ultimele 3 luni din 2023, urcând cu 0,2% şi, respectiv, 3%. Între 2010 şi trimestrul patru din 2023, preţurile locuinţelor au crescut cu 48%, iar chiriile cu 23% în Uniunea Europeană. În România, creşterea a fost de peste 25%, atât la cumpărarea, cât şi la închirierea locuinţelor.

     

  • Piaţa imobiliară din România

    Piaţa imobiliară din România

    Aproape 53.800 de imobile au fost vândute în România în februarie 2024, cu peste 16.500 mai multe faţă de ianuarie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna februarie 2024 este cu peste 6.500 mai mare faţă de perioada similară a anului 2023. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în februarie, în Bucureşti (peste 9.100) şi în judeţele Ilfov, aproape 3.500 şi Iaşi, peste 3.200. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt unele mai puţun dezvoltate, Teleorman, cu aproape 240 d eimobile vândute, Covasna, peste 330, şi Sălaj, peste 410. De asemenea, judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în a doua lună a acestui an sunt Dolj (sud), aproape 900, Botoşani , peste 620, şi Timiş , 610 terenuri.

    Pe de altă parte, peste 70% dintre românii care îşi caută o locuinţă se orientează spre apartamente, iar preţul este principalul indicator în decizia finală de achiziţie, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate. În ultimul trimestru din 2023, cererea totală de case şi apartamente noi şi vechi la nivel naţional a fost de 124.700, dintre care 105.800 vechi şi 45.100 noi. Cei mai mulţi potenţiali cumpărători şi-au căutat, în trimestrul IV 2023, un apartament sau o casă în Bucureşti.

    În ultimele 3 luni din 2023, 145.200 de potenţiali cumpărători s-au înregistrat la nivel de ţară, cu 21,7% mai mulţi decât în 2022. Aceştia au avut la dispoziţie 116.600 de proprietăţi rezidenţiale (case, apartamente), cu 25% mai puţine faţă de anul precedenti. Din totalul căutărilor de locuinţe, 20-25% dintre clienţi au vizat zonele centrale, 30-40% periferia, iar restul cartierele.

    Principalele pieţe rezidenţiale din România se regăsesc în Bucureşti şi alte mari oraşe foarte dezvoltate: Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi, Braşov şi Constanţa .

    În ceea ce priveşte clienţii care aleg o casă, aceştia sunt în general familii cu copii care vor să aibă curte şi un spaţiu mai mare de locuire. Provocarea constă in locaţie, deoarece doritorii nu mulţi sunt dispuşi să se mute la periferie şi caută să fie aproape de instituţiile de învăţământ. În general aceşti clienţi sunt fie antreprenori, fie freelanceri sau lucrează în poziţii de top management şi au un program flexibil, se arată în studiul citat.

    Specialiştii în imobiliare estimează că, în acest an, aproximativ un milion de români îşi vor căuta o locuinţă, iar cei care îşi doresc un apartament sau casă ţin cont nu doar de preţ, ci şi de localizarea proprietăţii.

  • Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Standarde noi pentru construcția locuințelor în UE

    Parlamentul European a adoptat recent directiva care va contribui la reducerea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul clădirilor.

    Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică. Dacă este posibil din punct de vedere tehnic și economic, statele membre ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice și nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, și în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

    Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire și a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire și răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040.

    De asemenea, subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Clădirile agricole și de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Statele membre ale Uniunii Europene pot decide să excludă și clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum și bisericile sau lăcașurile de cult.

    Prezentă în plenul Parlamentului European, înaintea votului, comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a subliniat că Uniunea Europeană nu va putea să-și atingă obiectivele energetice și climatice și să scoată cetățenii din sărăcia energetică fără a îmbunătăți modul în care sunt construite și în care funcționează clădirile.

