Tag: mandat

  • Nachrichten 30.05.2017

    Nachrichten 30.05.2017

    Der rumänische Staatspräsident, Klaus Iohannis, hat das Dekret zur Promulgierung des Gesetzes zum Festlegen des 14. Mai als nationalen Gedenktag zum Ehren der Märtyrer, die in den kommunistischen Gefängnissen gestorben sind, unterschrieben. In der Begründung des Gesetzes steht, dass in der Nacht vom 14. auf 15. Mai 1948 mehr als 10.000 junge Menschen verhaftet wurden. Anschlie‎ßend wurden sie verhört, verurteilt und in Strafanstalten gebracht. Aus Respekt für die Menschen, die in jenen historischen Zeiten den Mut zum Widerstand hatten, hat das Rumänische Parlament die moralische Pflicht, den 14. Mai zum nationalen Gedenktag für die Märtyrer der kommunistischen Gefängnisse zu erklären, steht im Begründungsschreiben. Das kommunistische Regime Rumäniens, das nach dem Zweiten Weltkrieg an die Macht kam und im Dezember 1989 gestürzt wurde, ist 2006 von den Bukarester Behörden offiziell verurteilt worden.



    Im rumänischen Luftverkehr herrscht langsam wieder Normalbetrieb – die rumänischen Fluglotsen haben ihren am Dienstagmorgen begonnen unbefristeten Generalstreik bereits nach vier Stunden ausgesetzt. Sie fordern einen neuen Tarifvertrag und mehr Personal. Am Montag war eine weitere Verhandlungsrunde mit der Geschäftführung der staatlichen Gesellschaft zur Verwaltung des Luftraums ROMATSA ergebnislos zu Ende gegangen. Verkehrsminister Răzvan Cuc verneinte eine Konkursgefahr bei der ROMATSA und kündigte eine neue Geschäftsstrategie an. Er warf den Streikenden vor, den Pfingsturlaub stören zu wollen. Rund 3000 Flüge überqueren täglich den rumänischen Luftraum; während ihres Streiks sind die Lotsen per Gesetz verpflichtet, nur ein Drittel der Flüge abzufertigen. Am Flughafen Otopeni wurden sechs Flüge von RyanAir gestrichen — darunter der Flug nach Berlin Schönefeld.



    Der parlamentarische Ausschuss für Arbeitsfragen in der Abegordnetenkammer wird seinen Bericht über den Gesetzentwurf zur einheitlichen Entlohnung der staatlichen Bediensteten vorlegen. Am Montag hatte der Ausschuss den Entwurf abschlie‎ßend diskutiert. Die Abgeordnetenkammer ist das Entscheidungsgremium im diesem Verfahren. Arbeitsministerin Lia Olguţa Vasilescu erklärte, dass die in der Eingangskammer verabschiedeten Änderungsanträge den Finanzierungsrahmen von sieben Milliarden Euro sprengen, der für die Lohnerhöhungen vorgesehen ist. Für weitere Erhöhungen stehe sie nicht bereit, sagte sie. Getragen wird das von den Parteien der Regierungskoalition – der sozialdemokratischen Partei sowie der Allianz der europäischen Liberalen und Demokraten – aber auch von dem Ungarnverband UDMR. Die Opposition kritisiert, dass die Auswirkungen auf den Haushalt sowie die Finanzierungsquellen für die Lohnerhöhungen nicht geklärt wurde.



    In Bukarest gehen die Anhörungen des parlamentarischen Untersuchungsausschusses zu den Präsidentenwahlen von 2009 weiter. Zum damaligen Zeitpunkt hatte sich der amtierende Staatschef Traian Băsescu als Kandidat der bürgerlichen Parteien gegen seinen sozialdemokratischen Kontrahenten Mircea Geoană durchgesetzt. Am Montag wurde Geoană zum zweiten Mal angehört. Er sagte dabei, dass ihm zwar Unregelmä‎ßigkeiten bei der Wahl im Ausland gemeldet wurden, dass es aber für eine Partei schwierig sei, über die Richtigkeit des Wahlgangs in den vielen Wahllokalen im Ausland wirksam zu wachen. Die Gründung des Untersuchungsausschüsses wurde infolge der Enthüllungen eines Journalisten beschlossen. Nach seinen Angaben sei der Wahlprozess von 2009 von hohen Staatsbeamten, einschlie‎ßlich einiger Leiter von Gesetzesvollzugsbehörden, beeinflusst worden.



    Die moldauische prowestliche Regierung hat beschlossen, 5 russische Diplomaten auszuweisen. Wer sie sind und welcher der Grund der Ausweisung ist, wurde nicht weiter ausgeführt, so Korrespondenten des rumänischen Rundfunks vor Ort. Russlands Vizeau‎ßenminister Grigori Karasin bezeichnete die Entscheidung als schwere Provokation und Schlag gegen die Akteure, die gegen die Normalisierung der bilateralen Verhältnisse eintreten. Auch der prorussische Staatspräsident Igor Dodon erklärte sich zutiefst empört und warf der Regierung vor, die geopolitischen Spiele der NATO mitzumachen und das Land in eine riskante Situation zu manövrieren. Die bilateralen Beziehungen gelten als angespannt, nachdem die Moldau ein Assoziierungabkommen mit der EU unterschrieben hat und Moskau anschlie‎ßend ein Handelsembargo gegen die Moldau einführte.



    Der rumänische Au‎ßenminister, Teodor Melescanu, hält sich zwischen 31. Mai — 03. Juni in New York auf, anlä‎ßlich der offizielllen Lancierung der Kampagne zur Förderung der Kandidatur Rumäniens für ein neues Mandat als nichtständiges Mitglied im UN-Sicherheitsrat, in der Zeitspanne 2020-20121. Die Kampagne läuft unter dem Motto Rumänien — ein langfristiges Engagement für Frieden, Justiz und Entwicklung“, hie‎ß es vom Bukarester Au‎ßenministerium. Auf dem Besuchsprogramm steht auch ein Treffen mit dem UN-Generalsekretär, Antonio Guterres. 2006 stellte Rumänien seine Kandidatur für den Platz der Ostgruppe im UN-Sicherheitsrat. Die Wahl findet in Juni 2019 statt. Seit seinem Beitritt zur Organisation der Vereinten Nationen im Jahr 1955 hatte Rumänien vier Mandate als nichtständiges Mitglied des UN-Sicherheitsrates, und zwar 1962, 1976-1977, 1990-1991 und 2004-2005.


  • La présidence roumaine de l’UE dans les starting-blocks

    La présidence roumaine de l’UE dans les starting-blocks

    La Roumanie se prépare assidûment pour son premier passage à la tête de l’UE, prévu au cours des 6 premiers mois de 2019. C’est justement en ce sens que le gouvernement de Bucarest a créé le Conseil national chargé des préparatifs et de l’exercice de la présidence du Conseil européen. De même, un plan d’action a été adopté et une unité spéciale consacrée à ce projet vient d’être créée au sein du ministère des Affaires étrangères de Bucarest.



    Mercredi, lors d’un débat à ce sujet au siège du ministère, les participants ont parlé des conditions dans lesquelles se déroulera le mandat de la Roumanie, à savoir, un contexte marqué par les élections du Parlement européen, le Brexit et les négociations sur le cadre financier pluriannuel suivant.



