Radio România Internațional

Tag: LSRS

  • Şefa LSRS Austria: Îmi doresc să lucrez pentru România

    Şefa LSRS Austria: Îmi doresc să lucrez pentru România

    Crista-Timeea
    Penzeş are 21 de ani şi conduce filiala din Austria a Ligii Studenţilor Români
    din Străinătate. S-a născut la Braşov şi după ce a absolvit Liceul Andrei Mureşanu
    din municipiu, la profilul pedagogic – învăţător, educator, a decis să-şi
    continue studiile la Universitatea din Viena. A ajuns în Austria în octombrie
    2020 şi acum urmează cursurile de ştiinţe politice, cu specializare în Europa
    de Est, analiza sistemelor de guvernare şi a celor legislative şi politică
    internaţională. Am întrebat-o pe Crista cum s-a adaptat la sistemul de
    învăţământ austriac şi la viaţa departe de casă.




    Deşi aveam cunoştinţe de limba germană, când a trebuit să
    vorbesc şi trebuia să mă duc să-mi fac actele singură, să învăţ pentru
    facultate, iar totul fiind în germană era destul de greu. De multe ori am auzit
    poveşti că mie mi-a fost mult mai uşor în comparaţie cu ceilalţi poate şi
    pentru că foarte mulţi austrieci spun că semăn cu ei, pentru să sunt blondă cu
    ochi albaştri venind din Braşov, totuşi te văd cu alţi ochi şi atunci
    integrarea e un pic mai rapidă, dar nu este uşoară. Eu am început să apreciez
    sistemul (de învăţământ – n.red.) românesc după ce am ajuns în Austria, pentru că
    aici (în România – n.red.) la universitate ai aceiaşi colegi de la început până
    la sfârşit, ai o grupă cu care rămâi, puteţi să vă ajutaţi, să faceţi împreună
    cursurile. În schimb, în Austria fiecare îşi alege cursurile pe care vrea să le
    facă într-un semestru şi câteodată ai colegi care sunt în semestrul şapte, iar
    tu eşti în semestrul doi. Nu există continuitate, ceea ce este destul greu
    pentru cineva străin să-şi facă prieteni sau cunoştinţe, iar când am ajuns eu a
    fost şi o situaţie destul de grea, pentru că au avut un lockdown de şapte luni,
    de multe ori nici nu ne vedeam colegii. Norocul meu a fost că am locuit într-un
    cămin de studenţi şi ne mai întâlneam şi făceam activităţi.





    Cum
    ai intrat în contact cu LSRS?




    Pentru că mă simţeam foarte singură la Viena, nu prea aveam
    atât de multe cunoştinţe, odată ce nu a mai fost lockdown am început să mă
    înscriu la tot felul de evenimente politice de la Academia Diplomatică de la
    noi de la universitate şi mergând la tot felul de activităţi, la un moment dat
    am fost şi la un eveniment despre România şi Bulgaria – de 15 ani în Uniunea
    Europeană, iar acolo i-am cunoscut pe diplomaţii de la ambasada noastră.
    Ulterior ei m-au invitat la un eveniment cu cancelarul Austriei şi un domn
    austriac, care este căsătorit cu o româncă, mi-a zis uite, există o ligă a
    studenţilor români, nu se mai ocupă nimeni de ceva timp de ea pentru că sunt
    foarte ocupaţi sau mulţi dintre ei au plecat, nici nu mai studiază. Apoi am
    vorbit cu cei care au fost înainte în Ligă şi, cumva, am preluat Liga în
    octombrie anul trecut. Până atunci nu auzisem de Ligă, pentru că în Austria nu
    era atât de prezentă ca de exemplu în Olanda sau Franţa sau Anglia.




    Câţi
    studenţi români activează în filiala Austria şi ce activităţi organizaţi?




    Membri activi avem în jur de 20, însă avem un grup de WhatsApp
    unde suntem în jur de 80-90 de studenţi. Primul nostru eveniment a fost de
    socializare, chiar la Târgul de Crăciun, ne-am întâlnit undeva la 40 de
    studenţi. Ulterior, în martie, am făcut şi un eveniment mai formal în care am
    invitat elevii de liceu care sunt interesaţi să studieze în Austria la un
    webinar la care am vorbit despre diferite facultăţi la care suntem noi -
    matematică, fizică, ştiinţe politice ş.a.m.d. Anul acesta au fost mai multe
    evenimente de socializare tocmai pentru a ne cunoaşte, iar din septembrie vom
    începe cu evenimente mai serioase.




    Ce
    obiective ţi-ai stabilit odată cu preluarea conducerii filialei?




    Obiectivul meu principal, având în vedere că România în
    Austria, în momentul de faţă, este destul de rău clasată, nu neapărat clasată,
    dar având în vedere şi toată situaţia cu Schengen şi studiind şi studii
    politice şi majoritatea dintre noi din organizaţie fiind din acest domeniu,
    ne-am gândit să facem evenimente în care să le arătăm austriecilor ce este de
    fapt cultura românească, grupul de studenţi din Austria, având în vedere că
    foarte mulţi dintre ei au rezultate excelente, şi până la urmă suntem al doilea
    cel mai mare grup de migranţi din Austria.




    Crista,
    din punctul tău de vedere, de ce se opune Guvernul de la Viena aderării
    României la Spaţiul Schengen?




    Austriecii nu au ceva cu noi. Austriecii nu au votat împotriva
    noastră în Schengen pentru că nu-şi doresc neapărat ca România să fie în
    Schengen, ci ei au o agendă politică internă în care partidul care a votat
    împotriva noastră, Partidul Popular, a început să piardă foarte mulţi dintre
    alăgători. Şi dacă ne uităm la istoria Austriei, de fiecare dată când au fost
    valuri de migranţi, după războiul din Iugoslavia, 2015 – Siria, iar acum
    refugiaţii din Ucraina, de fiecare dată au jucat cartea «suntem împotriva
    migranţilor» tocmai pentru a atrage şi votanţi de dreapta ca să poată să
    câştige majoritatea în Parlament, pentru că la anul vor avea alegeri din nou    .




    Pe
    lângă cursuri, Crista-Timeea Penzeş lucrează, în vâzări, la Louis Vuitton, iar
    în septembrie va începe o practică la Ambasada României la Viena. Spune că-i
    place foarte mult diplomaţia şi că-şi doreşte să reprezinte România pe scena
    internaţională.




    Vreau să fiu persoana care ajută la negocierile dintre ţara mea
    şi celelalte ţări. Îmi doresc să lucrez pentru România. Nu-mi doresc să-mi
    schimb naţionalitatea şi nici nu-mi doresc să rămân pentru totdeauna în afară.
    Îmi doresc să mă întorc în România. Poate nu chiar definitiv, adică mi-ar
    plăcea să fiu jumătate de an aici, jumătate plecată, pentru că eu consider că
    dacă dorim să facem ceva pentru România se poate lucra doar din afară, pentru
    că trebuie să facem lobby să ne vadă adevăratul potenţial şi să vadă cine
    suntem pentru că România este o ţară cu foarte mult potenţial. De când am
    plecat în Austria, de fiecare dată când mă întorc acasă chiar se vede evoluţia
    şi faptul că ne îndreptăm către un viitor mult mai bun.


  • Nicoleta Guţu, şefa LSRS Arabia Saudită

    Nicoleta Guţu, şefa LSRS Arabia Saudită

    Nicoleta Guțu are 25 de ani şi conduce noua filială a Ligii Studenţilor Români din Străinătate în Arabia Saudită. Nicoleta s-a născut la Chişinău, în Republica Moldova, şi a obţinut şi cetăţenia română. A urmat studii de licenţă în biochime şi biologie la Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi a urmat un an de master în bioinformatică medicală la Bucureşti. Spune că îşi dorea să obţină o bursă într-o ţară din vestul sau nordul Europei, precum Olanda sau Danemarca, dar a ales să meargă în Arabia Saudită, aşa că în 2021 a ajuns în Thuwal, la Universitatea Regele Abdullah” pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Am întrebat-o pe Nicolata cum diferă viaţa sa în Regatul Saudit de cea din estul Europei.



    În primul rând e diferită foarte mult clima. Cum se mai amuză oamenii de aici, spun că sunt doar două sezoane: vara şi vara fierbinte. Deci e foarte cald tot anul împrejur. Şi perioada asta mai răcoroasă, să zicem, cum la noi sunt verile în iunie sau în iulie, 25-26 de grade Celsius, începe din octombrie până în martie, aprilie, poate chiar şi mai devreme. Dar, în general, e foarte cald, mai ales în lunile verii, august, Doamne eu cred că foarte multă lume pleacă pentru că este foarte sufocant. Dar, eu ştiindu-mă pe mine, m-am adaptat foarte bine la această climă pentru că eu sunt foarte friguroasă. Stilul de viaţă e foarte diferit, pentru că aici te tratează lumea la nivel înalt. Atât de frumos tratată n-am mai fost niciodată. Şi sincer acum îmi permit să să călătoresc un pic mai mult fiindcă universitatea oferă o bursă care acoperă, în primul rând, taxa de şcolarizare, indemnizaţia lunară pentru trai, cazarea, asigurarea medicală şi asistenţă chiar şi în relocare, adică biletul dus-întors. Avem şi o indemnizaţie anuală pentru călătorii, ca să pleci acasă să te reuneşti cu familia şi asta mi se pare excepţional.”



    Nicoleta a aflat de existenţa Ligii Studenţilor Români din Străinătate de la un alt român care studiase în Arabia Saudită şi care a ajutat-o să se acomodeze şi să-şi rezolve micile probleme administrative apărute după sosire. Acesta i-a povestit despre LSRS, iar ea s-a alăturat organizaţiei în primavara acestui an.