    “Printr-o directivă revizuită, asigurăm o tranziție energetică justă și favorabilă incluziunii. Am răspuns apelurilor de la producători, de la furnizorii de servicii din industria construcțiilor și de la proprietarii de case, pentru a oferi certitudinea investițiilor. Acordul realizează un echilibru excelent între obiective și mijloacele de atingere a acestora, în cadrul Pactului Verde European.

    În opinia Comisiei Europene, Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor este piesa lipsă a puzzle-ului, pentru a pune sectorul construcțiilor pe drumul cel bun. Cu toate acestea, nu putem lăsa cetățenii singuri în fața creșterii prețurilor la încălzire.

    De asemenea, trebuie să oferim un cadru legislativ favorabil pentru renovarea clădirilor. Și avem nevoie de măsuri de reglementare care să abordeze barierele non-economice din calea renovării clădirilor. Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor conține atât astfel de măsuri de reglementare, cât și cadrul necesar. Prin urmare, vă încurajez cu tărie să susțineți Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor.”

    Directiva a fost adoptată cu 370 voturi pentru, 199 împotrivă și 46 abțineri. Pentru a deveni lege, ea trebuie acum să fie aprobată oficial și de Consiliul Uniunii Europene.

  • Cumpărare sau închiriere de locuinţă cât mai prietenoasă cu mediul?

    Cumpărare sau închiriere de locuinţă cât mai prietenoasă cu mediul?

    Conform Eurostat, România este ţara cu cel mai ridicat procent de proprietari din Uniunea Europeană. Peste 95% dintre români trăiesc în locuinţe pe care le deţin, în timp ce, la polul opus se află state precum Germania cu 51%, Austria cu 45% şi Danemarca cu 39%. În statele în care cota de proprietari este mai mică, oameni de toate vârstele decid să locuiască împreună în locuințe comunitare sau proiecte care implică o formă de viață comunitară. Sunt motivați de probleme de mediu, sociale și financiare.



    Cumpărarea sau închirierea unei locuinţe poate fi privită şi dintr-o perspectivă ecologică. În mod surprinzător pentru mulţi dintre noi, clădirile generează 36% din volumul gazelor cu efect de seră şi, din acest motiv, la nivel european au fost introduse standarde de performanţă energetică pentru noile clădiri. Cei care doresc să cumpere sau să închirieze un apartament au început să ţină cont şi de toate aceste detalii. Iar dacă achiziţionarea unui apartament este o povară prea mare pentru cei tineri, o variantă ar putea fi închirierea, uneori în condiţii financiare favorabile, dacă la nivel local, naţional şi european există politici adecvate.



    Am discutat despre aceste aspecte cu europarlamentarul Gheorghe Falcă, din grupul Popularilor Europeni, cu o studentă care a căutat un apartament de închiriat şi cu Dragoş Costache, directorul unei imporrtante companii imobiliare din România.



  • Preţul locuinţelor din România

    Preţul locuinţelor din România

    Preţul locuinţelor din Uniunea Europeană a înregistrat o creştere de 49,2%
    în perioada 2010 – trimestrul 3 din 2022, iar România a consemnat printre cele
    mai mici majorări de preţuri din UE, conform Eurostat. Preţul locuinţelor a
    crescut în 24 dintre cele 27 de state UE şi a scăzut doar în Grecia, Italia şi
    Cipru. Cele mai mari creşteri
    au fost înregistrat în Estonia, Ungaria şi Luxemburg.În România, în
    Finlanda şi Spania, preţul locuinţelor a înregistrat o creştere mai mică de
    25%, la jumătate faţă de creşterea medie înregistrată în UE.


    Chiriile au crescut, în medie, cu 18,5% în Uniunea Europeană, în perioada
    2010-2022. Cu excepţia Greciei, chiriile au crescut în celelalte 26 de state UE, inclusiv în România.
    Cele mai mari creşteri au fost în Estonia şi Lituania. În
    România chiriile au înregistrat o creştere de peste 25%, peste media din UE.


