Tag: malta

  • Staatschef Klaus Iohannis nahm am EU-Afrika Gipfel teil

    Staatschef Klaus Iohannis nahm am EU-Afrika Gipfel teil


    Die Europäische Union muss für die Lösung der Flüchklingskrise Partner finden, die weit entfernt vom Schengenraum sind, erklärte der Präsident des Europäischen Rates Donald Tusk in Malta. Rumäniens Staatschef Klaus Iohannis hat beim informellen Treffen des Europäischen Rates, das von Tusk nach dem EU – Afrika Summit gefordert wurde, die Notwendigkeit einer höheren Anstrengung und einer besseren Kooperierung zwischen den Mitgliedsstaaten für eine effizientere Kontrolle an den Außengrenzen der Union hervorgehoben.




    Der Präsident der Europäischen Kommission Jean-Claude Juncker erklärte sich mit dem Rhytmus der Verteilung der Flüchtlinge, die im EU-Raum sind, unzufrieden. Ihm zufolge wurden in den letzten Wochen weniger als 150 Personen von 160.000, die die EU aus Italien und Griechenland in Europa verteilen soll, transferiert. Juncker hat ironisch erklärt, wenn weiter in diesem Rythmus gearbeitet werde, so werden die Operationen im Jahre 2101 beendet. Er fügte hinzu, die EU müsse den Prozess beschleunigen.




    Der Europäische Rat wurde von Meinungsunterschieden zwischen den Mitgliedsstaaten hinsichtlich der Flüchtlingskrise und der finanziellen Unterstützung der Türkei charakterisiert. Die Staatschefs haben die Art und Weise analysiert, in der die getroffenen Maßnahmen umgesetzt wurden. Schweden hat provisorisch die Grenzkontrolle wiedereingeführt. Slowenien hat beschlossen, an der Grenze mit Kroatien einen Zaun zu errichten. Zuvor hatte Ungarn einen derartigen Beschluss getroffen. Donald Tusk warnte am Donnerstag, die Europäische Union sei in einem Wettlauf gegen die Zeit, um die Schengen Freizügigkeit von Personen innerhalb der EU zu retten. Er erklärte, der Schengenraum hänge von der Umsetzung der gebilligten Maßnahmen, einschließlich vom Aktionsplan, auf den sich Europäer und Afrikaner beim Gipfel in Malta geeinigt haben, ab. Dieser soll bis Ende 2016 verwirklicht werden. Die Flüchtlinge, die kein Asylrecht in Europa haben, sollen in der Zukunft schneller in ihre Heimatländer zurückgeschickt werden. Der Plan enthält ebenfalls ein Pilotprojekt für die Gründung eines nigerianisch-europäischen Untersuchungsteams, das die Schleppernetze beobachten soll.




    Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis hat die Notwendigkeit einer kräftigen EU-Afrika Partnerschaft hervorgehoben, in der die EU-Staaten und die afrikanischen Länder gemeinsame Lösungen für die Bekämpfung der illegalen Migration finden sollen. Die EU hat bekanntgegeben sie will mindestens 1,8 Milliarden Euro Entwicklungshilfe an Afrika zahlen. Die Beiträge der europäischen Länder decken aber nicht die besagte Summe. Sie müssen deshalb mehr Geld auf den Tisch legen, forderte Martin Schulz. Rumänien wird suplimetär 100.000 Euro zahlen.

  • Divergencias  y  decisiones en Malta

    Divergencias y decisiones en Malta


    La UE deberá encontrar socios para solucionar el problema de la migración, pero no entre los miembros del espacio de Schengen, ha declarado el presidente del Consejo Europeo, Donald Tusk, en Malta. En la reunión informal del Consejo Europeo, solicitada por Donald Tusk tras la cumbre UE – África, el presidente de Rumanía, Klaus Iohannis, ha destacado la necesidad de emprender más esfuerzos y de mejorar la cooperación entre los Estados miembros para obtener un control más eficiente en las fronteras exteriores de la UE. El presidente de la CE, Jean-Claude Juncker, ha expresado su insatisfacción con el ritmo al que se está realizando la reubicación de refugiados que llegan a la UE. También ha dicho que en las últimas semanas, han sido recolocadas menos de 150 personas de las 160.000 que la UE tenía previsto transferrir de Italia y Grecia a otros países europeos. Juncker ha declarado, irónicamente, que “si seguimos así, lograremos el objetivo en el año 2101.