    Mi-a propus să intru în această comunitate să fiu poate un sprijin pentru studenţii noştri din România, să-i ajut şi pe ei. Mie mi s-a părut o idee foarte bună, din cauză că eu, la rândul meu, am avut dificultăţi atunci când aplicasem (la facultate — N. Red.). În primul rând nu aveam nicio persoană pe care să o contactez, român. Atunci când ai pe cineva de acelaşi sânge te simţi mult mai apropiat de acea persoană şi o vei asculta cu mai multă încredere despre viaţa din campus, pentru că totuşi e o ţară (Arabia Saudită — N. red.) îndepărtată de România şi de Republica Moldova.”



    Câţi români sunteţi în campus?



    Studenţi români sunt două persoane şi cu mine, trei. Studenţi moldoveni, doar eu. Dar pe lângă aceştia sunt lucrători, deci staff, 5, 6 persoane. Deci, nu-i cunosc pe toţi românii de aici, dar ştiu că nu sunt foarte mulţi. Atunci când am aflat de organizaţia aceasta am zis că eu la rândul meu vreau să-i ajut pe potenţialii aplicanţi la această universitate. Vreau să fiu un fel de intermediar ca să facilitez procesul de relocare în campus.”



    În Arabia Saudită, Nicoleta urmează studii de doctorat timp de cinci ani. Nu crede că va rămâne aici şi după absolvire şi nici că se va alătura personalului profesoral, dar i-ar plăcea să lucreze în biotehnologie.



    Nu sunt foarte sigură dacă voi fi în academie (dacă voi face parte din personalul didactic — N. red.). După doctorat este post-doctorat, apoi devii cercetător ştiinţific. Pe lângă aceasta, atunci când ai absolvit studiile doctorale poţi să devii cercetător în altă universitate. Acum, eu nu mă văd pe mine în academie (în corpul profesoral — N.red.) dar eu ştiu precis că vreau să fac ştiinţă. Deci, e posibil să iau calea industrială, de biotegnologie, dar la acest moment nu sunt sigură. Planurile se schimbă şi ele se schimbă foarte rapid.”



    Te-ai întoarce să lucrezi ca cercetător în România sau în Republica Moldova?



    Da. Ar fi superb să mă întorc, deşi eu ştiu că ştiinţă la noi (în Republica Moldova — N.red.) nu se face. În Româna, da, e ok, dar în Moldova, nu, din cauza resurselor financiare. Eu, acum nu mă văd pe mine întorcându-mă să fiu fondator al unei instituţii sau a unui laborator medical. Încă nu mă văd în acea poziţie. Eu, probabil, mă văd cumva întorcându-mă cu mai multă experienţă şi cu un alt statut.”






  • Şefa LSRS, Marea Britanie: Eu vreau să merg la furat, în afară: de experienţe, de expertiză

    Şefa LSRS, Marea Britanie: Eu vreau să merg la furat, în afară: de experienţe, de expertiză

    Mara Merca are 21 de ani şi
    conduce filiala din Marea Britanie a Ligii Studenţilor Români din Străinătate.
    S-a născut la Câmpina şi după ce a absolvit Colegiul Naţional Nicoale
    Grigorescu din localitate a decis să-şi continue studiile în străinătate. A
    ales Regatul Unit pentru că, pe de o parte, mai avusese contact cu stilul de
    predare britanic cu ocazia unei tabere de vară în UK, şi pe de altă parte, ca
    fost elev olimpic internaţional auzise lucruri foarte frumoase despre
    învăţământul de acolo. În 2020, a ajuns în capitala Marii Britanii şi a început
    cursurile de politici economice la King’s College London în pline restricţii
    cauzate de pandemia de coronavirus. Am întrebat-o pe Mara cum a fost acomodarea
    cu viaţa departe de casă şi în plină pandemie.




    A fost foarte, foarte grea trecerea. Eu oricum eram extrem de
    bulversată, în perioada aceea, din cauza faptului că e oricum greu să-ţi începi
    studiile, adică e un moment destul de greu de adaptare în viaţa oricui, că e o
    schimbare majoră, dar, cu toată pandemia, nu s-a mai înţeles nimic şi nu prea
    am avut la ce să mă acomodez, de fapt, în termeni de viaţă socială, de
    interacţiuni, pentru că nu au existat. La cursuri nu am ajuns în primul an, iar
    în al doilea an, când am început să merg la cursuri, n-a fost rău. Treptat,
    treptat mi-am format un grup de prieteni.




    În vara anului 2021, Mara a sosit
    la Bucureşti pentru a participa la Forumul Studenţilor Români de Pretutindeni.
    Spune că, atunci a descoperit, cu bucurie, că există o organizaţie a
    studenţilor români din străinătate. Odată revenită în Marea Britanie, s-a
    alăturat filialei din Regat a LSRS, iar acum o conduce.




    Momentan sunt coordonatoare, ceea ce înseamnă că eu gestionez
    absolut toate activităţile (LSRS – n.red.) care se desfăşoară în UK şi, în
    acelaşi timp, sunt şi punct de legătură între filiala din Marea Britanie şi
    sediul nostru central din România. Este o activitate foarte solicitantă, mai
    ales că se întâmplă, în mod firesc, în paralel cu facultatea şi nici facultatea
    nu este uşoară. Am încercat să mergem pe toate direcţiile. Acoperim aspectul
    social cu petreceri, cu ieşiri. Am deschis cumva comunitatea noastră. Nu
    trebuie să fi neapărat membru. Atâta vreme cât ai fost sau eşti student în
    străinătate poţi să te alături activităţilor noastre. Am mers pe componenta
    academică şi formală cu conferinţe. Avem Conferinţa Studenţilor Profesorilor şi
    Cercetătorilor. Este o conferinţă anuală, care se ţine în parteneriat cu
    Ambasada (României la Londra – n.red.). Şi pe lângă asta foarte multe
    colaborări. Există un grup parlamentar al tuturor partidelor din Marea
    Britanie, pentru români dedicat, şi acolo avem un contact constant şi, bineînţeles,
    cu alte asociaţii din Marea Britanie, pentru că există asociaţii similare
    pentru alte categorii.





    Ocupi şi funcţia de cenzor al
    LSRS. E dificil să te împarţi între cele două?




    Nu e deloc complicat. Ca să fii cenzor, din contră, eu chiar aş
    sfătui pe oricine vrea să ocupe o funcţie de genul acesta să fie implicat în
    cât mai multe activităţi, pentru că presupune să urmăreşti şi să înţelegi ce se
    întâmplă în toată organizaţia. Poziţia noastră de cenzor e o poziţie mai mult
    de observator. Noi intervenim doar dacă există nereguli sau dacă ne solicită
    Consiliul Director, dacă ne consultă în anumite probleme. Dar nu există foarte
    multe situaţii problematice şi atunci munca e foarte lejeră.





    Câţi membri are filiala UK a
    LSRS?




    În momentul acesta suntem 12, iar situaţia este, din punctul meu
    de vedere, tragică. Numărul de 12 voluntari nu este neapărat un număr mic.
    Problema intervine când există perioade aglomerate în viaţa unui student. Cred
    că pentru o astfel de activitate ar trebui o echipă de aproximativ 20 de
    persoane. Cred că acela e numărul optim. Nu ştiu dacă este vorba neapărat de o
    lipsă de implicare atât cât este vorba de Brexit şi de faptul că nu mai merg
    studenţi români în Marea Britanie. Cred că filiala, în timp, va muri dacă
    guvernul britanic nu ia nişte măsuri încât să fie, din nou, accesibilă ţara
    pentru studenţii europeni.





    Mara Merca se află, în prezent,
    în România, unde lucrează ca asistent parlamentar pentru un eurodeputat român.
    Totodată, a fost deja acceptată la masterat la Sciences Po, din Paris, unde va
    studia afaceri europene şi politică publică. Spune că este încă în căutare de
    experienţe noi în străinătate, dar că se va întoarce în ţară.




    Eu n-am plecat niciodată din România cu ideea că vreau să mă mut
    în altă ţară. Eu vreau să merg la furat, în afară: de experienţe, de expertiză.
    Nu am plecat din niciun alt motiv decât ca să mă pot întoarce să investesc în
    România mai mult şi mai bine decât aş fi putut dacă aş fi rămas. Îmi doresc
    foarte mult să contribui, să simt că munca mea aduce un plus şi eu simt că asta
    pot să fac doar în România unde înţeleg şi îmi pasă de ce se întâmplă.


  • George Daniel Dinu – noul vicepreşedinte Relaţii Externe al LSRS

    George Daniel Dinu – noul vicepreşedinte Relaţii Externe al LSRS

    George-Daniel
    Dinu are 24 de ani şi conduce Departamentul Relaţii Externe al Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi după ce a absolvit
    Colegiul Naţional Ion Creangă a fost admis la Facultatea de Construcţii
    Civile, Industriale şi Agricole din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii
    Bucureşti. În timpul facultatăţii a identificat o oportunitate de a urma un
    program de dublă diplomă în Franţa aşa că, în august 2021, după ce a absolvit,
    a plecat la Paris cu două burse, una Erasmus şi alta universitară în aşa fel
    încât să aibă resursele necesare pentru a trăi în capitala Franţei.




    Am plecat la Paris fără să ştiu franceză, cu
    un certificat A1 de limbă, cu studii pe care urma să le fac în limba franceză.
    Am zis că e o oportunitate şi trebuie să profit de ea acum pentru că apoi
    probabil că nu o să mai apară. Mi-a fost foarte greu, dar am nimerit într-o
    şcoală de inginerie care are un comportament aparte faţă de studenţii străini.
    Suntem într-adevăr privilegiaţi. Au mulţi oameni grijă de noi, avem multe
    cursuri de adaptare, de integrare, de învăţat limba, de cum se trăieşte în
    Franţa, de ce trebuie să vizităm în Franţa, ce trebuie să ştim, cultura
    franceză, cum să ne integrăm mai bine nu doar să fim integraţi. În şase luni
    eram capabil să port o discuţie în franceză şi să şi înţeleg.





