Radio România Internațional

Tag: Maria Grapini

  • Simplificarea birocrației pentru IMM-uri

    Simplificarea birocrației pentru IMM-uri

    Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind reducerea cerințelor de autorizare și înregistrare a administratorilor de indici financiari (benchmarks), cu scopul de a reduce sarcinile administrative pentru companii, în special pentru IMM-uri. Acordul va trebui confirmat de ambele instituții înainte de adoptarea oficială.

    Regulamentul privind indicii folosiți ca repere financiare are ca scop prevenirea manipulării piețelor financiare și asigurarea corectitudinii prețurilor instrumentelor financiare.

    Legislația actuală include trei regimuri distincte de supraveghere, în funcție de importanța indicilor:

    -Indici nesemnificativi (care sunt excluși din sfera de aplicare a noilor reguli);

    -Indici semnificativi (utilizați ca referință pentru instrumente financiare, contracte financiare sau fonduri de investiții cu o valoare totală medie de cel puțin 50 de miliarde de euro);

    -Indici critici (utilizați pentru instrumente financiare de cel puțin 500 de miliarde de euro).

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul, Maria Grapini a solicitat și facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la cercetare și inovare.

    “Sper ca actuala comisie, sper ca dumneavoastră să faceți mai mult din punct de vedere al aplicării practice. E foarte bine că ați început cu acest document extrem de important inovare, cercetare, invenții. Problema este cum le aplicăm, pentru că dacă nu mergem pe lanțul valoric să facem cercetare, inovare aplicativă, dacă nu vom face, să simplificăm viața IMM-urilor, pentru că nu numai marile companii trebuie să beneficieze de inovare și cercetare.

    Întreprinderi mici și mijlocii sunt flexibile, dar trebuie să poată să aibă acces și la capital, dar mai ales la a pune pe piață rezultatul cercetării, rezultatul inovării.

    De aceea, cred foarte mult că trebuie să modificăm pentru a avea un act legislativ bun în domeniul inovării. Trebuie să modificăm foarte multe alte lucruri, birocrația, s-a tot vorbit aici, accesul la capital, accesul la achiziții publice. Și, da, să avem un sistem de inovare unitar în spațiul Uniunii Europene, tocmai pentru a putea să avem o Europă puternică din punct de vedere al plus-valorii și a produselor inovative.”

  • Combaterea violenței împotriva femeilor

    Combaterea violenței împotriva femeilor

    Potrivit datelor Comisiei Europene, violența împotriva femeilor și violența domestică afectează aproximativ una din trei dintre cele 228 de milioane de femei din UE. În 2024, au intrat în vigoare primele norme ale Uniunii Europene privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Acestea sunt decisive împotriva violenței de gen și interzic mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forțate și cele mai răspândite forme de violență cibernetică, precum partajarea neconsimțită de imagini intime, inclusiv deepfake-uri, urmărirea cibernetică și hărțuirea cibernetică.

    Violența cibernetică este o problemă urgentă care trebuie abordată, având în vedere răspândirea exponențială și impactul dramatic al violenței online, susține executivul european. Siguranța și starea de bine a victimelor trebuie să aibă prioritate, inclusiv prin accesul la adăposturi sigure.

    Victimele ar trebui să beneficieze de acces la îngrijiri medicale, inclusiv la servicii de sănătate sexuală și reproductivă. Autoritățile statelor membre au, din acest an, mai multe obligații în materie de raportare și de colectare a probelor. Ele trebuie și să sensibilizeze publicul cu privire la faptul că actele sexuale neconsensuale sunt considerate infracțiuni.

    Comisia Europeană va întocmi un raport o dată la cinci ani pentru a constata dacă normele trebuie revizuite.

    Cu ocazia Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor, Parlamentul European s-a reunit într-o dezbaterea asupra fenomenului, din păcate, întâlnit în toate statele membre.

    Realitatea este alarmantă, spune Maria Grapini, din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților. O treime dintre femei se confruntă cu violența în UE, însă doar puțin peste o optime raportează acest lucru. Este necesară o analiză serioasă a problemelor sistemice care împiedică o schimbare a situației.

     „Sigur că dezbatem, dar oare progresăm? În fiecare an analizăm acest lucru. Sunt foarte multe organizații neguvernamentale în toate statele care analizează, dar progresăm? Avem nevoie nu numai de statistici, ci și de măsuri. Iată! Am să spun trei măsuri concrete.