    La présidence tournante de l’Union est aussi un projet national pour la Roumanie, a précisé à cette occasion la ministre déléguée aux Affaires Européennes, Ana Birchall : « Nous devrons assurer une gestion professionnelle des affaires courantes et faire preuve de notre capacité de proposer des solutions de compromis, acceptables pour les Etats membres et pour les institutions de l’Union. Nous aurons l’opportunité de monter notre soutien aux valeurs européennes et de contribuer directement au processus de renforcement de l’Union ».



    Organiser en Roumanie un sommet consacré au Partenariat Oriental, continuer le processus d’élargissement de l’Union, renforcer la sécurité dans la zone de la Mer Noire, développer la stratégie du Danube, sans oublier la migration — autant de défis que la Roumanie devra relever au cours de son mandat, explique aussi le ministre roumain des AE, Teodor Melescanu. Ce n’est pas moins vrai qu’il y a quelques problèmes logistiques en ce qui concerne la prise de la présidence tournante de l’UE, ajoute le ministre. Il est donc nécessaire d’avoir le soutien de toutes les institutions de l’Etat, vu qu’à l’horizon 2019, la Roumanie accueillera des centaines de réunions préparatoires. C’est là une opportunité pour Bucarest d’affirmer sa vision politique sur l’avenir de l’Europe, a encore précisé le chef de la diplomatie roumaine.



    Un avis partagé aussi par son chef, le premier ministre Sorin Grindeanu, selon lequel la Roumanie a la chance de contribuer au renouvellement du projet européen, en lui imprimant un souffle nouveau et un plus de dynamisme. Même position du côté du président du Sénat, Calin Popescu Tariceanu, qui estime qu’en sa qualité de future présidente du Conseil européen, la Roumanie profitera d’une visibilité accrue durant les six mois de son mandat.



    Elle devra se montrer créative, énergique, moderne et attachée aux valeurs européennes, a dit le président de la chambre haute du Parlement roumain: « N’oublions pas que nous sommes le 7e pays de l’UE de par la taille. De ce fait, je pense que nous devons conférer à notre présidence un poids sur mesure — il ne s’agit ni d’en rajouter, ni d’épater, mais ni de nous percevoir nous-mêmes comme étant plus petits qu’en réalité », précise Calin Popescu-Tariceanu.



    Lors de cette conférence, La Roumanie a pu justement se mettre en perspective et harmoniser ses priorités avec celles des pays qui prendront après elle la présidence tournante de l’UE, à savoir la Finlande et la Croatie, dont les ambassadeurs étaient présents. (trad. : Valentina Beleavski, Andrei Popov)

  • Barack Obama, discurs de bilanţ

    Barack Obama, discurs de bilanţ

    Calificat, timp de opt ani, drept cel mai
    puternic om al planetei,
    Barack Obama şi-a susţinut, noaptea
    trecută, discursul de adio în calitate de preşedinte american în exerciţiu.
    Comentatorii remarcă spectaculoasa punere în scenă. Adunaţi în centrul oraşului
    Chicago, unde i s-au născut copiii şi din care Obama a plecat spre Casa Albă,
    20 de mii de oameni au ascultat
    alocuţiunea unui preşedinte flancat de
    soţia şi fiicele sale şi care nu s-a ruşinat să lăcrimeze. Leit-motiv al
    retoricii sale dintotdeauna, americanii obişnuiţi, ca actori determinanţi ai
    schimbării şi garanţi ai democraţiei, au fost, din nou elogiaţi de preşedinte.


    Potrivit unui sondaj publicat chiar înaintea discursului, 55% dintre aceştia
    aprobă acţiunile lui Obama ca şef al statului şi doar 39 de procente se declară
    decepţionaţi de cele două mandate ale sale.


    Preşedintele însuşi susţine că
    America este un loc mai bun, mai puternic decât în urmă cu opt ani. El
    le-a cerut, însă, compatrioţilor săi să apere democraţia americană, pe care o
    consideră ameninţată de inegalitatea economică, de diviziunile rasiale şi de
    izolarea unor segmente ale societăţii. Ignorarea acestor probleme ar constitui
    o trădare, deopotrivă, faţă de generaţiile viitoare şi faţă de fondatorii
    Americii – a avertizat Obama.


    Asupra moştenirii sale în plan extern, analiştii
    sunt mai degrabă divizaţi. Toţi salută eliminarea de către un comando american
    a liderului Al-Qaida, Ossama Bin Laden, menţinerea unor legături solide cu
    aliaţii din Europa şi deschiderea Statelor Unite spre zona Asia-Pacific.


    Pe de
    altă parte, însă, tot ei notează că în timpul preşedinţiei lui Obama a fost
    pentru prima oară după Războiul Rece când o Rusie revanşardă a îndrăznit să
    reanexeze un teritoriu străin – peninsula ucraineană Crimeea. În plus, iluziile
    întregului Occident, inclusiv ale Washingtonului, privind vocaţia democratică a
    aşa-numitei primăveri arabe au transformat, de fapt, Orientul Mijlociu şi
    nordul Africii într-un infern.


    În Libia sau în Yemen, în Irak sau în Tunisia,
    în locul regimurilor abuzive şi corupte, dar laice şi relativ stabile, a apărut
    un haos în care au proliferat bandele jihadiste şi din care milioane de oameni
    încearcă să scape forţând frontierele terestre şi maritime ale Europei. Şi, mai
    spun comentatorii, Obama şi-a alienat Israelul, cel mai consecvent aliat
    regional al Americii şi singura democraţie funcţională din zonă.


    Primul
    preşedinte american de culoare lasă, prin urmare, succesorului său la Casa
    Albă, controversatul magnat Donald Trump, un vraf de dosare fierbinţi. Deja
    vulnerabilizat de scandalurile din campania electorală şi de după alegerea sa,
    Trump va fi învestit, pe 20 ianuarie, într-un moment în care, tot potrivit
    sondajelor, doar o treime dintre americani îi aprobă acţiunile.

  • Un nou ministru de interne

    Un nou ministru de interne

    De miercuri, ministrul de Interne în
    Guvernul tehnocrat de la Bucureşti este Dragoş Tudorache. El îi succede lui
    Petre Tobă, care a demisionat, suspectat fiind de favorizarea unor funcţionari din subordinea
    sa, acuzaţi de deturnare de fonduri.

    Deşi, iniţial, se gândise la un interimat la Interne, premierul Dacian
    Cioloş a revenit asupra ideii, numindu-l în funcţie pe şeful Cancelariei
    sale. Tot el a explicat şi
    motivele: Este un minister important, care are
    atribuţii importante în perioada următoare, inclusiv în organizarea alegerilor
    şi asigurarea ordinii şi liniştii publice, şi cred că un interimat nu ar face
    decât să prelungească o stare de incertitudine care nu este deloc utilă şi
    fructuoasă.

    În privinţa infracţionalităţii, noul ministru de Interne pare
    că poate să stea liniştit: în România se înregistrează cea mai scăzută rată din
    ultimii ani. Referindu-se la fenomenul migraţiei, Dragoş Tudorache precizează că Bucureştiul
    intenţionează să discute cu Belgradul pentru a organiza patrule comune la
    graniţa româno-sârbă.

