Radio România Internațional

Tag: masini electrice

  • Discuții privind Programul Rabla

    Discuții privind Programul Rabla

    Programele Rabla au fost implementate de Ministerul Mediului pentru a înnoi parcul auto din România, prin eliminarea treptată a autoturismelor vechi, poluante, cu unele noi.

    În particular, Rabla Plus a avut ambiţia şi, parţial, a reuşit să accelereze dinamica achiziţiilor de maşini hibride şi electrice, prietenoase cu mediul. Românii au fost tentaţi să-şi cumpere astfel de vehicule pentru că li s-au oferit ecobonusuri generoase, mergând până 10 mii de euro în cazul maşinilor electrice.

    Anul trecut, însă, scăderea ecobonusului pentru vehicule electrice de la 10.000 la 5.000 de euro a determinat un recul al pieţei de circa 32%. Pornind de la această realitate, reprezentanţii Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România discută cu autorităţile scenarii menite să revigoreze programul Rabla.

    Secretarul general al Asociaţiei, Adrian Sandu: „Încă de anul trecut am început dialogul cu Agenţia Fondului pentru Mediu şi Ministerul Mediului pentru a desena noul program. Noi vrem un program pe cinci ani, asta deoarece dorim predictibilitate fiscală, legislativă, reglementată. Asta e prima bază a dezvoltării pe principii sănătoase a unui business. În ceea ce priveşte programul Rabla, ne dorim să fie un singur program, să nu mai avem programul Rabla Clasic şi Rabla Plus şi să înceapă cât mai repede”.

    În opinia reprezentanţilor Asociaţiei Constructorilor de Automobile, dacă finanţarea ecobonusului se va face din sume obţinute din certificatele verzi, este posibil ca valoarea acestuia să fie mai importantă decât dacă s-ar face de la bugetul de Stat, supus, anul acesta, constrângerilor.

    La începutul lunii, Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA) a transmis că susţine implementarea unui nou Program ‘Rabla’ cu subvenţii eficiente, de 8.500 de euro pentru maşinile electrice, care să ofere predictibilitate cel puţin până în anul 2030. Asociaţia militează pentru măsuri legislative complementare pentru dezvoltarea infrastructurii staţiilor de încărcare şi pentru adoptarea unor paşi concreţi, planificaţi, în direcţia unei mobilităţi sustenabile în România.

    Potrivit APIA, evoluţia pieţei în 2025 va depinde atât de factori economici şi de cererea consumatorilor, cât şi de deciziile politice ce pot accelera sau frâna tranziţia către electromobilitate. APIA prognozează că, în 2025, piaţa generală de autovehicule noi înmatriculate nu va mai fi în creştere ca în ultimii trei ani, fiind estimată o uşoară scădere de 0,4%, cu un număr de 179.000 de unităţi comercializate.

    În acelaşi timp, autovehiculele ‘electrificate’ vor avea o creştere de 34,6% faţă de 2024, înregistrând un ritm mult mai intens decât în anii precedenţi, tendinţă ce va fi direct influenţată de viitoarele condiţii de subvenţionare. România se află pe locul cinci în topul celor mai mari producători de maşini din Europa, iar industria auto autohtonă a generat o cifră de afaceri de 35 de miliarde de euro în 2023, în creştere faţă de rapoartele anterioare.

  • Entuziasmul Europei pentru autovehiculele electrice, în scădere?

    Entuziasmul Europei pentru autovehiculele electrice, în scădere?

    Văzut, cu ceva vreme în urmă, ca un model de transport ecologic, automobilul electric îşi pierde din farmec. Discuţiile legate de sustenabilitatea bateriilor electrice, de problema găsirii de noi surse de litiu sau de alimentarea cu electricitate provenită din surse nu foarte verzi au sporit, la nivel european, îndoielile privind maşinile electrice.

    După o vreme în care vânzările au mers bine, încurajate şi de subvenţiile generoase acordate de multe ţări, lucrurile s-au schimbat. Cum o bună parte a maşinilor electrice vândute pe pieţele europene vine din China, guvernele din UE s-au trezit că banii lor merg direct către producătorii din Republica Populară…

    Unul dintre elementele care au condus la avantajele comerciale ale vehiculelor chinezeşti a fost subvenţionarea producţiei acestora de către guvernul de la Beijing, sub diferite forme: prin granturi, prin acces mai ieftin la materii prime sau chiar prin finanţare directă.

    Ca răspuns, guvernul de la Berlin, de pildă, a oprit complet, în decembrie 2023, finanţarea achiziţionării de maşini electrice, iar piaţa a scăzut drastic. Vânzările s-au redus cu zeci de procente, afectând inclusiv producătorii germani.

    Franţa a prevăzut, pentru 2024, un miliard şi jumătate de euro subvenţii pentru vehicule nepoluante, dar pentru anul viitor, doar un miliard, deci vom avea o scădere de o treime a finanţării…

    În plus, se anunţă o creştere a preţurilor maşinilor electrice mai ieftine, cele chinezeşti, având în vedere că Executivul european a introdus pentru acestea tarife vamale suplimentare. Noile tarife vor ajunge la 35 la sută, care se vor adăuga taxei standard de 10% la importul auto, valabilă în Uniunea Europeană. Comisia de la Bruxelles a justificat aceste noi taxe prin concluziile unei anchete anti-subvenţii pe care a lansat-o anul trecut şi care a semnalat practici anti-concurenţiale, pe care însă China le neagă. Comisia ar vrea să vină astfel şi în sprijinul producătorilor europeni, dar nu pare a fi suficient pentru a relansa competitivitatea acestora.