    Daniel
    povesteşte că, după un an petrecut în Franţa, era stresat de faptul că nu avea
    niciun prieten român. Aşa că a căutat online asociaţii de studenţi români la
    Paris şi a găsit Liga Studenţilor Români din Străinătate. În vara lui 2022 s-a
    alăturat echipei LSRS Franţa.




    Am intrat în Departamentul de Relaţii
    Externe în perioada încărcată a asociaţiei şi direct în anumite evenimente.
    «Fête de la rentrée», care este un eveniment anual prin care studenţii români
    află de alţi studenţi români la Paris şi întră în contact, de fapt, cu
    societăţile de români de la Paris şi «Bridges» unde studenţii din diverse domenii,
    precum inginerie sau medicină, au şansa să stea de vorbă cu români care
    activează în Franţa.





    În decembrie
    2022, Daniel şi-a depus candidatura pentru mandatul de vicepreşedinte Relaţii
    Externe în LSRS central şi a primit votul de încredere al colegilor săi. Spune
    că şi-a dorit acest lucru pentru că i-a plăcut activitatea din Departamentul de
    Relaţii Externe al filialei Franţa şi pentru că a văzut noua poziţie ca pe o
    nouă oportunitate de a învăţa şi de a acumula experienţă. L-am întrebat pe
    Daniel care sunt atribuţiile celui care conduce Departamentul de Relaţii
    Externe al Ligii Studenţilor Români din Străinătate.




    Un vicepreşedinte la Relaţii Externe la LSRS
    central discută cu filialele din Europa şi din exteriorul ei, le dă sfaturi
    Departamentelor de Relaţii Externe din aceste zone, comunică în ţară cu diverse
    instituţii, păstrează legătura cu alte asociaţii studenţeşti, de principiu
    caută asociaţii noi cu care să colaboreze. Acum, urmează să avem Gala LSRS şi
    căutăm sponsori care să ne finanţeze, căutăm colaboratori pe partea de
    internship-uri.





    Ce priorităţi
    ţi-ai stabilit pentru acest mandat?




    În primul rând să duc activităţile de bază
    la bun sfărşit şi apoi să promovăm mai bine Liga la nivel de liceu şi
    universitate pentru ca viitorii studenţi români în străinătate să ştie dinainte
    despre noi şi, eventual, să aplice şi să se implice pentru că este o
    oportunitate.





    În prezent,
    Daniel Dinu urmează cursurile de master în inginerie civilă şi construcţii la
    École des ponts ParisTech. Spune că, la final, îşi doreşte să revină în România
    să lucreze în domeniul în care s-a specializat şi să pună pe picioare o
    afacere.




    După masterul din Franţa voi reveni în România să termin masterul
    din România, pentru că asta e în contractul meu de dublă diplomă. De principiu,
    aş vrea să rămân în ţară pentru că am mai multe activităţi pe care le pot
    dezvolta în ţară. Nu am exclus niciodată să mă întorc în ţară să investesc.
    Evident, dacă mă întorc în ţară, investesc şi văd că pot schimba ceva, rămân.
    Dacă nu reuşesc, şcoala de aici m-a învăţat şi mi-a oferit oportunitatea de a
    lucra oriunde în lume.


  • Ştefania Mihai, noua şefă a filialelor LSRS

    Ştefania Mihai, noua şefă a filialelor LSRS

    Ștefania Mihai are 20 de ani şi conduce Departamentul Filiale din cadrul Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut în Călineşti, judeţul Argeş, şi după ce a absolvit liceul în Piteşti, în anul 2000, s-a mutat la Bucureşti pentru a urma cursurile Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti. Pentru anul universitar 2022-2023, Ştefania a obţinut o bursă Erasmus şi învaţă la EPITECH – Lécole de lInnovation et de lExpertise Informatique din Paris. Spune că a fost mereu atrasă de Franţa şi în special de Paris şi de aceea a ales să studieze acolo.



    Eu mi-am dorit să plec cu o bursă Erasmus din anul întâi de facultate, dar din cauza pandemiei nu am reuşit decât în anul trei şi Parisul a fost prima mea opţiune pentru că a fost ceva la cultura lor care mi-a plăcut foarte mult şi am simţit că în momentul în care o să vin aici o să pot să mă simt într-un fel ca acasă, să nu mă simt chiar atât de străină. Ştiam că e un loc de suflet pentru mine pentru că îl mai vizitasem în trecut şi, dintre toate locurile pe care le-am vizitat, aici m-am simţit eu cel mai bine. Simţeam aşa într-un fel că aş aparţine de locul ăsta dacă aş locui aici. Probleme au fost. Probleme există peste tot. Aici, problema majoră pentru mine a fost administrativă, atât pe partea de cazare cât şi la facultate. Foarte multe documente, foarte multe probleme administrative pentru că nu ştiam, efectiv, la ce să mă aştept. Am primit ajutor. Am avut norocul că am cunoscut studenţi care erau aici deja de câţiva ani şi mi-am putut pune baza în ei să mă ajute unde nu am ştiut. Am mai avut o mare problemă cu faptul că nu ştiam limba. Vorbeam, dar nu la un nivel foarte bun, iar oamenii de aici nu prea vorbesc engleza atât de bine şi eram puţin pierdută.”



    Ștefania a intrat în Filiala Franţa a LSRS încă din prima săptămână de şedere în Hexagon. Spune că a fost ajutată de un prietenen de-al său, Daniil Turturoiu, coordonatorul filialei franceze, pe care l-am avut invitat al rubricii anul trecut.



    El m-a ajutat cu procesul pentru casă şi toate cele de dinainte, deci am avut o bază, nu am venit chiar aşa singură, necunoscătoare. Am intrat în Departamentul de Relaţii Externe, iniţial în septembrie. Mi-a plăcut foarte mult să mă implic în toate proiectele atât mari, cât şi mai mici. M-am implicat în proiectele binecunoscute ale filialei Franţa, precum «Fête de la rentrée», unde am primit şi menţiuni pentru activitatea mea din filială, menţiuni speciale. Iar, mai târziu, în noiembrie, când s-au deschis alegerile pentru Consiliul Director al LSRS World Wide, am decis să candidez pentru funcţia de vicepreşedinte Filiale, funcţie pe care în prezent o deţin, deoarece voiam să propag această idee, pe care am găsit-o în filiala Franţa, de comunitate, de oameni care vor să împărtăşească mai departe valorile româneşti, de oameni care devin, la un moment dat, o casă departe de casă şi ca vicepreşedinte Filiale pot să inspir acest lucru şi să ajut şi celelalte filiale, în afară de Franţa, să continue această muncă minunată pe care noi o facem. Îm momentul de faţă, pentru LSRS central lucrăm la organizarea Galei. Gala este un eveniment anual unde se premiază excelenţa academică a studenţilor români aflaţi în străinătate. Motto-ul de anul acesta este «Construim prezentul». Şi, de altfel, noi avem tot felul de proiecte în desfăşurate, unele încă nu cu titlu oficial. O să le anunţăm. Avem o comunitate mare, unde anunţăm mereu ce se întâmplă ba prin email, ba prin postări pe Instagram, Facebook.”



    La finalul acestui an academic, Ştefania Mihai se va întroarce în România pentru a-şi încheia studiile şi a-şi susţine lucrarea de licenţă. Spune însă că va încerca să revină în Franţa pentru un master, dar că la final, după ce se va perfecţiona, intenţionează să se repatrieze şi să ajute la dezvoltarea României.



    Aş vrea să vin să fac masterul tot aici. Dacă nu cu o bursă Erasmus, tot o să mai plec din nou, pentru că îmi place foarte mult acest stil de viaţă pe care îl am aici şi vreau să învăţ foarte multe lucruri în continuare, dar la final am în plan să mă întorc în România. Nu vreau să fiu una din persoanele care contribuie la efectul de «brain drain» (migraţia creierelor — n.r.) care se întâmplă acum foarte mult. Eu simt că învăţ foarte multe lucruri cu care pot să mă întorc şi să ajut mai departe.”





  • Mihai Postelnicu, viitor membru al corpului diplomatic al României

    Mihai Postelnicu, viitor membru al corpului diplomatic al României

    Mihai
    Postelnicu are 21 de ani şi conduce Departamentul de Comunicare al Ligii
    Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Bucureşti şi încă de la doi
    ani şi-a însoţit tatăl, diplomat de profesie, peste hotare. În România a mers
    la şcoală doar între clasa a 7-a şi a 10-a. În restul timpului a studiat în
    statele în care tatăl său a fost detaşat, precum India, Iran, Liban, Arabia
    Saudită şi Turcia. Acum urmează studii europene în anul doi la University of
    Applied Sciences din Haga, în Olanda. L-am întrebat pe Mihai unde s-a simţit
    cel mai bine şi în ce ţară s-a adaptat cel mai greu.




    Cel mai mult mi-a plăcut în
    Liban. Aveam 10 ani, prima oară, şi am plecat când aveam 14 ani. În Liban m-am
    adaptat foarte bine, am fost la o şcoală foarte bună. Lumea din Liban, un popor
    superb. Este o ţară care merită să fie vizitată. Păcat de situaţia politică şi
    de ce se întâmplă acolo. Cel mai greu să mă adaptez a fost în Arabia Saudită,
    deoarece acolo este o viaţă total diferită faţă de ce cunoaştem noi în Europa.
    Fiind un străin, mi-a fost viaţa mai uşoară, pentru că noi trăiam în aceste
    compound-uri unde străinii au tot ce le trebuie, au magazine, au frizer, au
    sală (de fitness sau de forţă – n.r.), au piscină şi nu se aplică aceleaşi
    reguli care se aplică pe stradă, unde trebuie să potţi hijab, burka. Deci
    pentru noi viaţa a fost puţin mai uşoară, dar tot e greu să te asimiliezi. Când
    ieşi pe stradă sunt nişte reguli sociale pe care trebuie să le urmezi, nu poţi
    să te ţii de mână cu iubita sau nevasta. Vremea, iarăşi. Vara, pe timpul zilei
    erau 55 de grade Celsius. Era cumplit, dar a fost interesat să vezi cum
    funcţionează lucrurile şi cum este viaţa într-o ţară atât de diferită.




