Tag: locuinte

  • Ce mai e nou pe piața imobiliară

    Ce mai e nou pe piața imobiliară


    Conform unui raport recent, piaţa rezidenţială din România şi-a continuat trendul ascendent în al doilea trimestru din 2021, iar preţurile solicitate de către vânzătorii de locuinţe au consemnat cea mai mare creştere de la declanşarea epidemiei încoace. Astfel, în perioada aprilie-iunie, valorile proprietăţilor rezidenţiale din România au înregistrat un avans trimestrial de 3,1%, comparativ cu +2,2% în T1 (trimestrul 1) 2021, +1,9% în T4 2020 şi, respectiv, +0,3% în T3 2020. La nivel naţional, preţul mediu pe metru pătrat solicitat în luna august pentru o locuinţă a ajuns la valoarea de peste 1.500 de euro.



    Clujul rămâne oraşul cu cele mai scumpe locuinţe, cu o medie pe metru pătrat de aproape 2.000 de euro. Pe locul doi se află locuinţele din Capitală, care în luna august au ajuns la valoarea de aproape 1.570 euro/mp, apartamentele din Braşov au un preţ mediu de 1.440 euro/mp, iar apartamentele din Constanţa au o valoarea medie de 1.350 euro/mp. Cerinţele şi preferinţele cumpărătorilor de proprietăţi rezidenţiale s-au schimbat, iar preţurile materialelor de construcţie au crescut semnificativ, influenţând şi preţurile finale ale imobilelor. În acest context se înregistrează o creştere a interesului pentru achiziţia de locuinţe proprii.



    Peste 62.100 de imobile au fost vândute în luna august la nivel naţional, cu 2.800 mai multe faţă de luna iulie 2021. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare în luna august este cu 18.375 mai mare faţă de perioada similară a anului 2020. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în august 2021, în Bucureşti, peste 10.400, Braşov, peste 3.770 şi Timiş, 3.500. Judeţele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în august 2021 sunt Vrancea (aproape 530), Buzău (500) şi Galaţi (cu aproape 400).



    Numărul locuinţelor date în folosinţă în primul semestru 2021 s-a ridicat la aproape 31.400, cu 1.600 mai multe faţă de perioada corespunzătoare din 2020. Cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, cu pondere de peste 62% din total. Cu toate acestea, suprafața locuibilă a unei locuințe a ajuns la minimul ultimilor 20 de ani, cu o valoare medie de 61,52 de metri pătrați. Față de anul trecut, scăderea este de 2%. Pentru referință, specificăm că, în ultimii 20 de ani, maximum a însemnat 76 de mp pentru o locuință nou-livrată, medie înregistrată în 2010, 2011 și 2013. Explicația este că dezvoltatorii au eliminat sau au redus semnificativ zone precum debaraua sau cămara.



    O treime dintre participanţii la un sondaj recent declară că îşi doresc să-şi cumpere o locuinţă, iar cei mai mulţi dintre ei urmăresc achiziţia unei case. România este ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe dintre toate ţările Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, peste 95% dintre români deţin propria lor locuinţă.




  • Creşteri ale preţurilor apartamentelor

    Creşteri ale preţurilor apartamentelor

    Apartamentele noi vândute în România au costat anul trecut cu 3,1% mai mult
    față de 2019. Media de 1.322 de euro/metru pătrat face ca țara noastră să ocupe
    locul 4 în ordinea
    crescătoare a preţurilor din
    24 de state analizate într-un raport internaţional. În privinţa gradului de
    accesibilitate a locuinţelor pentru cetăţenii unei ţări, calculat în funcţie de
    numărul de salarii medii brute anuale necesare pentru cumpărarea unui
    apartament nou standard, de 70 de metri pătraţi, România se află la jumătatea
    clasamentului.