    Eurodeputatul social-democrat Mohammed Chahim, din Ţările de Jos, ar vrea mai multe investiţii în domeniu:

    „Trebuie să facem din nou automobilul electric competitiv şi avem nevoie de proiecte însemnate pentru asta. De exemplu, investind în industria europeană a bateriilor prin întreprinderi comune, putem asigura locuri de muncă de calitate, putem sprijini economiile locale și putem reduce dependența noastră de puterile străine”.

  • Transformări ale industriei auto din Uniunea Europeană

    Transformări ale industriei auto din Uniunea Europeană

    Uniunea Europeană este al doilea cel mai mare producător   de vehicule, după China, și înaintea Statelor Unite ale Americii. Mai mult de 10% din industria manufacturieră din Uniune este reprezentată de industria auto. Iar investițiile din domeniul auto se cifrează la 73 miliarde de euro în cercetare și dezvoltare, o treime din investițiile private din blocul comunitar.

     

    Industria auto se transformă azi de la motoarele cu combustie internă la cele cu emisie zero și digitalizare, iar Uniunea Europeană și-a fixat o țintă totală de emisii zero până în 2035. Acesta este o mare provocare în privința construirii lanțurilor de aprovizionare cu baterii și semiconductori și cu modificarea infrastructurii în toate statele membre. Agenția Internațională pentru Energie afirmă că una din 5 mașini vândute în 2024 este electrică, iar Europa nu-și permite să rămână în urmă. Schimbările sunt profunde, iar factorii care afectează competitivitatea producătorilor europeni de mașini sunt costurile mai ridicate cu 30% din cauza energiei, forței de muncă și materiilor prime.

    În sesiunea plenară a Parlamentului European, Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene, a anunțat măsurile executivului comunitar pentru a păstra locul Europei în lume de lider al producției de vehicule.

    ”Am adoptat măsuri pentru susținerea dezvoltării pieții de vehicule electrice de la construirea de lanțuri de aprovizionare pentru vehiculele electrice, inclusiv cu baterii, materii prime importante și semiconductori, până la extinderea infrastructurii de reîncărcare și accelerarea desfășurării de rețele de electricitate pentru vehiculele cu zero emisii. Aceasta a însemnat un efort substanțial pentru trecerea către electromobilitate, în special a facilităților pentru recuperare și reziliență, pentru conversia fabricilor de automobile, pentru infrastructura de încărcare și pentru schema de reînnoire a flotelor auto.

    Prin legea privind industria cu zero emisii nete vom crea abilități pentru a susține sectoarele tehnologice verzi de mare importanță precum bateriile prin instruirea a 100.000 de muncitori într-un an. Am înființat alianța pentru abilități auto pentru a recalifica și recapacita masiva forță de muncă din domeniul auto.”

    Măsurile vor include și anchete împotriva producătorilor de vehicule electrice chinezești care beneficiază de subvenții de la stat. Această măsură trebuie să restabilească o competiție corectă.

  • Vânzările de automobile electrice scad dramatic în UE

    Vânzările de automobile electrice scad dramatic în UE

    Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 23% în luna august a acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2023, potrivit Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Cel mai mare declin se înregistrează la automobilele 100% electrice unde înmatriculările sunt cu 69% mai mici

     

    Nu doar România se confruntă cu această situație. Tot cu 69% au scăzut și vânzările de autovehicule electrice în Germania. Per total, vânzările de mașini sunt cu 27,8% mai mici comparativ cu luna august a anului trecut.

     

    Volkswagen ar putea închide unele fabrici din Germania

     

    Volkswagen, cel mai mare producător de automobile din Europa, a anunțat marți că ia în calcul concedierile obligatorii și închiderea unor în Germania, reduce costurile. care marți a anunțat că ar putea închide în premieră uzine și în Germania, laolaltă cu vânzările slabe de mașini electrice, alarmează guvernul de la Berlin, care acum pregătește introducerea de noi beneficii fiscale.

    Criza producătorilor germani de automobile a alarmat și guvernul de la Berlin care dorește să introducă noi beneficii fiscale pentru automobilele electrice. Acestea vor cește la 585 de milioane de euro anul următor și vor ajunge la la 650 de milioane de euro până în 2028, potrivit unui proiect legislativ.

     

    Volvo renunță la planul de a produce doar mașini electrice

     

    Volvo, cel mai mare producător suedez de autovehicule, a anunțat  joi că renunță la obiectivul de a vinde doar automobile complet electrice începând din 2030. În schimb, compania va continua să scoată pe piață noi mașini hiibride cu încărcare la priză sau alte modele cu motorizare hibridă.

    Analiștii încearcă să găsească toate motivele pentru interesul foarte scăzut al europenilor pentru automobilele electrice. Unul dintre acestea este și suspendarea sau diminuarea subvențiilor acordate pentru achiziționare acestor vehicule. Un lucru este cert: scăderea vânzărilor de automobile electrice face ca obiectivele UE pentru neutralitatea climatică să fie periclitate. De altfel, producătorii din UE , care produc autovehicule cu emisii medii mai mari de 95 de grame CO2/km ar trebui să fie sancționați cu amenzi foarte mari chiar de anul viitor.

