Radio România Internațional

Tag: Mariya Gabriel

  • Sectoarele culturale și creative în politicile UE – măsuri de sprijin în vremuri de criză

    Sectoarele culturale și creative în politicile UE – măsuri de sprijin în vremuri de criză

    Performanța economică a sectoarelor culturale și creative în UE suna așa în 2011: 3,3% din PIB și 3% din ocuparea totală a forței de muncă. Potrivit unei comunicări a Comisiei Europene. În care se mai sublinia și faptul că, între 2008 și 2011, deci în perioada crizei economice, ocuparea forței de muncă în sectoarele culturale și creative s-a dovedit mai rezistentă decât în economia UE în ansamblu.

    Din păcate, în criza provocată de COVID-19, sectoarele culturale și creative au fost primele sever afectate din Uniune.

    95 de procente din sectoarele culturale și creative sunt reprezentate de întreprinderi mici, artiști independenți și freelanceri. Ei sunt vulnerabili și au fost cel mai mult afectați. Organizațiile culturale și asociațiile profesionale solicită acum acțiuni coordonate și sprijin financiar. Deci, sunt necesare acțiuni urgente la toate nivelurile. (Mariya Gabriel, Comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret)


  • 05.03.2020 (mise à jour)

    05.03.2020 (mise à jour)

    Auditions — Les commissions parlementaires spécialisées ont donné jeudi leur avis positif aux ministres proposés par le premier ministre désigné, le libéral Florin Cîţu, à la tête des ministères des Affaires étrangères, de l’Intérieur, des Fonds européens et respectivement de l’Economie. Il s’agit de Bogdan Aurescu, Marcel Vela, Marcel Boloş, et de Virgil Popescu Antérieurement, les ministres des Transports, des l’Infrastructure et des Communications, des Sports, de la Défense, de l’Agriculture et de l’Environnement avaient eux aussi reçu des avis positifs. Les commissions parlementaires ont en échange donné leur avis négatif aux candidats proposés à la tête des ministères du Travail, de la Santé, de l’Education, de la Culture, des Finances, du Développement et de la Justice. Les avis des commissions spécialisées du Parlement sont consultatifs et le vote d’investiture est prévu pour la semaine prochaine. En fait, lunique changement par rapport au gouvernement Orban c’est le titulaire du portefeuille des finances, Lucian Ovidiu Heius, qui remplace Florin Cîţu, désigné premier ministre.


    La nomination de Cîţu, par le président Klaus Iohannis, a eu lieu après que la Cour constitutionnelle de Roumanie eut qualifié d’inconstitutionnelle la désignation du premier ministre par intérim, le leader libéral Ludovic Orban, destitué par motion de censure.



    Coronavirus — Trois des six personnes diagnostiquées positives au coronavirus en Roumanie ont été déclarées guéries, précisent les autorités de Bucarest. L’une a quitté l’hôpital et deux sont toujours sous surveillance médicale. Les trois autres se trouvent dans des établissements hospitaliers spécialisés dans le traitement des maladies infectieuses à Timişoara (ouest), Cluj (nord-ouest) et Iaşi (est). Leur état de santé et stable. A présent, sur l’ensemble du pays, 35 personnes sont en quarantaine et quelque 11.700 sont en isolement à domicile. Par ailleurs, deux Roumains hospitalisés au Japon ont été déclarés guéris et pourront bientôt quitter l’hôpital. A Bucarest, le comité national des situations d’urgences a institué plusieurs règles strictes de quarantaine pour les personnes qui rentrent en Roumanie depuis des régions à risque.



    Cluj — Emil Boc, le maire de Cluj-Napoca (nord-ouest de la Roumanie), a fait savoir jeudi que la ville allait déposer sa candidature pour l’édition 2020 du concours « Capitale européenne de l’innovation », dont le prix se monte à 1 million d’euros. En 2019, la compétition a été remportée par la ville française de Nantes. Peuvent s’inscrire à cette course les villes européennes de plus de 100.000 habitants.


    La décision a été prise après que la commissaire européenne à la Culture, à l’Innovation, à la Recherche et à la Jeunesse, Mariya Gabriel, eut donné le coup d’envoi de cette compétition, lors de la conférence « StartUpCity Cluj-Napoca ».


    La commissaire européenne a également rencontré la ministre roumaine de l’Education, Monica Anisie, qui a souligné que l’Education est au centre des initiatives récemment lancées par la Commission européenne, à savoir le « Pacte écologique européen » et « Une Europe sociale pour une transition juste ». Monica Anisie a par ailleurs insisté sur la nécessité que la Commission européenne alloue des ressources financières suffisantes pour que l’infrastructure scolaire devienne plus durable. Mariya Gabriel a mentionné que la recherche et l’éducation sont des éléments clé de la mise en place d’écosystèmes innovants, en partenariat avec le milieu des affaires.



    Enfants – En 2018, les enfants étaient le groupe dâge courant le plus grand risque de pauvreté et dexclusion sociale dans presque la moitié des Etats membres de lUE. Les pourcentages varient entre 13% en Slovénie et en République tchèque et 38,1% en Roumanie et 33,7% en Bulgarie, selon les données dEurostat. Les plus grandes différences entre les groupes dâge sont enregistrées en France, en Roumanie et en Slovaquie, soit plus de 5% de plus pour ce qui est des enfants par rapport au reste de la population.