    Studiul arată că, pentru prima dată,
    Austria a devenit ţara cu cele mai scumpe locuinţe dintre cele analizate, cu un
    preţ mediu de 4.457 de euro/mp. La polul opus se află Bulgaria, cu o medie de
    578 de euro/mp, şi Bosnia-Herţegovina, cu 881 de euro/mp. Conform sursei citate, anul trecut, cele mai mari
    creşteri de preţuri s-au înregistrat în Ungaria (+12,3% faţă de 2019), Olanda
    şi Germania (+10,8%, fiecare). Per total, anul trecut, preţurile locuinţelor au
    crescut în 21 dintre cele 24 de ţări analizate. Ieftiniri s-au consemnat doar
    în Norvegia, Bosnia-Herţegovina şi Italia. România, cu o creştere anuală de
    3,1% a preţurilor, se plasează pe locul 6 în ordinea scumpirilor. Raportul
    analizează şi 61 de oraşe europene, iar Parisul conduce în topul celor mai
    scumpe locuinţe, cu un preţ mediu de 12.917 euro/mp pentru un apartament nou,
    urmat de Tel Aviv (10.332 euro/mp), Munchen (8.700 de euro/mp) şi Londra (7.916
    euro/mp). În ierarhie sunt incluse şi 3 oraşe din România: Cluj-Napoca (1.800
    de euro/mp), Bucureşti (1.440 de euro/mp) şi Timişoara (1.270 de euro/mp).


    Studiul a calculat şi gradul de accesibilitate
    a locuinţelor. Astfel, un român are nevoie de 7 salarii medii brute anuale
    pentru o astfel de achiziţie, ceea ce reprezintă un nivel mediu de
    accesibilitate. Cele mai greu accesibile locuinţe sunt în Serbia, unde e nevoie
    de 15,2 salarii medii brute anuale, iar cele mai accesibile sunt în Portugalia,
    Belgia şi Irlanda (3,1 salarii medii anuale). În schimb, în România sunt cele
    mai scumpe credite ipotecare, cu o rată medie a dobânzii de 5,3% pe an. La
    polul opus se află Portugalia, unde dobânzile fluctuează în jurul a 1% pe an.


    Aproape 54.800 de imobile au fost vândute
    în iunie, în România, cu 7.000 mai multe faţă de luna mai. Cele mai multe
    vânzări de imobile au fost înregistrate în Bucureşti (aproape 9.200), Braşov
    (centru, peste 3.200) şi judeţul Ilfov (aflat în jurul capitalei României,
    3.000). În altă ordine de idei, un sondaj relevă faptul că 70% dintre români
    consideră că prețul apartamentelor este supraevaluat, dar că, în viitor, acesta
    va crește. Un român din trei are în plan să îşi cumpere o locuinţă în următorul
    an, iar jumătate dintre cumpărători utilizează economiile personale şi/sau
    salariul pentru avans. Doi din trei români consideră că deţinerea unui imobil
    reprezintă, în general, o investiţie bună.








  • Preţul locuinţelor

    Preţul locuinţelor

    Preţul locuinţelor din marile
    oraşe ale României va continua să crească şi în acest an, spun specialiştii în domeniul imobiliar, care susţin că în 2020 trebuie să ne
    aşteptăm la o creştere între 10 şi 20% a costurilor locuinţelor noi. Preţul e dictat
    de zonă, de numărul de camere şi de confortul oferit. In Cluj-Napoca sunt cele mai scumpe
    locuinţe, urmat de Bucureşti, Timişoara şi Iaşi. În Cluj-Napoca, de la 1.450 de
    euro pe metrul pătrat, cei care-şi caută locuinţe au ajuns să plătească în
    medie şi 1.700 de euro. Potrivit datelor oficiale, în ultimul an, preţul
    apartamentelor din Cluj a crescut cu 6,2%, iar în ultimii cinci ani, preţul
    mediu al apartamentelor din Cluj a crescut cu 68,7%. In Capitală, preţul mediu
    a ajuns în doar câteva luni la 1.413 euro de la 1.382 de euro. În Iaşi,
    preţurile apartamentelor noi au crescut doar cu 1,1%. Aici metrul pătrat costă
    1.107 euro. In Timişoara metrul pătrat într-un bloc nou costă acum 1.390 de
    euro, în loc de 1.250 cât era la începutul anului trecut. In 2019, preţurile
    apartamentelor vechi cu trei camere din Bucuresti s-au majorat cu 5,3%. In zona
    Moşilor (aproape de zona centrală a Bucurştiului) preţul a crescut cu 17%, iar în zona Militari şi Drumul Taberei (cartiere din partea vestică a
    Bucureştiului) preţurile au scăzut cu 6,4% şi 3%.