    También ha dicho que la UE deberá impulsar este proceso. El Consejo Europeo se ha visto marcado por desacuerdos entre los países miembros sobre el asunto de la crisis de los refugiados y la ayuda financiera concedida a Turquía. Los jefes de Estado han analizado la aplicación de las medidas establecidas respecto a la migración. Suecia ha reintroducido el control temporal en sus fronteras para hacer frente al flujo migratorio. Eslovenia ha decidido construir vallas en su frontera con Croacia, que también es la frontera exterior de la UE. Anteriormente, Hungría había tomado la misma decisión. Según Donald Tusk, la salvación del espacio de Schengen de libre circulación, gravemente afectado por estas medidas, es una carrera contrarreloj. Según ha explicado, el espacio de Schengen depende de la aplicación de estas medidas, incluso del plan de acción aprobado en la cumbre de Malta.



    Este plan deberá ser aplicado antes del 2016 y prevé facilitar la devolución a África de los refugiados que no tengan derecho de asilo en la UE, así como un proyecto de creación de un equipo de investigación nigeriano-europeo, que monitorizará las redes de tráfico de refugiados.



    En este capítulo, el presidente Klaus Iohannis, ha destacado la necesidad de una sólida cooperación entre la UE y África, con una acción conjunta de los países miembros de la Unión y los países africanos destinada a identificar las mejores soluciones para luchar contra la migración ilegal. La UE ha anunciado la creación de un fondo de ayuda para África por un valor de 1800 millones de euros, una cantidad que podría ser duplicada debido a las contribuciones de los Estados miembros. Sin embargo, las contribuciones que los países europeos quieren enviar no alcanzan estas cifras. Rumanía aportará una contribución adicional de 100.000 euros.



    (traducido por simona sarbescu)









  • Differences and Decisions in Malta

    Differences and Decisions in Malta

    The EU must find partners to solve the migration issue as far away as possible from the Schengen area, said the President of the European Council, Donald Tusk in Malta. At the informal meeting of the European Council, called by Donald Tusk after the EU-Africa summit, Romania’s president Klaus Iohannis underlined the need for additional efforts and better cooperation of the member states, towards ensuring a more effective control on the EU’s external borders.



    The European Commission President Jean-Claude Juncker voiced discontent over the pace of refugee relocation within the EU. According to Juncker less than 150 people have been relocated in the past weeks, out of a total of 160,000 that the EU is supposed to transfer from Italy and Greece to other European countries. Junker said, ironically, that “ if we continue at that rate, we will be there by 2101”, adding that the EU must speed up the process.



    The extraordinary European Council was marked by disagreements among member states over the way in which the refugee crisis should be handled, but also over the financial aid that should be granted to Turkey. The heads of state analyzed the way in which the agreed measures regarding migration have been implemented so far. Sweden has temporarily introduced border checks to deal with the ongoing inflow of migrants. Slovenia has decided to build a fence on the EU’s external border in Croatia. Previously, Hungary took a similar measure.



    According to Donald Tusk, saving the Schengen free movement area, affected by such measures, is a race around the clock. He has explained that the Schengen area depends on the implementation of the measures adopted so far, including the action plan agreed on at the summit in Malta. This plan must be implemented by the end of 2016, and provides, among other things, for facilitating the return to Africa of migrants who do not qualify for being granted asylum. The plan also establishes a pilot project for the setting up of a Nigerian-European investigation team that should track down migrant trafficking networks.



    Referring to this issue, Romania’s president Klaus Iohannis stressed the need for a strong EU-Africa partnership, with EU and African countries acting together to identify common solutions to fight illegal migration. The EU announced the setting up of a 1.8 billion Euro trust fund for Africa, to which member states are invited to contribute, in order to double the amount. The contributions promised by member countries, however, are far from being enough. Romania will contribute an additional 100,000 Euro.