    Înţeleg
    că ultima ţară în care ai studiat a fost Turcia. Cum de ai ales Olanda?




    Înainte de clasa a 12-a,
    eram între două ţări: Marea Britanie şi Olanda. Apoi s-au întâmplat toate
    lucrurile cu Brexit şi, la final, am ales Olanda pentru că este o ţară unde
    aproape toată lumea vorbeşte engleză destul de bine şi nivelul de educaţie este
    foarte bun şi este o ţară unde poţi să profesezi şi există oportunităţi foarte
    bune în orice domeniu ai vrea să lucrezi.




    La
    scurtă vreme după ce a ajuns în Ţările de Jos, Mihai a aflat de existenţa LSRS
    de la o prietenă foarte apropită din România, care şi ea ocupă acum o funcţie
    în organizaţia centrală. În noiembrie 2021 s-a alăturat filialei Olanda.




    Eu în Olanda am fost în
    Departamentul de Comunicare. Eram un voluntar şi aşa am fost până la alegerile
    recente pentru central. A fost o experienţă foarte plăcută. Am dobândit
    experienţe şi nişte cunştinţe şi mi-am zis de ce să nu candidez pentru central
    şi la final am fost ales. Ştiam că într-o poziţie de acest fel am foarte multe
    responsabilităţi şi, în acelaşi timp, voiam să fac ceva care să mă facă într-un
    fel să fiu mai activ. A fost greu la început, dar este, în acelaşi timp, foarte
    frumos. Cunoşti lume şi eu zic, într-un final, o să fie o experienţă care doar
    o să mă ajute pe viitor. Deşi eu nu am conexiunea asta cu România, precum alţi
    studenţi, tot este un sentiment frumos să fi într-o ţară străină şi să ai pe
    cineva cunoscut care să vorbească limba ta. E o comunitate foarte strânsă şi
    frumoasă.




    Mihai
    Postelnicu îşi doreşte să calce pe urmele tatălui său şi să reprezinte România
    în cadrul corpului diplomatic. În acest sens, vrea să-şi continue studiile în
    Olanda şi cochetează cu ideea de a se muta definitiv acolo.




    Aş dori să fac un master în
    relaţii internaţionale, să aprofundez, şi fie să profesez în diplomaţie ca
    tata, dar, în acelaşi timp, nu m-ar deranja să mă mut definitiv în Olanda
    pentru că m-am obişnuit foarte bine şi chiar mă văd locuind nu neapărat în
    Haga, oriunde în Olanda, pentru că e o ţară care oferă nişte condiţii de muncă
    foarte bune.


  • Otilia Apostol, noul preşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    Otilia Apostol, noul preşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate

    Otilia Apostol are 21 de ani şi este noul preşedinte al Ligii Studenţilor Români din Străinătate. S-a născut la Fălticeni, în judeţul Suceava, iar prima sa experienţă de studiu peste hotare a avut-o în clasa a 11-a, când, prin intermediul programului american FLEX – Future Leaders Exchange Program, finanţat de Departamentul de Stat al Statelor Unite, a obţinut o bursă de studii de un an. După ce a absolvit liceul în SUA, a decis să revină în Europa, în Olanda, a urmat cursurile Universităţii Tilburg şi a obţinut o licenţa în drept internaţional. Am întrebat-o pe Otilia dacă i-a fost greu să schimbe confortul de acasă pe viaţa din SUA, pentru ca mai apoi să facă trecerea la modul de viaţă oladez.



    A fost destul de dificil mai mult când am mers din România în SUA, pentru că în Statele Unite am stat cu o familie gazdă, deci a fost un mic şoc cultural. Dar când am mers din Statele Unite în Olanda pot să spun că m-am obişnuit puţin mai uşor. Încă mă chinui cu limba olandeză. Din fericire cei de aici cam în 80% din cazuri or să vorbească cu tine în engleză. Normal că mă chinui să învăţ limba pentru că îmi place să descopăr această limbă nouă, mai ales că sunt aici, dar întra-adevăr nu eram la un nivel foarte avansat şi nici acum nu sunt la un nivel perfect de olandeză.”



    Otilia s-a alăturat Ligii, în 2021, pe când era în anul doi de facultate, mânată de dorul de casă. Iniţial a devenit membru al filialei Olanda a LSRS, unde a fost Director de Comunicare şi Director de Resurse Umane. Ulterior a fost aleasă în conducerea LSRS central, iar în decembrie 2022 a câştigat alegerile pentru funcţia de preşedinte.



    Trei ani departe de casă m-au făcut să realizez dorul pe care îl simt şi m-au făcut să realizez că întra-adevăr văd o speranţă înspre România. Atunci când am plecat în SUA, perspectiva mea era că nu m-aş mai întoarce în România, dar de-a lungul anilor mi-am dat seama că aş vrea să mă gândesc la oportunitatea de a mă întoarce şi de a învăţa mai multe despre ţara mea chiar dacă nu sunt acolo. La sfârşitul anului 2021 am fost aleasă secretar general (al LSRS — n.r.), deci deja eram în conducere. Aşadar pentru mine a fost un paş uşor şi am fost motivată să candidez la funcţia de preşedinte, deoarece deja cunoşteam anumite aspecte ale organizaţiei.”



    Noul preşedinte spune că, alături de echipa sa, şi-a propus continuarea tradiţiei organizării de evenimente prin care să-i aducă împreună pe tinerii studenţi români din străinătate, să le facă activitatea cunoscută în ţară şi, prin competenţele dobândite în statele care le-au fost sau le sunt gazdă, să contribuie la dezvoltarea României.



    Pentru anul 2023, în primul rând vom avea Gala LSRS 2023, care este evenimentul nostru anual. Anul acesta vom ajunge la cea de 14-a ediţie, care are motto-ul «Construim Prezentul». Vom premia excelenţa academică a studenţilor în cadrul concursului pentru premiile LSRS pe care îl organizăm sub egida Academiei Române. În cadrul acestor premiii vrem să premiem şi studenţii care au nişte idei antreprenoriale deosebite, dar şi idei şi acţiuni pe activism, pe activităţi sociale, pe sustenabilitate, pe promovarea principiilor şi a valorilor. Pe lângă Gală, vom contribui şi la organizarea Forumului Studenţilor Români de Pretutindeni, care în acest an va fi la ediţia a 3-a şi se va desfăşura la Bucureşti. De asemenea, plănuim să avem sondajul LSRS pe anul 2023, care va fi un sondaj tip formular pe care îl distribuim către toţi studenţii din străinătate, şi încercăm să ajungem la un număr cât mai mare de studenţi, pentru a afla de ce aceştia au ales să studieze în străinătate, dacă sunt anumite aspecte care i-ar motiva să se întoarcă în ţară, ce-i opreşte să facă asta, dacă este vorba de piaţa muncii sau alte aspecte. De asemenea, dorim să facem un Departament de Cercetare în cadrul LSRS, unde dorim să promovăm cooperarea la nivel instituţional pe baza bunelor practici pe care noi, studenţii români din străinătate, le aduce înapoi acasă, în România. Dorim să organizăm şi o conferinţă despre viitorul dreptului european şi încercăm în continuare să colaborăm cu celelalte asociaţii din România şi să promovăm skill-urile (abilităţile — n.r.) celor din echipa noastră, încercăm să le promovăm ambiţiile, obiectivele şi să-i ajutăm să se dezvolte în anumite domenii, precum leadership, resurse umnane, etc.”



    În prezent, Otilia Apostol este în ultimul an de master la Universitatea din Rotterdam, unde studiază drept internaţional comercial. Spune că mai vrea să rămână în Olanda şi să activeze în domeniul pentru care se pregăteşte. În ceea ce-i priveşte pe tinerii studenţi români din străinătate, Otilia le-a transmis un mesaj.



    Ce le transmit eu studenţilor români de peste hotare este să fie curajoşi în tot ceea ce fac, să experimenteze cât de mult pot din experienţa lor în străinătate, dar să nu uite de faptul că România este o ţară care îi aşteaptă cu braţele deschise şi care le poate oferi oportunităţi.”






  • Daniela Călugărul, LSRS Italia: Limba română este o comoară

    Daniela Călugărul, LSRS Italia: Limba română este o comoară

    Daniela Călugărul are 23 de ani
    şi este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate, filiala Italia. S-a
    născut la Focşani, dar pe când avea doar 4 ani şi jumătate a părăsit România şi
    s-a alăturat părinţilor care lucrau deja în Italia. Spune că, atunci când a
    plecat din ţară, cel mai greu i-a fost să-şi lase bunicii acasă, deoarece ei o
    crescuseră până la acel moment. Odată ajunsă în peninsulă, a învăţat limba
    gradual, cu ajutorul mamei sale, şi s-a adaptat rapid noilor împrejurări.


