Radio România Internațional

Tag: mass media

  • Noi reguli europene pentru domeniul audiovizual

    Noi reguli europene pentru domeniul audiovizual

    Parlamentarii europeni au votat noi reguli pentru furnizorii de conținut audiovizual, în special pentru a proteja mai bine copiii de materialele inadecvate și pentru a susține producțiile europene.

    În urma acordului cu Comisia Europeană și Consiliul, Parlamentul European a aprobat, în sesiunea plenară de săptămâna trecută, norme revizuite pentru serviciile mass-media audiovizuale. Cadrul de reglementare, mai echitabil, consolidează protecția minorilor, impulsionează lupta împotriva conținutului care incită la ură, promovează producțiile audiovizuale europene și garantează independența autorităților de reglementare din acest domeniu. Directiva acoperă întregul sector al audiovizualului, inclusiv serviciile la cerere și platformele de partajare a materialelor video.

    Modificările vizează o mai bună protejare a drepturilor minorilor faţă de conţinutul publicitar care incită la violenţă, ură sau acte de terorism, dar şi o cotă de 30% pentru conţinutul european pe platformele video online.

    De asemenea, sectorul audiovizual trebuie să ia măsuri adecvate pentru a combate conţinutul care incită la violenţă, ură şi terorism, în timp ce violenţa şi pornografia vor fi supuse celor mai stricte reguli, a subliniat raportorul Sabine VERHEYEN: Platformele online nu erau reglementate până acum. Cu această nouă directivă, dorim să obținem condiții egale între serviciile mass-media audiovizuale clasice și online. În viitor, platformele online vor fi obligate să ofere protecție minorilor, potrivit indicațiilor de vârstă, și să le pună la dispoziție părinților posibilități de a utiliza un filtru pentru a controla, astfel, ce conținut pot vizualiza copiii lor. Pentru platformele online vor interveni unele modificări legate de transparența publicității, care vor fi similare cu cele care există în prezent pentru radioul și televiziunea clasice; trebuie să fie clar marcat dacă respectivul conținut este sponsorizat sau dacă este o reclamă, pentru ca noi să putem ști asta.Platformele cu materiale video la cerere vor fi obligate să ajungă foarte curând să asigure 30% din conținut european. Aceasta nu cred că va fi o problemă, întrucât există deja foarte mult conținut european, unele platforme oferă și acum 18-20%, iar altele chiar 25%, deși cererea nu este chiar atât de mare.

    Și în orice caz, dorim ca platforme precum YouTube sau Facebook, să acționeze imediat ce constată că un conținut reprezintă un discurs de ură sau incitare la terorism sau violență, și să îndepărteze respectivul material de pe internet.

    Înainte ca legea revizuită să intre în vigoare, acordul trebuie să fie aprobat de Consiliul de miniștri. Statele membre dispun de 21 de luni de la intrarea sa în vigoare pentru a transpune noile norme în legislațiile naționale.


  • Drepturile de autor în piața unică digitală

    Drepturile de autor în piața unică digitală

    Giganţii internetului vor trebui să plătească mai mult pentru conţinuturile artistice şi articolele de presă pe care le utilizează, iar platformele care încalcă drepturile de autor vor putea fi mai uşor sancţionate – a decis Parlamentul European.

    Europarlamentarii au votat în favoarea extrem de sensibilei reforme în domeniul drepturilor de autor, obiectul unei bătălii fără precedent între artişti şi editori de presă, pe de o parte, şi giganţii Internetului şi activişti pentru libertate în mediul online, de cealaltă parte.

    Obiectivul este de a obliga platformele de internet – precum YouTube, deţinut de Google, Wikipedia, Facebook, Apple, Amazon şi alţii – să-i plătească mai bine pe creatorii de conţinuturi, potrivit articolului 13, dar şi să creeze un nou drept conex al drepturilor de autor pentru editorii de presă, potrivit articolului 11, care le va permite publicaţiilor sau agenţiilor de presă să ceară bani pentru articolele, fotografiile, materialele audio şi video reutilizate în mediul online.