    O altă analiză, realizată de o platformă de imobiliare şi care ia în
    considerare doar ultimii 8 ani arată că preţul mediu al unui apartament din
    România a crescut cu 47%, locuinţele nou construite scumpindu-se cu 38%, iar
    cele vechi, construite înainte de 1977, scumpindu-se cu 43% faţă de 2015. În
    cazul apartamentelor, creşterea este de 38% pentru imobilele din Bucureşti şi
    de 52% pentru cele din restul ţării.


    În ianuarie 2023, o garsonieră de 30 de metri pătraţi, în Bucureşti, se
    vindea, în medie, cu 51.700 de euro, faţă de 35.300 de euro în ianuarie 2015.
    Pentru un apartament cu două camere din Bucureşti, cu o suprafaţă de 54 de
    metri pătraţi, preţul mediu de vânzare în ianuarie 2015 era de 53.800 de euro,
    în timp ce în 2023 a ajuns la 77.900 euro. Un apartament de 3 camere, de 70 de
    metri pătraţi se vindea acum 8 ani cu 77.700 de euro. În 2023 se vinde, în
    medie, cu 107.500 de euro. Creşterea este consistentă şi în cazul locuinţelor
    de tip casă sau vilă. Un imobil de 200 de metri pătraţi se vindea, în medie, cu
    146.800 de euro în 2015, în timp în 2023 preţul mediu a ajuns la 170.700 de
    euro.


    Creşterea preţurilor pentru locuinţe poate fi atribuită unui număr de
    factori, cum ar fi cererea mare pentru proprietăţi, o economie în creştere şi
    un acces mai uşor la credite ipotecare. Din cauza scumpirii imobilelor, un
    cumpărător îşi permite acum să achiziţioneze cu o cameră mai puţin decât în
    2015.


    Piaţa chiriilor pentru locuinţe a fost şi ea influenţată de creşterea
    preţurilor. Astfel, în Capitală, creşterea medie a fost de 38% în cazul
    garsonierelor şi de aproximativ 20% în cazul apartamentelor cu 2 camere. O
    garsonieră din Bucureşti se închiria în ianuarie 2015, în medie, cu 243 de
    euro, faţă de 331 de euro în 2023. În cazul apartamentelor de 2 camere,
    creşterea a fost uşor mai mică, de la 385 de euro la 450 de euro, în ultimii 8
    ani.


  • Cum arată casa ideală pentru români

    Cum arată casa ideală pentru români

    Casa ideală pentru români trebuie să fie eficientă din punct de vedere
    energetic. 54% dintre aceștia cred că eficiența energetică este criteriul
    principal pentru o locuință ideală și este strâns legată de calitatea
    construcției. Sunt rezultatele unui studiu recent, care mai scoate în evidență
    și faptul că românii consideră calitatea materialelor și a accesoriilor o
    investiție înțeleaptă. Acest aspect se reflectă şi în percepţiile românilor,
    83% dintre aceştia considerând că materialele de zidărie utilizate în
    construcţia locuinţei favorizează menţinerea căldurii în locuinţă, lucru de
    dorit, pe termen lung. 75% dintre respondenți cred că modernitatea îi ajută să
    economisească, prin urmare vor alege materiale de zidărie inovatoare, care să
    ajute la creșterea confortului termic și reducerea costurilor locuinței.
    Studiul vine în contextul în care explozia prețurilor la energie a fost de
    natură să-i sperie pe români.



    Având în vedere majorările de preţuri care se preconizează pentru iarna ce
    urmează, ne vom confrunta cu o stare generalizată de nemulţumire şi disconfort
    din partea consumatorilor de servicii energetice, consideră autorii studiului. Un
    nivel deosebit de ridicat de anxietate în privința costurilor la energie
    electrică a fost remarcat la 69% dintre români, în timp ce 64% s-au declarat și
    mai îngrijorați de costurile gazelor naurale. Aceste cheltuieli au ajuns să fie
    un punct important în evaluarea unei locuinţe, astfel că, după preţ (86%) şi
    calitatea materialelor de zidărie folosite (81%), costurile de întreţinere
    (81%) sunt al treilea atribut ca importanţă atunci când consumatorii apreciază
    valoarea unei locuinţe.