    Coopération – 6 Etats membres de lUE, dont la Roumanie ont signé à Zagreb un mémorandum portant sur lassistance réciproque en matière de cyber sécurité, en marge dune réunion informelle des ministres de la Défense. Le projet, coordonné par la Lituanie vise à créer des réseaux de réponse multinationale et des équipes dexperts communautaires. Les autres pays signataires sont la Croatie, la Pologne, lEstonie et les Pays-Bas.

  • Rezoluție privind educația și formarea în cadrul semestrului european

    Rezoluție privind educația și formarea în cadrul semestrului european

    Mobilitatea studenţilor este un element esenţial al liberei circulaţii şi cooperării europene, dar Uniunea are nevoie de o circulaţie a creierelor echlibrată, care să constituie forţa motrice a Spaţiului European al Educaţiei.

    Din ce în ce mai mult, semestrul european a acordat o atenție sporită provocărilor și obiectivelor legate de educație și formare, ceea ce se reflectă într-un număr mai mare de recomandări specifice fiecărei țări legate de aceste aspecte. Rezoluția vizează consolidarea acestei practici și includerea în continuare a educației și formării în cadrul procesului semestrului european.

    Inițiativa privind constituirea rețelelor de Universități Europene creează premise pentru o mobilitate echilibrată și cooperare consolidată, a subliniat Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.

    Ştim cu toţii că libera circulaţie a oamenilor este în centrul proiectului european, iar mobilitatea studenţilor este parte din acest concept. Totuşi, pentru a exista un eclihibru, politicile sociale şi economice trebuie să ţină cont de disparitatea dintre statele membre. Şi de aceea, educaţia este esenţială pentru combaterea acestui fenomen al disparităţii, pentru atenuarea diferenţelor sociale şi pentru a promova, în acelaşi timp, circulaţia creierelor. Şi avem un exemplu excelent – iniţiativa noastră Universităţi Europene care leagă unităţi de învăţământ superior din toate colţurile Uniunii. Studenţii şi personalul universităţilor participante se pot muta între instituţiile membre ale alianţei şi pot avea acces la acelaşi nivel înalt de educaţie şi pregătire, indiferent în ce stat se află facultatea.

    Este nevoie în continuare de un schimb permanent de informații și bune practici între statele membre în ceea ce privește mobilitatea elevilor, studenților și a forței de muncă.

    Primele rețele europene de universități vor putea să ofere, în următorii 2-3 ani, informații privind soluțiile identificate, instrumentele promovate și rezultatele obținute, inclusiv în ceea ce privește circulația creierelor.


  • Premiul UE pentru femeile inovatoare

    Premiul UE pentru femeile inovatoare

    Pentru a-şi păstra statutul de principal pol economic global şi de lider mondial în domeniul inovaţiilor, Uniunea Europeană are nevoie de angrenarea şi încurajarea permanentă a tuturor categoriilor sociale în eforturile de inovare şi de dezvoltare a unor companii cât mai competitive. Accentul pe inovaţie este chiar mai puternic acum, când încălzirea climatică şi efectele acesteia fac mai imperativă ca oricând trecerea rapidă la o economie sustenabilă, total nepoluantă.

    Femeile sunt încă puternic sub-reprezentate în fenomenul european al antreprenoriatului şi al inovării; practic, femeile antreprenor constituie numai o treime din numărul celor care şi-au dezvoltat o afacere proprie şi numai 30% din numărul antreprenorilor de start-up. Mai mult, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, Mariya Gabriel, a arătat că există încă în Europa prejudecăți și stereotipuri de gen, precum și lipsa unor modele de urmat vizibile, care continuă să îndepărteze fetele și femeile de alegerea unor cariere în domeniile științei și tehnologiei.

    De aceea, Comisia a creat, în anul 2011, un premiu pentru femeile inovatoare, ajuns anul acesta la cea de-a şaptea ediţie.

    Astfel, trei femei inovatoare vor fi premiate cu câte 100.000 EUR, iar unei inovatoare în ascensiune – adică o întreprinzătoare de excepție aflată la început de carieră – i se va acorda suma de 50.000 EUR. Candidaturile pot fi depuse până la 21 aprilie, iar informaţiile privind criteriile de eligibilitate şi atribuire a premiilor sunt accesibile online, pe site-ul Comisiei, sau la Reprezentanţa Comisiei în România.

    Concursul este deschis femeilor din întreaga UE și din țările asociate programului Orizont 2020, care au înființat şi co-înființat, înainte de 1 ianuarie 2018, o companie operațională și activă. Un juriu format din experți independenți va evalua și selecta cele patru câștigătoare, ale căror nume vor fi anunțate în a doua jumătate a anului.


  • DiscoverEU în 2020

    DiscoverEU în 2020

    Comisia Europeană a lansat DiscoverEU în iunie 2018, în urma unei propuneri a Parlamentului. În cadrul primelor trei runde de solicitări, aproximativ 50 de mii de tineri au avut posibilitatea de a călători în Europa. Pentru DiscoverEU 2020, Legislativul European a aprobat alocarea sumei de 25 de milioane de euro. Următoarea rundă de solicitări și alte actualizări vor fi anunțate de Comisie în timp util, pe Portalul european pentru tineret.

    Ca regulă generală, tinerii vor călători cu trenul. Totuși, pentru a asigura accesul pe întreg continentul, sunt premise şi mijloacele alternative de transport, cum ar fi autobuzele, feriboturile sau, în mod excepțional, avioanele. În baza permisului de călătorie, participanții primesc în plus sprijin și îndrumări cu privire, de exemplu, la modalitatea de a călători în mod sustenabil. Tinerii sunt invitați să devină ambasadori ai DiscoverEU și să relateze cu privire la experiențele lor. Ei sunt încurajați să îi contacteze pe ceilalți participanți prin intermediul platformelor de comunicare socială și să împărtășească experiențele de călătorie.