    Comisarul pentru piaţa digitală, Mariya Gabriel, i-a asigurat pe europarlamentari despre corectitudinea prevederilor acestor articole, intens dezbătute în şedinţa plenară: Articolul 11 vizează susţinerea unui jurnalism de calitate, confruntat, în prezent, cu dificultăţi importante. Dar un astfel de jurnalism este indispensabil pentru noi toţi, cei care trăim în democraţii pluraliste. Articolul 13 se referă la condiţiile în care poate fi accesat pe internet conţinutul creativ, astfel încât cei care au creat un anumit produs să aibă dreptul la o remuneraţie corectă. Vă asigurăm că niciuna dintre dispoziţiile prezente în acest proiect nu îşi propune să distrugă internetul. Nicio dispoziţie nu va dispune închiderea Wikipedia. Nimic din aceste prevederi nu va deteriora patrimoniul cultural european.


    Această reformă – cerută în special de mass-media – are rolul de a proteja profesia de jurnalist şi întreprinderile de presă, care cheltuiesc foarte mult pentru a culege şi a difuza informaţii. În schimb, bogaţii internetului nu fac decât, eventual, să selecţioneze şi să dea mai departe munca celor dintâi, fără să cheltuiască prea mult. Potrivit estimărilor, de la începutul anului, peste 7% din veniturile obţinute din publicitate de presa scrisă din Europa au ajuns în conturile platformelor de pe Internet, iar până la sfârşitul anului valoarea va urca la 10 %. Mulţi europarlamentari nu s-au sfiit să declare că este vorba de furtul unei munci, fiind hotărâţi să creeze o bază juridică pentru a proteja întreprinderile de presă.

    Acest vot al Parlamentului deschide calea negocierilor între Consiliul Uniunii Europene – unde sunt reprezentate cele 28 de state membre – şi Comisia Europeană, pentru a conveni asupra unui text final. După negocierile, care ar putea dura câteva luni bune, text va fi supus din nou votului în Parlamentul European, apoi implementat în legislaţiile naţionale ale ţărilor membre.


  • La Mulţi Ani, Rador Radio România!

    La Mulţi Ani, Rador Radio România!

    Agenţia de Presă Rador a Radio România a început să se organizeze în primele luni ale anului 1990, ca răspuns la căutarea de informaţii a mass-media care începea să înflorească.

    Agenţia de Presă Rador – Radio Observator, pentru a-i traduce numele, este una din principalele surse de informare ale posturilor Radio România, ca şi ale instituţiilor importante ale statului român.

    Înfiinţată în 1990 ca redacţie a Radiodifuziunii Române, a fost onorată să poarte numele primei agenţii de presă moderne interbelice. Rador-ul interbelic, născut la 16 iunie 1921 ca firmă privată, preluat în 1925 în proprietatea statului, era o prescurtare de la Radio Orient.

    La 28 de ani de la naştere, Agenţia de Presă Rador este astăzi un actor şi vector important de comunicare naţională. Aceasta transmite informaţii furnizate de impresionanta reţea de reporteri şi corespondenţi a Radio România şi efectuează profesionist monitorizări extrase din emisiunile a peste 57 de posturi de radio şi televiziune din România şi din lume, din peste 400 de publicaţii străine şi peste 80.000 de surse web, preluate în 15 limbi străine, din Europa, America de Nord, America Latină şi, parţial, Asia, Africa şi Australia.

    Materialele unice de istorie orală, documentarele, calendarele, informaţiile şi analizele din presa externă, monitorizările personalizate, materialele inedite, ştirile altfel, furnizate de o echipă profesionistă, pot fi regăsite şi pe www.rador.ro.

    La Mulţi Ani, Rador, La Mulţi Ani tuturor cititorilor săi!

  • Jurnal românesc – 03.05.2018

    Jurnal românesc – 03.05.2018

    De Ziua Mondială a Presei, ministrul pentru
    românii de pretutindeni, Natalia-Elena
    Intotero, a mulţumit tuturor condeielor și vocilor din mass-media care
    păstrează și promovează limba română în țară și în străinătate. Intr-un
    mesaj adresat cu acest prilej, ministrul a subliniat că marcarea acestei zile
    reprezintă o oportunitate pentru a evidenţia principiile fundamentale ale
    libertăţii de exprimare, pentru a evalua situația presei în întreaga lume,
    pentru a apăra independenţa mass-media şi pentru a aduce un omagiu
    jurnaliștilor care şi-au pierdut viaţa în timp ce îşi exercitau profesia. Ziua mondială a libertăţii presei a fost
    proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în 1993 și a
    devenit un simbol recunoscut internațional.