    În altă ordine de idei, o treime dintre români speră ca prețurile locuințelor
    să scadă semnificativ până în primăvara anului 2023. Un alt studiu relevă că
    aceștia sunt sătui de creșterea prețurilor în toate domeniile şi au încredere
    în piața imobiliară. 38% dintre respondenţi au spus că sunt siguri că vor
    cumpăra o locuință anul viitor, o treime oscilează între da și nu (33%), iar
    12% înclină spre da. Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o locuință în
    următorul an, iar alți 8% înclină spre nu. Bugetul alocat pentru viitoarea
    proprietate se situează pentru jumătate din ei (54%) sub 60.000 de euro. Un
    sfert (25%) au un buget între 61.000 și 90.000 de euro, 12% între 91.000 și
    120.000 de euro și 8% depășesc 121.000 de euro. Românii care nu vor să cumpere
    o locuință au precizat că sunt dispuși să își schimbe părerea dacă prețul ar
    scădea. Pe locul doi ca importanță se află scăderea dobânzilor la credite
    (27%), urmată de scăderea celorlalte costuri de zi cu zi (19%) și creșterea veniturilor
    personale (18%). În ceea ce privește așteptările pentru următoarele 6 luni, 39%
    dintre respondenți anticipează o scădere semnificativă a prețurilor, 27% o
    ușoară scădere, în timp ce 9% se așteaptă să stagneze. Doar 8% se așteaptă la o
    creștere ușoară și 5% la una semnificativă.









  • Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    Cum arată piața imobiliară în România anului 2022

    În primele șase luni ale acestui an au
    fost date în folosință aproape 32.600 de locuințe, în creștere cu peste 1.200
    unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Sunt date furnizate de
    Institutul Național de Statistică, publicate recent. Pe medii de rezidență cele
    mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, respectiv 56,5%
    din total.


    Pe regiuni, București-Ilfov stă cel mai
    bine la capitolul locuinţe terminate, cu 1.285 de locuințe mai mult faţă de
    semestrul I din 2021. Urmează Regiunea de dezvoltare Centru (+393) şi Regiunea Sud-Est
    (+217). Scăderi s-au înregistrat în două regiuni de dezvoltare – Nord-Est (-676
    de locuințe) și Vest (-360).


    Pe de altă parte, în august au fost
    vândute, în toată țara, aproape 58.400 de imobile, cu peste 1.000 mai multe
    față de luna iulie. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iulie a fost
    cu 3.750 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021. În București au fost cele mai multe
    tranzacții, peste 10.400, urmat de două judeţe dezvoltate economic, Ilfov
    (aproape 3.200 de tranzacţii) și Brașov (aproape 2.950 de tranzacţii). Cele mai puține imobile s-au vândut în Covasna (centru) – 325, Olt (sud)
    – 365 și Călărași (sud) – 397.


    Numărul ipotecilor a scăzut semnificativ
    față de august anul trecut – aproape 22.200, cu peste 2.550 mai mic. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri
    agricole în a opta lună a anului 2022 sunt Buzău (jumătatea sudică) – 800,
    Brăila – (est) 730 şi Dolj (sud), peste 600.


    În altă ordine de idei, volumul
    investiţiilor imobiliare pentru România, în trimestrul II din 2022, este
    estimat la peste 257 de milioane de euro, de aproape patru ori mai mare decât
    cel înregistrat în trimestrul anterior, relevă un raport publicat de o companie de consultanţă
    imobiliară.


