Radio România Internațional

Tag: Maria Grapini

  • Recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în alt stat membru

    Recunoașterea reciprocă a mărfurilor comercializate în alt stat membru

    Pentru a crește gradul de sensibilizare în rândul autorităților naționale și al operatorilor economici cu privire la principiul recunoașterii reciproce a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru , statele membre trebuie să aibă în vedere definirea unor clauze privind piața unică în propriile lor norme naționale.

    Piața internă din Uniunea Europeană cuprinde o zonă fără frontiere interne în care libera circulație a mărfurilor este asigurată în conformitate cu tratatele. Libera circulație a mărfurilor este asigurată în cadrul pieței interne prin armonizarea normelor la nivelul Uniunii, stabilindu-se astfel cerințe comune pentru comercializarea anumitor mărfuri prin aplicarea principiului recunoașterii reciproce. Buna funcționare a principiului recunoașterii reciproce completează într-un mod esențial armonizarea normelor la nivelul Uniunii, în special ținând seama de faptul că numeroase mărfuri prezintă aspecte atât armonizate, cât și nearmonizate. Despre propunerea de Regulament privind recunoaşterea reciprocă a mărfurilor comercializate în mod legal în alt stat membru, Maria Grapini, europarlamentar:

    Piața unică are nevoie și de reguli. Nu putem să lăsăm totul să meargă fără nicio regulă şi vorbim aici, în această propunere de regulament, de un principiu – recunoașterea reciprocă. Evident că, dacă avem norme bine stabilite, foarte clare, la nivelul statelor membre și le avem și armonizate, este mult mai simplu și pentru operatorul economic, pentru producător, și este și mai sigur pentru consumator. În propunerea de regulament se prevede foarte clar că atât autoritățile naționale, cât și operatorii economici, statele membre trebuie să își prevadă norme tehnice foarte clare, neinterpretabile. Eu nu văd o barieră în faptul că vrem să armonizăm și să aplicăm acest principiu. Din contră, eu văd o creștere a circulației mărfurilor în piața internă, o creștere a siguranței pentru consumator și, trebuie să spunem, și o eficientizare a activității economice, cu această precizare: Comisia trebuie să actualizeze online lista cu produsele care intră sub regimul acestui regulament pentru că trebuie să fie cunoscut ce produse intră sub acest regulament. Apoi, sigur, este nevoie să avem reguli clare de recunoaștere a mărfurilor comercializate în mod legal, pentru că trebuie să înțelegem acest lucru că apare și comercializarea unor produse ilegale. Noi vorbim de comercializarea legală a produselor și recunoașterea reciprocă în statele membre și trebuie să fie aceste reguli clare pentru a se evita ca o autoritate națională, de exemplu, să solicite după aceea anumite verificări ale produselor suplimentare care înseamnă un cost și o birocrație, mai ales pentru întreprinderile mici.


  • Competiția pe Piaţa Internă a UE

    Competiția pe Piaţa Internă a UE

    Contrabanda cu țigări, falsificarea monedei euro, sustragerea de la plata taxelor la importurile de încălțăminte și îmbrăcăminte – toate acestea sunt exemple de activități frauduloase care înseamnă pierderi financiare importante pentru contribuabilii europeni. Recent, în Parlamentul European s-a discutat despre prevenirea fraudei în țările membre UE.

    Pentru următorul buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027, Comisia propune să se pună la dispoziţie 181 de milioane euro pentru a sprijini eforturile statelor membre în vederea luptei împotriva fraudei, a corupţiei şi a altor nereguli care afectează bugetul UE.

    Noul program al UE de combatere a fraudei va finanţa acţiuni specifice de formare şi schimbul de informaţii şi de cele mai bune practici între autorităţile responsabile cu lupta antifraudă din întreaga Europă. Acesta va oferi, de asemenea, sprijin pentru activităţile de investigare prin achiziţionarea de echipamente tehnice utilizate în detectarea şi investigarea fraudelor şi, în acelaşi timp, va facilita accesul la sisteme informatice securizate. Recent , în Parlamentul European s-a discutat despre prevenirea fraudei în țările membre UE și despre înghețarea plăților UE către statele care nu iau măsuri împotriva fraudei și a corupției.