     

    Ponderea autovehiculelor electrice din totalul înmatriculărilor a crescut considerabil în ultimii cinci ani / Sursa: Eurostat

    Automobilele electrice, sub 2% din totalul autovehiculelor din UE

     

    Potrivit datelor Eurostat furnizate luna trecută, circa 1,5 milioane de autoturisme electrice au fost înmatriculate în UE anul trecut. Astfel, numărul total de autovehicule electrice  a crescut 48,5% față de 2022 când existau numai trei milioane de mașini înmatriculate.

    Cu toate acestea, automobilele electrice sunt în continuare în număr redus pe drumurile din spațiul comunitar. Ele reprezintă doar 1,7% din totalul autovehiculelor din cele 27 de state membre.

    Cea mai mare pondere s-a înregistrat în Danemarca, unde automobilele electrice reprezentau anul trecut 7,1% din totalul maşinilor. Ponderi mari au mai avut Suedia (5,9%), Luxemburg (5,1%) şi Ţările de Jos (5%). La polul opus se află Cipru, Grecia, Polonia, toate cu o pondere de 0,2%. România stă mai bine decât majoritatea statelor din estul și sudul Europeni cu o pondere a mașinilor electrice de aproape 0,5%.

     

  • Taxe vamale pentru vehiculele electrice din China

    Taxe vamale pentru vehiculele electrice din China

    Comisia Europeană a instituit taxe compensatorii provizorii la importurile de vehicule electrice alimentate cu baterii din China, la nouă luni după ce a decis să deschidă din oficiu o anchetă pentru a verifica modul de acordare a subvenţiilor în această țară. În urma investigaţiilor, Comisia a ajuns la concluzia că producătorii chinezi care aduc tot mai multe mașini electrice în Europa au beneficiat în țara de origine de subvenții care le-au dat un avantaj competitiv ilegal în Europa, fiindcă au putut produce la costuri mult mai mici, imposibil de atins dacă nu ar fi existat subvențiile.

    Estimarea este că mașinile chineze aduse în UE sunt în medie cu 20-25% mai ieftine decât modele cu specificații similare produse de companiile europene. Aceste subvenții acordate în China reprezintă, aşadar, un pericol pentru companiile care produc mașini full-electrice în UE, reiese din ancheta Comisiei.

    Potrivit unui comunicat al instituției, Comisia a examinat, de asemenea, consecințele și impactul probabile ale acestor măsuri asupra importatorilor, utilizatorilor și consumatorilor de maşini electrice din Uniune.

    Consultările cu guvernul chinez s-au intensificat în ultimele săptămâni, în urma unui schimb de opinii între vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis și ministrul chinez al comerțului Wang Wentao. Acum, continuă contactele la nivel tehnic pentru a se ajunge la o soluție compatibilă cu normele Organizației Mondiale a Comerțului şi care să răspundă în mod adecvat preocupărilor exprimate de Uniunea Europeană.

    Taxele individuale aplicabile producătorilor chinezi variază de la 17 la 38%, companiile care au cooperat la anchetă benefiicind de procente mai mici, în timp ce cele care au refuzat să colaboreze sunt taxate cu valoarea cea mai mare. Aceste taxe provizorii se aplică pentru o perioadă de 4 luni, vor fi asigurate printr-o garanție (în forma decisă de vamă în fiecare stat membru) și vor putea fi colectate numai în anumite circumstanțe, când vor intra în vigoare taxele definitive.

    Decizia finală privind taxele definitive va fi luată prin votul statelor membre. Măsura va fi, apoi, în vigoare timp de 5 ani şi va putea fi prelungită în urma unei solicitări motivate şi a revizuirii acesteia.

  • Previziuni pentru industria auto

    Previziuni pentru industria auto

    Piața automobilelor din România se dezvoltă de la an la, integrând noile tehnologii din domeniu. O analiză a Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA) arată că această piață va continua să evolueze în anul 2024 și anticipează o creştere de 5,3%, un ritm moderat față de cel înregistrat în 2023. Datele reflectă o adaptare la noile dinamici economice, sociale şi politice.

    Potrivit estimărilor prezentate luni, mașinile ecologice vor ajunge la o cotă de aproape 29% în total piaţă auto în România până la sfârşitul acestui an, timp în care piaţa de autovehicule noi înmatriculate pe plan local va continua să crească. Chiar şi la 150.000 de autoturisme noi ce vor fi vândute în 2024, estimează oficialii Asociației, piaţa românească rămâne sub nivelul anilor 2018 şi 2019, demonstrând impactul de lungă durată al pandemiei de coronavirus. În ciuda provocărilor, autoturismele electrificate vor rămâne în centrul atenţiei, iar vânzările autoturismelor pur electrice, chiar dacă într-un ritm mai lent, vor continua să crească.

    Președintele APIA, Dan Vardie: “Prognoza APIA în 2024 pleacă de la premisa că vom avea o creştere mai conservatoare în raport cu ce a fost anul trecut. Autoturismele vor beneficia cel mai mult de această creştere, însă spectaculoase va fi evoluţia vehiculelor comerciale, a camioanelor şi autobuzelor în partea de electrificare. De asemenea, maşinile pur electrice vor continua să crească din nou, într-un ritm ceva mai mic, doar de 27,7%, dar va fi o creştere importantă şi în anul 2024. În schimb, plug-in hibridele vor avea o scădere a ritmului de creştere, dar şi ele vor creşte cu 9%. Şi sigur că da, autoturismele full hibride vor continua să evolueze foarte bine. Ce va scădea, şi este de aşteptat, motorizările diesel vor scădea, aşa cum ne aşteptăm cu toţii, în anul 2024ˮ.