    Dragoş Tudorache: În ultimele săptămâni, au fost câteva
    incidente în care grupuri de imigranţi ilegali au testat frontiera României de
    Vest. Răspunsul ministerului a fost foarte prompt şi va continua să fie foarte
    prompt. Intenţionăm să discutăm cu partea sârbă şi să organizăm patrule comune
    pentru a asigura integritatea totală a frontierei de vest. Nu putem să excludem
    că nu vor apărea rute noi, în funcţie de evoluţia situaţiei din Turcia sau din
    Grecia, şi de aceea pregătirea pe care trebuie s-o avem la nivelul Poliţiei de
    Frontieră trebuie să fie maximă.

    Pentru noul ministrul de Interne, prioritatea
    priorităţilor este, însă, buna
    organizare a alegerilor parlamentare – o reală piatră de încercare la fiecare
    scrutin din ultimii mai bine de 20 de ani. Este şi motivul pentru care, în perspectiva
    scrutinului din 11 decembrie, preşedintele Klaus Iohannis a punctat: Este vital pentru România, este vital pentru consolidarea democraţiei
    în România şi este extrem de important pentru a da credibilitate procesului
    electoral din România ca aceste alegeri să se desfăşoare în perfectă ordine,
    într-un climat de siguranţă şi să avem garanţia că rezultatul nu este viciat în
    niciun fel.

    Ministrul de Interne a anunţat, deja, că va
    înfiinţa o structură de comandă la nivelul ministerului, care se va ocupa de
    buna desfăşurare a procesului electoral, păstrându-şi, în egală măsură, neutralitatea şi
    echidistanţa. Dragoş Tudorache: În următoarele trei luni este esenţial să asigurăm o pregătire a
    procesului electoral fără sincope. Ministerul de Interne trebuie să ajute, să
    susţină toate acţiunile, toate activităţile ce urmează a fi derulate de acum şi
    până în decembrie.

    Într-un cuvânt, chiar dacă mandatul lui Dragoş
    Tudorache va fi relativ scurt, acesta nu va fi simplu deloc fie şi numai pentru
    că de la noul ministru se aşteaptă organizarea unor alegeri ca la carte.

  • Schimbări la Curtea Constituţională a României

    Schimbări la Curtea Constituţională a României

    De miercuri, Curtea Constituţională a României are un nou preşedinte şi
    trei noi judecători. La depunerea jurământului, care a avut loc la Palatul
    Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis i-a îndemnat pe noii judecători ai
    Curţii să aibă standarde cât mai înalte de profesionalism şi independenţă. El
    le-a cerut să contribuie la conturarea CCR ca un pol de stabilitate în
    arhitectura constituţională a statului, inclusiv prin jurisprudenţă clară,
    coerentă şi predictibilă. Cei trei judecători ai Curţii Constituţionale vor
    ocupa noua funcţie timp de nouă ani, înlocuindu-i pe cei cărora le-au expirat
    mandatele.

    La rândul său, judecătorul Valer Dorneanu a fost ales, cu majoritate
    de voturi, în funcţia de preşedinte al Curţii Constituţionale a României,
    pentru un mandat de trei ani. Am convenit să lucrăm ca o echipă şi să păstrăm
    prestigiul Curţii Constituţionale
    , a declarat Valer Dorneanu după alegerea sa.

    Valer Dorneanu: Aşteptăm să cooperăm foarte bine cu
    instituţiile statului. Aşteptăm de la ele să nu mai transforme Curtea
    Constituţională în acel loc în care să trimită toate neînţelegerile şi toate
    conflictele care există pe plan politic. De rolul de arbitru nu ne putem
    depărta, dar n-am vrea să fim arbitru de ring, am vrea să fim arbitru
    constituţional, că unii ne-au transformat în arbitru de ring.

    Valer
    Dorneanu, 72 de ani, este judecător al Curţii Constitutionale din iunie 2013,
    fiind numit de Camera Deputaţilor. În iunie acest an, a fost ales preşedinte
    interimar al CCR, în condiţiile în care mandatul predecesorului său, Augustin
    Zegrean, s-a încheiat. Înainte de a ajunge la Curte, Valer Dorneanu a fost
    adjunct al Avocatului Poporului pentru domeniile armată, justiţie, poliţie,
    penitenciare. A mai fost deputat PSD în perioada 2000-2008, iar în primul
    mandat de parlamentar a fost preşedintele Camerei Deputaţilor. A deţinut şi un
    portofoliu ministerial, între anii 1992-1995, când a fost ministru pentru
    relaţia cu Parlamentul.

    Fostul preşedinte al CCR, Augustin Zegrean, care şi-a
    încheiat mandatul de nouă ani ca judecător al Instanţei Constituţionale, spune
    că aceasta a fost o perioadă cu activitate foarte intensă, chiar şi cu 10 mii
    de cauze într-un an. Zegrean a apreciat că, în România, există un exces de
    reglementare în domeniul penal.

    Augustin Zegrean: Avem peste 1.000 de infracţiuni
    care pot fi comise în România, după părerea mea este mult prea mult. Este
    foarte greu să fii judecător într-o ţară în care legile se schimbă atât de des
    şi sunt atât de multe. Este greu şi pentru populaţie, pentru că cel puţin în
    domeniul penal se spune că nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii. Or, mi-e
    greu să cred că este cineva în ţara asta care ştie toate cele 1.000 şi ceva de
    infracţiuni.

    Judecătorii CCR sunt numiţi de Camera Deputaţilor, Senat
    şi Preşedinţie.

  • Retrospectiva săptămânii 3.07-9.07.2016

    Retrospectiva săptămânii 3.07-9.07.2016

    Proiect de ţară



    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat crearea unui grup pentru
    elaborarea unui nou proiect de ţară pentru România, la zece ani de la aderarea
    în UE. Klaus Iohannis: Din păcate, în România am avut destul de
    multe aşa-numite proiecte de ţară, strategii care nu au fost nici implementate,
    nici nu au dăinuit, fiindcă a lipsit consensul politic. De data aceasta, vom
    elabora împreună acest proiect de ţară care va ghida mersul României pentru
    viitorul mediu şi lung în UE, vom stabili care este locul României, rolul
    României şi nivelul de ambiţie al României în UE. La rândul său,
    Guvernul de la Bucureşti a lansat, în dezbatere publică, un proiect intitulat
    România competitivă. Acesta vizează stimularea productivităţii, a
    capitalului şi a celorlalte elemente care să ajute la dezvoltarea producţiei
    autohtone şi care să aibă un impact direct asupra forţei de muncă şi a
    calităţii vieţii.


    Remaniere la Bucureşti



    Şeful Executivului de la Bucureşti, Dacian Cioloş, a schimbat patru
    dintre cei 22 de membri ai Cabinetului său. Este vorba despre miniştrii
    Educaţiei, al Comunicaţiilor, al Transporturilor şi despre ministrul-delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni. Premierul a declarat despre cei
    remaniaţi că
    aceştia şi-au făcut în mare parte treaba, dar că vrea un nou imbold, un nou
    suflu din partea echipei guvernamentale. Dacian Cioloş: Prioritatea
    noilor miniştri pe cele patru domenii: să accelereze livrarea de rezultate pe
    proiecte care au fost începute şi care din punctul meu de vedere nu au avanst
    suficient de rapid. Vreau să vină şi oameni cu un suflu nou, cu un mod de
    abordare un pic diferit care să permită valorificarea timpului pe care-l mai
    avem la dispoziţie pe câteva lucruri pentru care Guvernul s-a angajat.

    Rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, este noul ministru la
    Educaţie. La Transporturi a fost adus Sorin Buşe, manager cu experienţă în
    industria auto. Interimar la Ministerul Comunicaţiilor a fost preferat şeful
    Cancelariei primului ministru, Dragoş Tudorache, iar la Departamentul pentru
    Relaţia cu Românii de Pretutindeni, premierul a adus-o pe ambasadoarea României
    în Canada, Maria Ligor.



    Eliminarea vizelor pentru
    români



    Premierul Dacian Cioloş crede că lucrurile merg în direcţia bună în
    ceea ce priveşte eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Canada.
    Subiectul va fi abordat, săptămâna viitoare, la Bruxelles, de reprezentanţi ai
    Comisiei Europene, României, Bulgariei şi Canadei. În context, Dacian Cioloş a
    amintit că România, ca membră a UE, ar putea, asemenea Bulgariei, să nu
    ratifice acordul comercial UE-Canada a cărui semnare, prevăzută în octombrie,
    depinde de ratificarea prealabilă a Parlamentelor naţionale: Şi
    noi avem anumite pârghii, ca stat membru al UE, pe care în mod clar le vom
    folosi pentru că eu nu pot să concep ca România să semneze un tratat cu Canada
    fără ca cetăţenii români să poată să beneficieze pe picior de egalitate cu
    ceilalţi cetăţeni europeni de acest acord. În aprilie, Canada şi SUA au
    primit termen trei luni suplimentare pentru a se conforma politicii UE privind
    reciprocitatea regimului de vize, care prevede că ţările ai căror cetăţeni nu
    au nevoie de vize trebuie, la rândul lor, să permită libertatea de circulaţie
    pentru toţi cetăţenii Uniunii. Canada cere, în prezent, vize pentru români şi
    bulgari, în timp ce SUA impune vize pentru cinci state membre ale Uniunii,
    inclusiv pentru România.



    Slovacia – la preşedinţia
    UE



    Ambasadorul Slovaciei în România, Jan Gabor, a prezentat, la
    Bucureşti, priorităţile ţării sale, care va asigura în următoarele şase luni
    preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Acestea vizează o Europă solidă
    economic şi angajată la nivel global, extinderea pieţei unice, dar şi migraţia.
    Ministrul român de Externe, Lazăr Comănescu, a dat asigurări că Europa va fi
    aproape de Slovacia în susţinerea proiectului european şi a adăugat că, în
    aceste momente, UE trebuie să dea dovadă de credibilitate şi solidaritate.


    CCR a decis privind aleşii locali



    Aleşii locali care sunt condamnaţi la închisoare cu suspendare îşi
    pierd mandatul, a decis Curtea Constituţională a României. CCR a fost sesizată,
    în acest sens, de preşedintele Klaus Iohannis după ce parlamentul votase o
    prevedere ce îi menţinea în funcţie pe edilii condamnaţi cu suspendare.
    Preşedintele interimar al Curţii, Valer Dorneanu, a explicat că soluţia aleasă
    de parlamentari ar fi creat un regim discriminatoriu şi ar fi deturnat scopul
    legiuitorului, acela de a apăra integritatea şi responsabilitatea funcţiei de
    ales local.



    Antrenor german la naţionala de fotbal



    Antrenorul german Christoph Daum este noul selecţioner al naţionalei
    de fotbal a României, a anunţat Federaţia de profil de la Bucureşti. La 62 de
    ani, el devine, astfel, primul tehnician străin învestit la cârma
    reprezentativei. Daum îi va lua locul lui Anghel Iordănescu, cel care a condus
    selecţionata la Euro 2016 din Franţa, acolo unde România a fost eliminată încă
    din faza grupelor, după 1-2 cu echipa ţării gazdă, 1-1 cu Elveţia şi 0-1 cu
    Albania. În Germania, Daum a câştigat titlul în Bundesliga şi Supercupa, cu VfB
    Stuttgart, la începutul anilor 90. În palmaresul său mai figurează campionatul
    şi Supercupa Turciei, cu Beşiktaş Istanbul, şi două titluri consecutive cu
    Fenerbahce, precum şi eventul campionat-cupa cu Austria Viena.

  • Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Decizie a Curţii Constituţionale privind aleşii locali

    Până în vara anului trecut, un pasaj interpretabil din
    Legea ce reglementează statutul aleşilor locali le permitea primarilor
    condamnaţi cu suspendare să îşi păstreze mandatele.

    În iunie 2015, Înalta Curte
    de Casaţie şi Justiţie stabilea, însă, că toţi edilii condamnaţi definitiv,
    inclusiv cei cu suspendare, trebuie să fie demişi. Astfel că s-a trecut la
    revocări din funcţii. Mulţi dintre cei incriminaţi au refuzat, însă, să predea
    mandatul şi au atacat în instanţă ordinele prefecţilor. În paralel, câţiva parlamentari
    au iniţiat o lege care să anuleze decizia Înaltei Curţi. În cele din urmă,
    Legea Statutului aleşilor locali a suferit modificări prin care, din nou, însă,
    cei condamnaţi cu suspendare îşi puteau păstra mandatul.

    Considerând situaţia
    inacceptabilă, şeful statului a sesizat Curtea Constituţională. Legea încalcă
    reperele statului de drept şi afectează lupta anticorupţie, a argumentat
    preşedintele Klaus Iohannis. Iar judecătorii instanţei supreme i-au dat
    dreptate, admiţând, în unanimitate, miercuri, sesizarea formulată de
    preşedintele Klaus Iohannis în urmă cu două săptămâni.


    Am avut în vedere că
    s-a creat un regim discriminatoriu şi că soluţia pe care a ales-o Parlamentul
    ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea
    funcţiei de ales local,
    a precizat preşedintele interimar al Curţii
    Constituţionale a României, Valer Dorneanu.

    Aşadar, aleşii locali îşi vor
    pierde mandatele inclusiv în cazul în care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare.


    Este o decizie de bun simţ, de bun simţ pentru oricine
    altcineva decât politicienii afectaţi de această lege. Cred că e clar pentru
    toată lumea că un ales local sau de alt fel nu poate să-şi continue funcţia de
    reprezentant al cetăţenilor după ce a făcut nişte fapte ce-l descalifică pentru
    acea funcţie.
    , consideră directorul executiv al Centrului pentru Inovare
    Publică, politologul Ovidiu Voicu, într-un interviu pentru un post particular
    de radio.

    Pentru o imagine de ansamblu trebuie spus că 61 de primari condamnaţi
    cu suspendare au fost număraţi anul trecut de jurnalişti în trei sferturi
    dintre judeţele ţării, la momentul deciziei luate de Înalta Curte. La fel de
    relevant poate fi faptul că patru dintre cei şase foşti primari de sector din
    Bucureşti plus primarul general au trecut prin arest. Sau că la Deva vor fi
    organizate din nou alegeri locale pentru că Mircia Muntean, primarul ales pe 5
    iunie, a primit o condamnare de şase ani de închisoare cu executare. El a fost
    condamnat la 2 ani pentru conducere sub influenţa băuturilor alcoolice, iar
    pedeapsa a fost contopită cu cea de 4 ani de închisoare cu suspendare pentru
    abuz în serviciu.

  • Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Deciziile parlamentarilor stârnesc reacţii

    Final
    apoteotic de sesiune a Parlamentului de la Bucureşti! Fraza trebuie, desigur,
    citită în cheie ironică. De-a lungul timpului, aleşii românilor, de multe ori
    considerându-se mai presus de orice şi oricine, şi-au acordat – întrecând orice limită a bunului simţ – privilegii peste privilegii. Au adoptat
    şi legi care să îi pună la adăpost de reprezentanţii Justiţiei, în cazul în
    care aceştia ar fi intenţionat să îi
    ia la bani mărunţi pentru nereguli, unele flagrante, de care se fac vinovaţi.

    Cea mai recentă decizie
    datează chiar de miercuri: în
    perspectiva alegerilor legislative din toamnă care s-ar putea să îi văduvească de un loc în Parlament,
    deci şi de imunitate, deputaţii şi senatorii au adoptat cu 306 voturi
    pentru şi doar o abţinere un proiect de lege potrivit căruia cei
    care şi-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare înainte de 21
    august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese.

    Regret votul de
    dezincriminare a conflictului de interese pentru parlamentari
    – a reacţionat, pe pagina sa de Facebook, ministrul Justiţiei, Raluca Prună. Am
    fost, nu demult, somată să spun ce înţeleg prin restauraţie. Exact asta. Mai
    înţeleg, parafrazând, o tiranie parlamentară
    – a mai scris ministrul.

    În plus, potrivit dnei
    Prună, la adoptarea în Parlament a proiectului de lege nu au existat,în mod regretabil,
    discuţii, iar reprezentantului Guvernului nu i s-a dat cuvântul.

    Specialişti în
    drept spun că, prin dezincriminarea conflictului de interese, parlamentarii
    şi-au creat o clauză specială de nepedepsire. Totodată, ei şi-au acordat
    posibilitatea ca, pe viitor, să îşi poată angaja liniştiţi rudele.

    Agenţia
    Naţională de Integritate a venit, la rândul ei, cu precizări. Pe de o parte, a avertizat
    că decizia de miercuri, din Parlament, vine în contradicţie cu reglementările
    din Codul Penal, ce sancţionează încă din 2003 conflictul de interese. Pe de
    alta, votul parlamentarilor nu afectează dosarele privind această infracţiune,
    pe rolul instanţelor fiind 29 de astfel de cauze. Mai mult, în perioada
    2011-2015, ANI a identificat 56 de cazuri în rândul parlamentarilor, din care 26
    de natură penală. În majoritatea dosarelor, instanţa a dat câştig de cauză ANI.
    Numai în 2015, 10 parlamentari au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare
    sau la amendă penală pentru conflict de interese.

    Legii fundamentale a
    României, jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi principiilor statului de
    drept îi contravine şi o altă lege potrivit căreia primarii, consilierii locali
    şi judeţeni care au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie, cu suspendare,
    îşi pot păstra mandatul, consideră preşedintele Klaus Iohannis. Motiv pentru
    care acesta a contestat legea la Curte, invocând şi atingerea adusă luptei anticorupţie.

  • Un nou mandat pentru şeful DNA

    Un nou mandat pentru şeful DNA

    Fapt
    anticipat, deja, de toată lumea din magistratură, din presă sau de pe scena
    politică, preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul prin care
    cel mai de succes procuror al momentului, Laura Codruţa Kövesi, primeşte un nou
    mandat de trei ani la conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Într-un
    interviu acordat televiziunii publice, şeful statului a subliniat că
    principalul argument pentru continuitate la cârma DNA, prin reînvestirea d-nei
    Kövesi în funcţia de procuror-şef, sunt succesele remarcabile obţinute în
    cursul primului mandat. Klaus Iohannis: În ce-o priveşte pe doamna
    Kovesi pot să vă spun foarte clar ca nu am nici un semn de întrebare şi nici o
    îndoială. Rezultatele obţinute de DNA în anii trecuţi şi, dacă vorbim acum chiar
    de trecutul recent şi chiar în 2015, sunt impresionante.

    Cifrele îi
    dau dreptate. Bilanţul pentru anul trecut al instituţiei include, în premieră, anchetarea şi, ulterior,
    trimiterea în judecată a unui prim-ministru în exerciţiu, social-democratul
    Victor Ponta, precum şi reţinerea unui judecător al Curţii Constituţionale,
    Toni Greblă, şi a primarului independent al Bucureştiului, Sorin Oprescu. De
    asemenea, s-a cerut încuviinţarea pentru reţinerea şi arestarea preventivă a
    unui ministru în funcţie, Darius Vâlcov de la Finanţe. Au fost reţinuţi patru
    din cei şase primari de sector din Capitală, au fost trimişi în judecată zeci
    de actuali sau foşti membri ai Parlamentului, primari de municipii, preşedinţi
    de consilii judeţene.

    Potrivit unui comunicat al Direcţiei, rata de condamnare
    a celor trimişi în judecată se menţine la nivelul de 90%, ceea ce arată
    calitatea probaţiunii pe care se construiesc cauzele penale, precum şi
    profesionalismul procurorilor anticorupţie.

    De dreapta sau de stânga, de la
    putere sau din opoziţie, din Bucureşti ori din provincie, protagoniştii
    cazurilor de corupţie acoperă întregul spectru politic şi toată harta ţării. De
    aceea, pe cât de populară e printre cetăţenii obişnuiţi
    procurul-şef al DNA, pe atât e de detestată de
    marii corupţi, de trompetele acestora din mass-media ori de indivizi angajaţi
    să facă treburi murdare în contul aşa-numitelor gulere albe.

    Contestată
    frecvent, nu de puţine ori calomniată, Laura Codruţa Kövesi, a fost, recent, şi
    ţinta a ceea ce a calificat drept o tentativă nereuşită de intimidare. Foşti
    ofiţeri de informaţii israelieni au efectuat mai multe apeluri telefonice cu
    caracter ameninţător, precum şi atacuri de tip phishing în vederea sustragerii
    de informaţii din conturi de e-mail ale apropiaţilor ei.

    Procurorii români
    antimafia au operat, deja, două arestări în acest caz, în care autorităţile de
    la Tel Aviv au dezminţit orice implicare. Într-un comunicat al Ambasadei
    Israelului la Bucureşti, se precizează că ancheta desfăşurată în acest caz îi
    vizează pe angajaţii unei companii private, care nu are nici o legătură cu vreo
    instituţie de stat israeliană.

  • Timofti beendet sein Mandat als Präsident der Moldaurepublik

    Timofti beendet sein Mandat als Präsident der Moldaurepublik

    Am 23. März 2012 hat der 60-jährige Jurist Nicolae Timofti bei seiner Amtseinführung als Staatspräsident der Republik Moldau den Amtseid abgelegt. Nachdem er in der kommunistischen Zeit als Richter tätig gewesen war, wurde Timofti 1991, nach der Erklärung der Unbhängigkeit der Republik Moldau gegenüber der Sowjetunion, zum Präsidenten des Obersten Rates der Richter und Staatsanwälte ernannt. 2012 wurde er zum Staatspräsident der Republik Moldau gewählt; jetzt, zum Abschlu‎ß seines Mandats, könnte die Bilanz seiner Amtszeit als buntgemischt bezeichnet werden, meinen die Politkommentatoren.