    Iata ce a declarat în cadrul discursului susținut în plenul Parlamentului European, europarlamentarul Maria Grapini:

    Vorbim de fraudă dar frauda nu se face numai din fonduri europene și nu poate OLAF să rezolve totul.Aici avem nevoie sistemic să acționăm și ridic problema pentru că tot se amână Uniunea Vamală , tot se amână informatizarea și funcționarea sistemică a Uniunii Vamale.Avem foarte multă marfă contrafăcută, foarte multă marfă cu preț de dumping ce intră în Piața Internă și evident că este fraudă.Vorbim de cea mai mare fraudă ce s-a produs în 11 țări . de câțiva ani nu s-a rezolvat nimic.Nu știm rezultatul , este vorba de 55 miliarde euro.Vorbim de fraudă făcută în Germania , de vânzarea mașinilor în Europa de Est fără a fi evidențiate și vorbim de sume foarte mari de peste 50000 vehicule.Aici trebuie să existe măsuri noi și sigur prevenție dar cred că trebuie mult mai mult făcut și să nu se suprapună atribuțiile OLAF cu atribuțiile EPO și atribuțiile altor instituții.


  • Pachetul privind piața unică

    Pachetul privind piața unică

    Parlamentarii europeni au readus în discuţie, anul trecut, pachetul privind piaţa unică şi necesitatea finalizării acestuia astfel încât piaţa unică să devină un instrument de îmbunătățire a vieții cetățenilor, de creștere a competitivității industriale, de stimulare a poziției și a influenței Uniunii Europene în lume.

    Anul trecut, în luna noiembrie, a fost dezbătut pachetul privind piaţa unică şi necesitatea finalizării reglementărilor privind Piața unică. Cu această ocazie, parlamentarii europeni au reiterat faptul că piaţa unică europeană este unul dintre cele mai importante și cele mai mari succese ale Uniunii Europene, dar, în acelaşi timp, au precizat că este momentul să se pună în aplicare îmbunătățirile necesare în beneficiul consumatorilor și al întreprinderilor. La capitolul realizări europarlamentarii au menţionat eliminarea roamingului, recunoașterea calificărilor și a diplomelor universitare în Uniunea Europeană, aplicarea drepturilor pasagerilor sau eliminarea obstacolelor din calea solicitării securității sociale în străinătate. Soluțiile privind piața unică aduc beneficii tangibile vieții cotidiene a cetățenilor europeni. Cu toate acestea, încă mai trebuie făcute eforturi. Trebuie finalizate propunerile privind drepturile de autor, fluxul liber de date fără caracter personal, confidențialitatea datelor electronice și alte dosare care afectează competitivitatea pieței Uniunii Europene.

    Maria Grapini, europarlamentar, completează: Funcționarea pieței unice, sigur, depinde foarte mult și de alte lucruri. Eu cred că Comisia în ansamblu trebuie să lucreze pentru funcționarea pieței unice. Avem foarte multe probleme încă cu uniunea vamală. Dacă uniunea vamală nu funcționează unitar, evident că sunt efecte asupra pieței unice. Avem o segmentare a pieței unice. Nu avem piață unică, pentru că avem Schengen și non-Schengen, avem euro și non-euro, avem probleme cu foarte multe directive, plățile întârziate, de exemplu, sau directiva pe achiziții și foarte multe exemple vă mai pot da, euro și non-euro. Ce ne propunem să facem concret, pentru că avem foarte puține realizări din punctul meu de vedere. Avem nevoie de locuri de muncă, de sustenabilitate pentru IMM-uri, de creștere economică, în competiția aceasta globală.


  • Directiva femei în consiliile de administrație

    Directiva femei în consiliile de administrație

    La sfârşitul lunii ianuarie a fost dezbătută în Parlamentul European
    propunerea Comisiei Europene privind prezenţa femeilor în consiliile de
    administraţie. Indicele egalității de gen din Uniunea Europeană arată că
    egalitatea de gen în procesul de luare a deciziilor continuă să aibă cel mai
    scăzut scor al tuturor domeniilor evaluate în index    . Comisia Europeană își
    menține angajamentul față de Directiva privind prezenţa femeilor în consiliile
    de administrație. Directiva propusă permite extinderea în mod decisiv a
    accesului femeilor la poziții importante în consiliile de administraţie, dar și
    accelerarea creșterii economice. Directiva este un bun exemplu de legislație
    favorabilă subsidiarității, care oferă statelor membre o flexibilitate
    considerabilă în ceea ce privește modul de realizare a progresului.

    De
    asemenea, legislația se referă la ajustările privind sexul subreprezentat în cazul
    unor niveluri similare de calificare, fie că sunt bărbați sau femei. Este un
    obiectiv general, iar statele membre sunt libere să păstreze și să aplice
    propriile măsuri efective, existente, care vizează îmbunătățirea echilibrului
    între sexe în consiliile de administrație. Conform cifrelor Comisiei Europene,
    statele care au o legislație în acest domeniu înregistrează progrese.

