Radio România Internațional

Tag: Mariya Gabriel

  • Nachrichten 06.02.2024

    Nachrichten 06.02.2024

    Den Gewerkschaften des Gesundheitswesens wurde eine Gehaltserhöhung von 15 % zugesagt, die zu der 5 %igen Erhöhung hinzukommt, die zu Beginn des Jahres für die Beschäftigten des öffentlichen Sektors galt. Nach langen Verhandlungen mit Premierminister Marcel Ciolacu erklärte die Führung des Sanitas-Verbandes, dass die Gehälter in zwei Phasen, im März und im Juni, angehoben werden, wobei unklar ist, welche Personalkategorien von der Erhöhung profitieren werden und wann. Die Gespräche mit den Behörden werden nach Angaben der Gewerkschaften fortgesetzt.



    Außenministerin Luminița Odobescu ist am Montag nach Sofia gereist, wo sie Gespräche mit ihrer bulgarischen Amtskollegin Mariya Gabriel, Präsident Rumen Radev und Premierminister Nikolai Denkov führte. Ministerin Odobescu begrüßte die Fortschritte bei der Entwicklung von Infrastrukturprojekten von beiderseitigem Interesse, wie z. B. FastDanube oder der Bau einer neuen Donaubrücke, die die regionale Interkonnektivität erheblich verbessern sollen. Odobescu bekräftigte auch Rumäniens entschiedene Unterstützung für die EU-Erweiterung, sowohl auf dem westlichen Balkan als auch im Rahmen der Östlichen Partnerschaft, wo die Republik Moldau, die Ukraine und Georgien Fortschritte gemacht haben. Bei ihrem Treffen mit Präsident Rumen Radev hob Luminița Odobescu die Bedeutung der 2023 unterzeichneten strategischen Partnerschaft zwischen Rumänien und Bulgarien hervor.



    Rumänien wird die Republik Moldau weiterhin bei den Verhandlungen zum EU-Beitritt unterstützen, betonte Premierminister Marcel Ciolacu bei seinem Treffen mit dem neuen moldauischen Außenminister Mihai Popșoi. Der moldauische Außenminister traf in Bukarest mit seiner rumänischen Amtskollegen Luminița Odobescu zu einem offiziellen Besuch zusammen, dem ersten Auslandsbesuch seit seinem Amtsantritt. Auf der Tagesordnung der Gespräche standen neben der europäischen Integration der Republik Moldau auch Sicherheitsfragen und die Energievernetzung. Die Reformbemühungen der Republik Moldau sind sichtbar und werden geschätzt. Die Behörden in Chisinau haben Mut und politischen Willen bewiesen, Reformen in einigen der Schlüsselbereiche für die Integration in die Europäische Union direkt anzugehen, sagte Odobescu. Der Leiter der Diplomatie in Chisinau sagte, dass die beiden Länder eine aktive Verbindung aufrechterhalten werden: Die letzten zwei Jahre waren eine große Herausforderung für die Republik Moldau, aber auch eine Chance, sich auf dem Weg zur europäischen Integration positiv zu verändern. In diesem Prozess haben wir von der massiven Hilfe Rumäniens bei der Entwicklung, Modernisierung und Resilienz unseres Staates profitiert. Wir wissen diese solide und dauerhafte Unterstützung zu schätzen, fügte Popsoi hinzu.



    Die rumänische Tennisspielerin Sorana Cîrstea hat das Viertelfinale des WTA 500-Turniers in Abu Dhabi (Vereinigte Arabische Emirate) erreicht, das mit einem Gesamtpreis von über 920 000 USD dotiert wird. Es war der erste Sieg in diesem Jahr für Cîrstea (26 WTA), die die Französin Caroline Garcia mit 6:7, 6:4, 6:4 besiegte. Die Rumänin trifft nun auf Maria Sakkari aus Griechenland (9 WTA). Cîrstea führt mit 2:1 gegen die Griechin, die das letzte Match in der zweiten Runde in Cincinnati mit 2:6, 6:3, 7:5 gewonnen hat.



    Das rumänische Herren-Poloteam hat am Montag in seinem ersten Spiel der Gruppe D bei der Weltmeisterschaft in Doha, Katar, mit 15:8 gegen Ungarn verloren. Unser Team wird als nächstes am 8. Februar gegen Kasachstan und am 9. Februar gegen Italien . Die Sieger jeder Gruppe ziehen ins Viertelfinale ein, die zweit- und drittplatzierten Mannschaften spielen im Viertelfinale um den Einzug in die Playoffs, während die Letztplatzierten in einem Turnier um die Plätze 13 bis 16 antreten werden. Die vier besten Mannschaften qualifizieren sich für die Olympischen Spiele 2024 in Paris. Frankreich, Ungarn, Griechenland, Spanien, Japan, die USA, Australien und Südafrika haben bereits ihr Ticket für die diesjährigen Olympischen Spiele gebucht.