    Până în prezent, participanții au apreciat că DiscoverEU a fost o experiență de învățare valoroasă, care a contribuit la implicare civică, dezvoltare personală și acumulare de cunoștințe. Călătoriile îi stimulează pe tineri, contribuind la dezvoltarea unor competențe esențiale, precum cunoașterea unor limbi străine și adaptarea și sensibilizarea la aspecte interculturale. Perseverenţa, aptitudinile organizatorice și soluționarea problemelor reprezintă, de asemenea, câștiguri în urma experienţei DiscoverEU. În plus, două treimi dintre participanți au declarat că nu și-ar fi putut finanța permisul de călătorie în absența acestui program. Iar unii participanți au călătorit pentru prima dată fără părinți sau tutori.

    Să călătorești prin Europa și să întâlnești tineri din alte țări îți îmbunătățește nivelul de înțelegere interculturală și cunoștințele de limbi străine și îți stimulează încrederea în sine – apreciază Mariya Gabriel, comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret.


  • Artificial Intelligence: A New Challenge

    Artificial Intelligence: A New Challenge

    Artificial intelligence is the last invention mankind will make,
    the others will be made by artificial intelligence, said Nick Bostrom, director
    of Future of Humanity Institute, and his prediction seems to be confirmed by
    the current state of play. Once a topic of sci-fi literature, artificial
    intelligence is now increasingly present in our day-to-day lives, and a world
    where it does not influence the lives of all people is almost unimaginable.


    Defined in abstract terms, AI is a set of technologies that enable
    computers to learn from their own experience and to accomplish complex tasks.
    By constantly optimizing the resources they have available in order to meet a
    particular goal, computers manage to achieve the results they are seeking, at
    incredible speed, through an approach that is starkly superior to that of man,
    using astronomic amounts of data and algorithms.


    In more concrete terms, intelligent virtual assistants and
    semi-autonomous vehicle safety features are just 2 examples out of a quite long
    list. And experts predict a future where humans and AI are massively
    inter-connected, where dialogues between man and robot will only be natural.


    The benefits of AI are undeniable. And this is one of the reasons
    why advanced countries in particular are paying substantial attention and
    equally substantial amounts of money to this field. This is the case with the
    European Union as well, for which AI is a priority. According to the
    Commissioner for digital economy and society, Mariya Gabriel, Like electricity
    in the past, AI is transforming the world. Together with Member States we will
    increase investments for rolling out AI into all sectors of the economy,
    support advanced skills and maximise the availability of data. The coordinated
    action plan will ensure that Europe reaps the benefits of AI for citizens and
    businesses and competes globally, while safeguarding trust and respecting
    ethical values. Mariya Gabriel:


    The goal of our strategy is simple: to provide Europe with
    technologies based on AI which are both efficient, and centred on man. Ethics
    and the economic development of artificial intelligence are not in opposition,
    on the contrary! The confidence of our citizens in artificial intelligence is
    essential if we are to take full advantage of the benefits offered by
    technology. Digital transformation, innovations, technological progress, the
    digital economy must be articulated in an ethical manner. So as a reminder, the
    goal of our strategy is simple: to provide Europe with AI-based technologies
    that are both efficient, and man-centred.


    As part of its strategy on artificial intelligence, adopted a year
    ago, the European Commission has put together, jointly with the member states,
    a coordinated plan for promoting the use and development of AI in Europe. The
    plan lays down joint actions for a closer and more efficient cooperation
    between the member states, Norway, Switzerland and the Commission in 4 key
    areas: increasing investments, exchanging data, encouraging talent and building
    confidence. Because, Brussels says, a stronger coordination is vital if Europe
    is to become a global leader in the development and use of ethical and safe
    state-of-the-art AI. At the same time, the European Union as a whole has the
    largest number of AI experts, which is why a Europe-wide coordination strategy
    is essential.


    Artificial intelligence, which may be regarded as a new industrial
    revolution, will also entail, however, consequences seen as less desirable. One
    of them is the considerable number of jobs lost to the computerisation of
    repetitive operations. In the coming 10-15 years, physical or virtual robots
    are estimated to drastically reduce or even do away with jobs like lab assistant,
    call centre operator, cashier, or data analyst. Implicitly, society will
    undergo changes, because for all these people solutions will have to be found,
    mostly by redirecting them towards jobs that cannot be computerised, such as
    elderly care, education, healthcare. Professional reorientation towards fields
    like web design, video editing, programming, tourist guide services or home
    delivery are other possible alternatives. At the same time, jobs that require
    creativity or knowledge in multiple fields, such as economists, app designers,
    columnists, scientists, artists, or advertising professionals, are also not
    threatened for the time being.

  • Legea privind securitatea cibernetică intră în vigoare

    Legea privind securitatea cibernetică intră în vigoare

    Securitatea
    cibernetică este o prioritate pe agenda Comisiei Europene. Jean-Claude Juncker
    a enunţat, încă din 2017, nevoia blocului comunitar de a lupta împotriva
    fraudelor din mediul virtual, motiv pentru care luna iunie marchează şi
    intrarea în vigoare a regulamentelor privind metodele de combatere a
    criminalităţii cibernetice.