    Maria Grapini, europarlamentar: Eu vreau să vă spun următorul
    lucru, antropologic femeile sunt proiectate pentru a fi bune! Bune și în
    business și acasă, femeile totdeauna au două locuri de muncă, cel puțin două
    locuri de muncă. Și ca o femeie care am fost în consiliul de administrație și
    la companii de stat, și la propriile companii, spun foarte clar: femeile pot să
    ducă această sarcină. Nu există profesii pentru bărbați și pentru femei și sper
    să eliminăm această democrație cu capul în jos, această minoritate din Consiliu
    care blochează de atâția ani un lucru foarte bun. Mie îmi displace că trebuie
    să avem o cotă, dar dacă societatea n-a înțeles să valorifice valoarea feminină
    din societate, cred că trebuie să intervenim. Toți vom avea de câștigat, toată
    societatea!


  • Raportul anual privind politica în domeniul concurenței relevă aspecte nerezolvate ale competiţiei

    Raportul anual privind politica în domeniul concurenței relevă aspecte nerezolvate ale competiţiei

    Încă de acum 60 de ani, odată cu semnarea Tratatului de la
    Roma, care a pus bazele Uniunii Europene de astăzi, politica în domeniul
    concurenței a avut o contribuție semnificativă în viața oamenilor prin
    aplicarea unor norme care determină întreprinderile să concureze pe baza
    meritelor – în ceea ce privește prețurile, calitatea și inovarea – și să
    răspundă nevoilor consumatorilor.


    La sfârşitul lunii ianuarie, în Parlamentul European a fost
    dezbătută propunerea de rezoluție referitoare la raportul anual privind
    politica în domeniul concurenței unul dintre fundamentele economiei sociale de
    piață din Europa și un factor-cheie pentru a garanta funcționarea
    corespunzătoare a pieței interne.


    Apreciind raportul Comisiei precum și activitățile și
    eforturile depuse de aceasta pentru a asigura aplicarea eficace a normelor în
    materie de concurență în Uniunea
    Europeană, europarlamentarul Maria Grapini atrage atenţia asupra
    cazurilor de competiţie neloială, incorectă, apărute ca urmare a supravegherii
    insuficiente privind reglementările antitust.


    Maria Grapini: Politica concurenței este foarte importantă pentru piața
    internă, toți vrem o piață internă bine reglementată și cu o competiție corectă
    pentru că – știm foarte bine – avem giganți, companii foarte mari, care și-au
    externalizat afacerea din piața internă în țări terțe și vin și fac o
    competiție incorectă.


    S-a vorbit și de puterea marilor companii care pot influența,
    până la urmă, și politicile publice. Eu vreau să mă refer la faptul că avem o
    competiție inegală între IMM-uri și marile companii, între trusturi.


    Nu există încă o suficientă supraveghere, deși avem
    reglementări antitrust, există competiții incorecte și, recent, avem cazuri
    foarte relevante în acest sens și sper să găsim soluții noi.




    În finalul raportului Comisia pentru comerț internațional
    recomandă Comisiei pentru afaceri economice și monetare, care este comisie
    competentă, includerea unor sugestii în propunerea de rezoluție ce urmează a fi
    adoptată, cele mai importante referindu-se la: combaterea practicilor
    comerciale neloiale, accentuarea importanței cooperării la nivel mondial,
    instituirea unui cadru european pentru monitorizarea investițiilor străine
    directe, creşterea sprijinului acordat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM)
    din UE şi punerea în aplicare efectivă a dispozițiilor privind dezvoltarea
    durabilă în cadrul acordurilor comerciale, importantă pentru îmbunătățirea
    condițiilor de trai în țările partenere și pentru protejarea întreprinderilor
    europene împotriva concurenței neloiale.


  • Codul european al comunicațiilor electronice

    Codul european al comunicațiilor electronice

    În plenul Parlamentului European a avut loc recent dezbaterea privind introducerea unei directive de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice. Prezenta directivă face parte din Programul privind o reglementare adecvată și funcțională (REFIT) care include patru directive, și anume Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE și 2002/22/CE, și Regulamentul (CE) nr. 1211/2009 al Parlamentului European și al Consiliului. Fiecare dintre directivele menționate conține măsuri aplicabile furnizorilor de rețele de comunicații electronice și de servicii de comunicații electronice, în conformitate cu istoricul în materie de reglementare al sectorului în cadrul căruia întreprinderile au fost integrate pe verticală, și anume desfășoară activități atât în domeniul furnizării de rețele, cât și în cel al furnizării de servicii.