  • August 25, 2023

    August 25, 2023

    LAWS The Romanian
    government will assume responsibility before Parliament for a law package concerning
    the reform of the state apparatus, the measures aimed at attaining fiscal
    balance and avoiding tax evasion. Wasting public money along with fiscal and
    tax evasion is preventing the country’s development, Romania’s Prime Minister
    Marcel Ciolacu has said. The Romanian official will go to Brussels next week
    for a new round of talks with the head of the European Commission, Ursula von
    der Leyen, over changing the budget deficit target, and according to some
    government sources, talks will also be focusing on the fiscal measures package.
    The opposition has announced its intention to table censure motions against the
    PSD-PNL Executive.






    JUSTICE The
    drug-addicted driver who killed two in a seaside resort in south-eastern
    Romania will not be able to avoid prison, says the former Justice Minister and
    present senator, Robert Cazanciuc. In a post on a social network, Cazanciuc explains
    that the so-called Anastasia Law, which he proposed in Parliament, has already
    been in force for one month and it stipulates prison sentences for all who,
    while driving under the influence of drugs or alcohol, kill people in road
    accidents. The Social-Democratic senator says that additional prevention
    measures are needed, such as the interdiction to drive for a long period of
    time in the case of killer drivers or even the cancellation of driving licenses
    for those caught under the influence, irrespective of having committed a road
    accident or not. We recall that four high officials from the local police have
    stepped down after the accident. Although the aforementioned driver had been
    stopped by road police shortly before the accident, they eventually left him
    alone without testing him for banned substances. A government committee is
    presently investigating the incident in an attempt to discover the faulty
    procedures the police applied in the aforementioned case.






    TALKS Romanian
    Foreign Minister, Luminita Odobescu, on Thursday talked on the phone with the
    Deputy Prime Minister of Bulgaria, Mariya Gabriel, who is also the head of the
    Bulgarian diplomacy. According to a communiqué by the Foreign Ministry in
    Bucharest, the two ministers have reiterated the common objective of
    coordination with a view to completing ‘a.s.a.p’ the two countries’ accession
    process to Europe’s border-free area, Schengen. Odobescu has highlighted the
    interest of the Romanian side, also confirmed by her Bulgarian counterpart, in
    stepping up sectoral bilateral contacts with a view to developing joint projects,
    particularly in the field of infrastructure.






    FOOTBALL Romania’s
    football champions, Farul Constanta, on Thursday night secured a 2-1 home win
    against Finnish side HJK Helsinki in the play-offs of Europa Conference League.
    In the same stage of the competition, the winners of Romania’s Cup, Sepsi
    Sfantu Gheorghe, ended in a two-all draw their game against Norwegian side Bodoe/Glimt.
    The decisive matches for qualifying in the groups of Europe’s third football
    competition are to take place on August 31st.


    (bill)





  • Nachrichten 26.03.2023

    Nachrichten 26.03.2023

    Der rumänische Staatschef Klaus Iohannis wird am Montag den Präsidenten des Europäischen Rates, Charles Michel, in Bukarest empfangen, teilte die Präsidialverwaltung mit. Die beiden Beamten werden ein Tete-a-tete und ein offizielles Gespräch führen, an dessen Ende gemeinsame Presseerklärungen stattfinden werden. Der Besuch findet zwei Tage nach dem Treffen der EU-Staats- und Regierungschefs in Brüssel statt, bei dem es vor allem um die Lage in der Ukraine ging.



    Millionen von Menschen, Institutionen und Unternehmen schalteten am letzten Samstag im März anlässlich der größten Umweltaktion der Geschichte, der Earth Hour, für eine Stunde ihr Licht aus. Nach Angaben des rumänischen Umweltministeriums ruft der World Wildlife Fund in diesem Jahr dazu auf, jeden Monat eine Stunde für die Erde zu opfern. Das Umweltministerium warnt davor, dass die biologische Vielfalt in einem noch nie dagewesenen Ausmaß verloren geht und die Weltwirtschaft von der Natur abhängig ist. Die erste Stunde der Erde fand am 31. März 2007 in Sydney statt, als 2 Millionen Menschen und mehr als 2.100 Unternehmen für eine Stunde ihre Lichter ausschalteten. Das Umweltministerium in Bukarest schloss sich den Institutionen aus mehr als 8.000 Städten in 195 Ländern an, die am Samstag ab 20.30 Uhr an der 17. Ausgabe teilnahmen. Aus diesem Anlass wurde die Innen-, Außen- und Festbeleuchtung des Parlamentspalastes in Bukarest zwischen 20:30 und 21:30 Uhr ausgeschaltet. Darüber hinaus nahmen am Samstag 26 000 Menschen an den vom nationalen Programm Cantus Mundi für die Earth Hour organisierten Aktionen teil. Kinder aus mehr als 250 Chören und Instrumentalensembles sangen eine Stunde lang bei ausgeschalteter Beleuchtung zusammen mit ihren Familien, Freunden und Lehrern in Konzerten, die in öffentlichen Räumen, Parks, auf Plätzen oder vor Einrichtungen im ganzen Land stattfanden.