    Oferta rezidenţială pentru Bucureşti – Ilfov a crescut cu aproximativ 6.250
    de unităţi noi, în perioada analizată, din care 3.460 de unităţi noi în
    Capitală, respectiv 2.790 de unităţi noi în Ilfov. Până la finalul anului,
    raportul preconizează o ofertă totală de aproape 18.000 de unităţi pentru
    regiunea menţionată.


    Preţurile rezidenţiale au înregistrat o creştere de 4% în trimestrul II al
    acestui an faţă de intervalul anterior, ajungând la o medie de 1.720 de euro pe
    metrul pătrat.




  • Preţurile terenurilor, în creştere

    Preţurile terenurilor, în creştere

    Preţurile terenurilor din Bucureşti, potrivite pentru dezvoltări
    imobiliare, aproape s-au dublat în 2021, cele mai scumpe zone fiind în
    continuare centrul şi nordul oraşului, arată o companie de consultanţă
    imobiliară. Dacă dezvoltatorii tranzacţionau în 2019-2020 un teren pentru un
    bloc la 400-600 euro pe metrul pătrat în zonele medii ca preţ ale
    Bucureştiului, în 2021, preţul pentru acelaşi lot aproape s-a dublat. În ultima
    vreme, mulţi dezvoltatori imobiliari, atât din zona de rezidenţial cât şi de
    retail, au început să caute loturi de teren pentru noi proiecte. Interesul cel
    mai mare este pentru zona centrală, unde unele tranzacţii au ajuns şi la
    4.000-5.000 euro (în Piaţa Victoriei, lângă sediul Guvernului) sau 5.000-6.000
    Euro (în zona rezidenţială Aviatorilor) pentru un metru pătrat de teren. În
    medie, preţurile rămân uşor sub valorile din 2007-2008, însă datele
    fundamentale ale pieţei sunt complet schimbate: spre exemplu, în ultimii 15
    ani, puterea de cumpărare a salariului mediu din Bucureşti, ajustată în funcţie
    de inflaţie, aproape s-a triplat.


    În ansamblu, piaţa tranzacţiilor cu terenuri destinate exclusiv proiectelor
    rezidenţiale şi comerciale (birouri, retail, hotel) a înregistrat în România în
    2021 cea mai ridicată valoare din 2007 până în prezent, 800 de milioane de euro.
    Volumul total al tranzacţiilor a crescut de peste două ori şi jumătate faţă de
    volumul 310 milioane euro în 2020. Retailerii şi dezvoltatorii rezidenţiali au
    fost extrem de activi, terenurile destinate proiectelor de acest tip
    reprezentând aproximativ 90% din total. Capitala a rămas în frunte cu trei
    sferturi din volumul de tranzacţii, adică o valoare de peste 600 de milioane de
    euro. În jur de 70% dintre tranzacţiile din Bucureşti sunt destinate
    proiectelor rezidenţiale. Pentru comparaţie, în 2007 doar în Capitală se
    înregistrau tranzacţii de peste 800 de milioane euro, iar la nivel naţional se
    depăşise pragul de un miliard de euro, potrivit estimărilor din acea perioadă.
    În afara Capitalei, există un interes sporit al dezvoltatorilor pentru oraşe
    mari, cum sunt Timişoara, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Craiova, Galaţi,
    Brăila, Oradea, Sibiu, dar şi pentru oraşe cu o populaţie mai mică, precum
    Vaslui, Tulcea, Giurgiu sau Călăraşi. Totodată, a crescut semnificativ numărul
    de tranzacţii mari (de peste 5 milioane euro).


    Cu titlu de curiozitate, preţul mediu al unui hectar de teren arabil din
    România era anul trecut de 7.163 de euro, în timp ce Franţa era de 6.000 de
    euro, iar în Ungaria de 4.893 de euro, conform Eurostat. În statele UE cele mai
    mari preţuri la terenuri arabile erau în Ţările de Jos (cu o medie de 69.632 de
    euro pentru un hectar în 2019), la polul opus fiind Croaţia unde un hectar de
    tern arabil costa, în medie, 3.440 de euro în 2020. În cazul României, cele mai
    mari preţuri la terenuri arabile sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov (11.615 euro
    pentru un hectar) şi cele mai mici în regiunea Nord-Vest (6.261 de euro pentru
    un hectar).



