Tag: Marian Jean Marinescu

  • Un sistem de calcul pentru emisii

    Un sistem de calcul pentru emisii

    În Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European (ENVI) se lucrează intens la o propunere pentru un sistem de calcul pentru emisii. Acest regulament este propus pentru a calcula emisiile de către companiile obligate să o facă prin regulament sau cele care vor să o facă benevol.

     

    Ce presupune acest lucru? Europarlamentarul Marian Jean Marinescu explică:

     

    “Lucrăm în această perioadă în Parlamentul European la un dosar care se cheamă Count Emissions EU, adică un sistem de calcul pentru emisii, un dosar care probabil se va opri în această legislatură.

    În Parlament, în acest moment, există companii care calculează emisiile, în special pe cele de dioxid de carbon, pentru a îndeplini cerințele unor regulamente, așa cum este schema de certificate pentru emisii de CO2 -ETS. Pentru că știți că sunt societăți, în special cele producătoare de energie electrică, care trebuie să cumpere certificate echivalente cu cantitatea de emisiile de CO2 pe care le produc.

    Acum a ieșit această propunere de regulament de la Comisie pentru a se calcula emisiile de către companiile obligate de regulament sau cele care vor să facă acest lucru benevol. Această propunere va crea o presiune uriașă birocratică asupra companiilor, în special a companiilor mici, a întreprinderilor mici și mijlocii, și va mări prețurile, bineînțeles, în toate domeniile, și va avea o consecință, după opinia multora, economică, negativă.

    De ce? Pentru că sunt foarte multe lucruri de făcut cu un final nu foarte concludent. Pentru că, în primul rând, nu se aplică la companiile la ETS, de exemplu, nu se aplică, pentru că se spune că acolo sunt emisii doar de CO2 și global pe un an întreg, dincoace este pe o bucată de transport.

    Deci toate companiile care efectuează servicii de transport pe mare, pe uscat, pe cale ferată, pe drum, aerian trebuie să facă acest calcul în conformitate cu un standard internațional. Și acum încep marile probleme. Standardul internațional este bazat pe regula well-to-whell, adică de la puț la roată, nu pe întregul ciclu de viață al vehiculului. Însă rezultatele vor fi foarte contradictorii, pentru că trebuie să existe o bază de date sau mai multe baze de date referitoare la intensitate a emisiilor, la factori. Un regulament extrem de complicat.”

     

     

  • Interviu cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu

    Interviu cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu

    Am discutat recent, la Strasbourg, cu eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), despre bilanţul Parlamentului European în legislatura 2019-2024, despre bilanţul său, ca eurodeputat din România, despre ce aşteaptă de la alegerile europene din iunie 2024 şi cum ar putea fi determinaţi tinerii să vină la vot.

     

    Domnul Marinescu este Vicepreședinte al Comisiei pentru Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară şi membru în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European.

  • Managementul capacității căilor ferate

    Managementul capacității căilor ferate

    Continuă, în Comisiile de Specialitate din Parlamentul European discuțiile pentru Regulamentul privind managementul capacității pe calea ferată. Este un regulament foarte stufos dar prezintă o problemă clară de alocare în statele membre. Tot ceea ce se întâmplă este la mâna managerilor de rețea care vor încerca să-și păstreze acestă facilitate, a declarat Marian Jean Marinescu, europarlamentar.

    “Am continuat discuțiile pe regulamentul pentru managementul capacității pe cale ferată. S-au depus amendamentele, sunt în jur de 700 de amendamente și le-am discutat pentru prima oară. 

    Raportorul și raportorii din umbră sunt raportorul grupului PPE în acest dosar. Mi-am exprimat punctul de vedere. Acest regulament foarte stufos are un lucru foarte bun, prezintă o procedură foarte elaborată, dar clară în ceea ce privește alocarea capacității în toate statele membre pe cale ferată. Acesta este un lucru foarte bun. Problema însă este că tot ce se întâmplă acolo este în puterea managerilor de rețea, adică celor care sunt răspunzători de rețeaua de cale ferată. Și acest lucru nu este foarte bun, pentru că este evident că ei vor încerca să-și păstreze puterea pe care o au în acest moment. 