    Mariya Gabriel, comisarul european pentru economie digitală şi societate digitală: Acum mai puţin de doi ani, preşedintele Juncker a anunţat un ansamblu
    solid de măsuri care vizează întărirea capacităţii de apărare a noastră, în
    calitate de Uniune Europeană, în spaţiul cibernetic. Regulamentul privind
    securitatea cinernetică, cel mai important din acest pachet de măsuri, va intra
    în vigoare. Acest pachet privind cibersecuritatea include mai multe
    elemente-cheie. Cu prilejul acestui nou regulament, ENISA va putea ajuta
    statele membre să îşi consolideze capacitatea naţională şi să coopereze la
    scara Uniunii Europene.


    ENISA, Agenţia Uniunii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a
    Informaţiilor, este un centru de expertiză pentru securitatea cibernetică în
    Europa. Aceasta ajută Uniunea Europeană şi statele membre să fie mai bine
    echipate şi pregătite pentru a preveni, detecta şi elimina problemele legate de
    securitatea informaţiilor.

    Mariya Gabriel: ENISA va contribui, de asemenea, şi la procesul de certificare în ceea
    ce priveşte securitatea cibernetică în Europa. Noile reguli privind certificarea,
    la nivelul Uniunii Europene, vor permite întreprinderilor noastre să îşi
    certifice produsele o singură dată şi să obţină un certificat valabil în
    întreaga Uniune. Astfel, reducem timpul, costurile care se impun pentru
    obţinerea de certificate recunoscute în toate statele membre. Prin intermediul
    acestor măsuri, ne dorim un cadru care să încurajeze recurgerea la certificare,
    mai ales cu scopul de a întări rezilienţa şi competitivitatea pieţei unice în
    materie de securitate cibernetică. Înainte de orice, acest lucru este important
    pentru consumatori, pentru cetăţenii europeni, care vor şti cărui nivel de
    securitate corespunde produsul pe care ei îl cumpără.


    Pentru
    următoarele etape din proiectul pentru securitate cibernetică, Comisia
    Europeană va lansa un apel către toate părţile implicate, în vederea creării
    unui grup de experţi în certificare. Executivul va lansa consultări cu scopul
    de a pregăti programul de lucru al Uniunii, care va fixa priorităţile în
    materie de certificare pentru următorii ani. Cu legea securităţii cibernetice
    în vigoare, va rămâne de implementat propunerea privind Centrul european de competenţe
    în materie de securitate cibernetică. Această propunere a fost deja discutată, cu
    prilejul trilogurilor cu Parlamentul European şi cu Consiliul. Comisia îşi
    doreşte să obţină un acord politic pentru acest dosar până la sfârşitul lunii
    octombrie.


  • Priorităţi evidenţiate la Forumul “Digital Assembly 2019”

    Priorităţi evidenţiate la Forumul “Digital Assembly 2019”

    Digital Assembly 2019, cel mai mare eveniment în domeniul digital
    organizat de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene împreună cu Comisia
    Europeană, a reunit săptămâna trecută la Bucureşti peste o mie de actori
    relevanţi din sectorul IT&C. Această reuniune a constituit cadrul de
    dezbateri pentru identificarea priorităţilor digitale în următorii cinci ani,
    precum şi pentru conturarea viitorului Europei digitalizate post-2020. Impactul
    tehnologiilor digitale, oportunităţile statelor europene pentru recâştigarea
    poziţiei de leadership în domeniul tehnologiei, oraşele inteligente,
    caracterizate prin conectivitate, rezilienţă şi sustenabilitate şi impactul
    transformărilor digitale asupra locurilor de muncă au fost câteva dintre
    subiectele discutate la această reuniune. Stabilirea direcţiilor de acţiune
    este necesară pentru ca Uniunea Europeană să rămână competitivă la nivel
    mondial.

    La reuniunea Digital Assembly 2019 de la Bucureşti a participat şi
    comisarul european pentru economie şi societate digitală, Mariya Gabriel, care
    a subliniat: O Europă digitală, o economie digitală,
    puternică, sigură şi prosperă reprezintă o condiţie esenţială pentru creşterea
    economică şi dezvoltarea durabilă a Uniunii Europene şi de aceea este bine să
    îmbrăţişăm schimbarea digitală, dar să păstrăm în centrul ei cetăţenii şi
    valorile noastre europene. Transformarea digitală nu este un scop în sine.
    Progresele tehnologice trebuie să respecte un principiu fundamental şi anume acela de a aduce
    întotdeauna beneficii cetăţenilor noştri, tuturor cetăţenilor.



    Cu câteva zile înainte de evenimentul Digital Assembly 2019 de la
    Bucureşti, Comisia Europeană a publicat un raport referitor la Indicele
    economiei şi societăţii digitale, DESI. Raportul evidenţiază îmbunătăţirea
    conectivităţii care este, totuşi, insuficientă pentru a răspunde creşterii
    rapide a nevoilor din acest domeniu. În prezent, 60% din gospodării au acces la
    conectivitatea de mare viteză, de cel puţin 100 Mbps. Pe de altă parte, mai
    mult de o treime din forţa de muncă activă nu are competenţe digitale
    elementare. De aici şi întrebarea: Ce face Uniunea Europeană pentru ca fiecare
    cetăţean să aibă şanse egale atunci când se confruntă cu digitalizarea
    economiei şi societăţii?

    Comisarul european Mariya Gabriel: Trei direcţii de acţiune sunt la îndemâna noastră pentru a putea să
    construim în mod real această egalitate de şanse. Mai întâi, dezvoltarea
    infrastructurilor digitale, în al doilea rând răspândirea competenţelor
    digitale şi în al treilea rând creşterea capacităţii ca toată lumea să se poată
    informa.