    Revizuirea oferă ocazia de a reforma cele patru directive pentru a simplifica structura actuală, în vederea consolidării coerenței și accesibilității acesteia în concordanță cu obiectivul REFIT. Revizuirea oferă, de asemenea, posibilitatea adaptării structurale la noua realitate de pe piață, și anume faptul că furnizarea de servicii de comunicații nu mai este neapărat legată de furnizarea unei rețele. În intervenția din plenul Parlamentului European pe această temă, europarlamentarul Maria Grapini a ridicat problema zonelor rurale care nu beneficiază de servicii de comunicație performante.

    Ați vorbit de protecția datelor, de protecția consumatorilor. Sunt de acord că trebuie să avem un cod european, dar ce părere aveți? Suntem în situația în care avem o infrastructură în toate zonele? Ce putem face cu zona rurală? Ce putem să facem cu cetățenii care nu au abilitățile de utilizare? Nu credeți că ar trebui ca acest Cod European să fie susținut și de investiții, de un buget pentru cunoștințe și abilități ale cetățenilor în operare?

  • Dumping social în UE

    Dumping social în UE

    Recent în
    plenul Parlamentului European de la Strasbourg Premierul danez Lars Lokke
    Rasmussen a adus în discuţie dumpingul social. Danemarca este singurul stat
    membru UE care doreşte adoptarea unei propuneri legislative cu privire la
    dumpingul social.


    Europarlamentarul român Maria Grapini l-a interpelat pe
    prim-ministru Lars Løkke cu privire la dumping social. Europarlamentarul
    român l-a făcut pe premierul danez să recunoască că guvernul său nu e de acord
    să plătească alocații copiiilor părinților aflați la muncă în această țară:

  • Serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen

    Serviciile de îngrijire în UE pentru îmbunătățirea egalității de gen

    În Parlamentul European a fost
    dezbătută de curând situaţia serviciilor de îngrijire în Uniunea Europeană
    pentru îmbunătățirea egalității de gen    . Comisia împărtășește poziția
    Parlamentului conform căreia astfel de servicii sunt esențiale pentru egalitatea
    de șanse între femei și bărbați, în special pentru a permite participarea egală
    a femeilor pe piața forței de muncă și pentru abilitarea femeilor și echilibrul
    între viața profesională și viața privată a părinților care lucrează.

    În ceea
    ce privește îngrijirea copiilor, Comisia Europeană a adoptat un raport privind
    obiectivele de la Barcelona, în data de 8 mai a acestui an. Deși obiectivele
    generale privind îngrijirea copiilor au fost atinse în Uniunea Europeană, mai
    puțin de jumătate din statele membre au îndeplinit aceste obiective. Pentru a
    atinge obiectivele, îngrijirea copiilor ar trebui să fie nu numai disponibilă,
    ci și accesibilă și de înaltă calitate. Acest lucru este esențial pentru
    incluziunea socială a copiilor din medii defavorizate, pentru ca aceștia să
    aibă un bun început educațional în viață.

    Maria Grapini, europarlamentar,
    explică: Analiza arată că
    situația îngrijirii copiilor – și nu numai a copiilor, ci și a persoanelor în
    vârstă – în Uniunea Europeană nu arată bine. Este un eșec, sigur, și al
    statelor membre, dar și al Uniunii Europene, pentru că avem foarte multe
    directive, foarte multe reglementări care, de fapt, nu-și ating scopul. Avem
    nevoie de infrastructură. Trebuie să alocăm fonduri în zona rurală, unde sunt
    cei mai mulți copii și unde nu avem posibilitatea de a le asigura o îngrijire
    eficientă și corectă. Trebuie să asigurăm o remunerație bună și corectă și
    echitabilă a femeilor, pentru că, în majoritate, femeile fac aceste îngrijiri
    și, da, trebuie să ne gândim cum putem instituțional să îmbunătățim situația,
    pentru că, iată, avem situații – în Finlanda, de exemplu – când copiii sunt
    luați și separați de mamă și ținuți în instituție cu forța. Deci avem foarte
    multe lucruri de făcut și, pentru un lucru echitabil, trebuie să îmbunătățim și
    remunerația femeilor și legislația privind drepturile copilului și îngrijirea
    persoanelor în vârstă.


  • Protejarea intereselor financiare ale UE

    Protejarea intereselor financiare ale UE

    Parlamentul European a adoptat recent cu o largă majoritate inițiativa
    europarlamentarului Cătălin Ivan privind recuperarea averilor ilicite scoase în
    afara UE. Raportul vine în completarea unor paşi deja făcuţi de UE şi propune
    câteva lucruri concrete.