    In perioada 4 – 6 mai, la Club Atlantico din Roma,
    are loc cea de-a VIII-a ediție a Expo România-Italia, un eveniment dedicat
    Centenarului Marii Uniri și comunității românești din diaspora. Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
    românii de pretutindeni, în parteneriat cu Asociaţia Românilor din Italia, va
    organiza un concert dedicat Centenarului Marii Uniri, care face parte dintr-o
    serie de manifestări dedicate promovării identităţii naţionale în afara
    graniţelor ţării, prin cunoaşterea şi aprofundarea elementelor definitorii ale
    culturii româneşti. În programul Expo România-Italia figurează un maraton al
    filmului românesc, precum şi spectacole de muzică, obiceiuri, tradiţii populare
    şi poezie. Momentele artistice vor fi
    susținute de artiști din România, precum: Aurelian Temișan, Dinu Iancu
    Sălăjanu, Ilie Caraș, Elisabeta Turcu și Nicolae Botgros alături de taraful
    său. Printre obiectivele principale ale Expo România-Italia se numără înfrăţirea
    unor localităţi din România şi Italia, prezentarea serviciilor destinate celor
    care vor să se întoarcă acasă, dezvoltarea relaţiilor de colaborare între
    instituţii româneşti şi italiene, promovarea economiilor locale din România la
    nivel internaţional, promovarea turismului românesc şi dezvoltarea relaţiilor
    comerciale bilaterale.


    Guvernul de la Viena a prezentat, miercuri, un
    proiect de lege care prevede corelarea alocațiilor pentru copiii muncitorilor
    din Austria proveniți din unele state UE la nivelul celor din statul în care
    trăiesc copii, relatează DPA şi Die Presse. Există cazuri în care alocațiile
    vor scădea, dar şi în care acestea vor creşte. Potrivit sursei citate, în
    prezent Viena acordă anual alocații în valoare de circa 273 de milioane de
    euro pentru copiii cetățenilor europeni care muncesc în Austria. Ministrul pentru
    familie, Juliane Bogner-Strauss, estimează că Austria ar economisi anual în jur
    de 100 de milioane de euro. Proiectul de lege trebuie să fie adoptat
    de Parlament pentru a intra în vigoare. Comisia Europeană a spus că va
    investiga dacă politica austriacă este discriminatorie în cazul lucrătorilor UE
    non-austrieci.


    Comisia
    Europeană a menţinut estimările referitoare la creşterea economiei României în
    2018, la 4,5%, iar pentru 2019 se aşteaptă la un avans de 3,9%. Conform
    previziunilor economice de primăvară publicate joi de Executivul comunitar,
    deficitul bugetar ar urma să ajungă la 3,4% din PIB în 2018, pentru ca în 2019
    să se adâncească la 3,8% din PIB. Rata inflaţiei ar urma să crească la 4,2%
    anul acesta şi să încetinească la 3,4% anul viitor, în timp ce rata şomajului
    se va situa la 4,5% în 2018 şi la 4,4% în 2019. Deficitul de cont curent ar
    urma să ajungă la 3,6% din PIB în 2018, pentru ca în 2019 să se situeze la 3,9%
    din PIB.

  • Natalia-Elena Intotero, vizită de lucru în Republica Moldova

    Natalia-Elena Intotero, vizită de lucru în Republica Moldova

    Ministrul pentru românii de pretutindeni, Natalia-Elena Intotero, a avut, în a doua zi a vizitei sale de lucru în Republica Moldova, o întrevedere cu reprezentanții Asociaţiei Naţionale a Trainerilor Europeni din Moldova, promotor al studierii limbii române și al competenţelor comunicative. Ministrul Intotero a avut discuții cu profesorii de limba română, pe care i-a asigurat de întreaga susținere și disponibilitate a Guvernului României în dezvoltarea de proiecte, programe, acțiuni și evenimente dedicate păstrării și promovării identității românești.