    Auf dem Hintergrund der inländischen und internationalen Konjunktur habe der moldauische Staatspräsident seine präsidialen Befugnisse erfüllt und sein Mandat korrekt geführt, er habe politische Krisen vermieden und die Interessen der Republik Moldau im Ausland gefördert. Die prowestlichen Exekutiven, die während Timoftis Präsidialmandats an der Regierung waren, konzentrierten sich auf die EU-Integration — das positive Ergebnis ihrer Bemühungen war die Unterzeichnung eines Assoziierungs- und Freihandelsabkommens mit der Europäischen Union im Jahr 2014.



    Andererseits gingen die Reformen in der Republik Moldau nur schleppend voran, und hochrangige Politiker und Regierungsmitglieder wurden in Korruptionsfällen verwickelt. Das spurlose Verschwinden von rund einer Milliarde Dollar (etwa 15% des BIP der Republik) aus dem moldauischen Bankensystem in September 2015 stellte den Höhepunkt der Skandale und Affären dar. Dadurch gerieten die Parteien der Regierungskoalition in Verruf, die Zivilgesellschaft reagierte empört und verlangte, dass die als korrupt und für die schlechte Wirtschaftslage als verantwortlich geltenden Spitzenpolitiker zurücktreten und zur Rechenschaft gezogen werden. Infolge des Skandals stieg auch die Popularität der prorussischen Parteien im Lande.



    Der von den Parlamentsabgeordneten gewählte Präsident Nicolae Timofti war eine Kompromisslösung, meint der rumänische Politkommentator, Experte für den ex-sowjetischen Raum und ehemalige Präsidentenberater Iulian Chifu:



    Meiner Meinung nach war Nicolae Timofti ein mitteorientierter Staatspräsident, der sein Mandat ordentlich führte und bei der Entscheidung für das jüngste Regierungskabinett eine wichtige Rolle spielte. Er übernahm eine direkte Rolle in dem Moment, als eine Neuwahl starke Instabilität in der Republik Moldau verursacht hätte. Ich bin aber auch der Ansicht, dass die Position Timoftis als Staatspräsident von den politischen Parteien nicht genügend verwertet wurde.”



    Der moldauische Politkommentator Anatol Ţăranu würdigte die Aktionen Nicolae Timoftis in der Au‎ßenpolitik, vor allem die Verteidigung der Interessen der Republik Moldau gegenüber Russland, sowie die exzellenten Beziehungen zu seinen Amtskollegen im benachbarten Rumänien, Traian Băsescu und Klaus Iohannis. Anatol Ţăranu aus Kischinew für Radio Rumänien:



    Präsident Nicolae Timofti hat nicht davor zurück gescheut, die Republik Moldau zu verteidigen, und das tat er gegenüber dem russischen Präsidenten Wladimir Putin. Gleichzeitig betonte Präsident Timofti ständig mit seiner Au‎ßenpolitik die Annäherung der Republik Moldau an die europäischen und auch an die rumänischen Werte.”



    Gemä‎ß Verfassung wird Nicolae Timofti seine präsidialen Befugnisse weiter ausüben, bis der neugewählte Staatspräsident den Amtseid ablegt. Laut der Entscheidung des Kischinewer Parlaments, die vom Verfassungshof bestätigt wurde, wird der neue Staatschef der Republik Moldau 2016 per Direktwahl von allen moldauischen Staatsbürgern gewählt.

  • A la Une de la presse roumaine 07.01.2016

    A la Une de la presse roumaine 07.01.2016

    Plusieurs quotidiens s’ouvrent aujourd’hui par le bilan de la première année de mandat du président Klaus Iohannis. Autres sujets très débattus ces jours-ci : les détenus et leurs livres, «la taxe sur la pauvreté». La presse nous dit aussi combien dalcool boivent les Roumains. Enfin, parmi les sujets internationaux, la presse roumaine retient les déclarations d’Angela Merkel qui fait son « premier pas en dans la crise des migrants ».


  • La semaine du 14 au 19 décembre 2016

    La semaine du 14 au 19 décembre 2016

    Le président Klaus Iohannis, un an de mandat





    Le président roumain Klaus Iohannis a dressé mercredi devant le Parlement de Bucarest le bilan de la première année de son mandat. La Roumanie forte est plus quun désir, cest un projet national que nous sommes en train de construire – a déclaré le chef de lEtat roumain. A son avis, lannée 2015 a prouvé quil était possible daboutir à un ample accord sur des sujets publics, mentionnant aussi le budget 2016 et laccord politique sur laugmentation du budget de la Défense à 2% du PIB à lhorizon 2017. Cest toujours de laval dune large majorité qua bénéficié la Stratégie nationale de défense, qui inclut pour la première fois des aspects liés à léducation et à la santé, à la sauvegarde de lidentité nationale et à la protection du patrimoine. Côté politique étrangère, le président roumain a déclaré quen 2015, les objectifs de la Roumanie ont été le renforcement du partenariat avec les Etats – Unis, la consolidation des partenariats stratégiques avec des pays tels que la France, la Pologne, lAllemagne, lEspagne, la Grande Bretagne et la Turquie, ainsi que le renforcement des rapports avec les pays voisins, dont lUkraine, la Serbie et la Bulgarie. De même, la relation privilégiée avec la République de Moldova a été et restera une constante de la politique étrangère de Bucarest, a encore ajouté Klaus Iohannis.







    Budget 2016 approuvé




    Le Législatif de Bucarest a adopté cette semaine les projets des lois du Budget de lEtat et de la sécurité sociale en 2016. A parler des recettes budgétaires envisagées de 800 millions deuros de plus par rapport à 2015, le premier ministre Dacian Ciolos a déclaré que le gouvernement se proposait de simplifier le processus de collecte dans le respect des citoyens et des agents économiques. Quant aux dépenses budgétaires de 13 milliards de plus à celles sur 2015, le cabinet Ciolos envisage de décourager le gaspillage à travers une meilleure transparence des acquisitions publiques, la réforme et la diminution des pertes dans les compagnies publiques et un plus defficacité dans ladministration publique. Le projet de budget 2016 table sur un déficit de 3% du PIB et repose sur une croissance économique de 4,1%.






    Commémorations de la révolution anti-communiste







    La Roumanie a commémoré cette semaine les 26 ans écoulés depuis le déclenchement de la révolution anti-communiste, à Timisoara, dans louest du pays. Déclenchée par lopposition des habitants de Timisoara à une mesure abusive des autorités locales, la Révolution sest étendue à travers la Roumanie pour culminer le 22 décembre par la fuite du dictateur communiste Nicolae Ceausescu. Plus de mille personnes sont décédées et près de 3400 ont été blessées du 16 au 25 décembre 1989. La Roumanie a été lunique pays dEurope de lEst où le changement du régime sest fait par la violence et qui a exécuté ses ex-dirigeants communistes.