    Si preţul chiriilor a crescut. Pentru București,
    nivelul chiriei lunare este de aproape 400 de euro în zona centrală a orașului,
    în timp ce la periferie sunt costuri de 270 de euro. Pentru un apartament de
    două camere se plăteşte, în medie, 420 de euro pe lună. Prețurile diferă mult
    în funcție de zonă, de bloc, de cât de nou sau de cât de vechi este, de
    utilitățile din apartamentul închiriat. Pentru acelaşi tip de locuinţă se
    plăteste la fel şi în Cluj-Napoca. Pe următoarele locuri în clasamentul
    oraşelor cu cele mai mari chirii pentru apartamentele cu două camere se află Timişoara
    şi Braşov, cu 350 de euro pe lună, Iaşi, cu 330 de euro pe lună, la fel Tulcea cu 330 de euro pe lună şi Târgu
    Mureş, cu 320 de euro pe lună. În Constanţa, un apartament cu două camere poate
    fi închiriat cu 300 de euro pe lună.

  • Jurnal românesc – 06.03.2017

    Jurnal românesc – 06.03.2017

    Ministerul Muncii de
    la Bucureşti a început, luni, discuţii cu sindicatele asupra legii salarizării
    unitare. Ministrul de resort, Lia Olguţa Vasilescu, a precizat că actul
    normativ ar urma să fie finalizat în iulie, aşa cum este prevăzut în programul
    de guvernare al Cabinetului PSD-ALDE. Ea a declarat, recent, că, până în 2020,
    salariile de până la 4.000 de lei se vor dubla, iar cele care depăşesc acest
    prag vor fi majorate cu 45%. Ministrul Lia Olguţa Vasilescu a mai precizat că,
    de la 1 iulie, va creşte punctul de pensie la o mie de lei.




    Preţurile locuinţelor
    din România vor
    creşte uşor şi în acest an, dar cu o rată sub media din Uniunea Europeană,
    apreciază analiştii pieţei imobiliare care s-au întâlnit, luni, la o conferinţă
    de profil. Adrian Erimescu, reprezentantul unei platforme online de
    monitorizare a pieţei imobiliare din ţară, a prezentat un clasament al celor
    mai scumpe oraşeîn funcţie de preţurile cerute pentru
    construcţiile imobliare. Astfel, preţurile medii cerute în principalele şase
    oraşe din România în ultimul trimestru din 2016 sunt 1230 de euro/metru
    pătrat în Cluj, care este astfel cel mai scump oraş din România. Este urmat de
    Bucureşti, cu 1160 de euro pe metru pătrat, Timişoara 1020 de euro/metru
    pătrat, Constanta, cu 960 de euro/mp, Braşov 910 euro pe metru pătrat şi Iaşi
    880 euro pe mp.





    Doar jumatate dintre români utilizează cu regularitate internetul, iar dintre aceştia mulţi evită cumpărăturile şi plăţile online, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene privind economia digitală. In
    clasamentul european al indexului economiei şi societăţii digitale (DESI) 2017,
    România este pe ultimul loc în UE. Indexul măsoara 5 parametri ai dezvoltarii
    digitale a unei ţări: conectivitatea, resursa umană, gradul de utilizare a
    internetului, integrarea tehnologiei digitale, serviciile publice digitale.
    Danemarca, Finlanda, Suedia şi Olanda au cele
    mai avansate economii digitale din UE, în timp ce România, Bulgaria, Grecia şi
    Italia au cele mai scăzute scoruri DESI – arată raportul CE. In privinţa
    integrării tehnologiei digitale de către afaceri, firmele din R
    omânia, Polonia
    şi Bulgaria erau rămase cel mai în urmă, în 2016, în timp ce afacerile din
    Danemarca, Irlanda şi Finalnda erau cele mai avansate.