    Rumänien hat in der Nacht von Samstag zum Sonntag auf Sommerzeit umgestellt. Die Uhren wurden vorgestellt und aus 3:00 Uhr wurde 4:00 Uhr, wodurch der Sonntag zum kürzesten Tag des Jahres wurde. Während der Sommerzeit beträgt der Unterschied zwischen der offiziellen rumänischen Zeit und der Weltzeit (GMT) drei Stunden, während der Winterzeit sind es zwei Stunden. Die nationale Gesellschaft CFR Călători erklärte, dass die Umstellung auf die Sommerzeit keine Auswirkungen auf die Zugfahrpläne haben werde. Die Zeitumstellung, die in Rumänien mit einigen Unterbrechungen seit 1917 angewandt wird, zielt darauf ab, Energie zu sparen, indem eine längere Tageslichtperiode geschaffen wird.



    Die Europäische Kommission startet am Montag in Sofia unter der Leitung von Mariya Gabriel, Kommissarin für Innovation, Forschung, Kultur, Bildung und Jugend, eine neue Initiative zur Leseförderung. Es handelt sich um die erste Ausgabe des Europäischen Autorentags, der vor allem jungen Menschen helfen soll, die europäische Literatur und ihre sprachliche und kulturelle Vielfalt zu entdecken. Mehr als 1 000 Schulen auf dem gesamten Kontinent veranstalten Lesungen, und 100 europäische Autoren werden Schulen besuchen, um den Schülern aus ihren Werken vorzulesen. Jeder ist außerdem eingeladen, ein Bild eines Buches seines europäischen Lieblingsautors in den sozialen Medien mit dem Hashtag Read With Europe zu teilen. In Rumänien findet die Veranstaltung unter anderem in der Zentralen Universitätsbibliothek in der Hauptstadt statt, wo die Öffentlichkeit die Schriftsteller Gabriela Adameșteanu und Matei Vișniec treffen kann.



    Das Wetter ist für diesen Zeitraum in allen Regionen Rumäniens warm. Die atmosphärische Instabilität ist vor allem in der östlichen Hälfte des Landes vorübergehend akzentuiert, wo es Wolken, Schauer und Gewitter gibt. In einzelnen Gebieten werden Wassermengen von mehr als 10…15 l/mp und Hagel erwartet. In den Gebirgsregionen, vor allem in Höhenlagen über 1700 m, wird es gelegentlich gemischte Niederschläge geben. Der Wind wird in den Bergen stärker sein, im Allgemeinen mit Geschwindigkeiten von 60…80 km/h, während er im übrigen Gebiet schwach und mäßig sein wird, mit lokalen und vorübergehenden Verstärkungen. Die Höchsttemperaturen liegen zwischen 11 und 22 Grad Celsius. In Bukarest waren es mittags 16 Grad.

  • Orizont Europa, programul de cercetare şi inovare al UE

    Orizont Europa, programul de cercetare şi inovare al UE

    Comisia Europeană a adoptat, în urmă cu o săptămână, programul Orizont
    Europa pentru perioada 2023 – 2024, program prin intermediul căruia fonduri de
    aproximativ 13,5 miliarde de euro vor fi direcţionate pentru sprijinirea
    cercetătorilor din Europa în scopul găsirii unor soluţii revoluţionare la
    provocările de mediu, energetice, digitale şi geopolitice.

    După decizia
    executivului comunitar, comisarul european pentru
    inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a
    oferit detalii referitoare la priorităţile programului Orizont Europa:

    Investim
    în științe și tehnologii avansate pentru a atinge obiective clare de acțiune
    climatică, de exemplu pentru a găsi soluții inovatoare pentru a reduce emisiile
    de gaze cu efect de seră. Sprijinim tranziția digitală europeană pentru a ne
    asigura că societatea și industria europeană sunt potrivite pentru o lume nouă,
    mai dependentă de informațiile digitale. Vom continua să investim pentru o
    Europă sigură și rezistentă, susținând recuperarea noastră după daunele
    economice și sociale aduse de pandemia de Covid. Provocările globale necesită
    soluții globale. Noul program de lucru continuă să consolideze cooperarea
    internațională în cercetare și inovare a Europei în multe domenii cheie, cum ar
    fi energia regenerabilă, sistemele alimentare, securitatea cibernetică sau sănătatea
    globală. Vom sprijini, de asemenea, acțiuni pentru o mai bună colaborare cu
    multe țări partenere care doresc să colaboreze cu cercetători și inovatori
    europeni. Vom avea și acțiuni de solidaritate precum sprijinirea cercetătorilor
    din Ucraina care pot accesa infrastructurile noastre de cercetare.


    Peste 42 de procente din bugetul
    programului Orizont Europa, adică 5,67 miliarde de euro, sunt alocate pentru
    îndeplinirea obiectivelor esenţiale ale politicilor climatice, găsirii unor
    soluţii inovatoare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi
    adaptării la schimbările climatice. O sumă, de asemenea, semnificativă de peste
    4,5 miliarde de euro va fi utlizată pentru tranziţia digitală a Uniunii, pentru
    dezvoltarea tehnologiilor digitale esenţiale şi pentru încurajarea integrării
    acestora în viaţa de zi cu zi a europenilor. Programul Orizont Europa va
    sprijini, între altele, infrastructurile critice împotriva ameninţărilor fizice
    şi cibernetice.


    Programul Orizont Europa va susţine
    accesul cercetătorilor ucraineni la infrastructurile de cercetare europene şi
    îi va sprijini în continuare pe oamenii de știință din domeniul sănătății din
    Ucraina.


  • Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    Combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale în rândul tinerilor din UE

    În prezent, în Europa, unul din trei elevi cu vârsta de 13 ani nu are competențe digitale de bază, conform rezultatelor testelor directe și, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, doar puțin peste jumătate din tinerii în vârstă de 15 ani din UE au declarat că au învățat cum să detecteze dacă informațiile sunt subiective sau părtinitoare. Prin urmare, există o nevoie clară de consolidare a rolului educației și formării în combaterea dezinformării și în promovarea alfabetizării digitale și a celei mediatice.

    Iată ce a declarat comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Ştim că dezinformarea nu este ceva nou, este un proces complex care crează diviziuni şi ne răneşte. Şi, ca să spunem adevărul, acest fenomen nu va dispărea. De aceea este clară nevoia de întărire a educaţiei şi training-ului, precum şi dotarea profesorilor cu calificările şi competenţele necesare pentru a preda apoi elevilor alfabetizarea digitală şi tehnicile de dezinformare.

    Orientările prezentate acum de Comisie oferă sprijin practic profesorilor și cadrelor didactice și includ definiții ale conceptelor tehnice, exerciții de efectuat în clasă și modalități de încurajare a obiceiurilor sănătoase de folosire a mediului online.

    Orientările au fost elaborate cu sprijinul grupului de experți al Comisiei pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale prin educație și formare, grup care reunește o gamă largă de practici din domeniul educației și formării, din radiodifuziune, din mediul academic, din domeniul rețelelor sociale și al jurnalismului.

    Comisia va investi în continuare în această cauză prin intermediul programului anual de lucru Erasmus+ pentru anul 2023, care va oferi finanțare pentru proiecte de mare anvergură, cu accent pe formarea cadrelor didactice și pe dezvoltarea programelor de învățământ pentru combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale.

    De asemenea, Comisia va utiliza noile orientări pentru sprijinirea cadrelor didactice în cadrul noii strategii europene Un internet mai bun pentru copii.


  • Cea mai gravă secetă înregistrată în Europa în ultimii cel puţin 500 de ani

    Cea mai gravă secetă înregistrată în Europa în ultimii cel puţin 500 de ani

    Aproape jumătate din Europa este ameninţată de secetă – arată raportul realizat de Centrul Comun de Cercetare din cadrul Comisiei Europene. Autorii studiului afirmă că, până în data de 10 august, 47% din teritoriul Europei a atins un nivel de alertă pentru secetă, în timp ce 17% dintre regiunile monitorizate se află sub incidenţa unei alerte de nivel maxim.

    Precipitaţiile reduse şi o serie de valuri de căldură, care s-au manifestat începând din luna mai, au scăzut debitele râurilor şi nivelurile apei pe scară largă în Europa. Volumele reduse de apă au avut efecte adverse şi asupra sectorului energetic, atât asupra producţiei hidrocentralelor, cât şi asupra sistemelor de răcire a centralelor electrice. Uscăciunea a diminuat substanţial randamentele culturilor agricole de vară, mai ales pe cele de porumb, soia şi floarea soarelui – precizează autorii raportului.

    Umezeala din sol şi vegetaţia sunt sever afectate – se mai arată în studiu, care enumeră peste 12 ţări în care riscul de secetă a crescut foarte mult, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie. În restul Europei, deja lipsit de apă, se menţin condiţii stabile de secetă severă – mai spun autorii cercetării. Conform raportului, regiunile în care condiţiile meteorologice se agravează cel mai mult sunt cele care au fost afectate de uscăciune încă din primăvară: de exemplu, nordul Italiei, sud-estul Franţei şi anumite zone din Ungaria şi România.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, a subliniat că ne confruntăm, în prezent, cu un sezon al incendiilor de vegetație cu mult peste medie, cu un impact negativ important asupra producției vegetale. Schimbările climatice sunt, fără îndoială, din ce în ce mai vizibile în fiecare an; Comisia Europeană și oamenii de știință depun eforturi neobosite pentru a cartografia și a studia această criză cu ajutorul celor mai bune tehnologii disponibile, atât din spațiu, cât și de pe teren, și conduc eforturile de protejare a mediului și a cetățenilor în situații de urgență – a mai spus Mariya Gabriel.


  • 7 universități din România selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene

    7 universități din România selectate în cadrul Inițiativei privind Universitățile Europene

    Universitatea din București, Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea din Oradea și cea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași sunt cele șapte universități selectate. Sunt în total 44 de alianțe ale Universităților Europene, împreună cu cele 24 alese în urma cu doi ani și reunesc în prezent 340 de instituții de învățământ superior din capitale și regiuni îndepărtate din 31 de țări, inclusiv toate statele membre ale Uniunii Europene, Islanda, Norvegia, Serbia și Turcia. Practic, toată colaborarea din cadrul alianțelor este în beneficiul studenților, al cadrelor didactice și al societății.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel:

    Am lucrat cu instituțiile de învățământ superior din Europa, împreună cu statele membre și organizațiile studențești pentru a conecta în continuare învățământul superior și pentru a ajuta universitățile să lucreze împreună, astfel încât să vă poată oferi cel mai bun început în viața voastră de adulți . Acesta este nucleul din noua Strategie europeană pentru universități.Și lucrăm împreună cu statele membre și comunitatea educațională pentru a realiza un spațiu al educației până în 2025.