    Dan Vardie a adăugat că, anul trecut, în România, s-au vândut circa 15.000 de maşini electrice. Prin comparaţie, în Germania s-au comercializat 500.000 de astfel de vehicule. Datele mai arată că, în cursul anului, se vor înmatricula în țară de aproape trei ori mai multe autoturisme “verziˮ faţă de cele cu motorizare diesel. Per ansamblu, pentru 2024, producătorii şi importatorii prognozează o continuare a tendinţei de creştere a autoturismelor “electrificateˮ înmatriculate, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior și anume +24,4%.

    Conform analizei APIA, categoria autovehiculelor comerciale uşoare va înregistra o creştere de 7,2% faţă de 2023, cu o cotă de piaţă, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 10,8%, aproape la acelaşi nivel atins cu un an în urmă, de 10,6% . Evoluţia înmatriculărilor autoturismelor cu tracţiune integrală (4×4) arată, pentru acest an, o cotă de piaţă de aproximativ 25,9%, cu o creştere de 14,4% a numărului de înmatriculări faţă de anul trecut.

  • Creşte numărul vehiculelor electrice în UE

    Creşte numărul vehiculelor electrice în UE

    Potrivit Eurostat, vehiculele electrice de pasageri câștigă teren în toate statele membre ale Uniunii. Cele mai mari creşteri, de peste 120 la sută, au fost înregistrate în Finlanda, Croaţia şi Italia, în timp ce România, Danemarca şi Germania au raportat creşteri de peste sută la sută.

    Cel mai redus ritm de creştere a fost înregistrat în Cehia şi Spania, în jur de 15 procente.

    Numărul total al vehiculelor electrice de pasageri în Uniunea Europeană era estimat în 2021 la aproape două milioane. Fruntașă la acest capitol este Germania, cu peste 600 de mii de astfel de autoturisme, urmată de Franța cu peste 400 de mii și Olanda, cu aproape 250 de mii. În țara noastră, în urmă cu doi ani erau înmatriculate peste 12 mii de astfel de mașini electrice.

    În același timp, mai arată Eurostat, a crescut semnificativ, cu 80 la sută față de 2020, și consumul de electricitate în transportul rutier (care include curentul folosit pentru troleibuzele electrice şi încărcarea vehiculelor electrice).

    Toate aceste date arată că se fac pași importanți către atingerea obiectivului Uniunii Europene potrivit căruia din 2035, adică peste 12 ani, în întreg spațiul comunitar nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină.

    Luna trecută însă intenția Comisiei Europene destinată să accelereze tranziţia Europei la vehiculele electrice a fost pusă pe pauză, după ce Germania şi-a exprimat, în ultimul moment, opoziţia faţă de această iniţiativă.

    Motivul: Berlinul și-ar dori ca și după 2035, constructorii auto să aibă posiblitatea de produce autoturisme care să utilizeze aşa-numiţii combustibili ecologici. O solicitare cu care Bruxelles-ul a fost în cele din urmă de accord, iar minştrii europeni ai energiei au dat votul final în urmă cu două zile.

    Vehiculele echipate cu motoare pe combustie vor putea fi înmatriculate şi după 2035, dacă utilizează exclusiv carburanţi neutri din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, a precizat ministrul german al Transporturilor, Volker Wissing.

    Uniunea Europeană va încerca acum să adopte în cel mai scurt timp posibil reglementările cu privire la standardele de mediu ale automobilelor.


  • UE – maşini tot mai „verzi”

    UE – maşini tot mai „verzi”

    UE renunţă din 2035 la vânzarea de maşini noi cu
    motoare cu ardere internă, adică pe bază de benzină şi motorină. Statele membre
    au ajuns la un acord final, iar votul a fost dat la reuniunea miniştrilor
    europeni ai Energiei. Noile reguli impun ca în următorii 12 ani să fie reduse
    emisiile autovehiculelor cu 55% faţă de nivelurile din 2021.

    În privinţa
    autoutilitarelor, ţinta este de 50% până în 2035, însă, începând cu această
    dată, este impusă o reducere cu 100% a emisiilor, ceea ce înseamnă eliminarea
    din producţie a motoarelor cu combustie, ce folosesc combustibil fosil. Totuşi,
    acest tip de motoare va fi permis ulterior, dacă utilizează combustibili
    ecologici. Această derogare vine ca urmare a lobby-ului purtat de Germania în
    ultima lună. Acest tip de combustibil, în dezvoltare în acest moment, este unul
    sintetic, cum ar fi hidrogenul, iar utilizarea sa are emisii. Însă filozofia
    aşa-zisei neutralităţi vine din faptul că aceşti combustibili ecologici sunt
    produşi capturând dioxid de carbon din atmosferă cu ajutorul electricităţii ce
    vine din surse regenerabile. Ulterior, emisiile acestui motor vor elibera în
    atmosferă aceeaşi cantitate de dioxid de carbon captată pentru producţie şi nu
    mai mult.