    (Translated by: M. Ignatescu / Edited by: E. Enache)

  • Divergenţe şi decizii la Malta

    Divergenţe şi decizii la Malta

    UE trebuie
    să găsească parteneri de rezolvare a problemei migraţiei, cât mai departe de
    spaţiul Schengen, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, în
    Malta. La reuniunea informală a Consiliului European, solicitată de Donald Tusk
    după summitul UE – Africa, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat
    necesitatea unor eforturi suplimentare şi a unei mai bune cooperări între
    statele membre în direcţia unui control mult mai eficient la frontierele
    externe ale Uniunii.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a
    declarat, de altfel, nemulţumit de ritmul relocalizărilor refugiaţilor ajunşi
    în spaţiul UE. Potrivit lui, în ultimele săptămâni, au fost relocalizate mai
    puţin de 150 de persoane din totalul celor 160.000 pe care UE a prevăzut să le
    transfere din Italia şi Grecia spre alte ţări europene. Juncker a afirmat,
    ironic, că dacă vom continua în acest ritm, vom termina operaţiunile în 2101.
    El a adăugat că UE trebuie să accelereze procesul. Consiliul European
    extraordinar a fost marcat de neînţelegeri între statele membre privind
    abordarea crizei migranţilor, dar şi în ce priveşte ajutorul financiar care să
    fie oferit Turciei.

    Şefii de state au analizat modul în care au fost aplicate
    până acum măsurile convenite în chestiunea migraţiei. Suedia a reintrodus provizoriu
    controalele la frontiera sa pentru a face faţă afluxului continuu de imigranţi.
    Slovenia a hotarât să construiască un gard la frontiera cu Croaţia pe
    graniţa externă a Uniunii. Anterior, şi Ungaria a luat o decizie similară.

    Donald Tusk susţine
    că salvarea spaţiului Schengen de liberă circulaţie, afectat de astfel de
    măsuri, este o cursă contra cronometru. El a explicat că spaţiul Schengen
    depinde de implementarea măsurilor adoptate până acum în criza migranţilor,
    inclusiv de planul de acţiune care s-a convenit la summitul din Malta. Acesta
    trebuie pus în practică până la sfârşitul lui 2016 şi presupune, între altele,
    facilitarea întoarcerii în Africa a migranţilor care nu îndeplinesc condiţiile
    pentru statutul de azilanţi şi un proiect pilot de creeare a unei echipe de
    investigaţii nigeriano-europeană, care să urmărească reţelele de traficanţi de
    refugiaţi. La acest capitol, preşedintele Klaus Iohannis, a subliniat
    necesitatea unui parteneriat puternic UE – Africa, în care statele Uniunii şi
    ţările africane să acţioneze împreună pentru a identifica soluţii comune în
    ceea ce priveşte combaterea migraţiei ilegale. UE a anunţat crearea unui fond de ajutor
    pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro şi pe care statele membre sunt
    invitate să-l completeze pentru a dubla suma disponibilă.

    Contribuţiile promise
    de ţările europene sunt, însă, departe de suma dorită. România va avea o
    contribuţie suplimentară de 100.000 de euro.

  • Jurnal românesc – 13.11.2015

    Jurnal românesc – 13.11.2015


    România a fost reprezentată la summitul UE-Africa privind migraţia, desfăşurat în capitala malteză, de preşedintele Klaus Iohannis. La sfârşitul summitului, Uniunea Europeană a anunţat o serie de măsuri menite să restrângă afluxul de migranţi care se deplasează către Europa, venind din Africa. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că UE lansează un fond fiduciar de urgenţă în valoare de 1,8 miliarde de euro, care va finanţa proiecte precum formarea profesională, înfiinţarea unor mici afaceri şi combaterea deficitului de alimente. Liderii africani consideră, însă, că suma este prea mică pentru a soluţiona problema ce cauzează fenomenul migraţiei din Africa. Dupa summitul UE-Africa privind migraţia, liderii europeni s-au reunit din nou pentru a analiza modul în care au fost aplicate până acum măsurile convenite în septembrie şi octombrie în chestiunea migraţiei, mai ales în ce priveşte cooperarea cu state terţe, precum Turcia.