    Plus că în statele care încă au organizare pe verticală, adică rețeaua, infrastructura și transportul de pasageri, transportul de marfă, companiile care chiar dacă sunt separate, sunt sub aceeași umbrelă acolo, bineînțeles că managerul de infrastructură va ține cont de acest lucru și va avantaja pe cei din statul respectiv. 

    Totul este să încercăm să diminuăm această putere, pentru că altfel nu va exista nici concurență, nici încercări de îmbunătățire a capacității și bineînțeles, nicio încercare de a armoniza toate normele și de a avea posibilitatea să se introducă, în special pentru marfă, trenuri care să plece, să spunem, din Hambourg și să se termine la Salonic.

    Se dorește ca mare parte din transportul pe cale rutieră să se mute pe cale ferată. În strategia publicată de Comisia Europeană acum câțiva ani se spune că până în 2030, cantitatea de marfă transportată pe cale ferată să se mărească cu 50% .Cu acest regulament, nu se va întâmpla așa ceva.”

  • Rezoluție a Parlamentului referitoare la avioanele electrice

    Rezoluție a Parlamentului referitoare la avioanele electrice

    Recent , a fost negociat raportul
    inițiativă proprie a Parlamentului European, referitor la avioanele
    electrice. Mulți cetățeni europeni consideră că viitorul este al aviației cu
    combustibili alternativi. Se discută în acest raport și despre avioanele
    hibride, care pot utiliza motorul cu combustie pentru decolare și aterizare și
    în zbor să folosească motoarele electrice.

    Europarlamentarul Marian Jean
    Marinescu este de părere că acest raport care poate să oblige Comisia să vină
    deja cu reglementări în acest domeniu, cu atât mai mult cu cât Agenția pentru
    siguranță în aviație deja lucrează la acest lucru.




    Am votat în această perioadă un raport de proprie inițiativă,
    un raport care nu este legislativ. A fost propunere a comisiei pentru transport
    de a face o rezoluție a Parlamentului European referitoare la avioanele
    electrice.

    Aviația este sub o presiune uriașă datorită emisiilor și sunt foarte
    mulți care propun diverse măsuri pentru a limita transportul aeronautic,
    inclusiv înlocuirea zborurilor cu trenuri pe cale ferată la distanțe care să
    aibă o durată de 2,5h de exemplu, Spania , 2h, Italia.

    Bineînțeles, acolo unde
    există trenuri cu viteză foarte mare, noi spunem, noi, fiind o parte din cei
    care lucrează în acest domeniu, că viitorul este al aviației cu combustibili
    alternativi și cu bineînțeles, emisii reduse, lucru care este tehnologic
    posibil în acest moment, să vedem de unde putem să avem cantitatea de combustibil
    alternativ care este necesară pentru a acoperi tot necesarul pentru toate
    avioanele. Aici este marea problemă. Există
    și un regulament în această direcție ce procent de combustibil alternativ ar
    trebui utilizat până în 2030, dar există și posibilitatea de noi tehnologii
    care nu există în acest moment dezvoltate la nivel de practică:
    avioanele electrice, avioanele cu hidrogen.

    S-a elaborat un astfel de document
    în care se arată toate avantajele unor avioane electrice regionale, deci pe
    distanțe foarte mici, pentru că este evident că în acest moment greutatea
    bateriilor constituie o problemă pentru avioane, dar deja sunt în proiectare.

    În același timp, se discută și ideea de motoare de avioane hibride, adică
    pentru partea de decolare-aterizare să utilizeze motor cu combustie și apoi cu
    motoare electrice, astfel încât să se mărească distanța la care pot să zboare.

    Cred că este un raport care poate să oblige comisia să vină deja cu niște
    prevederi. Să sperăm că foarte curând vom vedea astfel de produse în realitate.




  • STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    STEP, Vot în plenul Parlamentului European

    Recent, în plenul Parlamentului European, a fost
    votată platforma pentru tehnologii sustenabile (
    #STEP), adică tehnologii care generează emisii de carbon
    foarte reduse.


    Propunerea Comisiei implică și un buget, cu fonduri noi, de 10 miliarde
    euro. Obiectivul platformei este de a mobiliza instrumente
    existente, dar și resurse noi către tehnologiile-cheie ale viitorului:
    tehnologiile digitale, tehnologiile curate (precum energia din resurse
    regenerabile) și biotehnologiile (precum biomoleculele și tehnologiile
    medicale).

    Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a susținut acordarea unui procent de 75% pentru țările sărace și 25% pentru
    restul. La votul final, rezultatul a fost însă 50%.




    Am votat în plenul Parlamentului European platforma pentru
    tehnologii sustenabile, adică tehnologii care generează emisii de CO2 foarte
    reduse. A fost o propunere de la Comisie în această direcție. Este o propunere care
    aduce și niște bani noi, foarte puțini, 10 miliarde, foarte puțini pentru ceea
    ce ar trebui să acopere ca finanțare, însă e un pas înainte să vedem dacă
    acești bani vor fi păstrați după negocierile cu Consiliul.

    Raportul pe care
    l-am votat creează o conexiune cu actul pentru industria care să aibă net zero
    emisii , prin faptul că finanțează tehnologii care sunt listate în celălalt
    regulament. Asta a fost ideea Parlamentului European, să vedem dacă va fi
    acceptată de Consiliu. Va fi o negociere destul de complicată. Cele două piese
    legislative trebuie negociate în paralel în același timp, astfel încât să se
    poată ajunge la un numitor comun.

    Ce este în
    acest STEP este o cifră de 5 miliarde care se atașează la fondul de inovare
    pentru a finanța astfel de tehnologii și de producție pe baza acestor
    tehnologii. Propunerea Comisiei a fost cab anii aceștia să ducă în statele care
    au un PIB sub media europeană.




  • European Parliament election: How to convince young people to vote?

    European Parliament election: How to convince young people to vote?


    Radio Romania, the public service, won an editorial project, “YOU+EU 2024 and beyond”, co-financed by the European Parliament, providing information on the upcoming European elections scheduled for June 6-9, 2024.



    Under this project, Radio Romania produces podcasts, video animations and infographics on European topics, as well as 12 debates, in Romania, and two debates in Romanian and English, in Brussels.



    How



    The second debate in English was held in Brussels, on January 23, 2024, at the headquarters of the European Parliament, themed “What to expect from the European elections? How to convince the young people to vote?”.



    The debate was moderated by Vlad Palcu, Editor, Radio Romania International, and involved the participation of MEPs Alex Agius Saliba, Malta, Vice-Chair of the Group of the Progressive Alliance of Socialists and Democrats in the European Parliament, Dragoş Pîslaru, Romania, Renew Europe Group, Chair of the Committee on Employment and Social Affairs, Marian-Jean Marinescu, Romania, Group of the European Peoples Party (Christian Democrats), and Olivia Nouailhetas-Baneth, Associate Director at Verian Group, former Kantar Media.



  • Nivel scăzut de securitate și lipsa locurilor de parcare pentru șoferii de camioane

    Nivel scăzut de securitate și lipsa locurilor de parcare pentru șoferii de camioane

    Condițiile
    dezastruoase pe care trebuie să le suporte șoferii de camioane sunt o
    consecința directă a Pachetului de Mobilitate, care, între altele, a introdus
    obligația întoarcerii camionului acasă, sunt de părere mai mulți
    europarlamentari.


    Noile reguli din
    Pachetul de Mobilitate, nu au adus
    beneficiile scontate companiilor de transport din vestul UE, și în plus au
    crescut cantitatea de emisii de CO2 a declarat în plenul Parlamentului European, Marian Jean Marinescu, europralamentar. Europarlamentarul român a pledat pentru reguli clare, care să poată determina
    și posibilitatea de a declanșa procedura
    de infringement împotriva unui stat membru în cazul în care regulile sunt
    încălcate.




    Este un subiect extrem de complicat și important. Este și o
    consecință a pachetului mobilitate, votată în condiții destul de, să spunem,
    controversate în Parlament. Acel pachet de mobilitate a adus probleme pentru
    sector pentru că a introdus celebra prevedere de întoarcere a camionului acasă,
    plus reguli de cabotaj și a introdus în același timp obligația de a avea timpul
    de odihnă nu în cabină, ci în hotel.