    Nu
    m-am simţit niciodată nici discriminată, nici criticată pentru originile mele.
    Am reuşit să mă integrez foarte bine şi cred că este vorba despre noroc. Am
    avut norocul să am nişte colegi de clasă, nişte învăţători care nu s-au uitat
    la această diferenţă şi chiar m-au ajutat în momentul în care am avut nevoie.
    Şi, apropo de comunitatea de români, la un moment dat am devenit eu, să zicem
    aşa, un punct de referinţă pentru ceilalţi colegi din clasă, care erau români.
    Chiar îmi aduc aminte de o fată, care ajunsese în clasa a 3-a şi nu vorbea
    italiana deloc. Îmi aduc aminte că eram mereu lângă ea şi încercam să o ajut,
    mă duceam acasă la ea şi o ajutam cu temele. Deci, pentru mine a fost bine şi
    am încercat să fie bine şi pentru ceilalţi.


    În
    Italia, Daniela a urmat cursurile Liceului de Limbi Străine, şi-a obţinut
    licenţa la Facultatea de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din cadrul
    Universităţii Sapienza din Roma, iar acum, în ianuarie 2023, încheie studiile
    de master în cooperare şi dezvoltare internaţională la aceeaşi instituţie de
    învăţământ. Totodată, a urmat programul Erasmus la Madrid, în Spania, timp de
    15 luni. Am felicitat-o pe Daniela pentru felul în care vorbeşte româneşte,
    deşi aproape toată viaţa a trăit într-o ţară străină şi în condiţiile în care
    din ce în ce mai mulţi români aleg să nu-şi înveţe copii limba maternă. Iată ce
    crede ea despre limba română.


    Este
    o comoară. Ne permite să ne deschidem orizonturile mult mai mult. În familia
    mea această valoare a fost respectată, pentru că limba română niciodată nu am
    lăsat-o deoparte. Am continuat să o vorbim. A fost puţin mai greu, pentru că,
    locuind în Italia şi auzind doar limba italiană în jurul nostru, mai uităm câte
    un cuvânt, mai confundăm, mai greşim, dar continuăm să ne vorbim limba şi ne
    ducem înainte identitatea, pentru că eu cred că este virba şi de asta.


    Daniela
    a intrat în contact cu filiala Italia a LSRS în 2021, urmare a unei postări pe
    Facebook. I-a surâs ideea de a-şi face prieteni români şi de a se alătura
    comunităţii, pe care o descrie drept casa departe de casă.


    Activitatea
    mea a început drept consilieră în cadrul Departamentului de Proiecte, după care
    am devenit coordonator adjunct. Cel mai recent proiect şi cea mai recentă
    iniţiativă, de care suntem foarte, foarte mândri, a fost conferinţa LSRS
    Worldwide Conference. A fost un eveniment live, finanţat de Departamentul
    pentru Românii de Pretutindeni, care a văzut participarea comunităţii româneşti
    din Italia, profesori, strudenţi, cercetători. Iniţiativa a fost primită cu
    entuziasm şi din partea instituţiilor. Am avut chiar şi participarea domnului
    ministru consilier Ovidiu Pufu, din partea ambasadorului Gabriela Dancău.
    Iniţiativele pe care noi le ducem la capăt, vrem să ne aducem aminte de cultura
    şi de tradiţiile noastre, dar vrem să reflectăm spre legăturile dintre Italia
    şi România, pentru că sunt doupă ţări care sunt legate de nu doar de o
    comunitate mare de români aici, ci şi de legături istorice.



    În prezent, Daniela Călăgărul a început un program de
    internship la Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, entitate
    creată în 2002 cu sediul la Roma. Spune că este mândră de realizările ei şi îşi
    doreşte să continue aceast parcurs. În ceea ce priveşte aşteptările pe care le
    are de la anul de abia început:


    Îmi doresc să înceapă, să continue şi să se termine cu
    acelaşi entuziasm şi cu acelaşi sentiment pozitiv. Acest 2022 a fost un an
    extrem de complex, care a adus foarte multe schimbări în viaţa mea profesională
    şi nu numai şi aş vrea ca acest spirit de evoluare constantă să continue şi în
    2023 şi eu să profit de toate ocaziile şi oportunităţile care vor apărea.


  • Jurnal românesc – 12.01.2023

    Jurnal românesc – 12.01.2023

    Miniştrii de
    Externe român şi suedez, Bogdan Aurescu şi respectiv Tobias Billstrom, au decis
    menţinerea unei coordonări strânse în legătură cu aderarea României
    la Spaţiul Schengen. Cei doi au avut o convorbire telefonică în contextul
    preluării de către Stockholm a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii
    Europene la 1 ianuarie. MAE român transmite că Aurescu i-a mulţumit lui
    Billstrom pentru susţinerea exprimată de Suedia inclusiv în cadrul Consiliului
    Justiţie şi Afaceri Interne din 8 decembrie 2022 şi şi-a exprimat încrederea
    într-o cooperare activă şi de substanţă cu Preşedinţia suedeză pentru
    înregistrarea unor evoluţii pozitive, care să permită obţinerea unei decizii de
    aderare. La rândul său, Billstrom a reconfirmat sprijinul ţării sale
    pentru aderarea României la spaţiul european de liberă circulaţie şi a
    subliniat că Preşedinţia suedeză este decisă să se implice activ şi să
    depună toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv. României i-a
    fost refuzată intrarea în spaţiul Schengen, după ce reprezentantul Austriei a
    votat împotrivă. Aderării Bulgariei i s-au opus atât Austria, cât şi Olanda, în
    vreme ce Croaţia a fost acceptată în spaţiul Schengen.




    Numărul total al
    copiilor din România care aveau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate
    era, la finele lunii septembrie 2022, de 12.305, cu 401 mai mic comparativ cu
    situaţia din luna iunie, transmite Autoritatea Naţională pentru Protecţia
    Drepturilor Copilului şi Adopţie. De asemenea, în aceeaşi perioadă, numărul
    minorilor cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate a coborât cu 1.901 la
    73.868. Dintre cei 12.305 de copii cu ambii părinţi plecaţi la muncă în
    străinătate, 11.488 se aflau în îngrijirea rudelor de până la gradul 4, fără
    măsuri de protecţie, restul fiind plasaţi la un asistent maternal, centre de
    plasament sau alte familii ori persoane. Protecţia Copilului arată că 8.971 de
    copii proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat la
    lucru peste hotare. Totalul copiilor rămaşi acasă care se aflau în sistemul de
    protecţie specială se ridica, la 30 septembrie 2022, la 2.852 dintre care 505
    copii erau în grija unui asistent maternal, 480 în centre de plasament, 1.686
    la rude până la gradul 4, iar 181 de copii în grija altor familii sau persoane.




    Liga Studenţilor
    Români din Străinătate, filiala Italia organizează conferinţa Cetăţeni
    europeni sau Cetăţeni în Europa.
    Evenimentul are loc pe platforma Google Meet şi este deschis tuturor
    celor interesaţi de domeniul ştiinţelor politice şi relaţiilor internaţionale.
    Invitată este doctorul Loredana Teodorescu, expert în politici europene,
    imigraţie şi relaţia între securitate internă şi politică externă. Din 2020,
    aceasta este secretar general al filialei Italia a organizaţiei Femei în
    Securitatea Internaţională şi este fondatoarea programului de mentorat
    Global Women Leaders. În cadrul întâlnirii se va discuta despre
    conceptul de cetăţenie europeană, introdus de Tratatul de la Maastricht din
    1993, care stabileşte prerogative şi drepturi fundamentale pentru cetăţenii
    statelor Uniunii Europene. Vor fi abordate teme precum semnificaţia cetăţeniei
    europene, modalitatea în care se poate investi în dezvoltarea unei comunităţi
    europene implicate social, precum şi poziţia tinerilor români din peninsula
    italiană. Detalii despre participare se găsesc pe pagina de Facebook a LSRS
    Italia.




    Expoziția de
    artă contemporană Constantin Udroiu – artistul a două culturi va fi
    deschisă, pe 13 ianuarie, la Galeria de Artă a Academiei di Romania la Roma cu
    prilejul Zilei Culturii Naționale. Manifestarea prezintă picturi pe sticlă și
    pe pânză, dar și lucrări de grafică. Proiectul este realizat cu patronajul
    Ambasadei României în Italia și în parteneriat cu Asociația Nikopeia – Fucina
    d’Arte, Asociația Arte per la valle și Liceul Artistic Mario Festa
    Campanile din Melfi. Cu acest prilej vor fi expuse și lucrările
    câștigătorilor Premiului Constantin Udroiu ediția I din 2019,
    competiție dedicată tinerilor din regiunile Puglia și Basilicata care studiază
    artele plastice. În timpul vieţii sale, Constantin Udroiu a organizat peste 200
    de expoziții în Italia și în diferite țări europene. Totodată, a participat la
    restaurarea şi realizarea a numeroase fresce în biserici românești și italiene,
    precum și în diverse clădiri publice și private din Italia. În 1991, a fost
    numit senator al Academiei Internaționale de Artă Modernă și membru al
    comitetului executiv până la moartea sa, în 2014. Expoziţia de la Roma va putea
    fi vizitată până pe 15 februarie.


  • Jurnal românesc – 24.11.2022

    Jurnal românesc – 24.11.2022

    Miniştrii de Externe român
    şi spaniol, Bogdan Aurescu şi Jose Manuel Albares, au decis începerea cât mai
    curând a negocierilor pentru încheierea Acordului bilateral privind menţinerea
    dublei cetăţenii pentru membrii comunităţii româneşti din Spania, respectiv
    pentru membrii comunităţii spaniole din România. Şeful diplomaţiei române a
    salutat decizia care vine în întâmpinarea dezideratului comunităţii româneşti
    rezidente de păstrare a cetăţeniei române la momentul solicitării şi respectiv
    al obţinerii cetăţeniei spaniole. Aurescu a arătat că deschiderea deosebită
    obţinută din partea autorităţilor spaniole cu privire la acest subiect
    confirmă recunoaşterea şi aprecierea contribuţiei esenţiale a comunităţii
    româneşti la societatea spaniolă. În ceea ce priveşte aderarea României
    la Spaţiul Schengen, ministrul român i-a mulţumit omologului spaniol pentru
    susţinerea constantă în vederea atingerii acestui obiectiv major al României şi
    l-a informat cu privire la evoluţiile referitoare la acest parcurs. Bogdan
    Aurescu a făcut parte din delegaţia oficială, condusă de prim-ministrul Nicolae
    Ciucă, ce a fost prezentă la Castellón de la Plana, la şedinţa comună a
    Guvernelor României şi Spaniei.