    Dintre combustibilii ecologici ce pot alimenta motoarele produse după
    2035 sunt excluşi biocombustibilii, pentru că aceştia provin din agricultură şi
    au, deja, o amprentă de carbon. Combustibilii ecologi vor face subiectul unei
    reglementări ulterioare. Experții se întreabă, însă, ce tip de energie va fi
    acceptată pentru a-i produce. Se poate vorbi și despre energia electrică
    nucleară, o resursă privită din ce în ce mai bine de Comisia Europeană pentru
    tranziţia către economia fără emisii.

    State precum Franţa, Polonia sau România
    încearcă să obţină o recunoaştere, dar şi avantaje pentru utilizarea energiei
    atomice atât pentru producerea energiei electrice în sine, cât şi pentru
    obţinerea combustibililor ecologici, cum este cazul hidrogenului. Țările care
    se opun energiei nucleare sunt Germania, Austria sau Spania. Pe de altă parte, Norvegia și-a propus cea mai apropiată țintă pentru a
    renunța la mașinile cu combustie internă. Aceasta este țara cu cea mai
    electrificată piață auto din lume, având în vedere căîn 2022
    aproape patru din cinci mașini noi vândute, adică 79%, au fost electrice.

    Renunțarea la motoarele cu ardere internă are loc în
    contextul în care vânzările Dacia – mașină fabricată și în România, la
    Pitești, de francezii de la Renault – au crescut, anul trecut, în Europa.     Conform
    companiei, Dacia și-a confirmat locul 3 pe podiumul european al
    vânzărilor către clienții particulari, cu o cotă de piață record de 7,6%. Ford
    este al doilea mare jucător din industria auto românească. Automobilul este
    fabricat la Craiova, de compania Ford Otosan, un
    joint-venture turco-american.


  • Piaţa auto din România, în atenţie

    Piaţa auto din România, în atenţie

    Piaţa auto din România a avut cea mai mare creştere din Europa în luna februarie a acestui an, comparativ cu anul trecut. Înmatriculările de autoturisme la nivel național s-au majorat cu 44,5%, ajungând la peste 12 mii de unităţi, în timp ce în toată Uniunea Europeană, în februarie 2023, au fost înscrise peste 800 de mii de maşini – arată datele publicate, marți, de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, care îi reprezintă pe cei 16 mari constructori auto din Europa. În rândul acestora, o creştere semnificativă a înmatriculărilor a fost înregistrată de grupul francez Renault, performanţă care se datorează în special mărcii românești Dacia, a cărei cotă de piață pe continent a ajuns la 5%, faţă de 3,6% în luna februarie a anului trecut. Preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan, compania Dacia a devenit, în timp, un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană.

    În România, un sprijin important pentru impulsionarea vânzărilor vine din partea Guvernului, care, de ani buni, alocă fonduri pentru programul Rabla, extrem de popular printre posesorii de automobile. Anul acesta, Ministerul Mediului dă 1,5 miliarde de lei (echivalentul a circa 300 de milioane de euro) pentru diferitele forme ale acestui program, obiectivul fiind eliminarea din circulaţie a cel puţin 100 de mii de maşini mai vechi de 15 ani. Ministrul de resort, Tánczos Barna, a anunţat că, vineri, vor fi lansate programele Rabla Clasic şi Rabla Plus, ambele cu bugete majorate. Pe lângă mărirea de la 6 la 7.000 lei (circa 1.400 mii de euro) a valorii unui tichet acordat pentru o maşină casată şi de la 9 la 10.000 de lei (aproximativ 2 mii de euro) pentru două autovehicule casate, cumpărătorii pot primi mai multe eco-bonusuri, astfel că reducerea maximă poate ajunge la 16.000 lei (peste 3 mii de euro).

    Pentru programul Rabla Plus, de cumpărare a unei mașini 100% electrice sau Plug-in Hybrid, eco-bonusurile acordate de Stat sunt şi mai mari, de până la 57.000 lei (peste 10 mii de euro). Pe lângă cele două programe amintite, peste o lună, va începe și un al treilea – Rabla Local – derulat în parteneriat cu autorităţile locale. Ministrul Tánczos Barna: Pe 21 aprilie porneşte programul Rabla Local. Înainte de această dată, se va derula sesiunea de înscriere a autorităţilor publice locale în program. Fac un apel către toate UAT-urile, către toate primăriile care vor să se înscrie în program să se grăbească cu adoptarea hotărârilor de consiliu local de înscriere în program, imediat după publicarea ghidului în Monitorul Oficial, astfel încât înscrierea să se facă în timp util şi pe 21 aprilie să putem lansa programul.

    Bugetul alocat programului Rabla Local este de 240 de milioane de lei (aproape 50 de milioane de euro), la care se adaugă 20% din partea primăriilor


  • Mașinile electrice câștigă tot mai mult teren în UE

    Mașinile electrice câștigă tot mai mult teren în UE

    Mașinile electrice au ajuns anul trecut la o cotă record de peste 12 la sută din piața Uniunii Europene. O țară domină clasamentul vânzărilor, Germania, cu aproape 200 de mii de astfel de autovehicule vândute. Este urmată de Franța, în timp ce Suedia, ocupanta locului trei, este țara cu cea mai mare creștere a vânzărilor de autovehicule electrice în procente, 65 la sută. La polul opus este Italia, mai conservatoare în acest domeniu, cu o scădere de 26 la sută, arată datele Asociației Constructorilor Europeni.

    În România s-au înmatriculat 11 600 de vehicule electrice, cu 300 mai mult decât în Polonia.

    Cota de piață a vehiculelor cu motoare convenționale (benzină sau motorină) a continuat să scadă, dar, cu toate acestea, au reprezentat peste jumătate din totalul mașinilor noi vândute anul trecut.