    E adevărat că s-au introdus atunci și
    reguli pentru parcări, însă consecințele sunt cu totul altele în realitate. În
    primul rând, primele două n-au determinat o îmbunătățire a situației
    companiilor din vest, ci mai degrabă s-a văzut că a fost o măsură de
    protecționism pentru statele din vest și bineînțeles că a crescut cantitatea de
    emisii, pentru că să duci un camion acasă la opt săptămâni, asta înseamnă
    foarte multă emisie. A doua consecință legată
    de timpii de odihnă este implementarea acestei prevederi foarte diferit în
    statele membre. Sunt companii care suportă consecințe grave, cu amenzi foarte
    mari, diferite de la stat la stat. Unele aplică, altele nu aplică acest sistem.

    Deci, toată această problemă a creat mari probleme pentru companiile de
    transport și în același timp, pentru tot sectorul. Cred că ar trebui să existe
    reguli foarte clare care să poată determina și posibilitatea de infringement
    pentru ca aceste parcări să existe sau până nu există parcările special
    securizate, să nu se aplice amenzi.


  • Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Parlamentul European: încercare de bilanţ

    Radio România, serviciul public, a câştigat un proiect editorial cofinanţat de Parlamentul European, de informare privind viitoarele alegeri europene din 6-9 iunie 2024, “YOU+EU 2024 and beyond”.



    În cadrul acestui proiect, Radio România realizează podcasturi, animaţii video şi infografice, 12 dezbateri în România, ca şi două dezbateri în limbila română şi engleză, la Bruxelles, pe teme europene.



    Prima dezbatere de la Bruxelles s-a desfăşurat pe 28 noiembrie 2023 la sediul Parlamentului European şi a avut tema “Parlamentul European: încercare de bilanţ“.



    Moderator a fost Bogdan Isopescu, corespondentul Radio România la Bruxelles, iar participanţii la dezbatere au fost eurodeputaţii Dragoş Pîslaru, REPER, Grupul Renew Europe, Președinte al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Marian-Jean Marinescu, PNL, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, Iuliu Winkler, UDMR, Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat), Vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional, şi Vlad Botoş, USR, Grupul Renew Europe, Vicepreședinte al Comisiei pentru dezvoltare regională.



    Nu au putut participa, din motive de agendă, eurodeputaţi din Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor.



  • Sistemul de sateliți European, Copernicus

    Sistemul de sateliți European, Copernicus

    Coopericus este un program care era finanțat
    de Uniunea Europeană plus finanțat și de statele membre ale Agenției Spațiale
    Europene. Atunci când s-a întâmplat Brexit-ul, Marea Britanie a sistat
    contribuția financiară la Agenția Europeană pentru Spațiu. Există acum o
    discuție. La ultimul acord semnat la Winsdor cu Marea Britanie, există speranțe
    că Marea Britanie se întoarce în acest program.

    Detalii despre finanțarea
    programului Copernicus aflăm de la europarlamentarul Marian Jean Marinescu:


    S-a stabilit că Marea Britanie poate
    participa la programe europene în anumite condiții. Și s-a stabilit că și la Copernicus
    poate să participe. Nu știm cât va fi cifra, dacă va mai plăti din urmă sau
    dacă plătește numai de-aici înainte, nu știm când va începe să plătească, să
    contribuie la acest program. Acești bani trebuie să existe înainte de iulie
    anul viitor, un amendament pentru bugetul aprobat. Iar bugetul aprobat are o
    lipsă de 700 de milioane.

    Deci, ar trebui ca în rectificarea, în modificarea
    bugetului, în revizuirea cadrului financiar multianual, să introducem și
    această cerere.

    Din păcate, statele membre sunt foarte reticente când e vorba
    de bani noi, adică de bani în afara ceea ce s-a stabilit acum 5 ani, 6 ani, și
    atunci devine foarte dificilă această situație. Însă eu am introdus în opinia
    Comisiei ITRE, Industrie și Energie, care se ocupă de sateliți, specificarea că
    trebuie să găsim o formulă pentru această finanțare. S-a stabilit deja această
    opinie și s-a trimis către Comisia pentru Buget. Următorul pas este ca să fac
    demersul și în Comisia pentru Buget.

    Din păcate, revizia bugetului are trei
    piloni și niciunul nu se referă la bani noi sau la suplimentarea programelor
    aflate în lucruri deja stabilite. Sunt pentru lucruri noi, dar fără bani noi,
    cu bani redistribuți din alte domenii.