    Universitățile europene sunt alianțe transnaționale formate, în medie, din nouă instituții de învățământ superior și acoperă o sferă geografică largă în întreg spațiu comunitar. Împreună găsesc noi modalități de cooperare structurală și durabilă pe termen lung în domeniul educației, cercetării și inovării.

    Potrivit Comisiei Europene, fiecare alianță primește un buget de peste 14 milioane euro din programul Erasmus+ pentru o perioadă de patru ani, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă în comparație cu valoarea maximă de cinci milioane euro pentru trei ani în cadrul cererilor de propuneri anterioare.

    În această toamnă, Comisia Europeană va lansa următoarea cerere de propuneri Erasmus+, cu scopul de a oferi finanțare pentru alianțele existente și de a crea altele noi.


  • Premiul pentru implicarea publicului în cercetare

    Premiul pentru implicarea publicului în cercetare

    De la vaccinuri la schimbări climatice, avem nevoie de ştiinţă şi savanţi mai mult ca niciodată pentru a da sens lumii din jurul nostru. Scopul concursului lansat acum este de a premia beneficiarii de granturi de la Consiliul European pentru Cercetare care au demonstrat excelență în ceea ce privește implicarea în dialog cu publicul din afara domeniului lor de cercetare. Cele trei categorii de concurs sunt: implicare, inspiraţie şi influenţă. Peste 6.800 de granturi sunt eligibile pentru a intra în competiţie. Înscrierile se încheie pe 3 februarie 2022, iar câștigătorii vor fi anunțați în cadrul EuroScience Open Forum în iulie 2022.

    Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că europenii sunt din ce în ce mai interesați de știință. Iar peste 50 % dintre ei, conform unui Eurobarometru recent, consideră că oamenii de știință trebuie să se implice mai mult în relația cu publicul. Beneficiarii de granturi pot contribui la îndeplinirea acestei așteptări și pot aduce cercetarea lor mai aproape de cetățeni. Implicarea acestora va fi crucială dacă dorim să facem față în mod eficient provocărilor actuale și viitoare din domeniul sănătății publice, al schimbărilor climatice și al transformării digitale, a mai spus comisarul.

    Înfiinţat în anul 2007, Consiliul European pentru Cercetare este principalul finanţator al cercetării de frontieră de nivel internaţional. Organizaţia sprijină cercetarea realizată de echipe individuale în orice domeniu al cercetării ştiinţifice şi tehnologice de bază, inclusiv ingineria, ştiinţele sociale şi umaniste.

    Finanţarea şi granturile acordate funcţionează conform unor proceduri simple care continuă să pună accentul pe excelenţă, să încurajeze spiritul de iniţiativă şi să combine flexibilitatea cu o atitudine responsabilă. Punerea în aplicare şi gestionarea activităţilor organizaţiei sunt examinate şi evaluate în mod continuu cu participarea deplină a Consiliului ştiinţific, pentru a analiza rezultatele obţinute şi pentru a adapta şi îmbunătăţi procedurile şi structurile pe baza experienţei acumulate.


  • CE sprijină cercetătorii cu 822 de milioane de euro, în 2021

    CE sprijină cercetătorii cu 822 de milioane de euro, în 2021

    Cu un buget total de 6,6 miliarde de euro până în 2027, programul intitulat Acțiunile Marie Curie sprijină cercetători din întreaga lume, în toate etapele carierei lor și în toate disciplinele. Ele se adresează și instituțiilor, prin susţinerea unor programe de doctorat și postdoctorale, precum și a unor proiecte de cercetare și inovare, prin sporirea atractivității și a vizibilității instituțiilor la nivel mondial și prin încurajarea cooperării dincolo de mediul academic, inclusiv cu marile companii și cu IMM-urile.

    Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos în evidență, încă o dată, importanța faptului că Europa se poate baza pe cercetători cu înaltă calificare, capabili să identifice și să soluționeze provocările viitoare. De asemenea, criza a demonstrat valoarea comunicării dovezilor științifice către factorii de decizie și către public, dar și importanța colaborării interdisciplinare. În acest context – a subliniat Mariya Gabriel, comisarul pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret – Acțiunile Marie Curie reprezintă un instrument crucial. De la lansarea sa, cu 25 de ani în urmă și până în prezent, programul a încurajat un număr tot mai mare de oameni să urmeze cariere în domeniul cercetării, promovând atractivitatea Europei pentru talentele de vârf din întreaga lume – a precizat comisarul.

    În acest an, programul Acțiunile Marie Curie pune la dispoziție aproximativ 822 de milioane de euro pentru a finanța cinci direcţii principale: rețele doctorale, burse de studii postdoctorale, schimburi de personal, cofinanţarea de programe noi sau existente de doctorat și de burse de studii postdoctorale şi aducerea cercetării mai aproape de elevi și studenți, de familii și de publicul larg, în principal prin intermediul evenimentului Noaptea Cercetătorilor Europeni.