    Italia şi Spania
    rămân ţările cu cea mai numeroasă comunitate de imigranţi români din UE, releva
    un studiu publicat de Ziarul Romanesc (Germania). Pe locurile următoare se află
    Germania şi Marea Britanie Studiul arată
    că, în special în Italia şi Spania, românii se mulţumesc cu slujbe mai puţin
    importante ca cele avute acasă, cel puţin în prima perioadă după sosire.
    Câştigurile salariale sunt, însă, în peste 90% din cazuri mai mari ca cele din
    ţară. În Germania şi Marea Britanie se observă o migraţie într-o proporţie mai
    mare a românilor cu înaltă calificare, cuplată cu un val al românilor care au
    părăsit Spania în momentul în care această ţară a intrat în criză. Un raport al
    Naţiunilor Unite arată că, după valurile masive de emigranţi din România care
    au profitat de deschiderea graniţelor, în 2007, fluxul plecărilor a rămas
    constant. În perioada 2010-2015, România a pierdut
    aproximativ 437.000 de locuitori ca urmare a migraţiei. Se estimează că aproape
    3,5 milioane de români sunt plecaţi din ţară. Din 2006 până în 2015, românii
    din străinătate au trimis acasă 52 de miliarde de euro, o sumă care depăşeşte
    cu 11 miliarde valoarea investiţiilor
    străine.

  • Efecte ale Legii dării în plată

    Efecte ale Legii dării în plată

    Preşedintele român, Klaus Iohannis, a promulgat legea
    dării în plată, pe care, în primă fază, o trimisese la reexaminare
    Parlamentului. Astfel, cei care au credite ipotecare mai mici de 250.000 de
    euro şi dovedesc că nu mai au cum să îşi plătească ratele pot cere băncii să
    preia casa şi creanţa lor să fie ştearsă. Zeci de mii de români au restanţe la
    creditul pentru casă şi mulţi dintre ei sunt deja în executare silită. Lor li
    se adaugă şi cei care au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat
    cu o locuinţă.

    Ultimele date ale Băncii Naţionale arată că sunt 300.000 de
    familii care au semnat un credit ipotecar cu una dintre băncile din România.
    Doar jumătate dintre aceştia s-au împrumutat direct pentru a cumpăra o casă, în
    timp ce alţii au luat credite de nevoi personale pentru care au garantat cu o
    locuinţă. Indiferent de situaţie, legea dării în plată le permite acestora să
    scape de credit în schimbul casei cât timp fac dovada faptulului că nu îşi mai
    permit ratele. Nu este şi cazul celor care şi-au cumpărat case prin programul
    Prima Casă, căci prevederea legii care îi viza nu a trecut de Parlament.

    Aplicarea retroactivă a legii naşte numeroase neclarităţi. Sunt oameni care
    deja au fost executaţi silit, şi-au pierdut casele, dar băncile îi urmăresc în
    continuare pentru diferenţele de plată. Ei ar putea cere în instanţe, de
    asemenea, închiderea acestora.

    Tot mai multe bănci anunţă, ca răspuns la o lege
    pe care au contestat-o, majorarea avansului pentru creditele ipotecare, iar una
    dintre ele a introdus deja oferta diferenţiată, cu avans mai mic pentru credite
    de peste 250.000 de euro, plafonul peste care nu se aplică darea în plată.

    Deşi
    creditarea a început să îşi revină în România, pe fondul dobânzilor scăzute,
    Comisia Europeană avertizează că nesiguranţa şi-ar putea spune cuvântul, cele
    mai mari riscuri identificate fiind datorate incertitudinii generate de legea
    dării în plată. CE avertizează că această lege ar putea avea un impact negativ
    substanţial asupra încrederii investitorilor, precum şi asupra perspectivelor
    de creditare pe termen nedefinit şi îmbracă România în incertitudine.

    Controversata lege a dării în plată a fost deja publicată în Monitorul Oficial,
    ceea ce înseamnă că pe 13 mai primul debitor se poate prezenta la bancă pentru
    a-şi ceda cheile la imobil şi a-şi stinge datoria.