    Premierul Nicolae Ciucă s-a
    întâlnit, la Castellon de la Plana, cu membrii celei de-a doua comunităţi de
    români ca mărime din Spania, cărora le-a transmis că Bucureştiul ia măsuri
    pentru a-i sprijini şi pentru a le înlesni relaţia cu instituţiile statului.
    Ştim cu toţii că nu aţi plecat de acasă de bine şi aţi venit aici pentru
    a vă găsi un rost şi a reuşi să vă duceţi viaţa mai departe. (…) La nivelul
    Guvernului am luat măsuri astfel încât relaţia dintre Guvernul României, dintre
    instituţiile statului român şi cetăţenii români care îşi desfăşoară activitatea
    în diaspora să se materializeze într-un sprijin de care cu adevărat să vă
    bucuraţi    , a declarat Ciucă. Şeful Guvernului s-a arătat încântat de
    faptul că o mare parte a celor prezenţi la întâlnire au fost tineri, care au
    spus că intenţionează să se repatrieze. Până atunci, lucrăm la aceste
    posibilităţi de legătură, chiar şi prin proiectele care sunt în ţară şi la care
    se poate aplica fără să fie nevoie să se mute fizic deocamdată acasă    , a
    spus premierul. Aproape 1,1 milioane de români trăiesc în Spania, potrivit ministerului
    spaniol al Incluziunii, Securității Sociale și Migrației.




    Camera Deputaţilor a adoptat
    un proiect de lege potrivit căruia străinii care sunt căsătoriţi de cel puţin
    10 ani cu cetăţeni români pot dobândi cetăţenia română, chiar dacă nu
    domiciliază în România. Proiectul de lege, adoptat cu 253 voturi
    pentru, completează Legea cetăţeniei române nr.21 din 1991. Camera
    Deputaţilor este for decizional în această speţă.




    Liga Studenţilor Români din
    Străinătate, filiala Italia, organizează, pe 25 noiembrie, la Roma, evenimentul
    Pe urmele românilor care au făcut istorie în Italia. Iniţiativa are
    loc în cadrul proiectului LSRS Worldwide Conference, realizat cu sprijinul
    Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Conferinţa va cuprinde o prezentare
    a iniţiativei LSRS Italia de cartografiere a plăcilor şi a monumentelor
    comemorative dedicate românilor iluştri, care au avut un impact important
    asupra istoriei Italiei, prezentarea unui parcurs istoric al vieţii principalelor
    personalităţi culturale şi politice din perioada medievală până în cea modernă,
    o analiză a istoriei relaţiilor bilaterale dintre Italia şi România şi o
    analiză a rolului pe care îl are istoria în dezvoltarea şi creşterea tinerilor
    cetăţeni activi. Prin conferinţa din acest an dorim să parcurgem paşii
    unor personalităţi de seamă din istoria României care au împletit firele
    poveştilor lor de viaţă cu cele ale istoriei italiene, reprezentând cu vitejie
    şi demnitate tricolorul românesc în peninsulă, a transmis LSRS Italia.
    Evenimentul vine în continuarea proiectului Repatriot – Fraţi Îndepărtaţi,
    Rădăcini comune, care s-a desfăşurat anul trecut, cu ocazia Zilei Naţionale a
    României.




    44 de artiști plastici din
    Târgu Mureș prezintă, la Roma, opere de artă recente în cadrul unor expoziţii
    simultane la Galeria de artă a Accademiei di Romania și la Accademia
    d’Ungheria. Manifestarea de la reprezentanţa culturală românească în capitala
    Italiei cuprinde 70 de lucrări de pictură, sculptură, textilele și foto/media
    şi este curatoriată de artista Mana Bucur, președintele filialei Uniunii
    Artiștilor Plastici din Târgu Mureș. Expoziția este deschisă până pe 6
    decembrie.


  • Antonia Bacu – ghidul pentru noii veniţi în Coreea de Sud

    Antonia Bacu – ghidul pentru noii veniţi în Coreea de Sud

    Antonia
    Bacu are 32 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din Străinătate,
    filiala Coreea de Sud. S-a născut la Bucureşti şi a absolvit relaţii
    internaţionale şi studii europene la Universitatea Nicolae Titulescu.
    Povesteşte că a descoperit cultura coreană în vremea în care savura filme şi
    seriale japoneze şi astfel s-a decis să înveţe limba. În acest timp a intrat în
    contact cele câteva mii de persoane din România admiratoare ale creaţiilor
    coreene şi, împreună cu câteva prietene, a deschis un ONG intitulat ACRC Nanki
    Boon, prin intermediul căruia a organizat concerte k-pop. În februarie 2014, la
    24 de ani, s-a mutat în Coreea, a continuat să înveţe limba şi a urmat cursuri
    de business la Hankuk University of Foreign Studies din Seul. Am întrebat-o pe
    Antonia cum a fost la început.




    Eu am terminat universitatea în 2020, februarie, ceea ce
    înseamnă că era exact în mijlocul COVID. Ceea ce înseamnă că a fost oribil.
    Timp de doi ani de zile am căutat constant să lucrez şi nimeni nu angaja. După
    doi ani de chin am aflat, în ianuarie anul acesta de la o tipă pe YouTube, că
    se poate deschide un start-up în Coreea cu foarte puţini bani. Şi mi-a dat
    nişte detalii legate de nişte cursuri care se pot face în Coreea, cursurile se
    numesc Oasis, iar ideea acestor cursuri este să te înveţe să deschizi un
    start-up tehnologic. Pe 18 martie mi-am deschis o companie în Coreea. Da, a
    fost foarte greu pentru că, din păcate, eu nu am avut oportunitatea să mă pot
    angaja, dar acum sunt mai fericită, pentru că acum am compania mea ceea ce mă
    face puţin mai sigură pe viitor.





    Antonia
    spune că, momentan, noua sa companie nu aduce profit. În prezent sunt două
    persoane care activează în cadrul ei, una dintre ele aflându-se încă în România
    şi urmează să i se alăture cât mai curând.




    Avem un website. Ulterior vom avea şi o aplicaţie. Lucrăm acum
    la aplicaţia respectivă. Compania noastră se numeşte Flip Korea şi este o
    companie deschisă cu ideea de a oferi informaţii, counseling şi absolut tot ce
    este necesar pentru cineva care vrea să vină în Coreea sau care locuieşte în
    Coreea. Practic, ce facem noi este dacă cineva vrea să vină în Coreea poate să
    intre pe website-ul nostru, avem un ghid strict pentru turişti. În ghidul
    respectiv este detaliat inclusiv cum să ajungi de la aeroport în Seul, cât
    te-ar costa, pe unde poţi să locuieşti, ce poţi să vizitezi, ce anume poţi să
    faci într-o anumită perioadă de timp, cât e viza. Ghidul acesta este un ghid
    micuţ şi va fi gratuit. Dar plănuim să scoatem un ghid puţin mai mare, probabil
    pe la 100 de pagini, noi aşa ne gândim, care se referă strict la ceea ce
    înseamnă să locuieşti în Coreea, care nu va fi foarte scump. Pentru că mai
    există ghiduri de acest gen în Coreea: sunt vreo 250 de dolari. Ca student,
    când am venit aici, eu nu mi-aş fi permis să plătesc aşa ceva. Dar noi ne-am
    gândit să facem ceva care este accesibil pentru toată lumea şi ne gândeam la
    ceva 10-15 dolari maxim.





    Antonia
    spune că pe celelelte membre ale LSRS Coreea le cunoaşte din România, încă din
    2011, pe când organizau evenimente de promovare a culturii coreene. S-a
    alăturat filialei în 2020 atunci când aceasta a fost reactivată de Laura Stan,
    care a fost invitată a rubricii în februarie anul trecut.




    Momentan sunt lider al echipei de proiecte. În perioada aceasta
    ne-am focusat foarte mult pe social media. Normal, noi primim sponsorizări când
    organizăm un eveniment, iar cei de la Seoul Global Center, care ne-au oferit
    sponsorizarea şi anul trecut, ne-au pus, practic, să intrăm sub aripa lor ca să
    putem să primim fonduri mai uşor. Aşteptăm să ne dea ok-ul, să ne dea fondurile
    şi probabil că vom face ceva de Crăciun sau pentru Anul Nou Chinezesc.





    Antonia
    Bacu îşi doreşte ca, pe viitor, să promoveze România prin deschiderea unui
    restaurant, sau dacă acest deziderat este prea dificil, a unei covrigării,
    deoarece coreeni nu au aşa ceva şi spune ea sunt foarte buni covrigii noştri.
    În ceea ce priveşte repatrierea.




    Nu aş vrea să
    mai locuiesc în România, pentru că, din păcate, de când am terminat
    universitatea, mie România nu mi-a acordat aproape nicio şansă şi am rămas cu
    un gust foarte amar. Ori să rămân în Coreea, ori să mă duc în altă ţară, dar nu
    să mă duc să locuiesc în România.