    Toate aceste date arată că se fac pași importanți către atingerea obiectivului Uniunii Europene potrivit căruia din 2035, adică peste 12 ani, în întreg spațiul comunitar nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină. Vor fi interzise şi maşinile hibride, întrucât planul, menit să combată schimbările climatice, va permite echiparea noilor autovehicule doar cu motoare cu emisii zero de dioxid de carbon.

    Nu îi privați pe europeni de posibilitatea de a conduce mașini electrice curate, atrăgătoare și accesibile ca preț construite chiar în Europa, a afirmat anul trecut într-o dezbatere în legislativul comunitar vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. Și tot el a recunoscut că tranziția presupuneeforturi considerabile:

    Nimic din ce am propus nu va fi ușor de pus în practică, va fi al naibii de greu. Știu acest lucru. Dar trebuie să luăm măsuri.

    Iar industria auto pare hotărâtă să facă pasul către electrificare.

    Cel mai bun argument că susținem acest angajament sunt investițiile. Constructorii europeni vor aloca nu mai puțin de 250 de miliarde de euro, a dat asigurări președintele Asociației constructorilor europeni, Luca de Meo, într-o conferință de presă la Bruxelles. El a admis că preţul unor maşini electrice este deocamdată ridicat, dar a promis că va scădea pe măsură ce industria se va dezvolta. Luca de Meo a cerut pe de altă parte guvernelor din statele membre să amplaseze mai multe staţii de încărcare.


  • Statele UE aprobă sfârşitul motoarelor termice în 2035

    Statele UE aprobă sfârşitul motoarelor termice în 2035

    Propunerea, anunţată de Comisie în vara anului trecut, are ca scop combaterea schimbărilor climatice și prevede că din 2035 nu vor mai putea fi vândute automobile noi pe benzină şi motorină în Uniunea Europeană.

    Viitorul ar urma să aparțină, așadar, mașinii electrice, iar pentru ca posesorii unor astfel de vehicule să aibă unde să le încarce, statele membre vor trebui să ia măsuri: la fiecare 60 kilometri de autostradă să existe stații de alimentare, iar din 150 în 150 de kilometri puncte pentru hidrogen.

    France Presse remarca încă de anul trecut că industria auto este deja sub presiune, fiind obligată să reducă substanțial până în 2027 emisiile mașinilor noi pe benzină și diesel. Sunt, de asemenea, voci care atrag atenția asupra costurilor necesare pentru a implementa noi soluții tehnice, costuri ce se vor regăsi în prețul final.

    Nimic din ce am propus nu va fi ușor de pus în practică, va fi al naibii de greu. Știu acest lucru. Dar trebuie să luăm măsuri, este responsabilitatea noastră, a ținut să precizeze vicepreședintele executivului comunitar, Frans Timmermans, responsabil pentru punerea în practică a Pactului verde european.

    Este poate și motivul pentru care, la solicitarea câtorva ţări, printre care Germania şi Italia, țări cu tradiție în industria auto, miniștrii europeni ai mediului au convenit să ia în considerare o posibilă undă verde în viitor pentru tehnologii alternative, cum ar fi combustibilii sintetici sau motoarele hibride reîncărcabile, dacă acestea fac posibilă atingerea obiectivului de eliminare completă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Totodată, producția de mașini cu motoare pe bază de benzină și motorină poate continua, cu o condiție: ca acestea să fie vândute pe piețe externe, care nu le interzic. Și nici nu va fi interzisă din 2035 circulația mașinilor pe benzină și motorină deja înmatriculate.

    Decizia luată de miniștrii europeni ai mediului trebuie să fie pusă acum în acord cu Parlamentul European. Un parlament care a anunțat deja că susține obiectivul zero emisii pentru autoturisme în 2035.

    Mai trebuie spus că Norvegia, țară care nu face parte din spațiul comunitar, a decis să interzică vânzarea de mașini cu motoare termice încă din anul 2025.Iar peste ocean, președintele american, Joe Biden, a semnat anul trecut un decret care prevede ca jumătate din toate vehiculele noi vândute în 2030 să fie electrice.


  • Aprobare finală pentru PNRR

    Aprobare finală pentru PNRR

    Planul Național
    de Redresare și Reziliență al României a intrat în linie dreaptă odată cu
    aprobarea pe care a primit-o din partea Consiliului miniştrilor europeni de
    finanţe. De acum, punerea sa în aplicare poate să înceapă, iar în următorii
    șase ani România ar putea să beneficieze de 29,2 miliarde de euro, bani alocați
    pentru stimularea tranziției verzi și digitale și pentru construirea unei
    economii mai reziliente. Finanţările vor putea fi accesate încă din luna
    decembrie, iar în perioada următoare primii bani pot ajunge în ţară sub forma
    unei prefinanţări acordate de Comisia Europeană, independent de evoluțiile
    politice de la București.

    Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis
    Dombrovskis Urmează aprobarea formală prin procedură scrisă, care va fi gata în
    câteva zile. Asta permite României să ceară prefinanţarea de 13%. Acum nu mă
    pot referi la statutul guvernului interimar, dar din punctul de vedere al
    Comisiei Europene, dacă cererea de prefinanţare vine din România, în mod
    normal, Comisia poate să susţină această cerere, deoarece condiţia pentru
    acordarea prefinanţării este aprobarea planului de redresare, iar această
    condiţie a fost îndeplinită. E clar că planurile de redresare trebuie să
    coexiste cu diverse evoluţii politice în statele membre. Asta e parte a
    realităţii unei Uniuni de 27 de democraţii.