    La dezbaterea din plenul Parlamentului European, eurodeputatul Maria Grapini a vorbit despre punerea inteligentă în ecuație a spinoasei probleme, ținta imediată fiind recuperarea banilor, confiscarea averilor și un cadru foarte clar, la nivel de UE, în relația cu statele terțe:





  • Dezavantajele principiului “Primul venit, primul servit” în atragerea de fonduri europene

    Dezavantajele principiului “Primul venit, primul servit” în atragerea de fonduri europene

    Intreprinderile
    mici şi mijlocii din România întâmpină dificultăți în accesarea fondurilor
    europene. Unul din impedimente îl reprezintă accesul la informaţii.


    Sistemul
    prin care se realizează depunerea acestor proiecte europene, pe principiul
    Primul venit-Primul servit, încalcă dreptul la libera concurenţă şi egalitate
    de şanse, spune europarlamentarul Maria Grapini. Ea este o susţinătoare a
    IMM-urilor şi consideră că micii întreprinzători reprezintă motorul economiei.
    Tocmai din acest motiv, ei trebuie ajutaţi atât de autorităţile locale, de cele
    guvernamentale, dar şi de mecanismele de
    gestionare a fondurilor europene:


    Am
    reuşit în bugetul pe anul 2019 o suplimentare cu 800 de milioane de euro pentru
    IMM-uri. Aş vrea ca şi IMM-urile noastră să ajungă să ia fonduri din acest
    buget majorat.


    Urmând
    principiul Un om informat este un om puternic, la fel şi posibilitatea de
    accesare a proiectelor cu finaţare europeană este direct dependentă de
    existenţa informaţiilor, care, din păcate ajung mai greu în România, spune
    europarlamentarul Maria Grapini:


    Trebuie
    să ajungă informaţia la timp la beneficiari. Da, cine ajunge primul la
    informaţie, acolo, la acest buget european, acela beneficiază de cele mai multe
    fonduri. Din păcate, Fondul strategic de investiţie funcţionează pe principiul Primul
    venit-Primul servit. Eu m-am opus pentru nu este corect. Acum, la o analiză de
    după 3 ani de la înfiinţarea acestui Fond strategic s-a constatat că peste 400
    de miliarde de euro s-au concentrat în 5 ţări.


    La
    sfârşitul acestei veri a venit şi o veste bună. Beneficiarii de fonduri
    europene, inclusiv din România, vor parcurge proceduri mai simple pentru
    atragerea banilor UE, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene, adoptate de
    Parlamentul European. Astfel, beneficiarii și autoritățile de management se vor
    putea concentra mai mult pe rezultatele ce urmează a fi obținute și mai puțin
    pe obținerea și verificarea documentelor financiare – susține Comisia Europeană


  • Diferenţele de calitate la produsele de pe Piaţa Unică

    Diferenţele de calitate la produsele de pe Piaţa Unică

    Legea care interzice standardele duble de calitate a fost lansată în dezbatere publică de Comisia Europeană încă din luna aprilie a acestui an. Pachet legislativ este intitulat Noi avantaje pentru consumatori şi prevede între altele că UE interzice practicile de comercializare a produselor cu dublu standard de calitate care induc în eroare consumatorii.


    Interviu cu europarlamentarul Maria Grapini, care a sancționat în PE înșelătoria marilor companii.


  • Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE

    Stimularea creșterii economice și a coeziunii în regiunile frontaliere ale UE

    Comsia Europeana a propus un set de acțiuni pentru
    a spori competitivitatea și coeziunea regiunilor frontaliere, în special prin
    abordarea unora dintre barierele juridice și administrative care îngreunează în
    prezent o cooperare și o interacțiune mai strânse. Punerea în aplicare a
    acestor acțiuni va fi facilitată de crearea unui punct de contact frontalier în cadrul Comisiei,
    care reunește experți ai Comisiei în probleme transfrontaliere și care va oferi
    consultanță autorităților naționale și regionale pentru remedierea obstacolelor
    juridice și administrative frontaliere.


    Efectele pozitive ale reducerii obstacolelor transfrontaliere vor
    contribui atât la dezvoltarea socio-economică, cât și la integrarea regiunilor
    frontaliere. Comisia joacă un rol important în acest proces, propunând
    legislație sau mecanisme de finanțare sau sprijinind statele membre și
    regiunile să înțeleagă mai bine provocările și să elaboreze aranjamente
    operative, în special prin promovarea schimbului de informații și evidențierea
    bunelor practici în regiunile frontaliere.