  • 19.11.2022

    19.11.2022

    Francophonie – Après deux reports, le XVIIIe sommet de la Francophonie
    débute ce 19 novembre 2022 sur l’île de Djerba, en Tunisie. Y participent 54
    pays membres, dont la Roumanie et 30 pays observateurs. La connectivité dans
    la diversité et le numérique en tant que vecteur de développement et de
    solidarité dans l’espace francophone c’est le thème choisi pour cette année.
    La réunion des chefs d’Etat et de gouvernement des pays francophones représente
    une communauté de valeurs au service du dialogue, dans un contexte
    international marqué par la crise et le risque d’une nouvelle division
    territoriale du monde, a fait savoir dans un communiqué Emmanuel Macron.
    Parallèlement, dans le Village de la Francophonie se déroulent une semaine
    durant des conférences, des événements culturels et artistiques, chaque pays
    ayant son propre stand.






















    Climat – Les délégations présentes en
    Egypte, au sommet de l’ONU sur le climat auront ce samedi un round non prévu de
    discussions censé leur permettre de parvenir à un accord sur le soutien à
    offrir aux pays sévèrement touchés par les conséquences du réchauffement
    climatique. L’UE a proposé la mise en place d’un fond financier pour compenser
    les dégats et les pertes soufferts par les pays les plus vulnérables.Frans Timmermans a indiqué que l’UE
    ferait sa propre proposition, offrant de boucler des négociations sur le
    financement de ces pertes et dommages en un an et insistant pour
    que la Chine soit du côté des contributeurs.La proposition du G77+Chine part d’une situation d’il y a 30 ans, pas
    de 2022, et si vous gelez les choses à 1992, alors des pays qui ont aujourd’hui
    des moyens financiers énormes, tels la Chine et l’Inde, seraient exonérés de
    contribuer au soutien aux plus vulnérables, a-t-il expliqué aux journalistes.
















    APEC – Les dirigeants de la région
    Asie-Pacifique ont affirmé qu’il condamnaient pour la plupart la
    guerre en Ukraine, dans la déclaration finale du sommet de l’Apec publiée
    samedi, ajoutant leur voix à la pression internationale sur la Russie.Après une
    journée et demie de discussions à Bangkok, les 21 membres du forum de
    coopération économique Asie-Pacifique se sont accordés sur une déclaration
    commune critiquant le conflit et les bouleversements économiques mondiaux
    déclenchés par l’invasion russe de l’Ukraine.La déclaration de l’Apec déplore l’impact du
    conflit ukrainien sur la croissance économique, l’inflation, les chaînes
    d’approvisionnement et la sécurité énergétique et alimentaire. Représentés à
    Bangkok par la vice présidente, Kamala Harris, les Etats-Unis ont assumé samedi
    la présidence tournante du Forum de coopération pour les 12 mois à venir. Le
    prochain sommet aura lieu à San Francisco à partir du 12 novembre 2023.






    Fête
    nationale     – Le spectacle multimédia intitulé L’histoire de la blouse roumaine
    consacré à l’anniversaire des 160 années de diplomatie roumaine, tout comme à
    la Fête de la Roumanie sera présenté à Paris, le 23 novembre, dans la salle
    UNESCO. Présenté par l’Opéra national de Bucarest, le spectacle aura une
    première partie orchestrale qui met en avant les valeurs musicales
    traditionnelles roumaines, suivi par un spectacle de danse sur une musique
    spécialement créée pour cette occasion. Organisé par l’Opéra national de
    Bucarest, en partenariat avec la Délégation permanente de la Roumanie auprès de
    l’UNESCO, L’histoire de la blouse roumaine représente une excellente
    opportunité pour la Roumanie de promouvoir son image et de réaffirmer son
    attachement aux valeurs et principes des Nations Unies.


    LSRS – La Ligue des Etudiants roumains de l’Etranger a lancé le projet LSRS
    Worldwide Conférence qui implique une série d’événements dans les capitales des
    quatre pays européens où les jeunes roumains préfèrent étudier. Il s’agit de la
    Grande Bretagne, les Pays Bas, la France et l’Italie. En Grande Bretagne, la
    Conférence des étudiants, des professeurs et des chercheurs roumains permettra
    à la communauté locale estudiantine roumaine de se voir accorder les prix
    annuels Le diplôme d’Ambassadeur. En France, LSRS met les étudiants en
    contact avec des professionnels roumains à travers le projet Bridges,
    Ponts, qui se propose de préserver actifs les rapports entre ces deux
    catégories tout au long de l’année. Aux Pays Bas, Romanian Networking Event
    permet aux étudiants roumains de participer à des ateliers organisés par des
    professionnels dans le domaine des Ressources humaines, tandis qu’en Italie,
    LSRS organise l’événement Sur la trace des Roumains ayant contribué à
    l’histoire italienne. Le projet LSRS Worldwide Conférence est réalisé avec le
    soutien du Département pour les Roumains de partout.








    Météo
    – En Roumanie, les météorologues ont émis une alerte au froid en vigueur
    jusqu’à lundi, dans les régions du nord et du nord-est du territoire. Dans le
    reste du pays, les températures seront proches de la normale saisonnière. Des
    précipitations toucheront le pays dans la nuit de samedi à dimanche, notamment
    la moitié sud. La neige tombera à plus de 1700 mètres d’altitude. Les
    températures maximales iront samedi de 3 à 16 degrés.

  • Andreea Coscai – românca ce le oferă tinerelor încredere în sine

    Andreea Coscai – românca ce le oferă tinerelor încredere în sine

    Andreea Coscai are 22 de ani şi este
    membră a Ligii Studenţilor Români din Străinătate, Filiala Statele Unite ale
    Americii. S-a născut la Bucureşti, însă a părăsit România pe când avea 16 ani.
    A obţinut o bursă United World Colleges şi a fost repartizată în Changshu,
    China, unde a studiat timp de doi ani.




    A fost un sistem foarte
    diferit de cel din România de unde am venit, de la şcoala publică, a fost
    într-adevăr mai greu pentru că bineînţeles a fost o tranziţie la studiul
    complet în limba engleză, erau mai puţine materii, doar şase, îţi alegeai din
    fiecare categorie ce vrei să studiezi. Într-adevăr era mai greu, mai multă responsabilitate şi mai multă
    gândire critică şi alegeri independente în ceea ce vrei să studiezi. Când eram
    în China în ultimul an, deci în clasa a 12-a, majoritatea elevilor aplicau
    pentru Statele Unite. Eu am şi pentru Statele Unite şi pentru Marea Britanie,
    dar în final am ales să vin în Statele Unite pentru că programul de aici oferea
    mult mai multă flexibilitate.




    Andreea spune că, neaşteptat, a avut
    parte de mai multe şocuri culturale odată ajunsă în Statele Unite decât în
    perioada petrecută în China. Organizarea şcolară şi modul de relaţionare cu
    ceilalţi au fost principale surprize pe care le-a avut pe tărâm american. De
    LSRS a auzit chiar înainte să intre la facultate, iar în 2021 a devenit membru.




    Odată ce am intrat la
    facultate am simţit nevoia de a găsi o comunitate, mai ales de a face parte
    dintr-o comunitate cu alţi oameni care cumva înţeleg care sunt dificultăţile,
    care sunt bucuriile experienţei (de român în străinătate – n.r.). Am găsit Liga
    şi m-am bucurat foarte mult că am putut să devin parte din acest grup, din
    această asociaţie care primeşte oameni şi oferă sentimenul acesta de comunitate
    unde este mare nevoie de el când eşti departe de casă. Suntem mai mulţi tineri
    români, însă filiala SUA nu este la fel de dezvoltată cum era înainte. Eu am
    activat cel mai mult într-un grup pe care l-am format – LSRS Mental Health. Una
    dintre motivaţiile mele cele mai mari a fost de a găsi o comunitate şi pentru
    dificultăţile şi provocările pe care le-am întâlnit şi atunci m-am gândit că
    LSRS este un spaţiu foarte potrivit pentru a deschide o discuţi pe acest
    subiect (al sănătăţii mintale – n.r.), de a aduce oamenii împreună şi cumva de
    a milita pentru acest drept şi această nevoie de a avea grijă de sănătatea ta
    mintală, de a fi deschis şi să relaţionezi cu alţi oameni.


    Andreea a terminat studiile anul
    acesta, în luna mai, şi a obţinut o diplomă în media la Bennington College din
    statul american Vermont. Acum lucrează că freelancer în marketing, podcasting
    şi social media şi a pus bazele unui proiect inedit.




    Unul dintre proiectele cele
    mai importante la care lucrez acum este Her Time România, care este o asociaţie
    pe care am fondat-o în 2020 pentru tinerele din România pentru a le încuraja
    spre leadership, a deveni lidere în ce domeniu le interesează pe ele. De doi
    ani, împreună cu o echipă de peste 50 de voluntari acum, am creat diverse
    evenimente şi am format diverse legături pentru comunitatea noastră pentru a le
    arăta urmăritoarelor noastre că, în orice domeniu şi-ar dori să activeze, ele
    fiind acum la liceu şi la facultate, există cineva, un exemplu, un model
    feminin care deja a făcut asta şi poate să le îndrume şi poate să le inspire.
    ŞI atunci, ce ne dorim noi este să oferim aceste exemple şi să creştem nivelul
    de echitate din societate pentru ca toate tinerele să se simtă capabile şi să
    aibă acces la diverse oportunităţi de dezvoltare, fie ele pe plan personal sau
    profesional. Până acum am strâns o comunitate de peste 15.000 de tinere şi
    tineri care ne urmăresc. Am avut cinci evenimente de Her Webinars – aşa numim evenimentul
    nostru care se întâmplă de două ori pe an. Am deschis competiţii de scriere
    creativă, competiţii de antreprenoriat, care au fost cu premii în bani şi, pe
    lângă asta, am colaborat cu foarte multe asociaţii din România pentru a duce
    misiunea mai departe şi pentru a informa publicul nostru.





    Andreea Coscai îşi doreşte să devină
    jurnalist de investigaţie. Cel puţin deocamdată, vrea să rămână în Statele
    Unite şi să cunoască succesul, însă nu exclude revenirea în România.