    Revenind la raportul DESI, acesta
    subliniază că investiţiile bine direcţionate şi politicile digitale pot avea un
    impact semnificativ asupra performanţei statelor membre. Un exemplu este Spania
    în ceea ce privește banda largă de foarte mare viteză, precum şi Ciprul în ceea
    ce privește conectivitatea. Irlanda se remarcă prin digitalizarea
    întreprinderilor, iar Letonia și Lituania în ceea ce privește serviciile
    publice digitale.


  • Viitorul unei Europe cu un grad ridicat de digitalizare după 2020

    Viitorul unei Europe cu un grad ridicat de digitalizare după 2020

    Politica digitală a Uniunii Europene după 2020 trebuie să păstreze o dimensiune etică şi umană, iar birocraţia care împiedică inovarea, trebuie evitată. Consiliul a adoptat concluziile care vor contribui la dezvoltarea viitoarei politici digitale a Uniunii.

    O Europă puternic digitalizată poate avea un rol important în promovarea creşterii economiei durabile şi favorabile incluziunii. În acest sens, miniştrii telecomunicaţiilor din statele membre, reuniţi la Luxemburg, au adoptat mai multe concluzii, care vizează stimularea competitivităţii digitale şi economice în întreaga Uniune Europeană.

    Au fost subliniate principalele priorități și provocări pentru o Europă puternică, competitivă, inovatoare și cu un grad ridicat de digitalizare. Acestea se referă la importanța sprijinirii inovării și a încurajării tehnologiilor digitale europene esențiale, a respectării principiilor și valorilor etice în ceea ce privește inteligența artificială, a consolidării capacităților în materie de securitate cibernetică ale Europei, a îmbunătățirii competențelor informatice și a dezvoltării societății gigabiților, inclusiv 5G. Concluziile subliniază, de asemenea, necesitatea de a crește numărul de femei din sector și de a permite tuturor grupurilor vulnerabile să se bucure de beneficiile digitalizării, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă.
    Politica digitală a Uniunii trebuie să păstreze o dimensiune etică și umană, iar toți europenii și toate întreprinderile europene, indiferent de dimensiunea lor sau de locul în care se află, ar trebui să beneficieze de digitalizare, a spus comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel:

    Ştim cu toţii că vor fi noi provocări societale majore. Europa poate ţine din nou pasul, atât în ce priveşte cercetarea, cât şi găsirea de soluţii pentru aceste provocări societale majore. Şi nu vorbesc aici doar despre schimbările climatice, ci şi despre securitatea energetică şi în general despre tot ceea ce-i afectează pe cetăţenii noştri, inclusiv competenţele; şi trebuie să ne asigurăm că toate persoanele, indiferent de vârstă, pot profita de digitalizare. Pentru asta trebuie să ne recâştigăm poziţia de lider pe întreg lanţul de aprovizionare digitală, trebuie să continuăm să dezvoltăm inteligenţa artificială de înalt nivel, etică şi sigură; dar şi să continuăm să ne întărim strategia cibernetică în Uniunea Europeană.

    Un pas important spre consolidarea pieţei unice digitale a fost făcut săptămâna trecută la Luxemburg, când Comisia a anunţat cele opt oraşe unde vor funcţiona centrele de supercalcul ce vor găzdui primele supercalculatoare europene. Acestea vor ajuta cercetătorii, industria şi întreprinderile din Uniune să dezvolte noi aplicaţii într-o gamă largă de domenii, de la conceperea de medicamente şi materiale noi la combaterea schimbărilor climatice.


  • Principalele reforme ale actualei legislaturi comunitare -GDPR, copyright, eliminare tarife roaming

    Principalele reforme ale actualei legislaturi comunitare -GDPR, copyright, eliminare tarife roaming

    Au fost alegeri pentru un nou Parlament European și a început bătălia pentru ocuparea noilor posturi de conducere în instituțiile comunitare. Este însă și un moment de reflecție în legătură cu reformele realizate în actuala legislatură europeană.

    Este un moment crucial pentru cultura europeană, pentru economia noastră digitală, pentru apărarea valorilor noastre. Noua directivă privind drepturile de autor ne va permite să ne atingem obiectivul: acela de a ne adapta normele la realitatea secolului al 21-lea, Comisarul european pentru economia digitală, Mariya Gabriel, despre poate, cea mai controversată reformă adoptată de Parlamentul european în legislatura 2014 – 2019. Un text foarte aşteptat de editorii de presă şi de lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului. După trei ani de negocieri intense între Parlament şi statele membre, noua directivă a fost adoptată în martie și prevede aplicarea şi în mediul online a drepturilor şi obligaţiilor cuprinse în legislaţia privind drepturile de autor.

    Polonia vede însă în noile reguli o ameninţare importantă la adresa libertăţii de exprimare, iar săptămâna trecută a depus o plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. Demersul nu împiedică însă procesul de transpunere în legislația națională a statelor membre a noilor prevederi, transpunere care durează doi ani.

    O altă reformă importantă a fost adoptarea Noului Regulament General privind protecţia Datelor cu caracter personal.

    Oamenii lasă urme digitale în tot ce fac. Fără protecție, ei riscă să piardă controlul asupra propriei imagini, asupra libertății de a alege în calitate de consumatori. Iar la nivelul societății pot fi puse în pericol procesele democratice, a afirmat comisarul european pentru justiţie, Vera Jourova.