    Iată intervenţia europarlamentarului
    Maria Grapini din plenul Parlamentului European de la Strasbourg privind
    stimularea creșterii economice și a
    coeziunii în regiunile frontaliere ale UE:


  • Arbeitsmarkt und Migration: Rumänische Unternehmen importieren vermehrt ausländische Arbeitskraft

    Arbeitsmarkt und Migration: Rumänische Unternehmen importieren vermehrt ausländische Arbeitskraft

    Rumänien belegt den zweiten Platz in der EU unter den Ländern, die Arbeitskräfte von au‎ßerhalb des EU-Raumes importieren. Den ersten Platz nimmt Tschechien ein. Die meisten Ausländer, die in Rumänien 2018 angestellt wurden, kommen aus Vietnam (35%), der Türkei, Nepal, Serbien, Sri Lanka, China und der Moldaurepublik. Der gravierendste Mangel an Arbeitskraft wird in Bereichen wie Gastronomie, Schiffbau, Verkauf von Kleidungsstücken und dem Bausektor registriert. Zahlreiche Rumänen arbeiten seit Jahren in EU-Ländern genau in diesen Bereichen und nicht nur. Die Europaabgeordnete Maria Grapini, selber Geschäftsfrau und Unternehmerin, erklärte, das sei eine Erklärung für den Mangel an Arbeitskraft. Hinzu komme das rumänische Bildungssystem, das nicht genügend Fachkräfte ausbilde:



    Der Mangel an Arbeitskraft kommt auf der Ebene der Arbeiter vor, die keinen Hochschulabschluss brauchen. Leider ist das die Folge der Auflösung der Berufsschulen. In der Zwischenzeit funktioniert der Dualunterricht. Es gibt auch ein Gesetz für die Lehrlinge am Arbeitsplatz. Der Weg ist aber noch lang. Meine Unternehmen sind in der Textilindustrie tätig. In den Berufsschulen gab es vor 30 Jahren Klassen für Weberei und Färberei. Berufe wie Elektriker, Drechsler oder Schwei‎ßer brauchen unbedingt Nachschub.“




    Rumänien importiere besonders unqualifizierte Arbeitskraft, sagen auch Vertreter der Beratungsfirmen. Dana Ionescu, die sich mit Personaleinstellung beschäftigt, meint, der Import von Arbeitskräften sei alles andere als billig. Dana Ionescu, Global-Mobility-Managerin bei ADECCO Rumänien, dazu:



    Es ist gar nicht billiger, ausländische Bürger zu bringen. Es gibt einige Beschränkungen, was die Löhne anbelangt. Ein Ausländer muss den Durchschnittslohn bekommen. Ein Rumäne kann aber auch den Mindestlohn erhalten. Hinzu kommen weitere Kosten wie Übersetzung der Dokumente, notarielle und andere Gebühren usw.“




    Die Zahl der rumänischen Arbeitgeber, die ausländische Arbeitskräfte anstellen, wird immer höher. Mit Einzelheiten kommt Dana Ionescu:



    Im ersten Jahresquartal 2018 wurden 31.464 Arbeitsplätze immer wieder von den Arbeitgebern als frei erklärt. Daher die immer steigende Zahl der Ausländer, die in Rumänien arbeiten. Dieses Kontingent wird durch Regierungserlass am Anfang des Jahres genehmigt. Während des Jahres kann es verändert und auf andere Bereiche ausgeweitet werden.“




    In diesem Jahr stieg das Kontingent um 55% gegenüber dem gleichen Zeitraum 2017. Am Anfang bezifferte sich das Kontingent für 2018 auf 7.000 Arbeiter. Im August aber hat man seine Erhöhung genehmigt. Es geht um eine Rekordzahl. Dana Ionescu dazu:



    Für die ständigen Arbeiter wurde das Kontingent verdoppelt — von 4.000 auf 8.000. Die Zahl der Leiharbeiter stieg um das Vierfache: von 1.200 auf 5.200. Vielleicht muss das Kontingent bis Jahresende noch verdoppelt werden.“




    Abgesehen von einer Anpassung des Ausbildungssystems an den Arbeitsmarkt und der Fortbildung der Lehrlinge am Arbeitsplatz sei es notwendig, die ausgewanderten Rumänen zur Rückkehr in ihre Heimat zu ermutigen, meint die Europaabgeordnete Maria Grapini. Allerdings sei das nicht so leicht, denn viele ausgewanderte Rumänen sehen den rumänischen Arbeitsmarkt als unstabil an:



    Es gibt ein gro‎ßes Misstrauen unter den rumänischen Migranten. Als ich in Spanien war, bin ich mit Vertretern der Rumänen zusammengekommen. Sie vertrauen dem rumänischen System nicht mehr. Sie wünschen sich einen festen Arbeitsplatz. Wer im Ausland arbeitet, will nicht mehr zurück, weil er Angst hat, den Arbeitsplatz immer wieder zu verlieren. Wir brauchen bessere Gesetze, eine bessere öffentliche Politik.“




    Bis dahin bleibe der Import eine vorübergehende Lösung, die meist umgesetzte Ma‎ßnahme. Die Vereinfachung der Gesetze für den Import der ausländischen Arbeitskraft werde ebenfalls anvisiert. Au‎ßerdem sei eine flexible Lohnpolitik notwendig, welche in der Spannbreite vom Mindest- zum Durchschnittslohn eine angemessene Entlohnung der Arbeitnehmer je nach Qualifikation ermöglichen würde. Es bleibe abzuwarten, ob diese Ansätze Anklang beim Gesetzgeber finden, so abschlie‎ßend die Europaabgeordnete Maria Grapini.

  • Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    Criza forţei de muncă şi lucrătorii străini

    În condițiile scăderii
    demografice și ale emigrării unui număr foarte mare de români, după cum era
    previzibil, pe piața forței de muncă din România a apărut un deficit. Deficitul
    acesta crescând de la an la an, țara noastră a ajuns în situația de a importa
    personal care să ocupe posturile vacante, momentan aflându-se pe locul doi în Uniunea Europeană în rândul ţărilor cu
    cea mai mare cerere pentru muncitori din afara spaţiului UE, după Cehia. Majoritatea
    cetățenilor străini angajați în România în 2018 provin din Vietnam (35%),
    urmează Turcia, Nepal, Serbia, Sri Lanka, China și Moldova. Criza cea mai acută a forței de muncă se resimte în
    următoarele domenii: restaurante, construcția de nave și structuri plutitoare,
    comerț cu ridicata, îmbrăcăminte și încălțăminte și lucrări de construcții ale clădirilor
    rezidențiale și nerezidențiale. Întâmplător sau nu, acestea sunt, și parțial,
    domeniile unde activează românii stabiliți de mai mulți ani în țări ale UE și
    nu numai. Aici s-ar afla și una din explicațiile deficitului, pe lângă altele
    legate de situația învățământului românesc, subliniază eurodeputata S&D
    Maria Grapini    , la rândul său femeie de afaceri: Trebuie să
    specificăm că această criză a forței de muncă apare la nivelul funcțiilor de
    execuție, nu la nivelul celor care necesită studii superioare. Din nefericire,
    se resimte închiderea școlilor profesionale realizată cu mai mulți ani în urmă,
    deși între timp învățământul dual a început să funcționeze. A fost adoptată și
    legea uceniciilor la locul de muncă. Dar încă nu s-a ajuns la numărul cerut de
    lucrători. Companiile mele activează în domeniul textil, iar acolo e o criză
    extraordinară în activitățile pentru care se formau clase speciale în școlile
    profesionale, cum ar fi țesătoria și vopsitoria. Nu mai vorbesc de meserii
    precum cele de electrician, strungar, sudor etc.



    Importăm, în special, muncă necalificată,
    susțin și reprezentanții firmelor de consultanță și de resurse umane, cum
    este și Dana Ionescu, care precizează că acest import nu e deloc ieftin. Dana
    Ionescu, global mobility manager în cadrul ADECCO România: Nu este deloc mai
    ieftin să aducem cetățeni străini în loc să angajăm cetățeni din România.
    Există niște restricții pentru anumite categorii de lucrători cu privire la
    salariu. Dacă un român poate fi angajat primind salariul minim pe economie, un
    cetățean străin pentru care se obține un aviz de muncă trebuie neapărat să fie
    remunerat cu salariul mediu pe economie. Se adaugă costul formalităților: plata
    firmei de consultanță, traducerea documentelor, taxele notariale și alte taxe.



    Indiferent de cauzele crizei și de costurile ei, angajatori români vor un număr din ce în ce mai mare de
    lucrători străini    , apelând la guvern pentru eliberarea mai multor avize de
    muncă. Specialista în resurse umane, Dana Ionescu ne oferă detalii: Din datele centralizate ale Agenției Naționale Pentru Ocuparea Forței
    de Muncă a rezultat că din totalul locurilor vacante înregistrate în primul
    trimestru al acestui an, puse la dispoziția persoanelor aflate în căutarea unei
    slujbe și înregistrate ca primind indemnizație de șomaj, 31.464 de locuri de
    muncă au fost declarate în mod repetat ca nefiind ocupate de către angajatori.
    Tocmai datorită acestui deficit a apărut necesitatea majorării considerabile de
    la an la an a contingentului de cetățeni străini care pot fi angajați pe
    teritoriul României. Acest contingent se aprobă prin hotărâre de guvern la
    începutul anului pentru ca pe parcurs, să se mai modifice pentru a se extinde.