    M-am bucurat să constat că există o așa preocupare a cadrelor didactice de a contribui la susținerea cursurilor de limbă română, fie că vorbim de preșcolari, școlari sau chiar adulți. Discuția cu doamnele profesoare a fost extrem de constructivă și pot să vă spun că se întâmplă lucruri bune, mai ales atunci când oamenii sunt implicați și le place ceea ce fac, a precizat ministrul MRP.

    Oficialul român s-a întâlnit, de asemenea, cu reprezentanți ai mass-media de limba română și cu membri ai organizațiilor neguvernamentale din teritoriu, beneficiari ai finanțărilor nerambursabile oferite de statul român prin intermediul MRP. Ministrul a explicat pe larg procedurile prin care orice român, indiferent de locul în care se află, poate aplica și primi finanțare de la MRP.

    Am discutat despre chestiuni concrete, întrebări tehnice aplicate, dar mai ales despre colaborarea pe care o avem. Le apreciem activitatea, iar statul român acordă o atenție deosebită Republicii Moldova, motiv pentru care o mare parte din proiectele MRP sunt alocate acestui spațiu, a declarat Natalia Intotero.

    Demnitarul român a participat şi la ceremonia de înmânare a premiilor câștigătorilor concursului Limba noastră-i o comoară, organizat de Ministerul Educației, Culturii și Cercetării din Republică. Natalia Intotero a oferit câștigătorilor un loc în programului de tabere ARC Centenar, ediția 2018, derulat de MRP în centrele de agrement din județele Tulcea, Neamț, Hunedoara și Gorj. Cei 50 de copii, însoțiți de profesorii lor, sunt așteptați în această vară în România.

  • UE trebuie să contribuie la protejarea independenţei mass-media

    UE trebuie să contribuie la protejarea independenţei mass-media

    Uniunea Europeană ar trebui să îi protejeze mai bine pe jurnalişti. A fost
    mesajul transmis de deputaţii europeni în timpul unei dezbateri organizate luna
    trecută în plenul Parlamentului European, în urma asasinării jurnalistului
    slovac de investigații Ján Kuciak și a logodnicei sale Martina Kušnírová    . S-a insistat
    atunci asupra importanței unor reguli mai bune la nivel național și european
    pentru a proteja jurnaliștii, bloggerii și pe cei care dau informații. Astfel
    că, la sfârşitul lui martie, deputaţii din Comisia Libertăţi Civile au votat o
    rezoluţie non-legislativă prin care solicită statelor membre ale Uniunii să
    asigure o finanțare publică adecvată pentru protejarea și promovarea unei prese
    pluraliste, independente și libere    . De asemenea, este solicitată şi consolidarea
    sprijinului financiar acordat furnizorilor de servicii publice și jurnalismului
    de investigație şi abținerea de la implicarea în deciziile editoriale.



    Violența față de jurnaliști și presiunile exercitate asupra acestora,
    înrăutățirea condițiilor economice și de muncă în mass-media, știrile false și
    neutralitatea internetului s-au aflat printre subiectele analizate în raportul
    privind libertatea presei. Raportoarea Barbara Spinelli, Grupul Confederal al
    Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică: Trăim
    vremuri dificile în ceea ce privește libertățile mass-media. Există atacuri,
    atacuri letale împotriva jurnaliștilor, dar există și o teamă generală, mai
    ales la nivelul clasei politice în ceea ce priveşte știrile de pe internet. Se
    vede în acest mare discurs despre ştirile false şi cred că se exagerează foarte
    mult, pntru că ştirile false au existat şi în presa centrală. Deci, efortul meu
    s-a concentrat pe o folosire mai echilibrată a acestui temen foarte periculos de
    ştiri false, utilizat în general şi foarte des pentru a reduce la tăcere
    criticile, în special în perioadele electorale. Raportul încearcă să se
    adapteze la revoluţia presei, marcată de apariţia internetului şi a ştirilor
    furnizate prin acesta. Este o extindere a libertăţii presei, o extindere
    democratică puternică, dar care aduce şi riscuri în acelaşi timp. Am insistat
    în special asupra legilor privind defăimarea. În opinia mea, ele trebuie să fie
    dezincriminate în Europa. Grupurile politice nu au fost de acord asupra acestui
    punct, dar raportul insistă asupra faptului că legile privind defăimarea ar
    putea avea un impact negativ asupra libertății presei. Sunt mulţumită că a
    trecut ideea cu privire la o protecţie puternică a avertizorilor de
    integritate, care, în prezent, nu sunt suficient de bine protejaţi. Un fel de
    clauză orizontală, în raport, este aceea că toate restricțiile impuse
    presei trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și, în particular, pe
    articolul 19 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice, şi
    anume: măsurile trebuie să fie necesare, proporționale și legitime. Nu există
    excepții de la aceste trei condiții.