    Deci va fi foarte complicat, dar, sper
    ca cei care sunt implicați în aprobarea acestui buget să înțeleagă importanța
    acestei cereri și să găsim până la urmă formulă prin care să ajutăm acest
    program să-și continue dezvoltarea așa cum trebuie


  • Prevenirea poluării în mediul urban

    Prevenirea poluării în mediul urban

    În
    Europa, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod considerabil din momentul în
    care Uniunea Europeană și statele sale membre au introdus politici și măsuri
    privind calitatea aerului în anii ’70. Cel mai recent raport anual privind calitatea aerului al Agenției
    Europene de Mediu relevă însă
    faptul că majoritatea oamenilor care trăiesc în orașele europene sunt încă
    expuși la niveluri ale poluării atmosferice considerate nocive de Organizația
    Mondială a Sănătății.

    Recent, în Comisia pentru
    transport din cadrul Parlamentului European a fost supusă la vot o opinie în
    dosarul Calitatea aerului dosar pentru
    care comisia principală este comisia de mediu, ENVI. TRAN a prezentat un text
    de opinie, pentru că în momentul în care discuți despre calitatea aerului, mai
    ales în zonele urbane, aglomerate, se discută despre transport, deoarece
    transportul constituie una din sursele mari de poluare, a declarat
    europrlamentarul Marian Jean Marinescu.




    Am votat în comisia pentru transport o
    opinie la un dosar pentru care comisia principală este comisia de mediu. Este
    vorba de calitatea aerului. Noi am avut o opinie pentru că în momentul în care discuți
    de calitatea aerului, mai ales în zonele urbane aglomerate, se discută despre
    transport. Bineînțeles, pentru că transportul constituie una dintre sursele
    mari de poluare, sunt diverse aspecte.

    Se discută despre unde trebuie amplasați
    senzorii mai aproape mai departe, câți senzori, densitatea, ce se întâmplă în
    cazul în care se mărește poluarea, ce măsuri trebuie luate. Bineînțeles că se
    discută și despre compensații și despre penalități, compensații pentru cetățeni,
    penalități pentru statele membre dacă nu îndeplinesc aceste condiții. M-am axat
    mai mult pe ceea ce înseamnă transport și bineînțeles că am spus că în
    localitățile aglomerate cel mai bun lucru pentru a micșora cu o parte poluarea
    este de a avea transport public foarte bine pus la punct. În primul rând pentru
    a micșora transportul cu mașinile în proprietate privată și în același timp
    acest transport trebuie să fie electric. În momentul în care există probleme,
    trebuie luate măsuri și în ceea ce privește transportul, dar să nu reducă
    mobilitatea și posibilitatea de conectare a cetățenilor, pentru că este extrem
    de important.

    Am mers și pe prevenție, adică există acel plan pentru calitatea
    aerului, dar trebuie să existe și o posibilitate de a preveni, deci de a avea
    în vedere tot ceea ce se va întâmpla în viitor într-o zonă anumită și a
    preveni, adică a lua măsurile necesare pentru a nu se mări poluarea în acele
    zone. Rezultatul final va fi în comisia pentru mediu.

    Am depus aceleași
    amendamente și în comisia pentru mediu și vom vedea care va fi rezultatul. Sper
    să fie iarăși un echilibru între nevoia urgentă de a îmbunătăți calitatea
    aerului pentru cetățeni și nevoia de a nu împiedica foarte mult activitatea
    economică.


  • Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Generația Z: Ce impact are privarea de somn din cauza divertismentului?

    Folosirea în exces de către adolescenți a dispozitivelor, accesul nelimitat la servicii și produse digitale de divertisment constituie o problemă de amploare, dar care nu are un răspuns clar din partea instituțiilor, a specialiștilor.



    Potrivit celor care profesează în domeniul somnologiei, odihna este la fel de importantă ca respirația și alimentația. Astăzi, somnul adolescenților, pe lângă o predispoziție fiziologică specifică vârstei, este afectat și de orele în exces petrecute în fața ecranelor. Somnul prost duce la modificări de comportament, dar și la probleme de sănătate pe termen lung. Mai mult, consumul de produse digitale de divertisment determină și distorsionări ale vieții reale, ale relațiilor sociale.



    Fiind o problemă complexă de sănătate, dar și de educație, soluțiile sunt greu de formulat din partea instituțiilor europene.