    Secretarul de stat pentru afaceri strategice din cadrul MAE, Daniel Ioniţă, s-a întâlnit, joi, cu ambasadori şi reprezentanţi ai misiunilor diplomatice ale statelor membre NATO, statelor candidate, partenere ale Alianţei Nord-Atlantice acreditate la Bucureşti, cărora le-a prezentat rezultatele summitului regional din 4 noiembrie de la Bucureşti. Potrivit lui Daniel Ioniţă, reuniunea a permis realizarea unei evaluări comune asupra ameninţărilor şi riscurilor de securitate provenind din vecinătatea estică a NATO. Cele nouă state participante au adoptat un set important de măsuri menite să contribuie la întărirea unităţii, solidarităţii şi coeziunii NATO şi, în acelaşi timp, să răspundă la provocările cu care se confruntă acum Alianţa Nord-Atlantică. La summitul regional au participat preşedinţii Bulgariei, Estoniei, Lituaniei, Letoniei, Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, precum şi preşedintele Camerei Deputaţilor din Cehia.



    România a devenit, pe 9 noiembrie, membră a Comisiei ONU pentru Dreptul Comerţului Internaţional, obţinând un mandat de 6 ani, care va fi exercitat în perioada 2016 – 2022. Potrivit unui comunicat al MAE, cele mai importante teme aflate pe agenda comisiei vizează revizuirea notelor privind organizarea procedurilor arbitrale, reducerea obstacolelor legale pentru întreprinderile mici şi mijlocii, soluţionarea disputelor online în tranzacţiile comerciale transfrontaliere, reglementarea evidenţei tranzacţiilor electronice, facilitatea procedurii de insolvenţă transfrontalieră pentru companiile multinaţionale şi o lege model pentru reglementarea garanţiilor reale. Odată cu România au mai fost alese membre: Belarus, Cehia, Polonia, Austria, Italia, Israel, SUA, Turcia, Australia, Spania, Liban, Iran, Thailanda, India, Pakistan, Filipine, Mauritius, Argentina, Brazilia, Chile, Columbia şi Venezuela. România a mai deţinut de două ori calitatea de membru al acestei comisii – în mandatele 1968-1974 şi 1998-2004.



    Populaţia României în funcţie de domiciliu era, la 1 iulie 2015, de 22,243 milioane de persoane, în scădere cu 0,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, arată datele Institutului Naţional de Statistică. În acelaşi timp, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, persoanele de 65 de ani şi peste depăşind cu aproape 168.000 populaţia tânără din categoria 0-14 ani. Populaţia din mediul urban a fost de 12,549 milioane persoane, în scădere cu 0,3% faţă începutul lunii iulie 2014. Potrivit INS, populaţia feminină a fost de 11,385 milioane de persoane, mai puţin cu 0,3% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, în timp ce vârsta medie a populaţiei a fost de 40,8 ani, cu 0,2 ani mai mare decât la 1 iulie 2014.


  • Nachrichten 11.11.2015

    Nachrichten 11.11.2015

    In Rumänien hat der parteifreie designierte Ministerpräsident Dacian Cioloş die Beratungen mit den politischen Parteien eingeleitet, um die parlamentarische Unterstützung auszuloten, auf die sein künftiges Kabinett zählen kann. Die National-Liberale Partei versicherte Cioloş der Unterstützung und befürwortete eine sorgfältige Auswahl der Minister und Staatssekretäre. Dacian Cioloş sagte den Liberalen, dass in seinem Kabinet keine Parteiangehörige zu finden sein werden, sondern nur Fachleute. Unterstützung wurde Cioloş auch von der Union für den Fortschritt Rumäniens (UNPR) zugesagt. Die Fraktion werde bei der Amtseinführung für ihn stimmen. Der ehemalige EU-Landwirtschaftskommissar wurde designiert, eine Regierung nach dem Rücktritt der Koalitionsregierung des Sozial-Demokraten Victor Ponta zu bilden. Der besagte Rücktritt erfolgte infolge der Proteste gegen die Politikszene, die nach der Tragödie in einem Bukarester Klub, am 30. Oktober, stattgefunden haben.