    Anul
    acesta, contingentul aprobat de guvern pe tipuri
    de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă a crescut cu 55%
    față de perioada similară din 2017. Inițial, pentru 2018, acest contingent
    fusese de 7.000 de lucrători, în luna august hotărându-se suplimentarea lui
    până la un număr-record, aflăm tot de la Dana Ionescu: Pentru categoria de lucrători permanenți, contingentul a fost dublat de
    la 4.000 la 8.000, iar pentru cei detașați contingentul a fost majorat de mai
    mult de 4 ori: de la 1.200 la 5.200. Rămâne de văzut dacă până la finele anului
    nu va fi nevoie să se majoreze încă o dată acest contingent.


    Pe lângă soluțiile școlarizării corelate cu nevoile pieței și a aplicării
    legii uceniciilor la locul de muncă, încurajarea revenirii în țară a românilor
    plecați e luată în discuție. Aici, însă, apar alte impedimente, consideră
    eurodeputata Maria Grapini: Există o foarte mare neîncredere. Când am
    mers eu în Spania, m-am întâlnit cu reprezentanți ai românilor de acolo. Nu au
    încredere în sustenabilitatea locului de muncă. Nu au ridicat problema
    nivelului salariului, ci în existența pe termen lung a locului de muncă. Cei
    care au plecat nu mai vor să se întoarcă, tocmai pentru că nu au această
    certitudine a stabilității slujbei. Cred că ne trebuie niște politici publice
    mai bine focusate pe acest aspect.



    Până
    atunci, importul de personal e o soluție din ce în ce mai aplicată.
    Simplificarea legislației pentru aducerea forței de muncă din străinătate este
    deja discutată. Se ia în considerare, de asemenea, eliminarea acestei prevederi
    privind salariul mediu pe economie, fiindcă, odată stabilit salariul minim de
    către guvern, piața ar trebui să fie cea care decide nivelul salariului pentru
    angajați în funcție de pregătirea acestora. Rămâne de văzut, dacă aceste
    intenții se vor concretiza prin acte normative.

  • Destinația Europa – pe piețele îndepărtate non UE!

    Destinația Europa – pe piețele îndepărtate non UE!

    Europarlamentarul Maria Grapini, continuă demersurile oficiale în subiectul turismului, domeniu în care are o experiență bogată și importantă, ca fost ministru de resort și ca om implicat în numeroase activități de promovare, naționale sau internaționale. În acest sens, Grapini a adresat recent o întrebare scrisă Comisiei Europene, pe tema dezvoltării turismului între UE și țările terțe.



    “Turismul este o oportunitate pentru UE, toate statele membre având obiective turistice excelente pentru țările non-europene. Dezvoltarea turismului în interiorul UE nu este suficientă, de aceea consider că este necesar să existe un proiect european de promovare a Europei ca destinație turistică. Cum se gândește Comisia să intervină prin politici europene pentru dezvoltarea turismului între UE și țările terțe, în contextul nevoii de a asigura și securitatea cetățenilor?”, a scris Maria Grapini Comisiei.



    CE i-a răspuns, precizând că recunoaște importanța în ceea ce privește sporirea vizibilității Europei ca destinație turistică și, mai mult, că dezvoltă acțiuni care să completeze eforturile depuse de statele membre la nivel național și regional. Comisia o informează pe Maria Grapini că în perioadele 2012-2013 respectiv 2015-2016 au avut loc două campanii de comunicare privind turismul European, ambele promovând imaginea Europei ca un ansamblu de destinații turistice, sustenabile și de înaltă calitate, care au motivat turiștii să își petreacă vacanțele în UE.



    “În plus, CE sprijină Comisia Europeană a Turismului pentru a promova destinația Europa” pe piețele îndepărtate. Comisia a lansat o platformă de promovare public-privat, având ca obiectiv promovarea produselor turistice tematice transnaționale și transregionale paneuropene. Platforma este testată în 2018 cu ocazia Anului turismului UE-China, al cărui scop general este creșterea fluxul de turiștii chinezi în UE și stimularea oportunităților de investiții pentru întreprinderile UE în China”, se arată în răspunsul oferit româncei.



    Maria Grapini mai este informată că “în 2017, Comisia a propus sistemul european de informații și de autorizare privind călătoriile, care va consolida securitatea și va facilita călătoriile fără viză în spațiul Schengen.”



    “În plus, modificările recent propuse ale Codului de vize al UE și revizuirea sistemului de Informații privind Vizele vor facilita obținerea unei vize de călătorie în UE de către persoanele care călătoresc în scopuri legitime către UE, facilitând în același timp turismul, comerțul și afacerile, consolidând securitatea și atenuând riscurile de migrație neregulamentară”, îi scrie Comisia europarlamentarului PPU-sl, Maria Grapini.