  • Jurnal românesc – 24.11.2015

    Jurnal românesc – 24.11.2015

    Prima ediţie a Galei premiilor de excelenţă pentru etnicii români din comunităţile istorice, organizată de Institutul Cultural Român, se va desfăşura luni, 7 decembrie, la Teatrul Naţional din Bucureşti. Potrivit ICR, prin acest eveniment se urmăreşte recunoaşterea personalităţilor şi a proiectelor marcante din comunităţile româneşti din diaspora, din vecinătatea României şi Balcani. În cadrul ceremoniei vor fi premiate vârfuri ale comunităţilor româneşti – personalităţi culturale, intelectuali de marcă, jurnalişti şi tineri implicaţi în mod activ în mediul asociativ – din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Ungaria, Republica Moldova, Albania şi Macedonia. De asemenea, vor mai fi premiati lideri ai asociaţiilor româneşti care militează pentru respectarea drepturilor comunităţilor româneşti din diaspora, precizează ICR.




    România este ţara cu cei mai mulţi proprietari de locuinţe din UE, cu mult peste media spaţiului comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat. Astfel, peste 96% dintre români trăiesc în locuinţa proprie, in timp ce media in Uniunea Europeana este 70%. În schimb, mai bine de jumătate din populaţia României trăieşte în locuinţe supraaglomerate, fata de 17 procente, în medie, în celelalte state comunitare. Aproape 35% dintre români locuiesc la bloc, mai relevă studiul Eurostat.




    În Camera Deputaţilor de la Bucureşti urmează să fie dezbătut proiectul de lege care prevede interzicerea fumatului în spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, în locurile de joacă pentru copii, în unităţile sanitare, de învatamânt şi cele destinate protecţiei şi asistenţei copilului. Proiectul prevede interzicerea inscripţionării pachetelor cu produse din tutun şi organizarea unor campanii de informare a populaţiei. Fumatul ar urma să fie permis doar în camere special amenajate, exclusiv în zona de tranzit a aeroporturilor internaţionale. Aceste spaţii trebuie să fie dotate, între altele, cu sisteme funcţionale de ventilaţie, cu scrumiere şi cu extinctoare. Nerespectarea prevederilor legii impune sancţiuni cuprinse între 100 şi 15.000 de lei. La prima abatere, sancţiunea constă în amendă si suspendarea activităţii unităţii respective. La a doua abatere, urmează amendă şi închiderea unităţii. Camera Deputaţilor este for decizional. Senatul a adoptat proiectul de lege încă din 2011.




    Guvernul de la Bucureşti a lansat în dezbatere publică hotărârea prin care se înfiinţează şi sunt stabilite atribuţiile unui nou minister, cel pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Până vineri, 27 noiembrie, oricine poate să facă propuneri privind documentul, care poate fi găsit pe pagina de Facebook a Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic. Instituţia este menită, în principal, să asigure transparenţa documentelor propuse şi discutate în şedinţele de guvern, inclusiv prin redactarea de către fiecare ministru sau secretar de stat a unor rapoarte publice după întâlniri importante. De asemenea, angajarea pe criterii de performanţă a personalului în noua instituţie va fi folosită ca studiu pilot pentru un proces similar în alte instituţii publice.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară

    Preţul mediu solicitat de proprietari pentru apartamentele noi şi vechi scoase la vânzare în România a crescut în septembrie cu 5,7% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, până la 964 de euro pe metru pătrat util, relevă portalul Imobiliare.ro. “Niciunul dintre marile oraşe analizate nu face excepţie de la tendinţa ascendentă a preţurilor; de remarcat este însă că cele mai semnificative majorări au fost înregistrate pe segmentul apartamentelor vechi”, arată imobiliare.ro.