    Die Zahl der Todesopfer nach dem Brand in einem Bukarester Club ist auf 51 gestiegen. 36 Patienten wurden ins Ausland, in Krankenhäuser in Österreich, Belgien, den Niederlanden, Deutschland, Gro‎ßbritannien, Norwegen, Israel, der Schweiz und Frankreich verlegt. Über 70 Verletzte befinden sich noch in mehreren Bukarester Krankenhäusern. Mehr als 20 von ihnen sind im kritischen oder ernsten Zustand; viele Verletzte weisen neben Brandwunden auch starke Rauchvergiftungen auf. Der im Zusammenhang mit dem Unglück in Untersuchungshaft genommene Bürgermeister des 4. Bukarester Bezirks ist am Mittwoch entlassen worden, die Ermittlungen gegen ihn laufen allerdings weiter.



    Am Tag der Veteranen ist am Mittwoch in den Kasernen den in den internationalen Kriegsschauplätzen gefallenen rumänischen Soldaten gedacht worden. Insgesamt 26 rumänische Militärangehörige haben seit 2003 in Afghanistan, Irak und Bosnien-Herzegowina im Dienst ihr Leben verloren. 2015 gilt aufgrund einer Regierungsverordnung als Jahr der Kriegsveteranen.



    Rumänien ist in der Region MOE das Land mit den meisten insolventen Firmen — obwohl die Zahl der Insolvenzen in den ersten neun Monaten dieses Jahres um über 54% gegenüber dem gleichen Vorjahreszeitraum zurückgegangen ist. Das stellte das Risikobewertungs- und Kreditversicherungsunternehmen Coface in einer Studie fest. Über 7500 Firmen haben Insolvenz angemeldet, weitere über 90 Tausend stellten ihren Betrieb durch andere Verfahren vorläufig ein, so der Chef von Coface Rumänien, Iancu Guda. Die meisten Einstellungen entfallen auf Händler, Autowerkstätten, Bauunternehmen oder Firmen aus dem verarbeitenden Gewerbe.



    Die rumänische Abgeordnetenkammer hat am Mittwoch als entscheidendes Haus mit gro‎ßer Mehrheit das Gesetz zur Einrichtung einer Behörde zur Verwaltung und Verwertung sichergestellter Vermögen verabschiedet. Die Behörde, deren Amtsleiter vom Justizminister ernennt wird, soll im Zuge der Vermögensabschöpfung nach Steuerbetrugs- oder Korruptionsverfahren beschlagnahmte Werte verwalten. Sachwerte können den Kommunalverwaltungen und Vereinen für gemeinnützige Ziele überschrieben werden. Gelderlöse aus der Verwertung der Vermögen werden auf die Ressorts Bildung, Gesundheit, Inneres und Justiz sowie auf Sozialvereine verteilt. Abgeordnete der Ungarnpartei UDMR hielten sich ihrer Stimme ab.



    Rumäniens Präsident Klaus Iohannis beteiligt sich am Mittwoch und Morgen in der maltesischen Hauptstadt Valletta an zwei Treffen zur Migration. Zunächst sprechen europäische Spitzenpolitiker und Vertreter 30 afrikanischer Länder über den Exodus der Bevölkerung aus den Konfliktzonen und über die Abschiebung der Flüchtlinge in ihre Heimat. Am Donnerstag wird man im Rahmen eines Sonderrates über die Stärkung der Kontrollen an den EU-Au‎ßengrenzen, die Verwaltung des Flüchtlingsstromes und die Zufluchtszentren für diese beraten. Der rumänische Präsident betonte, dass Rumänien solidarisch mit den anderen EU-Staaten ist und dass es sich wünscht, die besten Lösungen auf die Frage der Flüchtlinge zu finden. Er versicherte, dass Rumänien sorgfältige Grenzkontrollen durchführt. Er war der Meinung, dass man eine enge Zusammenarbeit sowohl mit den Transitländern, als auch mit den Herkunftsländern benötigt, um den Flüchtlingsstrom unter Kontrolle zu halten.