    În cadrul programului Orizont Europa 2021-2027, Acțiunile Marie Curie vor pune un accent mai puternic pe colaborarea intersectorială, în special între mediul academic și întreprinderi, precum și pe supravegherea și orientarea profesională eficientă. De asemenea, acțiunile vor promova comportamentele, managementul și activitățile de cercetare sustenabile, în conformitate cu Pactul verde european.


  • CE finanţează cercetări urgente pentru combaterea noilor variante ale Sars-Cov-2

    CE finanţează cercetări urgente pentru combaterea noilor variante ale Sars-Cov-2

    Europa rămâne vigilentă în faţa noilor
    variante de COVID 19, care deja se răspândesc și determină un număr tot mai
    mare de cazuri pe continent și în întreaga lume. Vaccinurile autorizate sunt
    considerate eficace împotriva variantelor cunoscute, dar europenii trebuie să
    fie pregătiţi pentru posibilitatea ca viitoarele variante să fie mai rezistente
    sau complet rezistente la vaccinurile existente.

    Potrivit comisarului pentru
    inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, Comisia continuă să îşi mobilizeze
    toate mijloacele de care dispune pentru a combate actuala pandemie și
    provocările pe care le determină variantele noului coronavirus. Din acest motiv,
    Comisia Europeană a alocat, în aprilie, o primă finanţare de 123 milioane de
    euro în cadrul noului program Orizont Europa, succesorul programului Orizont
    2020, pentru cercetări urgente vizând variante ale noului coronavirus.

    Potrivit
    unui comunicat al Comisiei, această primă finanţare se adaugă unei serii de
    acţiuni de cercetare şi inovare finanţate de UE pentru combaterea COVID 19 și
    contribuie la acțiunile generale ale Comisiei vizând prevenirea și atenuarea impactului
    variantelor noului coronavirus, precum și răspunsul la acestea, în conformitate
    cu noul plan european de pregătire pentru bioapărare denumit Incubatorul HERA,
    prezentat de executivul comunitar pe 21 februarie. Comisia a lansat în aprilie
    şi noi cereri de finanţare care completează acțiunile precedente de creare a
    unor tratamente și vaccinuri prin organizarea și desfășurarea unor studii
    clinice pentru a înregistra progrese în ceea ce privește crearea unor
    tratamente și vaccinuri promițătoare împotriva SARS-CoV-2.

    Despre proiectele
    finanţate cu aceşti bani şi noile cereri lansate cu acest prilej ne dă detalii
    Ionuţ Marcu, expert în cadrul Institutului European din România:

    Rolul
    acestor proiecte de cercetare este, în primul rând, să rezolve o problemă de
    care ne lovim cu toţii în ultimele luni şi anume noile mutaţii ale virusului
    SARS -Cov-2. Acestea pot fi proiecte noi,
    pot fi şi proiecte deja în derulare. Scopul lor este pe termen scurt să
    înţelegem mai bine şi să identificam modul în care acest virus suferă mutaţii,
    dar şi să pregătească pe termen lung, astfel încât, asemenea mutaţii să poată
    fi identificate mai rapid. Aceste cereri de finanţare se adresează consorţiilor,
    care pot fi, din nou subliniez acest lucru, noi create pentru
    acest call, fie deja existente, care trebuie să stabilească proiecte de
    dimensiuni mari, multicentrice, regionale, multinaţionale, inclusiv dincolo de
    frontierele UE, care să avanseze rapid în cunoaşterea cu privire la acest virus
    şi mai ales la noile mutaţii pe care le suferă. Pot fi proiecte care caută în continuare
    mijloace de a lupta împotriva acestui virus şi mai ales noile mutaţii, sau
    infrastructuri de cercetare pentru a accelera schimbul de date între aceste
    consorţii.

    Aceste cereri în regim de urgență vor aborda amenințările pe
    termen scurt și mediu și vor asigura în același timp pregătirea pentru viitor. Ele vor contribui la instituirea
    Autorităţii europene pentru pregătire şi răspuns în caz de urgenţa sanitară
    (HERA) care va permite UE să anticipeze și să abordeze mai bine viitoarele
    pandemii.


  • Platformă europeană cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice

    Platformă europeană cu acces liber pentru publicarea lucrărilor științifice

    În comunicarea intitulată Un nou Spaţiu pentru cercetare și inovare, Comisia introduce Open Research Europe ca platformă de publicare cu acces liber pentru difuzarea rezultatelor cercetărilor finanțate de programele Orizont Europa și Orizont 2020 în toate domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii, precum și în domeniul științelor sociale, al artelor și al disciplinelor umaniste.

    Pe lângă faptul că va facilita publicarea liberă, rapidă și rentabilă a lucrărilor științifice, platforma Open Research Europe îi va ajuta pe beneficiarii programelor Orizont 2020 și Orizont Europa să-și îndeplinească obligațiile relevante în materie de acces liber stipulate în contractele lor de finanțare: accesul liber imediat și înscrierea automată într-un registru general. Prin comparație, programul Orizont 2020 permitea o perioadă de embargo de la 6 la 12 luni.