    În Bucureşti, apartamentele se vând în medie cu 1.086 de euro pe metru pătrat, nivel cu 3% mai ridicat decât în toamna anului trecut. Apartamentele vechi au un preţ mediu de 1.030 de euro pe metru pătrat, cu 2,2% peste cel din perioada similară a anului precedent. Iar locuinţele din noile ansambluri rezidenţiale se vând cu 1.124 de euro pe metru pătrat, cu 0,3% mai scumpe decât în urmă cu 12 luni. În Braşov, preţurile se situează în medie cu 2,5% peste nivelul din urmă cu un an, de 840 de euro pe metru pătrat. În Cluj-Napoca, indicele “Imobiliare.ro” a ajuns la o valoare de 1.124 de euro pe metru pătrat util, cu 12,4% mai mult decât în perioada similară a lui 2014, când atinsese pragul de 1.000 de euro pe metru pătrat. Per ansamblu, Clujul este oraşul cu cele mai scumpe locuinţe din România, arată site-ul imobiliar. În Constanţa, preţurile cerute de proprietari se situau în septembrie la 907 euro pe metru pătrat, o diferenţă în plus de 7,2% faţă de nivelul consemnat în urmă cu 12 luni.



    În Iaşi, valoarea indicelui Imobiliare.ro, de 850 de euro, este cu 4,7% mai mare decât cea consemnată în toamna lui 2014, de 812 euro pe metru pătrat util. Iar la Timişoara, preţul cerut în medie de proprietari este de 923 de euro pe metru patrat util, cu 10,8% mai ridicat decât în perioada similară a anului trecut, când ajungeau la 833 de euro pe metru pătrat.

  • Jurnal românesc – 5.02.2015

    Jurnal românesc – 5.02.2015

    Competenţele tinerilor români cu studii în străinătate şi care s-au remarcat în domeniile în care activează se pot transforma într-un instrument valoros de promovare a interesului naţional — a apreciat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu. El a făcut declaraţia la ceremonia de semnare, miercuri, a protocoalelor de colaborare dintre ministerul de Externe, pe de o parte, şi Liga Studenţilor Români din Străinătate, şi, respectiv, Fundaţia Centrul pentru Acces la Expertiza Studenţilor şi Absolvenţilor, pe de alta. Cele două documente stabilesc liniile comune de acţiune ale ministerului, Ligii şi Fundaţiei, între care şi efectuarea de către studenţii români cu pregătire academică în străinătate a unor stagii de practică în Centrala MAE şi în misiunile diplomatice ale României. Ministrul Aurescu a precizat că în realizarea acestor protocoale s-a plecat de la ideea că promovarea obiectivelor României, inclusiv a celor de politică externă, trebuie să se sprijine mult mai mult pe contribuţia tinerilor de valoare aflaţi temporar în străinătate.



    Guvernul de la Bucureşti intenţionează să construiască nouă mii de locuinţe destinate închirierii, pentru familiile sau persoanele cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, cu venituri sub salariul mediu pe economie. Pentru finanţarea proiectului, Executivul a aprobat contractarea unui împrumut de 175 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. În şedinţa de miercuri a Executivului, plafonul de garantare pentru reabilitarea termică a clădirilor de locuit a fost stabilit la zece milioane de lei, iar plafonul pentru programul Prima Casă va fi suplimentat, dacă suma de două miliarde şase sute de milioane de lei alocată pentru 2015 va fi cheltuită, a precizat ministrul Finanţelor, Darius Vâlcov.



    Preşedinte Klaus Iohannis a afirmat că rezultatul alegerilor parlamentare de pe 30 noiembrie conduce la imperativul ca în viitoarea putere executivă de la Chişinău responsabilitatea parcursului democratic să fie împărţită între toate partidele proeuropene. Un guvern stabil şi cu o viziune unitară proeuropeană este de preferat oricărei alte soluţii de compromis — a subliniat preşedintele, la discuţiile cu ambasadorul Republicii Moldova la Bucureşti, Iurie Reniţă. Declaraţia survine pe fondul incertitudinilor privind configuraţia viitorului Executiv de la Chişinău. Premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a exclus posibilitatea renegocierii actualei coaliţii minoritare şi formarea unei alianţe majoritare în formula guvernului pe care l-a condus şi până acum, format din partidele Liberal Democrat, Democrat şi Liberal. Pentru a fi învestit, noul guvern are nevoie de sprijinul majorităţii deputaţilor, adică de cel puţin 51 de voturi. PLDM şi PD deţin împreună doar 42 de mandate din totalul de 101 ale parlamentului, iar cele două formaţiuni din coaliţia minoritară mizează şi pe voturile liberalilor.