    În podcastul despre calitatea somnului adolescenților au venit cu explicații Cristina Anghel – medic primar în psihiatrie pediatrică, competențe în somnologie, vicepreședinte al Asociației pentru Tulburări de Somn la Copii și Adolescenți și Simona Herb, doctor în psihologie și psihoterapeut de familie și cuplu. Despre ce pot face instituțiile europene în această problemă a vorbit eurodeputatul Marian Jean Marinescu, vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.



  • Efectele crizei climatice asupra femeilor

    Efectele crizei climatice asupra femeilor

    Efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României și la nivel internațional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producția agricolă, de inundații sau de amenințări la adresa biodiversității provocate de incendiile de vegetație. În 2021, țara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (așa-zisul cod roșu”) emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), iar specialiștii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climat.



    Am discutat cu Directorul Stațiunii de Cercetare Dăbuleni, Aurelia Diaconu, cu europarlamentarul Marian Jean Marinescu și cu un voluntar implicat în acțiuni pentru mediu despre care sunt principalele efecte negative ale încălzirii globale și care sunt măsurile pe care le putem lua pentru a elimina aceste consecințe.



  • Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    Abordarea UE pentru gestionarea traficului spațial

    La
    începutul acestui an, Comisia Europeană a publicat o comunicare în care explică
    abordarea Uniunii Europene în privința gestionării traficului spațial, această
    preocupare apărând pentru asigurarea siguranței activelor europene din spațiu.


    Până
    la acțiuni concrete, comunicarea
    stabilește abordarea generală a UE pentru folosirea adecvată a spațiului
    în timp ce este sprijinită și autonomia strategică europeană, precum și competitivitatea
    industriei din UE.


    În
    plenul Parlamentului European, europarlamentarul Marian Jean Marinescu a
    susținut necesitatea unui buget mai mare pentru gestionarea traficului spatial.




    Agenția Spațială
    Europeană estimează existența în spațiu a aproximativ un milion de deșeuri mai
    mari de 1 cm. Aceasta înseamnă 2700 de sateliți funcționali în parte, orbitele
    cu 8800 tone de deșeuri spațiale. Riscul ca sateliții operaționali să fie
    distruși prin coliziunea cu resturi care plutesc în derivă este foarte mare.

    În
    aprilie anul acesta a fost necesară o corecție a orbitei satelitului SENTINEL
    unu a din programul COPERNICUS pentru a evita coliziunea cu un fragment al unei
    rachete lansate acum 30 de ani. Este nevoie urgentă de managementul traficului
    spațial pentru a securiza infrastructura europeană lansată în spațiu și a putea
    beneficia în continuare de serviciile programelor spațiale ale Uniunii.
    Orbitele spațiale pe care le putem folosi sunt resursă finită.

    Trebuie să ținem
    cont că în ultimii 10 ani a avut loc o creștere fără precedent a traficului. În
    spațiu avem mult mai multe mari constelații, avem mai mulți actori spațiali.
    Pentru a dezvolta programe spațiale noi este nevoie de o abordare sustenabilă,
    iar managementul traficului spațial este unul dintre instrumentele necesare.

    Salutăm inițiativa Comisiei privind STM și setul de acțiuni propuse, însă
    considerăm că este doar un prim pas, având în vedere importanța STM pentru
    politica spațială a Uniunii. Cerem Comisiei ca până la finalul anului 2023 să avanseze
    și legislația aferentă, incluzând guvernanța sistemului, resposabilitățile,
    setul de norme și standarde necesare și la fel de important este necesar un
    buget. Fără un buget propriu, managementul traficului spatial va rămâne doar un
    concept.




  • Inițiativa celor trei mări: provocări și oportunități

    Inițiativa celor trei mări: provocări și oportunități

    Europarlamentarii au discutat
    despre potențialul de cooperare dintre partenerii Inițiativei celor Trei Mări,
    Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică, în domeniile cheie ale energiei
    și conectivităţii. Una dintre prioritățile inițiativei este cea a securității
    energetice, în special diversificarea rutelor și a surselor de aprovizionare cu
    energie în regiune. Accentul acordat de Inițiativa celor Trei Mări pe
    conectivitate este legat de mediul geopolitic și economic actual. Obiectivul de
    a asigura coridoare de transport inteligente pentru întreaga regiune și
    dezvoltarea de soluții de infrastructură digitală, va contribui la rezistenţa și autonomia Uniunii Europene.