  • Ce fel de locuinţe se caută?

    Ce fel de locuinţe se caută?

    Un studiu realizat de o platformă de imobiliare a scos în evidență faptul
    că 70% dintre românii care sunt în căutarea unei locuințe vor s-o cumpere
    complet finisată. La cheie, cum se spune. Doar 23% dintre respondenţi au
    intenția de a închiria și 46% vor să cumpere o locuință nemobilată. O bună
    parte îşi îndreaptă atenţia către o casă (34%) sau un apartament cu două camere
    (32%), urmat de apartament cu 3 camere (16%), garsonieră sau studio (15%). Peste
    29% dintre respondenţi sunt interesaţi să achiziţioneze o locuinţă al cărei
    preţ variază între 60.001-100.000 euro. Aproape 85% dintre chiriași caută să
    închirieze o locuinţă sub pragul de 350 euro pe lună.


    Dintre românii cu buget de achiziţie de peste 100.000 euro, doar 8% ar fi
    interesaţi să cumpere o locuinţă într-o clădire veche, în contrast cu 34% care
    s-au pronunţat în favoarea achiziţiei unei locuinţe într-o clădire nouă. Pentru
    cei 58% rămaşi, nu contează dacă imobilul este unul vechi sau nou. În topul
    îmbunătăţirilor existente pentru care românii ar fi dispuşi să plătească mai
    mult, la cumpărare sau închriere, se află: centrală termică proprie (49%),
    obiecte sanitare moderne şi de calitate (38%), instalaţie electrică (35%) şi
    instalaţie sanitară (33%) schimbate recent, bucătărie utilată (31%). De
    asemenea, mai mult de 1 din 5 respondenţi ar fi de acord să plătească în plus
    şi pentru parchet, pereţi nivelaţi şi proaspăt vopsiţi, uşă metalică şi balcon
    închis.


    Investiţiile nete în lucrări de construcţii noi au însumat în primele 9 luni
    din 2021 peste 47 de miliarde de lei (9,5 miliarede de euro), reprezentând
    59,7% din totalul investiţiilor realizate în economia naţională, faţă de 56,2%
    în perioada similară din 2020, a comunicat Institutul Naţional de Statistică. Numărul
    locuinţelor date în folosinţă la nivel naţional s-a majorat cu 2,33%, depăşind
    49.600, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Cele mai multe locuinţe au fost predate în mediul urban (61%).


    În altă ordine de idei, efectele pandemiei susțin dezvoltarea pieței rezidențiale
    din suburbii și din mediul rural, odată cu creșterea numărului românilor care
    renunță la aglomerația urbană și aleg locuințe mai spațioase și mai accesibile,
    în jurul marilor orașe, a anunţat o firmă de consultanță imobiliară. 2020 a
    înregistrat, pentru prima dată în ultimii 14 ani, o creştere a populaţiei din
    mediul rural în România. Lucrul de oriunde şi distanţarea socială au condus la
    o tendinţă de migraţie a populaţiei către zone mai liniştite. Tendinţa s-a
    manifestat în Bucureşti, dar şi în zonele metropolitane din alte regiuni
    importante ale României (Cluj, Tmiş, Iaşi). Pandemia a accentuat preferinţa
    oamenilor pentru locuinţe mai mari, fie cu o cameră în plus, fie cu un birou,
    terasă sau grădină. Aceste date arată că preferinţa românilor s-a transformat
    în acţiune, mai ales că zona metropolitană este mai atrăgătoare din punct de
    vedere al suprafeţelor medii ale unei locuinţe, mai mari decât în oraşe, şi al
    preţurilor mai mici, iar îmbunătăţirea treptată a infrastructurii de transport
    facilitează această migraţie.