    Trebuie să mergem la pachet cu educație uniformă pentru combaterea violenței încă din școli, în toate statele membre, pentru că, da, avem libertatea de mișcare.

    Trebuie să mergem cu bani dedicați pentru adăposturi, pentru că femeile care suportă violența în familie n-au unde să se ducă.

    Cel puțin, în statele mai noi membre în Uniunea Europeană, din est, nu avem suficiente adăposturi și degeaba le lăsăm acolo, de aceea nici n-au curajul să spună. Și sigur că mai avem o problemă cu nivelul pedepselor. Pedeapsa este foarte mică. Făptașul stă o lună, două, pleacă, femeile sunt expuse mai departe și aș vrea până la anul să avem o statistică a ceea ce s-a întâmplat cu măsurile pe care le-am luat pentru combaterea violenței.”

    Conform celui mai recent sondaj Eurostat, pentru numeroase femei, „acasă” nu înseamnă întotdeauna un loc sigur. Una din cinci femei s-a confruntat cu acte de violență fizică sau sexuală comise de partener, de o rudă sau de alt membru al gospodăriei. De asemenea, una din trei femei a fost hărțuită sexual la locul de muncă. Deși majoritatea femeilor care s-au confruntat cu acte de violență au vorbit cu o persoană apropiată despre acest lucru, doar una din cinci a contactat un furnizor de servicii de sănătate sau sociale și doar una din opt a raportat incidentul la poliție.

  • Rolul Parlamentului European în politicile sociale

    Rolul Parlamentului European în politicile sociale

    Uniunea Europeană și-a dezvoltat dimensiunea socială pe tot parcursul procesului de integrare europeană și a elaborat o serie de instrumente în sectorul social. Acestea includ legi, fonduri și instrumente ale Uniunii Europene pentru o mai bună coordonare și monitorizare a politicilor naționale. Uniunea Europeană încurajează, de asemenea, statele membre să împărtășească între ele cele mai bune practici privind aspecte precum incluziunea socială, sărăcia și pensiile.

    Care este rolul Parlamentului European în politicile sociale, aflăm de la Maria Grapini, eurodeputat.

    „Parlamentul European este singurul parlament din lume care n-are drept de inițiativă legislativă. Dar, ce poate să facă Parlamentul European este exact ce a și făcut, de fapt. De exemplu, în 17 decembrie 2020 noi am avut o rezoluție a Parlamentului European referitoare la Europa socială puternică, pentru o tranziții juste.

    Deci, Parlamentul European poate să voteze și să transmită Comisiei Europene rezoluția Parlamentului European. Rezoluția preluată de Comisie, la presiunea noastră, a Parlamentului, se poate transforma în act legislativ.

    Adică, Comisia Europeană preia rezoluția, punctele din rezoluție, obiectivele din rezoluție și vine la Parlament înapoi cu o propunere legislativă pe care noi, Parlamentul, o putem amenda, adică putem să punem amendamente, putem să corectăm anumite lucruri care considerăm noi că nu sunt echitabile și votăm după aceea noi, Parlamentul European, acel act legislativ, fie directivă, fie regulament, și după ce s-a votat în Parlamentul European, se negociază instituțional cu Consiliul European, adică cu cei 27 de șefi de state și de guverne, cu țara care deține președinția, șase luni și cu Comisia și după ce se negociază instituțional, se publică, bineînțeles și devine un act legislativ, dacă e directivă.

    E un termen de adoptare în legislațiile naționale, în context național, dacă e regulament, trebuie aplicat așa cum este.

    Așadar, Parlamentul European are un rol extrem de mare, chiar dacă noi acum luptăm să schimbăm tratatul. E important rolul! Problema pe care eu o spun de când sunt acolo este că trebuie mai multă asumare, mai ales în comisiile Piață internă și protecția consumatorului, Comisia pentru muncă, unde putem să lucrăm mult mai mult și să cerem mult mai mult Comisiei Europene. Pentru că scopul, până la urmă, de înființare a Uniunii Europene este de a avea o piață comună și de a avea aceleași drepturi pentru lucrători, dar să nu fie așa mari disparități regionale, așa cum avem acum.”

  • Cum să facem locuințele mai accesibile?

    Cum să facem locuințele mai accesibile?