    Banii vor fi acordaţi în
    tranşe în funcţie de îndeplinirea unor obiective care ar permite modernizarea
    prin reforme şi investiţii esenţiale. Eliminarea treptată a producţiei de
    energie electrică pe bază de cărbune şi utilizarea surselor regenerabile de energie,
    precum şi realizarea de investiţii şi de reforme în domeniul renovării
    clădirilor, al modernizării căilor ferate, al gestionării apei şi deşeurilor,
    precum şi al împăduririi şi reîmpăduririi sunt măsuri pe care România și-a
    propus să le pună în aplicare pentru a-şi atinge obiectivele climatice. Sumele pe
    care le are la dispoziție vor fi, de asemenea, utilizate pentru digitalizarea
    serviciilor publice, dar şi pentru consolidarea rezilienţei sistemului sanitar.
    Planul României include peste 100 de investiţii şi 15 politici publice, iar cea
    mai mare alocare este în transporturi, peste 7,5 miliarde de euro. Premierul
    interimar, Florin Cîţu, a apreciat că, prin acest plan naţional, România va
    beneficia de o infuzie puternică de fonduri europene, care îi va oferi şansa să
    se dezvolte în următorii ani. Mai mult, spune Florin Cîțu, implementarea
    Planului Naţional de Redresare și Reziliență va include 64 de reforme şi peste
    100 de investiţii în toate domeniile, astfel că transportul, sănătatea şi
    educaţia vor avea parte de finanţări masive.

  • Planurile UE și SUA de renunțare la vehiculele pe bază de motorină și benzină

    Planurile UE și SUA de renunțare la vehiculele pe bază de motorină și benzină

    Trebuie să luăm măsuri în privința transportului, este declarația făcută în vară de vicepreședintele executivului comunitar, Frans Timmermans, la prezentarea planului de reducerea la zero a emisiilor de dioxid de carbon pentru autovehiculele noi din Uniunea Europeană. Ar trebui să se întâmple acest lucru începând cu anul 2035, dată de la care va fi interzisă vânzarea de automobile noi pe bază de benzină şi motorină.

    Viitorul ar urma să aparțină, așadar, mașinii electrice, iar pentru ca posesorii unor astfel de vehicule să aibă unde să le încarce, statele membre trebuie să ia măsuri: la fiecare 60 kilometri de autostradă să amplaseze stații de alimentare, iar din 150 în 150 de kilometri puncte de încărcare cu hidrogen.

    Grupurile de protecția mediului au salutat imediat planul Bruxelles-ului, considerându-l drept un punct de cotitură al strategiei care va duce la orașe mai puțin poluate.

    Așa cum era de așteptat există și oponenți, care cred că mașinile electrice sunt mult mai scumpe decât cele convenționale, au o autonomie mai mică și că mulți muncitori din industrie își vor pierde locul de muncă.

    France Presse remarcă și faptul că industria auto este deja sub presiune. normele stabilite prin directive anterioare o obligă să reducă substanțial până în 2027emisiile mașinilor noi pe benzină și diesel și sunt voci care atrag atenția asupra costurilor necesare pentru a implementa noi soluții tehnice, costuri ce se vor regăsi în prețul final.

    Nimic din ce am propus astăzi nu va fi ușor de pus în practică, va fi al naibii de greu. Știu acest lucru. Dar trebuie să luăm măsuri, este responsabilitarea noastră.

    Planul trebuie aprobat de statele membre și de Parlamentul European, iar negocierile se anunță a fi dificile, cu multe obiecții ridicate de statele unde activează constructori auto mari, cum ar fi Germania, Franța, Spania și Italia.

    Tranziția nu va fi ușoară însă nici peste ocean, unde președintele american, Joe Biden, a făcut și el în această vară un pas spre îndeplinirea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Liderul de la Casa Albă a semnat un decret care prevede ca jumătate din toate vehicule noi vândute în 2030 să fie electrice. Obiective, aşadar, mai puţin ambiţioase decât cele asumate de Comisia Europeană.

    Vreau ca lumea să știe că am căzut cu toții de acord. Suntem într-un moment de cotitură și trebuie să salvăm planeta.Sunt argumentele aduse de liderul de la Casa Albă. Decretul semnat de Joe Biden lasă loc pe piață mașinilor hibride. Nu același lucru se va întâmpla în Uniunea Europeană, potrivit propunerilor făcute de Comisie.


  • Spre un transport mai verde în UE

    Spre un transport mai verde în UE

    Comisia Europeană a prezentat strategia privind transporturile din UE, un domeniu contribuie cu aproximativ 5 % la PIB-ul UE și care asigură peste 10 milioane de locuri de muncă în Europa, sistemul de transport este esențial pentru întreprinderile europene și pentru lanțurile de aprovizionare mondiale.



    Documentul identifică de 82 de inițiative în 10 domenii-cheie de acțiune. Pentru ca transportul să devină mai sustenabil, vor fi stimulate adoptarea vehiculelor, navelor și aeronavelor cu emisii zero, a combustibililor regenerabili și cu emisii scăzute de carbon și a infrastructurii aferente prin instalarea a 3 milioane de puncte publice de încărcare până în 2030.