    România aşteaptă ca mobilizarea cetăţenilor ucraineni pentru lupta cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării să nu aibă un caracter selectiv şi să se realizeze imparţial, transparent şi nediscriminatoriu. La discuţiile cu ambasadorul acestei ţări la Bucureşti, Teofil Bauer, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, şi-a reiterat preocuparea faţă de soarta celor peste 400 de mii de etnici români, concentraţi în nordul Bucovinei, nordul şi sudul Basarabiei, Ţinutul Herţa şi Transpacarpatia. El a precizat că autorităţile de la Bucureşti sunt în contact permanent, prin intermediul diplomaţilor români de la ambasada din Kiev şi consulatele din Cernauţi şi Odessa, cu reprezentanţii acestora. Potrivit mass-media, pentru a opri fuga de mobilizare, autorităţile ucrainene au decis să impună restricţii de călătorie în străinătate pentru bărbaţii încorporabili.

  • Piaţa imobiliară

    Piaţa imobiliară


    Preţurile locuinţelor din principalele oraşe din România s-au redus până în prezent cu 52% începând din luna martie 2008, momentul de vârf al pieţei imobiliare, potrivit unei analize a potalului imobiliare.ro. Astfel, dacă un metru pătrat util costa, în medie, 2.058 de euro înainte de valul de scăderi provocate de recesiune, acum aceeaşi unitate de suprafaţă poate fi achiziţionată cu 986 de euro. Marja de scădere este diferită însă atât în funcţie de fiecare oraş în parte, cât şi de diferitele categorii de locuinţe. Pentru apartamentele cu două camere, care sunt cele mai căutate pe piaţă, în Bucureşti, scăderea preţurilor a fost de 49,5%, de la un maxim de 2.264 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 1.142 de euro pe metru pătrat la finele lui noiembrie 2012. Pe anumite categorii de locuinţe, marja de scădere a fost şi mai mare. Spre exemplu, dacă în momentul de apogeu al pieţei un apartament vechi cu două camere costa, în medie, 123.040 de euro, astăzi o locuinţă similară poate fi achiziţionată cu 57.300 de euro, respectiv cu 53% mai puţin.


    Pe de altă parte, dacă în 2008 un apartament nou construit cu două camere, cu o suprafaţă medie utilă de 68 de metri pătraţi, avea un preţ de circa 178.700 de euro, în prezent pentru o unitate locativă similară dezvoltatorii şi intermediarii cer cu 55% mai puţin, adică 80.890 euro. În Braşov (centru), în perioada martie 2008 – noiembrie 2012 s-a înregistrat o scădere de 40,6%, de la un preţ de 1.450 euro pe metru pătrat la 860 de euro pe metru pătrat. Iar în Cluj-Napoca (centru-vest), scăderea a fost uşor mai redusă, apartamentele scoase la vânzare fiind mai iefine cu 36,3% faţă de acum aproape cinci ani. Astfel, un metru pătrat util poate fi achiziţionat în acest oraş cu 917 euro, faţă de 1.440 de euro în martie 2008. Preţul cerut de proprietari şi intermediari pentru apartamentele vechi şi noi scoase la vânzare în Constanţa (sud-est) s-a diminuat cu 44% în ultimii ani, de la 1.560 de euro pe metru pătrat în martie 2008, până la 873 de euro pe metru pătrat în noiembrie 2012. Cea mai redusă scădere de preţuri a avut loc la Iaşi, respectiv de 34%, de la 1.297 de euro pe metru pătrat util în primăvara lui 2008 la 855 de euro pe metru pătrat util la finele toamnei 2012. Iar în Timişoara (vest), apartamentele s-au ieftinit cu 40,7%, de la un preţ mediu pe metru pătrat de 1.311 euro până la 777 de euro.