    Toate statele membre au dificultăți în a asigura locuințe decente, la un preț accesibil mai ales pentru tineri și persoanele vulnerabile, fără venituri mari sau cazurile sociale. Decizia de a avea un comisar european care să se ocupe special de această problemă este una majoră pentru Comisia Europeană, iar planul de rezolvare a acestei probleme dificile si sensibile pentru toate statele UE, este considerat a fi o provocare pentru noul Comisar desemnat pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.

    În această ediție, cu ajutorul invitaților, vom încerca să răspundem la o serie de întrebări care țin de obisnuința cetățenilor fiecarui stat UE de a avea proprietate sau a sta cu chirie, cu preferințe pentru mediul urban sau rural sau dacă tinerii, bătrânii sau persoanele cu probleme sociale sunt cele mai vulnerabile persoane. De asemenea, există discriminare in acordarea unor locuințe sociale? Creșterea prețurilor per metrul pătrat construit sau costurile cu utilitățile, energie, gaze îi împiedică pe cetățeni să devină proprietari ai unei locuințe?

    Ştefan Rancu, jurnalist la Radio România Antena Satelor, a discutat despre toate acesteacu eurodeputata Maria Grapini și cu Ema Ignățoiu, manager de proiect la Centrul de Resurse Juridice.

  • O piață unică a energiei în UE

    O piață unică a energiei în UE

    Uniunea Europeană doreşte o piaţă unică a energiei. Şefii de stat şi de guvern au cerut Comisiei Europene să elaboreze acest plan de acţiuni pentru a reduce dependenţa energetică de combustibilii clasici – gazele naturale – şi pentru a crea piaţa unică energetică europeană.

    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapinia a cerut Comisiei Europene să stabilească o piață a energiei în care cetățenii să nu fie afectați de prețurile mari și să nu existe diferențe de prețuri în cadrul Pieții Interne.

     “Vorbim despre un subiect care este extrem de important, pentru că de energie și depinde competitivitatea, depinde posibilitatea de reindustrializare și până la urmă depinde viața oamenilor. De aceea, îmi permit să spun ceva din raportul Draghi. Domnul Draghi ne spune aici că valorile fundamentale a Europei sunt prosperitate, echitate, libertate și pace. Dacă le luăm la rând, nu prea le avem, pentru că dacă costul energiei, de două-trei ori mai mare în Europa față de Statele Unite, în țara mea, în est, față de vest, nu prea mai avem posibilitate de prosperitate pentru foarte mulți cetățeni, n-avem nici echitate, n-avem nici libertate, pentru că oamenii săraci, din punctul meu de vedere, nu pot fi liberi și iată că n-avem nici pace.

    Ce cred eu, ca inginer și fost industriaș? Ritmul în care noi trecem de la energia convențională la cea verde trebuie să fie gestionat în așa fel încât să putem să investim, cum spunea domnul Mario Draghi, să putem să schimbăm tehnologiile.

    Nu dărmăm casa până nu construim alta. Apoi, aș pune o întrebare concretă am ajuns la 50% din surse fără emisie de carbon. Dar atunci de ce energia este mai scumpă și trebuie să nu mai avem două Europe, cum își dorea domnul Macron. Trebuie să avem o piață unică a energiei.”

     

  • Drepturile lucrătorilor

    Drepturile lucrătorilor

    Uniunea Europeană este recunoscută la nivel mondial pentru cele mai înalte standarde privind condițiile de muncă și un nivel ridicat de protecție socială. În 2017, a fost lansat Pilonul European al drepturilor sociale prin care Uniunea Europeană doreşte să asigure egalitatea de șanse și accesul la piața muncii pentru toţi cetăţenii, condiții de muncă echitabile, protecție și incluziune socială sporite.

    Care sunt măsurile adoptate de Uniunea Europeană pentru a proteja drepturile lucrătorilor? Ce prevede Pilonul european al drepturilor sociale? Cum pot fi îmbunătăţite accesul la piața muncii şi condițiile de muncă, inclusivpentru lucrătorii cu calificare scăzută sau fără calificare? De ce a fost nevoie de adoptarea Directivei privind salariul minim adecvat ? Ce va face în continuare Uniunea Europeană pentru protejarea lucrătorilor? Care sunt consecinţele de ordin fiscal ale politicilor sociale?

    Clara Iancu a căutat răspunsuri la aceste întrebări, în dialogul purtat cu invitaţii săi, europarlamentarul Maria Grapini şi Adrian Benţa, consultant fiscal.