    Jurnalismul este un domeniu
    în care am activat de patru ani, de când am început facultatea, în special pe
    partea de podcasting şi reportaje, deci cu asta îmi doresc să continui.
    Bineînţeles, cu LSRS să ducem mai departe misiunea românilor din străinătate şi
    să simţim că putem să fim implicaţi în societatea din România. Deocamdată îmi
    doresc să rămân în State încă câţiva ani pentru că sunt foarte multe
    oportunităţi aici. Sunt multe oportunităţi şi în Europa şi în România, deci nu
    ştiu încă ce-mi rezervă viitorul. Rămâne de văzut.







  • Sabina Grigore, tânăra care-şi doreşte să aducă „un plus de dreptate şi de justiţie în lume”

    Sabina Grigore, tânăra care-şi doreşte să aducă „un plus de dreptate şi de justiţie în lume”

    Sabina
    Grigore are 22 de ani şi este membru al Ligii Studenţilor Români din
    Străinătate, filiala Germania. S-a născut în Ploieşti, iar pe când era elevă în
    clasa a 10-a s-a mutat în sudul Germaniei împreună cu familia. A plecat din
    considerente financiare, însă nu regretă nicio clipă această decizie. În ţara
    adoptivă, a urmat un program de dublă licenţă. A obţinut deja licenţa la Universitatea
    din Maastricht, în Olanda, cu o lucrare despre crimele comunismului, iar acum
    este în ultimul semestru la Universitatea din Freiburg, unde studiază Liberal
    Arts and Sciences şi îşi pregăteşte o lucrare despre procesul de tranziţie
    către democraţie în România. Povesteşte că începuturile nu au fost însă uşoare.




    Aveam 16 ani atunci când am plecat şi nu ştiam foarte multă
    germană. Cu toate că am făcut germană la şcoală nu a fost suficient cât să pot
    să fac faţă direct la ore de limba germană, sau cel puţin aşa am crezut pentru
    că la început a fost extrem de greu: a trebuit să-mi traduc cuvânt cu cuvânt
    absolut tot. Am fost plasată într-o clasă obişnuită, nu am trecut prin
    cursurile de integrare. Asta pentru că am ştiut să spun bună ziua, numele mele este
    Sabina şi am 16 ani. A fost suficient cât să-l convingă pe domnul director al
    şcolii respective că aş putea să fac faţă. Legat de stilul de viaţă al
    nemţilor, mi-a fost foarte uşor să mă adaptez pentru că, cu toate că nu vorbeam
    germană, este totul foarte clar şi matematic şi atât timp cât le respecţi
    regulile este uşor să fii integrat şi acceptat.





    Sabina
    a aflat de existenţa LSRS la începutul lui 2020. Nu mai vizitase de ceva vreme
    România şi recunoaşte că îi era dor de tot ce-i românesc. A găsit din întâmplare
    postări pe Instagram ale centralei LSRS din Bucureşti, aşa că a contactat
    filiala Germania, iar în luna martie s-a alăturat echipei.




    La început de drum în LSRS am făcut foarte multe proiecte
    digitale. Am postat pe Instagram despre viaţa în Germania, despre cum e să fii
    student în universităţile mari din Germania. Ne-am împărtăşit, practic,
    experienţa. Şi, ca atare, am continuat un proiect care a existat iniţial în
    format fizic, după care s-a mutat în online, care se numeşte Caravana LSRS, în
    care am invitat din toate liceele (din România – n.r.) doritoare, elevi care au
    vrut să ştie cum e să fii student în Germania, ce trebuie să faci şi să ştie că
    au punct de sprijin aici în momentul în care vor să se înscrie să devină
    student în Germania şi că îşi pot găsi şi un colectiv. Anul acesta am avut
    ediţia de primăvară a Caravanei. Am avut 90 de elevi care au participat. Acum,
    în ediţia de toamnă-iarnă îmbunătăţim conţinutul. Trebuie să ne informăm
    constant legat de schimbări de preţuri. Noi încercăm să oferim informaţii şi
    despre cum să-ţi găseşti cazare şi asigurare medicală, de cum să te înscrii la
    universitate. În fiecare an se schimbă câte ceva şi aducem noutăţi. Marcăm şi
    sărbători din România şi din Germania prin postări, în mare parte, sau prin
    participarea la proiecte organizate la nivel central.





    Sabina
    Grigore va primi, în curând, şi cetăţenia germană. Deşi nu a rupt legăturile cu
    România şi îşi vizitează familia extinsă, rămasă în ţară, ori de câte ori se
    iveşte ocazia, pentru ea Germania este
    acum acasă. Recent, s-a înscris la Facultatea de Drept a Universităţii din Freiburg
    şi spune că o tentează un masterat în drepturile omului şi justiţie în
    tranziţie. Totodată, este pasionată de dezbateri academice. S-a pregătit
    alături de echipa naţională a Germaniei, a fost arbitru la etapa mondială de
    dezbateri academice în 2021 şi 2022, iar acum organizează competiţii
    internaţionale. În ceea ce priveşte viitorul, multiple trasee profesionale i se
    aştern în cale.




    Nu spun nu la variantele de avocat sau judecător, dar şi
    consultant, comisar pentru drepturile omului într-o organizaţie internaţională
    ar fi o variantă. Nu am o carieră anume în minte, numai că mi-aş dori să aduc
    un plus de dreptate şi de justiţie în lume pentru că avem foarte mare nevoie de
    asta.


  • Jurnal Românesc – 16.06.2022

    Jurnal Românesc – 16.06.2022

    Președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din Senat, Claudiu Târziu, a anunţat că a iniţiat un proiect de lege potrivit căruia românii din diaspora ar putea fi reprezentaţi în Parlament de 37 de senatori şi 83 de deputaţi. “Avem peste 6 milioane de români în afara graniţelor, cetăţeni stabiliţi în străinătate sau aflaţi la muncă în străinătate, aproximativ un milion cu paşaport cu domiciliul în străinătate, restul fiind rezidenţi acolo. Potrivit legii, ei ar avea dreptul să fie reprezentaţi de un număr mai mare de parlamentari, dar nu se întâmplă asta. (…) Am propus modificarea legii în acest sens, astfel încât să existe o reprezentare proporţională a românilor care se află în străinătate şi care merită să aibă apărători direcţi în Legislativul ţării”, a spus senatorul. Acesta a arătat că, în prezent, există 4 deputaţi şi 2 senatori aleşi pentru Circumscripţia 43 care reprezintă diaspora, în condiţiile în care norma de reprezentare pentru un deputat este de 73.000 de români, iar pentru un senator este de 168.000 de cetăţeni. Claudiu Târziu a menţionat că proiectul a intrat în circuitul parlamentar şi urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate.



    Consilierul prezidenţial pentru Relaţia cu Românii din afara Graniţelor, Sandra Pralong, a efectuat o vizită în Cipru în perioada 10-13 iunie. Administraţia Prezidenţială transmite că aceasta a avut o întrevedere cu comisarul prezidenţial cipriot pentru diaspora şi afaceri umanitare, Photis Photiou, cu care a discutat despre proiectele viitoare şi o întâlnire cu mediul asociativ şi reprezentanţii comunităţii româneşti de pe insulă. De asemenea, Sandra Pralong a participat la festivităţile de încheiere a anului şcolar la instituţiile de învăţământ româneşti din Nicosia, Limassol şi Paphos. Ambasada României arată că pe insulă funcţionează 9 şcoli româneşti, prima fiind deschisă în 2004, la iniţiativa reprezentanţei diplomatice şi a Alianţei Românilor din Cipru. Românii alcătuiesc a treia comunitate de cetăţeni europeni din acest stat, după greci şi britanici. Oficial, pe insulă trăiesc peste 24.300 de conaţionali, dar potrivit Ambasadei României, numărul acestora este mult mai mare, întrucât cel puţin 10.000 de persoane nu sunt înregistrate de autorităţile cipriote.



    Departamentul pentru Românii de Pretutindeni anunţă că a creat pe site-ul propriu, dprp.gov.ro, o nouă rubrică intitulată Evenimente Comunităţi. Instituţia transmite că scopul acesteia este păstrarea identității românești în comunităţile de peste hotare, prin promovarea evenimentelor ce întăresc identitatea etnică, culturală, lingvistică și religioasă, conservarea patrimoniului cultural și păstrarea tradițiilor și obiceiurilor românești. În acest sens, DRP îi invită pe reprezentanții comunităților românești de pretutindeni care desfășoară activități culturale și educative să transmită un e-mail la adresa comunicare@dprp.gov.ro cu informații complete despre evenimentele pe care le organizează, acestea urmând să dispună de o cât mai mare vizibilitate. Totodată, Departamentul a anunţat că a publicat pe site-ul propriu rezultatele contestațiilor formulate în urma sesiunii de evaluare a cererilor de finanțare nerambursabilă, depuse până la data de 12 mai.



    Filiala Italia a Ligii Studenţilor Români din Străinătate organizează, la 17 iunie, cel de-al treilea seminar din ciclul “Oportunităţi de carieră pentru TINEri”. Evenimentul are loc cu sprijinul sucursalei de la Milano a Global Romanian Society of Young Professionals, o organizaţie fondată în 2008 cu peste 10.000 de membrii în întreaga lume. Seminarul are ca temă “CV-ul şi scrisoarea de intenţie”. Doi tineri profesionişti în domeniul Resurselor Umane, Cristina Şerban şi Iulian Paval, vor împărtăşi câteva tehnici care pot fi de ajutor în personalizarea CV-ului pentru a creşte şansele de obţinere a unui interviu. Detalii despre participarea la seminarul online, care va avea loc de la 18.30 ora Italiei, se găsesc pe paginile de Facebook şi Instagram ale LSRS Italia.