    Les transporteurs et les bergers ont protesté à Bucarest




    Des milliers de transporteurs roumains ont protesté jeudi à Bucarest, notamment contre la majoration du prix des assurances automobile obligatoires. Les protestataires ont également exprimé leur mécontentement envers le maintien au-delà du 1er janvier 2016 dune accise supplémentaire sur les carburants et réclamé lintervention du gouvernement pour modifier la législation qui les oblige à payer des montants énormes pour des droits dauteur. Par ailleurs, des milliers de bergers et éleveurs danimaux ont protesté cette semaine à Bucarest, contre les modifications portées à la Loi de la chasse et de la protection du fond cynégétique. Ils sont mécontents notamment du fait que le document limite le nombre de chiens quun berger peut détenir et interdit le droit de pacage entre décembre et avril, ce qui leur causerait des pertes importantes. Les bergers affirment ne pas pouvoir garder des centaines de moutons avec deux ou 3 chiens seulement, alors que les chasseurs dénoncent le fait que ces chiens tuent les lièvres et les biches. Après les protestations, le gouvernement a décidé suspendre par décret durgence la mesure qui limite le nombre des chiens et promis de trouver une solution dici la fin avril.









    Activation du bouclier antimissile à Deveselu







    A compter de cette semaine, les éléments du bouclier antimissile américain installés à Deveselu, dans le sud de la Roumanie, sont capables de fonctionner dun point de vue technique et doivent être intégrés dans la structure de lOTAN. Selon un communiqué de la diplomatie de Bucarest, lactivation du système de défense antimissile de Deveselu est un projet de référence dans les efforts de renforcer le Partenariat stratégique entre la Roumanie et les Etats-Unis, pays dont les relations diplomatiques bilatérales ont été établies il y a 135 ans. Le système est capable de détruire les missiles hostiles par la force cinétique, sans nécessiter dautre charge explosive ou nucléaire, a expliqué pour Radio Roumanie Bogdan Aurescu, négociateur en chef de laccord sur la mise en place du système de défense antimissile américain en Roumanie. Pour sa part, le ministre roumain des Affaires Etrangères, Lazar Comanescu, a réitéré que le système ne visait par la Russie, son rôle étant strictement de protéger le territoire et la population de la Roumanie contre des menaces concrètes.







    Défense de fumer dans les espaces publics à partir de 2016







    La loi portant interdiction de fumer a été adoptée mardi, à une ample majorité, par la Chambre des députés de Bucarest, en tant quassemblée décisionnelle. Le projet avait été approuvé par le Sénat depuis déjà 2011. La loi stipule la défense de fumer dans tous les espaces publics fermés, dans les espaces clos sur les lieux de travail, sur les aires de jeux pour les enfants, dans les établissements sanitaires, denseignement et dans ceux destinés à la protection et à lassistance de lenfant. Ceux qui ne respectent pas ces règles se verront appliquer des amendes importantes. Dans le cas des compagnies, à part les sanctions pécuniaires, celles – ci risquent de voir leur activité suspendue, voire dêtre fermées. Bien que les patrons craignent la perte de leurs client, lexpérience dautres pays a démontré que les fumeurs nont par arrêté de se rendre dans les bars et discothèques. En plus, labsence de la fumée permettra dinstaller des détecteurs de fumée en guise de mesure de sécurité anti-incendie. Selon les dernières statistiques, un sur 5 Roumains fume tous les jours. La loi portant interdiction de fumer sera envoyée au président pour promulgation et devrait entrer en vigueur 45 jours après sa publication au Journal Officiel, soit en février 2016.





    Le premier ministre Dacian Cioloş, au Conseil européen de Bruxelles





    La crise migratoire, la sécurité des frontières extérieures de lUE, la lutte contre le terrorisme et les propositions de la Grande Bretagne de réformer lUnion – autant de sujets qui ont dominé le conseil européen organisé jeudi et vendredi à Bruxelles. La Roumanie y a été représentée par son premier ministre Dacian Ciolos. Bucarest soutient la mise en oeuvre des mesures visant à sécuriser les frontières extérieures de lUnion, pour garantir la sécurité intérieure, tout en gardant le principe de la libre circulation au sein de lespace communautaire.

  • Klaus Iohannis – un an de mandat

    Klaus Iohannis – un an de mandat

    Le 16 novembre 2014, Klaus Iohannis remportait le scrutin présidentiel. Le 21 décembre il assumait officiellement le mandat de chef de l’Etat à la place de son prédécesseur Traian Basescu. M Iohannis a souhaité que son discours mercredi devant le Parlement soit plus qu’une présentation du bilan de la première année de son mandat de président, un geste relevant de ce qu’il appelle « la normalité démocratique ».



    Quels sont les exploits de l’année 2015 ? Quels sont les objectifs pour 2016 ? « Je souhaitais que l’année qui s’achève soit marquée par un retour à la normalité intérieure et extérieure par la transformation de l’idée de consultation populaire d’une notion dépourvue de sens en une réalité qui produit des effets concrets », a dit le chef de l’Etat. Il a également précisé que l’idée de réunir à la table des débats le président, les partis politiques et les représentants de la société civile s’était transformée en une normalité dans un laps de temps assez bref. De l’avis du chef de l’Etat roumain, l’année 2015 a prouvé qu’il était possible d’aboutir à un ample accord sur des sujets d’intérêt public, tels le budget 2016 et l’accord politique sur la majoration du budget de la Défense à 2% du PIB à l’horizon 2017. La promesse d’obtenir une loi du vote par correspondance a également été respectée.



    Côté politique étrangère, le retour à la normalité a signifié le rétablissement du prestige de la Roumanie et le renforcement de ses partenariats stratégiques. Le président roumain a déclaré qu’en 2015, les objectifs de la Roumanie ont été le renforcement du partenariat avec les Etats — Unis, la consolidation des partenariats stratégiques avec des pays tels que la France, la Pologne, l’Allemagne, l’Espagne, la Grande Bretagne et la Turquie, ainsi que le renforcement des rapports avec les pays voisins, dont l’Ukraine, la Serbie et la Bulgarie.



    Pour 2016, le grand enjeu est la reconstruction de la confiance en la politique et en sa capacité d’établir la bonne direction. 26 ans après la chute du régime communiste, la meilleure façon d’honorer le sacrifice de ceux ayant perdu la vie au nom de la liberté et de la démocratie serait de faire un autre genre de politique. C’est pourquoi le président Klaus Iohannis a proposé de faire de la reconstruction de la classe politique le thème de l’année 2016. La mission la plus difficile revient aux partis, qui ont besoin d’un renouveau en matière d’idées, de pratiques et de figures politiques.



    Le président Klaus Iohannis souhaite également un gouvernement responsable, mais aussi une croissance économique qui ne se limite pas uniquement aux termes strictement statistiques, mais se reflète dans le niveau de vie de chaque Roumain. C’est le moment d’un changement, a conclu le chef de l’Etat qui a exhorté toute la classe politique à répondre aux attentes de la société. (trad.: Alex Diaconescu)

  • Guvernul îşi continuă mandatul

    Guvernul îşi continuă mandatul

    Instalat
    la şefia Executivului de la Bucureşti în primăvara lui 2012, social-democratul
    Victor Ponta a supravieţuit, marţi, fără emoţii, celei de a patra moţiuni de
    cenzură depusă împotriva sa de Opoziţie. A fost, de data aceasta, o moţiune mai
    curând atipică, menită să sancţioneze nu atât erorile tehnice ale guvernării,
    ci problemele penale ale premierului însuşi.