  • Concurența loială și combaterea importurilor necontrolate în UE

    Concurența loială și combaterea importurilor necontrolate în UE

    Obiectivul principal al normelor UE în materie de concurență este de a asigura buna funcționare a pieței interne a UE. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește să prevină cazurile de restrângere și denaturare a concurenței, cum ar fi situațiile de abuz de poziție dominantă, acordurile anticoncurențiale și fuziunile și achizițiile care reduc concurența.

     

    Deasemenea, ajutoarele de stat sunt interzise atunci când conduc la denaturări ale concurenței, însă pot fi, în anumite cazuri, autorizate. Comisia Europeană monitorizează și investighează practicile anticoncurențiale, fuziunile și ajutoarele de stat pentru a asigura condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE, garantând, în același timp, oferte suficiente și prețuri decente pentru consumatori.

     

    Europarlamentarul român, Maria Grapini  a pledat în Parlamentul European  pentru concurența loială și combaterea importurilor necontrolate cantitativ, calitativ și valoric.

     

    “Piața internă este inima Uniunii Europene, este platforma, ați numit-o în toate felurile. Da, este ca și la o casă, baza, fundația. Dar nu este important numai fundația, este important cum construim. De aceea cred că este bine să ne gândim acum, la 30 de ani, cum să modernizăm piața internă, cum să facem să fie puternică în competiția globală, cum putem să facem ca acele drepturi consfințite în tratat, libera circulația lucrătorilor și libera circulația mărfurilor să existe.

    N-am să folosesc termenul de piață unică pe care l-ați folosit. Pentru că, din punctul meu de vedere, ca român, nu este o piață unică.Este o piață internă, dar nu este o piață unică. De aceea sper ca Suedia să aibă ambiția să unească cele două segmente fragmentate acum, piața Schengen și non-Schengen. Și mai cred că este foarte important cum apărăm, cum protejăm piața internă.

    De aceea cred că ar trebui, Comisia, să prezentați un raport de punere în aplicarea Directivei privind practicele neloiale. Pentru că știm bine că avem încă probleme cu importuri din țări, terțe, care creează o concurență neloială producătorilor și apoi și o siguranță pentru protecția consumatorului. Cred că toți avem obligația, statele membre, Comisia, Consiliul, Parlamentul și până la urmă și cetățenii să protejăm piața internă pentru că este bine pentru toată lumea.”

     

  • Măsuri de protecție în domeniul energetic pentru consumatorii vulnerabili

    Măsuri de protecție în domeniul energetic pentru consumatorii vulnerabili

    În sectorul energetic, finalizarea pieței interne a UE necesită mai multe etape: eliminarea numeroaselor obstacole și bariere în calea comerțului, alinierea politicilor fiscale și de stabilire a prețurilor la norme și standarde și punerea în aplicare a reglementărilor de mediu și de siguranță. Obiectivul este de a asigura o piață funcțională, cu acces echitabil, protecție ridicată a consumatorilor și niveluri suficiente de interconectare și capacitate de producție.

    Parlamentul a subliniat, de asemenea, importanța unei viziuni europene comune asupra investițiilor pe termen mediu; o mai bună cooperare între autoritățile de reglementare, țările UE și operatorii de sisteme de transport și un proces solid de armonizare a condițiilor de acces la rețea.

    La inițiativa Parlamentului European, s-a acordat o importanță deosebită creșterii drepturilor consumatorilor în domenii precum protecția clienților vulnerabili, sărăcia energetică, protecția împotriva deconectărilor și furnizorii de ultimă instanță.

    La finele lunii mai, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul român, Maria Grapini a susținut vehement ideea că toate politicile europene trebuie să țină cont de oameni. Maria Grapini a declarat că politicile energetice și de mediu trebuie făcute cu măsuri de protecție a consumatorilor vulnerabili.

     

    “Strategia energetică nu trebuie să fie nici de stânga, nici de dreapta, nici în Uniunea Europeană, nici în statele membre. Politicile energetice și măsurile trebuie să fie pentru oameni. Eu sunt îngrijorată și întreb de ce discutăm și trecem de cinci, șase luni în inventar problemele crizei energetice și nu găsim măsurile să le aplicăm.