    Reguli stricte pentru întreprinderi și organizații și drepturi pentru cetățeni, precum cel de a fi uitat și de a cere ștergerea datelor cu caracter personal. Pe scurt, acesta este principiul care stă la baza Regulamentului intrat în vigoare în toată Uniunea Europeană pe 25 mai anul trecut. Este cunoscut pe scurt drept GDPR de la inițialele denumirii din limba engleză.

    Un alt moment important, cu beneficii în viața de zi cu zi a europenilor, a fost eliminarea tarifelor de roaming. Din iunie 2017, din orice colț al Uniunii, oamenii pot vorbi la telefon, pot trimite mesaje sms și pot utiliza internetul mobil la același preț ca acasă.

    Oamenilor li se pare absolut normal să nu existe tarife de roaming. Și cu toate astea am avut timp de mai bine de 20 de ani, a afirmat vicepreședintele Comisiei Europene, Andrus Ansip.

    Iar de la mijlocul acestei luni, toate apelurile şi SMS-urile internaţionale efectuate în interiorul Uniunii sunt mai ieftine. În plus, din decembrie anul trecut, este liber la cumpărături în Uniunea Europeană, iar clienţii magazinelor online nu mai pot fi discriminaţi în funcţie de naționalitate sau țara de reședință. Totul grație unei directive care interzice practica discriminatorie a blocării geografice.


  • Inteligenţa artificială – o nouă provocare

    Inteligenţa artificială – o nouă provocare

    Inteligenţa artificială este ultima invenţie pe care o mai face omenirea. Celelalte invenţii vor fi făcute de către inteligenţa artificială. Este aprecierea făcută de Nick Bostrom, director la Future of Humanity Institute, iar felul în care evoluează lucrurile pare să-i dea dreptate. Aceasta pentru că, subiect desprins din literatura science-fiction cândva, intelegenţa artificială este tot mai prezentă în viaţa de zi cu zi, fiind aproape de neimaginat o lume în care efectele acesteia să nu-şi pună amprenta asupra tuturor. În termeni abstracţi, înţelegem prin inteligenţă artificială un ansamblu de tehnologii care permit computerelor să înveţe din propria experienţă şi să efectueze sarcini complexe.

    Optimizând continuu resursele pe care le au la dispoziţie pentru a atinge un anumit obiectiv, computerele reuşesc, cu o viteză incredibilă, să obţină rezultatele scontate, printr-o abordare net superioară celei umane. Toate acestea, folosind cantităţi astronomice de date şi algoritmi. În termeni efectivi, asistenţii virtuali inteligenţi sau funcţiile semiautonome de siguranţă ale maşinilor sunt doar două exemple, dar lista este extrem de lungă. Iar specialiştii creionează un viitor care relevă o implicare masivă a inteligenţei artificiale, dialogurile om-robot urmând să devină o normalitate. Beneficiile inteligenţei artificiale sunt incontestabile. Iar acesta este şi unul dintre motivele pentru care ţările avansate, în principal, acordă o atenţie sporită şi sume pe măsură acestui domeniu. Este şi cazul Uniunii Europene, pentru care inteligenţa artificială reprezintă o prioritate.

    Potrivit comisarului pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, Inteligența artificială transformă lumea în prezent, așa cum a făcut-o electricitatea în trecut. Împreună cu statele membre, vom investi mai mult pentru a introduce inteligența artificială în toate sectoarele economiei, vom sprijini competențele avansate și vom spori la maximum disponibilitatea datelor. Grație planului de acțiune coordonat, Europa va putea să valorifice avantajele inteligenței artificiale în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor și să concureze la nivel mondial, asigurând totodată un climat de încredere și respectarea valorilor etice.

    Mariya Gabriel Obiectivul strategiei noastre este simplu: să oferim Europei tehnologii bazate pe inteligență artificială, care sunt atât eficiente, cât și centrate pe om. Etica și dezvoltarea economică a inteligenței artificiale nu se opun, exact invers! Încrederea cetățenilor noștri în inteligența artificială este esențială pentru a profita din plin de beneficiile pe care le aduce tehnologia. Transformarea digitală, inovațiile, progresele tehnologice, economia digitală trebuie să fie articulate într-un mod etic. În contextul strategiei sale privind inteligenţa artificială, adoptată în urmă cu un an, Comisia Europeană a elaborat împreună cu statele membre un plan coordonat pentru promovarea dezvoltării şi a utilizării acesteia în Europa. Acest plan propune acțiuni comune pentru o cooperare mai strânsă și mai eficientă între statele membre, Norvegia, Elveția și Comisie în patru domenii-cheie: creșterea investițiilor, punerea la dispoziție a mai multor date, încurajarea talentelor și asigurarea încrederii.

    Pentru că, potrivit Bruxellesului, o coordonare mai puternică este esențială pentru ca Europa să devină lider mondial în domeniul dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale etice și sigure de ultimă oră. În acelaşi timp, luată ca întreg, Uniunea are cel mai mare număr de specialişti în inteligenţa artificială, de aceea o strategie de coordonare la nivel european este esenţială. Inteligenţa artificială, care poate fi privită ca o nouă revoluţie industrială, aduce vrând-nevrând şi consecinţe nedorite pentru unii. Una dintre acestea ţine de numărul considerabil de slujbe pierdute în urma automatizării operaţiunilor repetitive. Se estimează că în următorii 10-15 ani roboţi fizici sau virtuali vor diminua drastic sau chiar vor elimina job-uri precum cele de laborant, operator call center, casier, controlul calităţii, recepţioner sau analist de date. Implicit, societatea va suferi transformări, căci pentru toate aceste persoane vor trebui găsite soluţii, majoritatea urmând să fie angajate în domenii ce nu pot fi automatizate, precum îngrijirea vârstnicilor, educația, îngrijirea medicală. Reorientarea profesională spre domenii precum design de site-uri web, editare video, programare, ghidare turistică sau livrare la domiciliu sunt alte variante de luat în calcul. În acelaşi timp, cel puţin deocamdată nu sunt amenințate joburile care presupun creativitate sau cunoștințe din mai multe domenii. Este vorba, între altele, de economiști, producători de aplicații, editorialiști, oameni de știință, artiști sau cei care lucrează în publicitate.