    Eurodeputatul, Marian-Jean Marinescu:


    Interconectarea
    rețelelor naționale, transport, energie digitale și integrarea rețelelor
    europene este o prioritate strategică. Agresiunea Rusiei în Ucraina a
    demonstrat că o mai bună interconectare a rețelelor energetice și de transport
    ar fi redus insecuritatea energetică și chiar și pe cea alimentară. În actuala
    situație geopolitică, Inițiativa celor Trei Mări capătă un rol tot mai
    important. Conexiunea nord-sud este extrem de necesară, proiecte strategice
    importante în contextul crizei actuale: BRUA, Rail, 2-C, Via Carpatia,
    terminalele pentru ENGIE sau completarea rețelei TEN-T sunt incluse pe agenda
    de cooperare dintre cele 12 state membre și trebuie să salutăm și că la Riga,
    Ucraina a fost invitată să participe la această inițiativă. Pentru ca fondurile
    europene, din Facilitatea de conectare a Uniunii, dar și pentru ca fondurile de
    coeziune să contribuie la interconectarea rețelelor, cooperarea între statele
    membre este vitală. Este necesar ca aceste proiecte să fie finalizate cât mai
    repede cu putință. Solicit Comisiei să analizeze și să acționeze cu rapiditate
    pentru a evita eventualele blocaje produse de aspectele birocratice, mai ales
    la proiectele cross-border, pentru a utiliza flexibilitate referitor la
    prefinanțarea proiectelor, la asistența tehnică sau alte solicitări specifice
    ale statelor membre.



    Inițiativa celor Trei Mări și
    fondul său dedicat abordează direct prioritățile stabilite de liderii Uniunii
    Europene, și anume, tranziția la energia alternativă, crearea unei
    infrastructuri energetice durabile și rezistente și eliminarea treptată a
    dependenței de Rusia în aprovizionarea
    cu gaze și petrol.


  • Planul UE pentru o tranziție verde – Fit for 55

    Planul UE pentru o tranziție verde – Fit for 55

    Ca parte a Pactului verde
    european, prin Legea europeană a climei, Uniunea Europeană și-a stabilit un
    obiectiv obligatoriu de realizare a neutralității climatice până în 2050. Acest
    lucru necesită o scădere substanțială a nivelurilor actuale ale emisiilor de
    gaze cu efect de sera, în următoarele decenii. Ca pas intermediar către
    neutralitatea climatică, Uniunea și-a sporit nivelul de ambiție în materie de
    climă până în 2030,
    angajându-se să reducă emisiile cu cel puțin 55% până în anul 2030. Uniunea
    Europeană lucrează la revizuirea legislației sale în domeniul climei, al
    energiei și al transporturilor în cadrul așa-numitului pachet legislativ Fit
    for 55.

    Despre provocările Fit for 55, îl ascultăm pe eurodeputatul
    Marian-Jean Marinescu.


    Fit for 55 are deja încă de la publicare și va avea după
    adoptare un impact extrem de important asupra societății, economiei,
    cetățenilor, comerțului, echilibrului internațional. Trebuie asigurat
    echilibrul între două necesități, reducerea emisiilor și asigurarea
    competitivității economice și implicit a locurilor de muncă. Reducerea
    emisiilor se asigură cu inovare, cu tehnologii noi. Locurile de muncă,
    competitivitatea economică se asigură cu măsuri adaptate la realitatea
    economică și la contextul global. În absența unor măsuri similare la nivel
    mondial, competitivitatea Uniunii va avea de suferit. Prevederile Fit for 55 au
    provocat deja și vor determina inevitabil creșteri de costuri, de prețuri.
    Ţinta de 55 % trebuie îndeplinită.



    Pachetul legislativ Fit for 55
    urmărește să ofere un cadru coerent și echilibrat pentru atingerea obiectivelor
    climatice ale Uniunii Europene, care asigură o tranziție justă și echitabilă
    din punct de vedere social, menține și consolidează inovarea și
    competitivitatea industriei, asigurând totodată condiții de concurență
    echitabile față de operatorii din țările terțe şi susține poziția Uniunii de
    lider în lupta globală împotriva schimbărilor climatice.