    Vedem că astăzi dezbatem și abia în octombrie se va vota. În octombrie s-ar putea să fie frig, cum stau oamenii. Se va întâmpla ca și în situația crizei COVID să nu răspundă nimeni. Dacă vor fi copii, vor fi bătrâni care mor în camera, în casă că nu au încălzire? Deci sunt soluții. Eu cred că nu trebuie să amânăm și să găsim soluții corecte.

    Dacă cetățenii nu pot plăti facturile datorită crizei energetice, nici pe cele la gaze, la energie , acordați bani să își pună panouri solare, găsiți soluții concrete, pentru că așa vor cădea și întreprinderile mici și mijlocii și industria din Uniunea Europeană și vom avea o criză umanitară.”

  • Combaterea fraudei – raportul anual pe 2022

    Combaterea fraudei – raportul anual pe 2022

    În completarea raportului anual pe 2022, privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, eurodeputatul Maria Grapini a depus în Parlamentul European un raport referitor la combaterea fraudei.

    În calitate de raportor, Maria Grapini a subliniat că prevenirea și detectarea fraudelor din Uniunea Europeană trebuie să se bazeze pe analiza riscului de fraudă și pe digitalizarea și interoperabilitatea suplimentară a bazelor de date. Raportul Mariei Grapini a fost încredinţat președintelui Parlamentului European pentru a fi înaintat Consiliului și Comisiei Europene. Despre raportul privind combaterea fraudei în Uniunea Europeană, o ascultăm pe Maria Grapini.

    “Raportul privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, după cum știți, se votează în fiecare an. Iată că în secțiunile de venituri și cheltuieli se observă creșterea neregulilor de natură frauduloasă și nefrauduloasă în 2022 și, sigur, și o creștere a ratei de detectare. 

    Din păcate, Comisia Europeană nu a intervenit în revizuirea pragului de 10 milioane de euro pentru fraudă transnațională în domeniul TVA, așa cum ar fi trebuit să fie, să reducă, pentru a putea permite Parchetului European să investigheze. Înseamnă că trebuie să existe modificări în perioada următoare. 

    De asemenea, vreau să mulțumesc Curții de Conturi, OLAF, Eurojust, Europol, care au colaborat în depistarea și prevenirea riscurilor de fraudă. În același timp, aș vrea să subliniez în acest raport, și am subliniat în acest raport, în calitate de raportor, că trebuie să supraveghem buna cheltuire a banilor din Uniunea Europeană, care sunt ai cetățenilor, de fapt, nu numai în statele membre, ci și în instituțiile europene. 

    În ceea ce privește arhitectura antifraudă în UE, în raport recomand o bună cooperare și coordonare între toate compartimentele sale și, bineînțeles, o abordare holistică și orientată spre rezultatul luptei împotriva fraudei, mai multă exigență, mai multă transparență, pentru că ne-am confruntat cu o lipsă de transparență de la toate instituțiile.”

  • Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare

    Obiectivul
    politicii industriale a UE este creșterea competitivității industriei europene
    pentru ca aceasta să își poată menține rolul de forță motrice a creșterii
    sustenabile și a ocupării forței de muncă în Europa. Tranziția digitală și
    tranziția către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon
    au dus la adoptarea de diferite strategii menite să asigure condiții-cadru mai
    bune pentru industria UE    .

    Instrumentele politicii industriale a UE, care coincid cu
    cele ale politicii în domeniul întreprinderilor, vizează crearea condițiilor
    generale care să le permită antreprenorilor și întreprinderilor să ia
    inițiative și să exploateze ideile pe care le au și oportunitățile existente.
    Politica industrială ar trebui să țină seama însă de cerințele și
    caracteristicile specifice ale fiecărui sector în parte.


    Rapoartele anuale
    privind competitivitatea la nivel european examinează punctele forte și punctele
    slabe ale economiei UE, în general, și ale industriei europene, în particular,
    și pot sta la baza elaborării unor inițiative în materie de politici
    transsectoriale sau sectoriale.





    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru reindustrializarea UE bazată pe cercetare, inovare, retehnologizare.

    Comisia și-a propus o strategie de reindustrializare. Până la
    urmă, Uniunea Europeană trebuie să scadă din ce în ce mai mult dependența de
    importurile din țări terțe.

    Știm bine ce a împărțit în pandemie lanțurile
    valorice și nu sunt refăcute și evident că tranziția nu trebuie să spulbere
    IMM-urile. De aceea, cred că trebuie să ne bazăm pe inovare, pe cercetare, pe tehnologie
    sigur, cu emisii scăzute, dar nu putem să rămânem dependenți de țări țerțe.