  • Măsuri pentru inteligență artificială etică și sigură în UE

    Măsuri pentru inteligență artificială etică și sigură în UE

    Comisia Europeană a lansat o etapă-pilot, parte a procesului de
    consolidare a încrederii în inteligenţa artificială, prin adoptarea unor
    orientări în materie de etică, pornind de la activitatea desfășurată de
    un grup de experți la nivel înalt, constituit în iunie 2018. Inteligența
    artificială poate aduce beneficii într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi
    asistența medicală, consumul de energie, automobilele, agricultura, schimbările
    climatice și gestionarea riscurilor financiare. De asemenea, inteligenţa
    artificială poate contribui la detectarea fraudelor și a amenințărilor
    cibernetice și permite autorităților de aplicare a legii să combată criminalitatea
    într-un mod mai eficient.


    Inteligenţa artificială aduce, însă, și noi provocări
    pentru viitorul locurilor de muncă și ridică probleme juridice și etice. Abordarea
    Comisiei este trilaterală: instituie cerințele-cheie pentru o inteligență
    artificială de încredere, demarează o etapă-pilot la scară largă pentru părțile
    interesate și depune eforturi în vederea ajungerii la un consens internațional
    în ceea ce privește dezvoltarea unei inteligențe artificiale centrate pe
    factorul uman.


    Comisarul pentru
    economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel: Obiectivul
    strategiei noastre este simplu: să oferim Europei tehnologii bazate pe
    inteligență artificială, care sunt atât eficiente, cât și centrate pe om. Etica
    și dezvoltarea economică a inteligenței artificiale nu se opun, dimpotrivă!
    Încrederea cetățenilor noștri în inteligența artificială este esențială pentru
    a profita din plin de avantajele pe care le aduce tehnologia. Transformarea
    digitală, inovațiile, progresele tehnologice, economia digitală trebuie să fie
    articulate într-un mod etic.


    Câteva
    aspecte esenţiale au fost identificate pentru o inteligenţă artificială de
    încredere. Astfel, sistemele de inteligenţă artificială ar trebui să faciliteze
    existenţa unor societăţi echitabile prin sprijinirea implicării factorului uman
    şi a respectării drepturilor fundamentale.


    În acelaşi timp, o inteligenţă artificială în care putem
    avea încredere presupune ca algoritmii să fie siguri, fiabili și suficient de
    solizi pentru a face față erorilor sau inconsecvențelor; cetățenii ar trebui să
    dețină controlul deplin asupra propriilor date, care să nu fie utilizate în
    scopuri prejudiciabile sau discriminatorii; ar trebui asigurată trasabilitatea
    sistemelor de inteligenţă artificială. Nu în ultimul rând, ar trebui instituite mecanisme care să asigure
    responsabilitatea și răspunderea sistemelor de inteligenţă artificială și a
    acțiunilor acestora.


  • Startup Europe Summit 2019

    Startup Europe Summit 2019

    Cunoscut ca un hub de tehnologie în plină
    dezvoltare, orașul românesc Cluj-Napoca a găzduit, în premieră, cea de-a patra
    ediție a Startup Europe Summit. Reuniunea face parte din calendarul manifestărilor
    organizate în România în contextul preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Tema
    ediţiei din acest an a fost Digital
    Single Market    . Participanţii au aflat ultimele noutăţi direct de la
    liderii tehnologiei, dar şi detalii despre oportunităţile de finanţare europene
    direct de la Bruxelles, inclusiv despre programele de susţinere a
    startup-urilor (Startup Europe, Consiliul European pentru Inovare, Digital
    Innovation Hubs, EIT Digital).

    De asemenea, în cadrul summitului, ei au intrat în
    legătură directă cu liderii instituţiilor internaţionale de finanţare (Banca
    Mondială, BEI, Fondul European de Investiţii, IFC şi BERD) şi au descoperit
    modul în care administraţia publică din întreaga regiune şi din Europa îi poate
    ajuta, fie că se află în căutarea unei finanţări, a unui nou loc de muncă, sau
    a investiţiei potrivite.

    La Cluj, comisarul european pentru economie şi
    societate digitală, Mariya Gabriel, i-a încurajat pe reprezentanţii
    startup-urilor care au participat la eveniment şi care provin din 35 de ţări,
    să colaboreze şi să profite de oportunităţile care se deschid în Uniunea
    Europeană în acest domeniu. Oficialul eurpean a amintit că programul ‘Europa
    digitală’     are o alocare de 9 miliarde de euro. Nu este vorba doar de cercetare şi dezvoltare, ci
    de creare a capacităţilor locale la nivelul digital şi tehnologie, la nivelul
    serviciilor şi al afacerilor din societate, cu sprijinul unei reţele de hub-uri
    digitale, a precizat comisarul european, care a vorbit și despre startup-urile
    europene.