    Platforma Open Research Europe va oferi cercetătorilor un spațiu de publicare în care să-și poată împărtăși rapid rezultatele și analizele și care să faciliteze dezbateri deschise și constructive pe teme de cercetare. Platforma oferă de asemenea o gamă largă de indicatori pentru evaluarea impactului științific și social al articolelor și pentru furnizarea de informații cu privire la utilizarea și reutilizarea acestora.

    Comisia intenționează să sprijine activ practicile științifice deschise și să promoveze transparența procesului de publicare. Prin aceasta, executivul european doreşte să inspire şi alți finanțatori – în special pe cei de la nivel național – să facă același lucru. Prin integrarea platformei Open Research Europe în programele Orizont 2020 și Orizont Europa, Comisia aduce inovarea în domeniul comunicării academice la următorul nivel.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a declarat că acesta este doar începutul. Treptat, va fi consolidată reputația platformei ca loc predilect de publicare pentru cercetătorii beneficiari ai programelor Orizont 2020 și Orizont Europa, urmând să devină parte integrantă a Spațiului european de cercetare.


  • Investiții majore ale Consiliului European pentru Inovare

    Investiții majore ale Consiliului European pentru Inovare

    În ansamblu, 42 de firme nou-înființate și întreprinderi mici și mijlocii foarte inovatoare vor beneficia de finanțare prin capitaluri proprii de circa 178 de milioane de euro, pentru a dezvolta și a extinde inovații radicale. Domeniile predilecte sunt sănătatea, economia circulară și tehnologia avansată de producție.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a subliniat că Europa are multe firme inovatoare nou-înființate, însă mult prea adesea acestea rămân de dimensiuni reduse sau își mută activitatea în afara Uniunii. Pentru a împiedica acest lucru, Comisia a elaborat această nouă formă de finanțare – care combină granturile și capitalurile proprii – specifică acestui Consiliu European pentru Inovare. Astfel, se va acoperi deficitul de finanțare cu care se confruntă întreprinderile foarte inovatoare, se vor debloca investiții private suplimentare, care să le permită să se dezvolte în Europa – a explicat Mariya Gabriel.

    Investițiile de capital, cu o valoare cuprinsă între 500 de mii și 15 milioane de euro pentru fiecare beneficiar, completează finanțarea prin granturi, care a fost deja furnizată prin intermediul unui instrument-pilot al Consiliului European pentru Inovare, astfel ca firmele să se poată dezvolta mai rapid. Este prima dată când Comisia a efectuat investiții directe de capital sau cvasicapital, și anume investiții de capital combinate cu un grant, în societăţi nou-înființate. Conform estimărilor, participațiile urmează să fie cuprinse între 10 și 25%.

    Înființat în iunie anul trecut, Fondul Consiliului European pentru Inovare este menit să acopere un deficit de finanțare critic cu care se confruntă întreprinderile inovatoare atunci când tehnologiile lor trec de la nivelurile ridicate de maturitate tehnologică la etapa de comercializare.

    Fondul urmărește să sprijine egalitatea și echilibrul de gen și să contribuie semnificativ la durabilitate, acordând o atenție specială sănătății, rezilienței, precum și tranziției verzi și celei digitale. Rolul său a devenit și mai important acum, când criza provocată de pandemia de COVID-19 a avut un impact foarte puternic asupra multor IMM-uri din Uniunea Europeană, inclusiv asupra multor firme nou-înființate inovatoare.


  • Un nou Spațiu european de cercetare

    Un nou Spațiu european de cercetare

    Trăim vremuri pline de incertitudine, dar care ne-au oferit în același timp ocazia să arătăm că suntem mai puternici dacă lucrăm împreună, dacă ne unim forțele, dacă punem cu toții în practică politici și proiecte concrete care să consolideze rolul de lider al Uniunii în materie de cercetare, inovare și educație și care să facă din Europa un adevărat pol de atracție pentru cele mai bune talente de pe continent și din lumea întreagă,a spus Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, în conferința de presă de prezentare a propunerilor de creare a unui nou Spațiu european de cercetare.

    Lansat în anul 2000, Spațiul a avut ca scop o mai bună organizare și integrare a sistemelor europene de cercetare și inovare. Și-a propus în același timp să încurajeze cooperarea dintre statele membre și să asigure libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințele științifice și a tehnologiei în întreaga Uniune.

    Cu siguranță astăzi avem numeroase povești de succes. Dar mai avem de înfruntat și multe provocări, de corectat multe slăbiciuni. Trebuie în continuare să depunem eforturi pentru a atinge în toate statele membre obiectivul de a aloca 3 la sută din produsul intern brut pentru cercetare și dezvoltare. Trebuie să încurajăm mai mult investițiile private, a mai spus Mariya Gabriel, care a ținut să precizeze: Europa este lider în materie de știință, dar trebuie să transpunem mai rapid rezultatele acestei excelențe științifice în domeniul tehnologiei, în industrie și economie. Numai așa putem deveni lideri în materie de inovare.