    De
    aceea, eu cred că este bine și e bine că în raport s-a menționat acest lucru.
    Trebuie să facem acest echilibru în reindustrializare, în tehnologii moderne,
    care să fie cu emisii scăzute, dar să ne completăm lanțurile valorice și să
    devenim competitivi, pentru că dependența de țări terțe ne face necompetitivi
    și ne scoate din piața globală.




  • Necesitatea asigurării de medicamente considerate critice pentru cetățenii UE

    Necesitatea asigurării de medicamente considerate critice pentru cetățenii UE

    Uniunea Europeană își intensifică eforturile pentru preveni deficiul de medicamente considerate critice,în special deficitul de antibiotice. Acțiunile privind antibioticele fac parte din
    cadrul mai larg instituit în UE pentru prevenirea și reducerea lipsei de
    medicamente. Ele completează procesul de elaborare a unei liste UE de
    medicamente esențiale. Scopul listei este de a ajuta la asigurarea faptului
    că medicamentele care sunt cele mai critice pentru sistemele de sănătate din UE
    sunt disponibile în orice moment. Această listă va cataloga medicamentele
    cu impact asupra sănătății publice pentru care ar trebui luate
    măsuri de consolidare a aprovizionării acestora pentru a asigura continuitatea
    îngrijirii pacienților în orice moment. Se anticipează că o primă versiune
    a listei UE de medicamente critice va fi lansată până la sfârșitul anului 2023.

    În
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a cerut
    urgentarea procesului de eleborare a listei de medicamente considerate critice.




    Discutăm o situație care ține de viața oamenilor. Hrana, apa,
    medicamentele, asigură viața oamenilor. Până la urmă, nu pot să nu spun că
    sunt de acord cu ce ați prezentat dna. comisar. Da, întrebarea mea firească
    este:
    eu sunt în Parlament din 2014, de ce o listă a medicamentelor
    critice pe care spuneți că vreți să o faceți, o facem pentru prima data? Acum
    am aflat că sănătatea este prioritate? E bine că o facem. Problema e când
    ajungem să avem acele stocuri de medicamente esențiale pentru toți cetățenii?
    Tot dvs. ați spus că indiferent unde trăiește un cetățean și așa este, trebuie
    să aibă acces la medicamente.

    În țara mea, să știți că primesc petiții
    săptămânal, nu lunar. Lipsesc medicamentele pentru epilepsie, medicamentele
    pentru tiroidă, medicamentele pentru cancer. Medicii din România trebuie să
    aleagă cui dau un tratament și pe cine abandonează. Este cumplit ca un medic să decidă soarta din motiv de
    penurie de medicamente.

    Spuneați că avem măsuri, dar iată, 60% a crescut
    penuria. Ce facem concret? Pentru că lucrurile trebuiesc rezolvate acum și nu
    în viitor, pentru că viața oamenilor nu așteaptă să rezolvăm noi problemele. Sănătatea
    este prioritatea.




  • Alocarea de fonduri pentru utilizarea brevetelor de invenții în energii regenerabile

    Alocarea de fonduri pentru utilizarea brevetelor de invenții în energii regenerabile

    Sectorul energetic produce
    peste trei sferturi
    din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE. Acest sector acoperă producția de energie electrică, încălzirea și
    transportul – toate esențiale pentru viața de zi cu zi. Creșterea energiei
    regenerabile este esențială pentru reducerea drastică a emisiilor din sectorul
    energetic și atingerea obiectivului ambițios al UE de neutralitate climatică
    până în 2050.


    Dezvoltarea surselor de energie regenerabilă
    este, totodată, o modalitate prin care țările UE să fie mai puțin dependente de
    importurile de energie și mai puțin vulnerabile la perturbările care pot afecta
    prețurile.


    În paralel, UE lucrează la măsuri de
    economisire a energiei. Peste 20% din
    energia consumată în UE provine din surse regenerabile. Acest procent
    reprezintă mai mult decât dublu față de 2004. Ținta actuală de 32% a UE pentru
    2030 este revizuită în sus, împreună cu obiective actualizate pentru clădiri,
    sisteme de încălzire și răcire și industrie.

    Recent, într-un discurs susținut în
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru
    alocarea de fonduri către utilizarea brevetelor de invenții în energii regenerabile.