    Die Nato zeigt sich über die komplizierte Situation der Republik Moldau besorgt und regt Chişinău an, die politische Krise zu überwinden und eine proeuropäische parlamentarische Mehrheit zu bilden. Diese Erklärungen eines Allianzvertreters wurden von Radio Chişinău übernommen. Der Vizevorsitzende der Parlamentsversammlung der Nato, Paolo Alli betonte, dass die Republik Moldau sich weiterhin auf die Assitenz der Allianz verlassen kann. Allerdings muss Chişinău die notwendigen Reformen in Bereichen wie Korruptionsbekämpfung oder Justiz umsetzen. Eine Nato-Delegation hat sich am Dienstag und Mittwoch in Chişinău aufgehalten, um das Program zum Wiederaufbau der Verteidigungskapazität der Republik Moldau zu bewerten. Im besagten Programm sind wichtige Partner, wie die USA und Deutschland, mit Geldern und Know-How involviert. Das Programm findet entsprechend den Beschlüssen des 2014er Gipfels statt, bei dem die Nato auch die Verteidigungskapazität der Partnerstaaten Republik Moldau, Ukraine Georgien, in die eigene Sicherheitsstrategie aufgenommen hat.


  • Arbeitslosigkeit verzeichnet deutlichen Rückgang in der EU

    Die von der Europäischen Zentralbank geförderte Entspannung der Wirtschaft zeigt die ersten positiven Ergebnisse, stellt sich aus den vorläufigen Angaben des Europäischen Statistikamtes heraus. Die Arbeitslosenquote und die Inflation sind im vorigen Monat weiter gesunken. Laut Eurostat sei die jährliche Inflation im Euroraum und in den EU-Staaten zum dritten Mal in der Folge gefallen und lag damit im Monat Februar bei –0,3% bzw 0,5%. Dies sei als erstes Resultat des im Januar beschlossenen Anleihkaufprogramms der Europäischen Zentralbank zu betrachten, so Eurostat. 1000 Milliarden Euro lie‎ß die Zentralbank in die europäische Wirtschaft einflie‎ßen, um die Deflation zu bekämpfen.



    Dies soll eine lange andauernde Preissenkung herbeiführen, die ihrerseits eine Gehaltssenkung und die Reduzierung des Verbrauchs mit sich bringen soll. Es sei dennoch zu erwarten, dass der Euroraum auch ferner mit wirtschaftslichen Schoks konfrontiert werde, indem die jährliche Inflationsrate auch anschlie‎ßend negative Werte verzeichnet. Nach den jüngsten Angaben von Eurostat seien Malta, Österreich und Rumänien die EU-Staaten, in denen die jährliche Inflationsrate einen Hochwert erreichte.



    Laut Eurostat zeigt sich auch ein deutlicher Rückgang der Arbeitslosenzahlen. Die Arbeitslosenquote lag zu Jahresanfang mit 9,8% in der EU und 11,2% im Euroraum unter dem Vorjahreswert. Selbst wenn die Eurostat-Daten keine spektakuläre Entwicklung belegen, sank die Arbeitslosenquote im Euroraum auf einen Rekordwert nach April 2012. Zu Jahrebeginn waren dennoch 24 Millionen Europäer arbeitlos. Griechenland mit 25,8% und Spanien mit 23,4% verzeichnen die höchsten Arbeitslosenquote im Euroraum, während in Deutschland und Österreich die Arbeitslosenquote auf unter 5% liegt und somit den niedrigsten Wert im Euroraum verzeichnet. Keine Besserung ist im Euroraum in Sachen Jugendarbeitslosigkeit in Sicht.



