Deputatul Angel Tîlvăr, fost ministru delegat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a declarat că Ziua Limbii Române, care se sărbătoreşte pe 31 august, este cel mai bun prilej pentru afirmarea identităţii şi spiritualităţii şi onorarea preţioasei moşteniri culturale. Potrivit acestuia, limba romană este suma experienţelor, trăirilor, tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale şi este călăuza noastră sigură într-o lume din ce în ce mai diversă, complexă şi dinamică. Ziua aceasta reprezintă, spune Angel Tîlvăr, legământul nostru de a cinsti, de a păstra şi de a sărbători limba română, în toată frumuseţea, profunzimea şi curăţenia sa.
La rândul său, ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, a declarat, cu ocazia marcării la 31 august a Zilei Limba Noastră, sărbătoare naţională dedicată limbii române în Republica Moldova, că avem o datorie sfântă să transmitem mai departe generaţiilor viitoare bogăţia limbii române. Celebrarea concomitentă a limbii române la Chişinău şi Bucureşti demonstrează, încă o dată, că între ambele maluri ale Prutului există o profundă unitate de etnie, de limbă, de istorie – a adăugat Daniel Ioniţă. Ambasadorul României la Chişinău i-a felicitat pe toţi cei care vorbesc limba română şi a recitat poemul În limba ta de Grigore Vieru, iar înalţi demnitari moldoveni au depus coroane de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din centrul Chişinăului şi la busturile scriitorilor de pe Aleea Clasicilor.
Şi ambasadorul României la Tunis, Dan Stoenescu, fost ministru pentru relaţiile cu românii de pretutindeni, a făcut o declaraţie, pentru postul nostru de raido, despre Ziua Limbii Române:
Europarlamentarul Maria Grapini a avut o implicare activă în Parlamentul European în ceea ce priveşte Directiva privind detaşarea lucrătorilor, reuşind să treacă prin votul comisiei mai multe amendamente pe care le-a propus şi susţinut pe marginea acestui subiect. Potrivit Mariei Grapini, chiar la nivelul unor şefi de stat se doreşte ca lucrătorii detaşaţi din Est spre Vest să fie salarizaţi la nivelul salarizării din ţara gazdă, din Vest, situaţie care ar genera grave consecinţe pe piaţa muncii şi nu numai. “Eu cred că este bine să explicăm că dorim să protejăm lucrătorii, dar şi industria din ţările mai puţin dezvoltate din Est şi să existe, în acest sens, o etică. De aceea propunerile mele au mers în următorul sens: acelaşi salariu, la aceeaşi muncă, în acelaşi loc, într-o anumită ţară, în contextul în care lucrătorul este angajat, indiferent de naţionalitate, gen, religie. Dacă, spre exemplu, un român, un bulgar sau un ceh, este angajat într-o companie din Germania, Franţa, Italia sau Suedia -angajat şi nu detaşat – este clar că trebuie plătit cu acelaşi salariu cu cel al persoanei autohtone”, a explicat europarlamentarul Maria Grapini.
Aproape 210.000 de români au plecat în străinătate anul trecut, numărul acestora fiind în uşoară creştere în comparaţie cu anul 2015, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Cei mai mulţi sunt tineri aflaţi la început de carieră. Numărul emigranţilor de anul trecut este la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace. Astfel, numărul emigranţilor români nu scade, în ciuda faptului că salariile angajaţilor români au crescut semnificativ în ultimii ani, iar creşterea economică de anul trecut a plasat România pe primul loc în UE. Specialiştii spun că există două motive principale pentru care migraţia creşte: pe de-o parte, s-au multiplicat posibilităţile de plecare ale oamenilor, au din ce în ce mai multe rude şi cunoştinţe care îi pot ajuta să plece în străinătate, iar pe de altă parte oamenii nu au încredere în modul în care funcţionează sistemul. INS mai precizează că România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul migraţiei externe continuând să fie a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării, după scăderea generată de sporul natural negativ.