    Energia regenerabilă și surse de energie regenerabilă sunt necesare pentru a
    proteja mediul. Ceea ce trebuie să subliniem însă este că trebuie să existe
    flexibilitate și este bine că e directivă și nu regulament, pentru că vreau să
    spun pentru colegii care susțineau că nu trebuie să fie inclusă biomasa și să
    fie numai eolian că nu toate statele membre avem aceleași resurse, nu bate
    vântul la fel în România ca în Olanda, nu avem aceeași energie solară. De aceea
    este bine că s-a lărgit sfera de energie regenerabilă.

    De asemenea, este foarte
    important cum putem să flexibilizăm autorizații amplasamentului, încât să aibă
    acces și întreprinderile mici și mijlocii, să nu fie costurile atât de mari
    încât să nu aibă acces întreprinderile mici și mijlocii.

    Și mai vreau să propun
    ceva dacă tot punem accent pe inovare, de ce nu s-ar putea ca cetățenii,
    inovatorii din statele membre care au deja brevete de invenții să nu poată să
    acceseze direct de la Comisia Europeană, din bugetul Uniunii Europene, pentru a
    nu mai trece prin procedurile naționale.




  • Necesitatea sprijinirii IMM-urilor la nivelul UE

    Necesitatea sprijinirii IMM-urilor la nivelul UE

    Întreprinderile
    mici și mijlocii (IMM-uri) sunt motorul economiei europene. Ele conduc la
    crearea de locuri de muncă și la creșterea economică și garantează stabilitatea
    socială. În 2013, peste 21 de milioane de IMM-uri furnizau 88,8 milioane de
    locuri de muncă în întreaga UE. Nouă din zece întreprinderi sunt IMM-uri, și
    tot IMM-urile generează două din trei noi locuri de muncă.

    De asemenea,
    IMM-urile stimulează spiritul antreprenorial și de inovare în întreaga UE și,
    prin urmare, sunt de o importanță crucială pentru stimularea competitivității
    și a ocupării forței de muncă. Având în vedere importanța lor pentru economia
    Europei, IMM-urile reprezintă un obiectiv major al politicii UE. Comisia
    Europeană își propune să promoveze antreprenoriatul și să îmbunătățească mediul
    de afaceri pentru IMM-uri. IMM-urile
    europene consideră că legislația este complexă și împovărătoare, în special din
    cauza procedurilor diferite din statele membre. Aceste obstacole le
    descurajează pe multe dintre ele să desfășoare activități transfrontaliere și
    să se extindă.

    Recent, în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a pledat pentru intensificarea sprijinirii IMM-urilor, pentru instituirea unor măsuri concrete și imediate care să avantajeze IMM-urile din UE.




    Pentru IMM-uri acum avem reglementări exact
    cum am pune într-o mașină de o tonă, 10 tone încărcătură. IMM-urile nu au
    beneficit de reducere. Toate reglementările pe care le avem sunt formal. În urmă
    cu zece ani, când eram ministru pentru IMM-uri în țara mea, a fost Directiva
    pentru întârzâierile de plată. Zece ani să așteptăm să schimbăm ceva ce nu
    funcționează? Mor între timp IMM-urile. Le dăm coroniță, ne lăudăm, sunt cele
    mai multe, să știți că sunt și cele mai disciplinate. Dacă nu vom face ceva
    concret, cum să aibă un IMM aceeași reglementare ca o companie mare? Cum să
    aibă capital pentru internaționalizare? Banca Europeană de Investiții are
    aceleași proceduri ca și pentru companiile mari. Nu se poate. Trebuie clar să
    avem reglementări specific IMM-urilor dacă vrem să trăiască și dacă vrem să le
    dezvoltăm și să fie sustenabile.


  • Ingerințele străine în procesele democratice

    Ingerințele străine în procesele democratice

    Ingerințele străine, dezinformarea și atacurile
    asupra democrației se vor intensifica tot mai mult și vor deveni mai
    sofisticate în perioada de dinaintea alegerilor pentru Parlamentul European din
    iunie 2024, declară eurodeputații. Această atenționare apare într-un raport al
    Comisiei speciale privind ingerințele externe în toate procesele democratice
    din cadrul Uniunii Europene, inclusiv privind dezinformarea, adoptat în plen cu
    469 voturi pentru, 71 împotrivă și 75 abțineri.