    Patru sunt obiectivele stabilite pentru crearea noului Spațiu european de cercetare. Ar fi vorba în primul rând, așa cum a spus și Mariya Gabriel, de alocarea cu adevărat a 3 % din Produsul intern Brut pentru cercetare și inovare și chiar de intenția de a atinge 5 la sută din PIB până în anul 2030. Comisia vrea totodată îmbunătățirea accesului la facilități pentru cercetătorii din întreaga Uniune, o mai mare mobilitate a acestora, dar și consolidarea liberei circulații a cunoștințelor și a tehnologiei, printr-o mai bună cooperare între statele membre. Iar pentru a accelera transferul rezultatelor obținute din cercetare în economia reală, Comisia propune mediului academic să colaboreze mai mult cu diferitele ramuri industriale. Numai așa, crede executivul comunitar, ar putea fi atrase mai multe investiții private în proiectele de cercetare de importanță majoră.


  • Institutul European de Inovare: 60 de milioane de euro pentru soluții la situații de criză

    Institutul European de Inovare: 60 de milioane de euro pentru soluții la situații de criză

    Aceste fonduri vor ajuta cercetătorii şi companiile inovatoare să genereze soluţii de mare impact care să abordeze provocările fără precedent cauzate de această pandemie. Va fi întărit efortul de inovare în domeniile sănătăţii, combaterii schimbărilor climatice, digitalizării, energiei sustenabile, mobilităţii urbane, manufacturii şi în sectorul materiilor prime. Invitaţiile de lansări de proiecte pan-europene pentru toate aceste sectoare vor fi lansate în următoarele săptămâni de către cele 8 comunităţi de Ştiinţă şi Inovare ale Institutului.

    Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a arătat că, într-un moment de criză precum cel cu care ne confruntăm în prezent, trebuie să ne asigurăm că resursele sunt direcţionate în aşa fel încât să conducă la rezultate rapide.

    Iniţiativa Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie va sprijini noile proiecte de inovare pe termen scurt care abordează în mod direct această criză şi va impulsiona întreprinderile nou înfiinţate, pe cele în curs de extindere şi IMM-urile să îşi accelereze creşterea după trecerea pandemiei şi să contribuie astfel la redresarea economică a Europei, în cadrul Instrumentului de Sprijin cu Capital de Risc.

    Antreprenorii şi cercetătorii interesaţi pot găsi informaţiile necesare pe paginile de internet ale celor 8 comunităţi ştiinţifice din cadrul Institutului European pentru Inovare şi Tehnologie. Invitaţiile pentru depunerile de proiecte vor apărea atât pe site-urile acestora, cât şi pe site-ul eit.europa.eu, la capitolul Oportunităţi din secţiunea Our activities.

    Creat în anul 2008, Institutul European pentru Inovare şi Tehnologie reuneşte cea mai mare comunitate inovatoare din Europa, alcătuită din 249 de universităţi, peste 250 de centre de cercetare, 133 de oraşe, regiuni şi ONG-uri, aproape 1000 de companii şi alţi peste 1500 de parteneri europeni. Misiunea acestei iniţiative a Uniunii Europene este întărirea capacităţii de inovare a statelor membre, formarea noilor antreprenori, crearea de locuri de muncă şi găsirea de noi oportunităţi de creştere economică sustenabilă în Europa.


  • Finanțare europeană pentru soluţii inovatoare la criza coronavirusului

    Finanțare europeană pentru soluţii inovatoare la criza coronavirusului

    Comisia Europeană a anunțat, săptămâna trecută, că o sumă suplimentară de 150 de milioane de euro va fi pusă la dispoziție prin intermediul instrumentului programului Accelerator Pilot al Consiliului European pentru Inovare pentru a sprijini companiile nou-înființate și întreprinderile mici și mijlocii în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a unor soluții inovatoare la criza coronavirusului.

    Bugetul suplimentar, stabilit în programul de lucru pilot revizuit, este dedicat întreprinderilor care prezintă inovații relevante în contextul coronavirusului și se adaugă celor 164 de milioane de euro deja puse la dispoziție în cadrul celei mai recente cereri de propuneri prin instrumentul Accelerator.

    Prin urmare, bugetul total corespunzător aproape că s-a dublat, pentru a permite o finanțare semnificativă în lupta împotriva epidemiei de coronavirus, sprijinind în același timp o gamă largă de alte inovații revoluționare.

    Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, a spus că prin intermediul acestui program, Consiliul European pentru Inovare dorește să fie fexibil, adaptabil și rapid, așa cum sunt antreprenorii pe care îi sprijină. Acest răspuns care constă în creșterea finanțării pentru inovații relevante în contextul coronavirusului arată, în doar câteva săptămâni, cât de rapid poate acționa Consiliul în perioadele de urgență.

    Companiile selectate pentru a primi sprijin vor fi anunțate la sfârșitul lunii mai. În vederea găsirii altor surse de finanțare, Comisia va acorda și mărci de excelență speciale pentru aplicații relevante în contextul coronavirusului care nu pot fi finanțate din suma suplimentară de 150 de milioane de euro.

    Acest sprijin pentru companiile nou-înființate și IMM-uri face parte din răspunsul coordonat la coronavirus al Comisiei. Aceasta angajează sute de milioane de euro în acțiuni de cercetare și inovare pentru dezvoltarea de vaccinuri, de noi tratamente, teste de diagnostic și sisteme medicale menite să prevină răspândirea coronavirusului.