    Mariya Gabriel: Sunt des întrebată de elementele-cheie care vor
    creşte succesul startup-urilor. Iar răspunsul meu pe scurt include trei
    cuvinte: finanțare, rețele și valori. Cred foarte mult că în primul rând
    finanțarea reprezintă un element-cheie. La nivel european încă ne comparăm cu
    piața de capital din Statele Unite ale Americii, care e de trei ori mai mare
    decât cea a Europei. Împreună, Statele Unite și China, însumează 75% din
    investițiile private în domeniul Inteligenței Artificiale. Dacă privim cu
    atenție, 70% din investițiile iniţiale în startup-urile din Europa au fost
    făcute doar în cinci țări: Marea Britanie, Franța, Germania, Suedia și Spania.
    Deci nu doar că UE nu investește suficient în acest sens, dar putem vorbi
    și de o diviziune importantă în cadrul ei. Acest lucru trebuie să se
    schimbe.

    ‘Europa digitală’ va asigura finanţare pentru
    proiecte din cinci domenii: supercalculul, inteligenţa artificială, securitatea
    cibernetică, competenţele digitale avansate, precum şi asigurarea unei
    utilizări pe scară largă a tehnologiilor digitale la toate nivelurile economiei
    şi societăţii.


  • European Parliament votes copyright reform

    European Parliament votes copyright reform

    The European Parliament has adopted the
    Directive negotiated with the EU Council presided by Romania on copyright in
    the digital single market, a document long-expected by the media and the
    cultural field, although severely contested by US online platforms and
    supporters of freedom of expression on the Internet. It is a crucial moment for
    European culture, for the digital single market and for protecting European
    principles and values. This Directive will help attain our shared goal, namely
    to adapt copyright rules to the 21st century. The Directive will help
    the media and creativity, EU Commissioner for the Digital Market, Mariya
    Gabriel, said. The EU official said the copyright directive is a key element of
    the European Strategy on the Digital Single Market. Talks on this topic had
    reached a stalemate the moment Romania took over the presidency of the Council
    of the EU, due to controversies related to striking a balance between the
    interests of authors and online platforms. Here is Radio Romania’s
    correspondent in Strasbourg, Carmen Gavrila, with more:


    The Directive provides for adapting
    copyright exemptions and limitations to digital and cross-border constraints.
    The document introduces compulsory copyright exemptions for the use of content
    for online teaching activities and the preservation and online dissemination of
    cultural heritage. Moreover, the document improves practices for awarding
    copyright licenses in order to ensure a wider access to online content and to
    achieve of functional copyright market.


    After three years of heated negotiations
    between the European Parliament and Member States, the document provides for
    the enforcement of copyright rules and obligations in the online field as well.
    The new rules provides authors and media publishers and possibility of
    negotiating copyrights with Internet platforms such as YouTube and news
    aggregators like Google News or Facebook. Additionally, several guarantees have
    been introduced to make sure the Internet continues to observe freedom of
    expression. The Directive is also aimed at facilitating copyright-marked
    content for research conducted by means of text and data mining (TDM)
    technologies, thus discarding a major competitive disadvantage researchers
    worldwide are currently faced with. The Council of the EU is next expected to
    approve the document.

  • Decizie a Parlamentului European privind drepturile de autor

    Decizie a Parlamentului European privind drepturile de autor


    Plenul Parlamentului European a adoptat directiva negociată cu Consiliul European, sub coordonarea preşedinţiei române, privind drepturile de autor în piaţa unică digitală. – un document foarte aşteptat de media şi lumea culturală, dar contestat de platformele americane şi susţinătorii libertăţii internetului.



    “Este vorba despre un moment crucial pentru cultura europeană, pentru piaţa unică digitală şi pentru apărarea principiilor şi valorilor europene. Această directivă ne va ajuta să atingem obiectivul nostru comun, acela de a adapta dreptul de autor la secolul XXI. Directiva va ajuta sectorul presei şi sectorul creaţiei.” – a apreciat Mariya Gabriel, comisarul european pentru piaţa digitală, subliniind că Directiva privind drepturile de autor este un element esenţial al strategiei europene privind piaţa unică digitală.



    Discuţiile pe acest subiect erau blocate în momentul în care preşedinţia română a preluat mandatul, din cauza controverselor privind realizarea unui echilibru între interesele autorilor şi ale platformelor online.



    Trimisul Radio România la Strasbourg, Carmen Gavrilă, explică: “Directiva prevede adaptarea excepţiilor sau limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital şi la cel transfrontalier. Documentul introduce excepţii obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text şi de date ale activităţilor didactice online şi al conservării şi difuzării online a patrimoniului cultural. În plus, sunt îmbunătăţite practicile de acordare a licenţelor pentru a se asigura un acces mai larg la conţinut şi pentru a putea fi realizată o piaţă funcţională a drepturilor de autor.”



    Astfel, după trei ani de negocieri intense între Parlamentul European şi statele membre, documentul prevede aplicarea şi în mediul online a drepturilor şi obligaţiilor legislaţiei privind drepturile de autor. Noile reguli oferă posibilitatea autorilor şi editorilor de presă de a negocia drepturile de autor cu platforme de internet precum YouTube şi agregatori de ştiri ca Google News sau Facebook. De asemenea, au fost introduse mai multe garanţii pentru a se asigura că internetul rămâne un spaţiu caracterizat de libertatea de expresie. Acordul doreşte, de asemenea, să faciliteze folosirea materialelor cu drept de autor în scopul cercetării efectuate prin intermediul prelucrării de text şi date, eliminându-se astfel un dezavantaj competitiv important cu care se confruntă în prezent cercetătorii. Acum textul urmează să fie aprobat şi de Consiliul UE.