    În text, eurodeputații abordează ingerințele de pe
    platformele online, protecția infrastructurii critice și a sectoarelor
    strategice, ingerințele din timpul proceselor electorale, finanțarea disimulată
    a activităților politice de către actori străini și reziliența la atacurile
    cibernetice. Raportul se concentrează în special asupra ingerințelor Rusiei și
    Chinei în Uniunea Europeană, în țările care solicită aderarea la Uniune,
    inclusiv din Balcanii de Vest, și în țările din sudul global.


    În plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a condamnat fenomenul periculos al dezinformării:




    Dezbatem un lucru foarte important, mai ales
    cu un an înainte de alegeri. Clar, dezinformarea duce la o alegere greșită,
    induce cetățenilor un alt drum. Problema este cum facem. Am definit foarte clar
    ce înseamnă ingerință străină, pentru că vedem acum, a apărut un conflict în
    Serbia și Kosovo, conflictul din Ucraina, primim informații greșite și cred că
    dezinformarea este cel mai grav lucru care duce la alegeri greșite și la
    imixtiunea în actul democratic dintr-un stat membru.

    Problema pe care eu o pun
    acum aici și vreau să fiu înțeleasă corect, cred că trebuie să vedem
    ingerințile străine din toate părțile, cum facem să oprim dezinformarea? Da,
    noi reglementăm aici, problema este de aplicare în statele membre și cred că și
    statele membre au o obligație extrem de mare, împreună cu Uniunea Europeană, să
    oprim o dată dezinformarea și să nu mai fie ingerințe străine în actul
    democratic. Cetățenii să decidă.




  • Reglementări în domeniul energiei-Impactul asupra cetățenilor UE

    Reglementări în domeniul energiei-Impactul asupra cetățenilor UE

    Politica energetică a UE are în centrul său
    un ansamblu de măsuri variate, care au menirea de a realiza o piață energetică
    integrată și de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și
    durabilitatea sectorului energetic.


    Provocările cu care se confruntă UE în domeniul
    energiei includ aspecte cum ar fi creșterea dependenței de importuri,
    diversificarea limitată, prețuri ridicate și volatile la energie, creșterea
    cererii mondiale de energie, riscurile de securitate care afectează țările
    producătoare și pe cele de tranzit, amenințările crescânde pe care le
    reprezintă schimbările climatice, decarbonizarea, progresul lent spre eficiența
    energetică, provocările care decurg din ponderea tot mai mare a energiei
    regenerabile, precum și nevoia de o mai mare transparență și de o mai bună
    integrare și interconectare pe piețele de energie.

    Parlamentul European sprijină diversificarea surselor de energie și a rutelor de aprovizionare. Parlamentul a
    depus eforturi pentru o mai bună integrare a pieței energetice, precum și
    pentru adoptarea unor obiective ambițioase, cu caracter obligatoriu din punct
    de vedere juridic, referitoare la energia din surse regenerabile, la eficiența
    energetică și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.

    Recent, în plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini a făcut apel la Comisia
    Europeană ca reglementările pe care le adoptă în domeniul energiei să țină cont
    de costurile pe care le implică și de impactul acestor costuri asupra
    cetățenilor.




    Piața energiei este foarte importantă pentru fiecare cetățean,
    până la urmă, viața fiecărui cetățean depinde de costul energiei și știm că
    aceste crize succesive au dus la creșterea prețului fiecărei facturi în parte. Când
    reglementăm, cred că trebuie să ținem cont de impactul asupra oamenilor și da,
    avem nevoie și de stoc, însă în management se spune că stocul costă și trebuie
    să vedem cum îl calculăm, acel stoc optim încât să nu adăugăm costuri care
    evident, se duc la buzunarul cetățeanului. Și mai cred că ritmul în care noi
    reglementăm trebuie să țină ritmul posibilității de implementare, ca să nu
    ajungem la o creștere a disparităților regionale în loc de coeziune.

    De aceea,
    cred,     că trebuie să vă gândiți și cum facem,
    ca, costurile de investiții în infrastructură, pentru că știm că ne lipsesc
    rețelele, costurile stocului, cât ne costă stocul, cât stoc facem, pentru a nu
    crește până la urmă costul facturii și cred că trebuie să ținem cont că până la
    ajunge la cantitatea de energie regenerabilă pe care ne-am propus-o, trebuie să
    mai avem acces încă la gaz și la energia nucleară.