    In den Krisenländern Griechenland und Spanien steigt die Jugendarbeitslosigkeit wieder an und erreicht mit 50% neue Rekordwerte, während in Italien 41% der Jugendliche arbeitslos sind. In Rumänien liegt die Arbeitslosenquote mit 6,5% unter dem europäischen Durchschnitt. Laut dem Nationalen Statistikam sank sie Arbeitlosenquote um 0,1% gegenüber dem Vormonat und um 0,5% gegenüber Januar 2014. Die Zahl der Arbeitlosen im Alter zwischen 15-74 Jahren lag Monat Januar bei 607.000. Die Arbeitslosenquoten der Frauen und Männer nähern sich in Rumänien an. 6,8% der Männer sind arbeitslos. Ihre Zahl liegt somit um 0,7% höher als bei Frauen.

  • Jurnal românesc – 13.08.2014

    Jurnal românesc – 13.08.2014

    Peste 6,5 milioane de români au conturi private de pensii. Administratorii acestor fonduri au obţinut, în ultimul an, randamente de aproximativ 12%, cu mult peste nivelul inflaţiei. Fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au ajuns, împreună, la active nete în administrare în valoare totală de aproape 4 miliarde de euro la mijlocul anului 2014, potrivit unui comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.



    Premierul Victor Ponta a declarat că România şi Moldova trebuie să fie cât mai puţin dependente de importul de gaze şi speră că acest lucru se va întâmpla în trei-patru ani, după începerea explorărilor ExxonMobil şi Petrom în Marea Neagră. Ponta a făcut, marţi, o vizită pe platforma maritimă Ocean Endeavor din zona românească a Mării Negre, unde companiile ExxonMobil şi Petrom efectuează foraje de explorare pentru zăcămintele de gaze naturale. Premierul a mai spus că România trebuie să îşi asigure o resursă proprie de gaze, în condiţiile în care ”cel puţin pe termen scurt şi mediu, dacă nu chiar lung, relaţiile economice cu Rusia vor fi din ce în ce mai proaste”.



    Un drapel tricolor de mari dimensiuni a fost desfăşurat marţi pe munte la Izvoru Mureşului, în judeţul Harghita, de participanţii la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni. Momentul a marcat lansarea campaniei de promovare a unităţii naţionale, “Lunile Tricolorului”, iniţiată de Platforma Unionistă Acţiunea 2012. Cei peste 100 de studenti, profesori şi reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria, Albania, Macedonia, paticipanţi la Universitatea de Vară, s-au unit în mod simbolic sub tricolor, element definitoriu al identităţii naţionale. Steagul, cu o lungime de 150 de metri şi 4 metri şi jumătate lăţime, va ajunge în peste 10 oraşe din România, pe 14 septembrie va fi desfăşurat la Chişinău, iar în 12 octombrie, la Bucureşti, când se va organiza un marş pentru reunificarea celor două state româneşti.



    Guvernul se pregăteşte să lanseze la 1 octombrie programul Prima maşină. Statul ar urma să garanteze creditul pentru un automobil pentru tinerii de până la 35 de ani care nu au mai avut niciodată o maşină. Potrivit celor de la Ziarul Financiar, perioada de creditare va fi de până la 7 ani. Avansul minim nu va depăşi 7%, iar preţul maxim al autovehiculelor se pare că va fi 12.400 de euro cu TVA. Se aşteaptă ca prin acest sistem să se cumpere 5.000 de autoturisme noi în acest an şi pâna la 20.000 anul viitor.



    Numărul cetăţenilor români care lucrează în Malta a crescut cu 22% în ultimul an, de la 430 la începutul anului trecut la 522 în prezent, şi cu 91% începând din 2008, când doar 274 de români lucrau în insula mediteraneană, relatează marţi publicaţia Malta Today, care citează un studiu prezentat recent în parlamentul maltez. Piaţa forţei de muncă din Malta atrage mai mulţi spanioli şi italieni (ale căror ţări au fost grav afectate de criza economică) şi mai puţini germani, conform studiului citat. Per total, numărul lucrătorilor proveniţi din state UE şi care muncesc în Malta a sporit de la 4.262 în 2008 la 10.035 în prezent, ceea ce se traduce printr-o creştere de 136%.