    O altă măsură vizează mobilitatea interurbane și urbane prin dublarea traficului feroviar de mare viteză și dezvoltarea unei infrastructuri suplimentare pentru biciclete în următorii 10 ani.



    Drone și aeronave fără pilot pentru o mobilitate mai inteligentă



    Transportul va deveni mai inteligent cu ajutorul noilor tehnologii și al digitalizării. Documentul menționează transformarea mobilității multimodale conectate și automatizate în realitat, oferind pasagerilor posibilitatea să cumpere bilete pentru călătorii multimodale sau asigurând o trecere fără probleme a mărfurilor de la un mod de transport la altul.



    Va fi acordat sprijin pentru implementarea dronelor și a aeronavelor fără pilot la bord, precum și altor acțiuni care vizează construirea unui spațiu european comun al datelor privind mobilitatea.



    Siguranța este o altă prioritate, mai cu seamă cel rutier, de aceea strategia să mărească securitatea transporturilor la nivelul tuturor modurilor, inclusiv prin reducerea la aproape la zero a deceselor în următorii 30 de ani.



    Emisii zero pentru transportul de călători și marfă



    Strategia propune o serie de obiective pentru toate stele membre împărțite în trei etape. Astfel, până în anul 2030, vor fi puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene, traficul feroviar de mare viteză se va dubla, iar călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului.


    În următorul deceniu, 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic și navele maritime fără emisii vor fi gata pentru a efectua curse. Peste alți cinci ani, navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață.



    Până în 2050, aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero și traficul feroviar de marfă se va dubla, conform Comisiei Europene. De asemenea, va exista o rețea transeuropeană de transport multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.



  • Cum se poate relansa industria auto europeană după pandemie?

    Cum se poate relansa industria auto europeană după pandemie?

    Sectorul auto european se confruntă,
    în aceste zile, cu o serioasă criză, iar mii de locuri de muncă sunt în pericol
    pe întregul continent. Analizăm această situație cu eurodeputatul Vlad-Marius
    Botoș, din grupul Renew Europe, care
    și-a petrecut aproape întreaga carieră profesională în domeniul auto. Am vrut
    să aflăm dacă această situație de criză a fost generată doar de pandemia noului
    coronavirus sau au existat și alte elemente. Vlad-Marius Botoș:

    Din
    păcate, industria auto s-a confruntat cu probleme înainte de această pandemie
    și s-a putut vedea în vânzările de autoturisme noi, dar și în ceea ce privește
    producția lor. Era pe o pantă descendentă din cauza trecerii de la modelele de
    ardere pe benzină, pe motorină, pe gaz la cele hibrid și electrice. Adică noi
    trăim acum un moment revoluționar în industria auto și toată industria, mai
    ales în Uniunea Europeană, care împinge foarte puternic din spate, să trecem la
    o perioadă a decarbonificării și să împingem spre aceste modele electrice.
    Pandemia, în schimb, a făcut această pantă să fie și mai abruptă. Sectorul se
    confruntă cu mari probleme, chiar se vorbește de concedieri masive, din păcate,
    la constructorii auto din Spania, din Germania… Este o perioadă destul de
    delicată, pe care această industrie n-a mai trăit-o din perioada 2008 – 2009.


    Vlad-Marius
    Botoș consideră că soluția este trecerea treptată la autovehicule verzi:

    Sectorul auto trebuie să facă acest pas, pentru că odată cu acest
    Green Deal noi am trasat deja acest țel de a avea o Europă fără carbon până în
    2050. Sectorul auto vrea să facă acest pas și, concret, în primul rând va fi
    ajutat cu fonduri pentru inovare. Vor fi ajutați cetățenii cu sume pentru
    achiziționarea acestor mașini electrice și hibrid. Practic, se vor pompa bani
    în economie pentru a exista o relansare.


    Cât privește industria auto din România,
    eurodeputatul Vlad-Marius Botoș are planuri ambițioase:

    Este un
    proiect de suflet al meu acela de a încerca să aducem un nou constructor auto
    în România pe lângă cei care sunt, pe lângă Dacia Renault, pe lângă Ford. Mi-aș
    dori să reușim să atragem un nou constructor și chiar am avut discuții în acest
    sens. De ce cred că ar fi foarte benefic pentru economia românească să avem un
    constructor auto? Pentru că noi avem această industrie de subansamble auto, de
    obiecte care intră în mașină, de la volane la centuri, cablaje, becuri, trape,
    diferite lucruri… Însă plusvaloarea unei mașini este, până la urmă, motorul
    și ansamblul acestei mașini.

    Eu îmi doresc să avem în România locuri de muncă
    bine plătite și locuri de muncă durabile. Un constructor auto când vine și
    investește și construiește o fabrică, o gândește pe cel puțin 20 – 25 de ani.
    Nu face doar acele trei mii, patru mii de locuri de muncă din fabrică, ci
    crează o industrie orizontală care poate să ajungă până la 10 – 12 mii de
    locuri de muncă. Până la sfârșitul mandatului îmi pun mari ambiții. Din păcate,
    această pandemie a încetinit planurile investitorilor în a se dezvolta. Au fost
    discuții, sunt discuții cu două concerne mari germane să investească și să
    construiască o fabrică. Mai este și o discuție cu producătorul american de
    mașini electrice Tesla, care și el se gândește. Am avut discuții în acest sens,
    însă sunt discuții mai mult de tatonare.