    Iniţiatorii liberali au afirmat că
    acuzaţiile procurorilor DNA la adresa lui Ponta – fals în înscrisuri,
    complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani – nu-i mai permit acestuia
    să semneze acte normative sau să gireze bugetul ţării şi că trimiterea în
    judecată a primului-ministru afectează grav credibilitatea României. Alături de
    fostul senator PSD Dan Şova, Ponta e acuzat de implicarea, pe cand era avocat,
    în ilegalităţile prin care statul a fost
    prejudiciat cu peste 16 milioane de euro la companiile energetice de la
    Rovinari şi Turcen. Dar,
    de pe 5 iunie, când DNA a anunţat public începerea urmăririi penale, premierul
    a respins categoric atât acuzaţiile procurorilor, cât şi cererile repetate ale
    Opoziţiei şi ale preşedintelui Klaus Iohannis de a-şi da demisia.

    De altfel
    previzibil şi anticipat de mai toţi comentatorii, eşecul moţiunii intitulate
    ‘Alege între România şi Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!’
    îi acordă acestuia un răgaz confortabil să-şi continue mandatul. Fiindcă
    Opoziţia nu va mai putea depune un document similar decât în sesiunea
    parlamentară din primăvara anului viitor. Pentru a fi adoptată de Parlament,
    moţiunea avea nevoie de votul favorabil exprimat de cel puţin 276 de senatori
    şi deputaţi, adică jumătate plus unu din
    numărul total al aleşilor. N-a adunat decât 207 sufragii pentru şi 8
    împotrivă, fiindcă, după ce şi-au reiterat
    susţinerea pentru echipa executivă, parlamentarii arcului guvernamental,
    PSD-UNPR-ALDE, au rămas rămas în bănci, refuzând să voteze.

    Odată confirmată menţinerea miniştrilor în funcţii,
    titularul de la Finanţe, Eugen Teodorovici, a anunţat că România va cere în mod
    oficial FMI încheierea unui nou acord de împrumut. Negocierile, a precizat el,
    se vor concentra asupra reformelor structurale şi nu a menţinerii deficitului
    bugetar.Ultimul acord, de tip preventiv, încheiat de România cu FMI în
    2013, în valoare de două miliarde de euro, a
    expirat sâmbătă. Scopul acestuia a fost de a proteja
    economia românească de eventuale şocuri pe pieţele externe.

    De la declanşarea
    crizei economice, în 2009, şi până în prezent, România a încheiat trei acorduri
    consecutive de împrumut cu FMI şi UE, care au servit ca o ancoră pentru
    politicile guvernamentale în domeniile bugetului, privatizării companiilor de
    stat şi stabilităţii macroeconomice. În prima parte a acestui an, autorităţile
    române au adoptat, însă, un amplu pachet de reduceri de taxe prin noul Cod
    Fiscal, iar atât banca centrală de la Bucureşti şi Consiliul Fiscal, cât şi
    reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale au criticat acest
    demers, ceea ce a provocat o anumită răceală în relaţiile dintre Guvern şi
    Fond.

  • Jurnal românesc – 19.08.2015

    Jurnal românesc – 19.08.2015

    România a exportat în primele 6 luni ale acestui an bunuri şi servicii de 27 de miliarde de euro,
    conform biroului de statistică al Uniunii Europene – EUROSTAT. În aceeaşi
    perioadă, importurile României au fost de peste 30 de miliarde de euro, astfel
    că balanţa comercială în prima jumătate a anului a fost negativă şi a depăşit 3
    miliarde de euro. Comerţul exterior al României este relativ echilibrat cu
    ţările din afara UE, înregistrând un plus de 100 de milioane, în timp ce
    balanţa comercială cu ţările membre este negativă, ajungând la aproape 3,5
    miliarde de euro.




    Primarii,
    consilierii judeţeni şi locali care au fost condamnaţi la închisoare cu
    suspendare nu-şi vor mai pierde mandatul, potrivit unei propuneri legislative
    de modificare a Statutului aleşilor locali, semnată de un grup de 16
    parlamentari de la toate partidele parlamentare. Iniţiativa legislativă, semnată
    de 6 deputaţi PSD, 6 UDMR, 2 PNL, unul de la minorităţi şi unul de la PC-PLR,
    se află în dezbatere publică pe site-ul Camerei Deputaţilor. Legea aflată în
    vigoare prevede că aleşii locali îşi pierd mandatul în cazul unei condamnări,
    prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de
    libertate, actul normativ nefăcând distincţia între pedeapsa la închisoare
    cu suspendare şi cea cu executare.




    Construcţia în
    România a noii linii de producţie de elicoptere Super-Puma ar urma să înceapă în a doua jumătate a lunii
    octombrie, a anunţat Ministerul Economiei. Procesul de recrutare a primului lot
    de angajaţi cu înaltă calificare a fost aproape finalizat. Demersurile au
    început după ce Guvernul de la Bucureşti şi concernul Airbus Helicopters au
    semnat o înţelegere în acest sens în septembrie anul trecut. Fabrica va fi
    integrată în parcul tehnologic aerospaţial de pe platforma IAR Braşov. Primul
    elicopter civil Super Puma ar urma să fie lansat în 2017, iar varianta militară
    în anul următor.




    Efectele secetei
    vor fi discutate în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor marţea
    viitoare, a anunţat preşedintele acesteia, liberalul Nini Săpunaru. La
    dezbateri au fost invitaţi ministrul de resort, Daniel Constantin, precum şi
    reprezentanţi ai asociaţiilor din domeniu. Opoziţia liberală critică
    guvernul pentru că nu a luat din timp măsuri împotriva secetei. Ministrul agriculturii a
    declarat, luni, că pentru fermierii mici care au avut pierderi mai mari de 30%
    din cauza secetei se va acorda un ajutor de la bugetul statului, dar în cazul
    fermierilor mari trebuie anunţată Comisia Europeană. In privinţa refacerii infrastructurii
    de irigaţii, Constantin a spus că în total este nevoie de peste 1,4 miliarde de
    euro.




    Patriarhia Română şi eparhiile sale
    au declarat în 2014 la Ministerul de Finanţe profituri totale de aproape 7,5
    milioane de euro, bani înregistraţi în contabilitate ca excedent, pentru că
    structurile Bisericii Ortodoxe Române sunt entităţi juridice fără scop
    patrimonial, scrie gandul.info. Cea mai bănoasă eparhie a BOR este
    Arhiepiscopia Bucureştilor, cu un profit anul trecut de 1,67 milioane euro,
    urmată de Mitropolia Moldovei, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor şi de
    Arhiepiscopia Timişoarei. Doar două sunt eparhiile care au ieşit pe minus în
    2014: la Craiova s-a raportat o gaură de peste 2,3 milioane de euro, iar la
    Episcopia Severinului şi Strehaiei pierderea a fost de peste 75.000 euro.




    Fiscul a descoperit, după o
    săptămână de verificări, că o sumă de până la 495 de milioane de euro nu poate
    fi justificată de primele 313 persoane a căror avere a fost deja verificaă de
    inspectorii ANAF. Cele mai multe dintre aceste persoane, 65, sunt din regiunea
    Bucureşti-Ilfov. Sumele în plus au fost
    calculate prin diferenţa dintre alocările de fonduri (cheltuieli, constituiri
    de depozite, investiţii etc.) dintr-o perioadă, din care au fost scăzute
    sursele neimpozabile şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă. ANAF a făcut
    verificările în cadrul Programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor
    fizice, pe care l-a declanşat pe 6 august.