  • Women in the media and the IT sector

    Women in the media and the IT sector

    EU statistics say that women continue to be poorly represented in the IT sector and mass media, though some progress has been made in this respect in recent years. However, the statistics point to certain differences separating Romania from other EU countries. In many European countries, there are more women journalists than men. However, less women journalists than men hold management positions. For instance, on an average, at a European level, in 2015, 48% of women reporters and senior producers worked in television, 40% were broadcast journalists and 34% worked in the print press. Nevertheless, 38% of women had management positions in mass media and only 36% held top positions.



    According to a survey conducted by the Global Media Monitoring Project (GMMP) every five years, in 2015, though 80% of the graduates of relevant faculties were women, only 35% of them worked in the print press, radio and TV, and only 38% were active on the news sites. However, an improvement was noted as against the GMMP report of 2010, not necessarily in terms of the number of news and broadcast producers, but rather in terms of their content, says Oana Baluta, a female activist and associate professor at the Journalism School of the University of Bucharest:



    Oana Baluta: “There is a symbolical annihilation in mass media: less women work in mass media than men. When they do work in this sector, women are often trivialized, even those holding managerial positions. We take more interest in a woman managers hairdo than in her professional performance or resume. Another problem is that the mass media tends to reinforce stereotypes regarding women. Interestingly, mostly men are interviewed as experts or invited as guests in various talk shows, indicating where the power of expertise and knowledge is thought to lie. Women are generally invited when social issues are addressed. All those problems should be food for thought.



    Similar findings are presented in a complex report on equal opportunities for men and women in six key areas and two adjacent ones. Oana Baluta believes that there are no flattering results regarding Romania in the EU Gender Equality Index:



    Oana Baluta: “According to the European Gender Equality Index, Romania is at the bottom of the EU ranking in terms of gender equality. The Index measures gender equality in several domains such as knowledge, education, power and time. For instance, the extent to which women and men have access to free time, given that apart from working, women also do house chores and take care of children.



    This is the overall picture, but a closer look at some segments shows that at present, the Romanian Government is headed by a woman, and 8 other ministries are also led by women. In Romania, only 5% of women earn less than men in similar positions, as compared to the European average of 16%. Furthermore, in IT, a sector which is increasingly connected to the mass media, Romanian women are better represented than most European women. According to data released by Eurostat, the proportion of Romanian women specialists in the field stands at 27%, as against to the 16% EU average, our country ranking second in Europe, after Bulgaria and ahead of Latvia. However, in this sector, too, women are under-represented at European level, MEP Claudia Ţapardel concludes:



    Claudia Ţapardel: “As regards the advantages offered by the IT&C domain, women only benefit from one-third of these advantages. Also, there is an alarming trend at European level, namely that many of the ladies who are already active in the field will later in their career give up their work in this domain and embrace another one. This happens at a time when the European Commission forecasts that, by 2020, there will be a deficit of 1,000,000 IT&C experts in Europe. In another field associated with the IT industry, namely science and engineering, only one-fifth of management positions are held by women.



    In order to reduce gender gaps on the labour market, Romania intends to introduce a new job, in accordance with the international legislation that our country has already adopted. Graţiela Drăghici, the President of the National Agency for Gender Equality, has more:



    Graţiela Drăghici: “The gender equality expert job is an instrument that we make available to Romanian society and all public and private entities. A new bill regulates the possibility for all public and private entities with more than 50 employees to identify an employee who can be assigned the position of gender equality expert, or to hire one from outside the respective institution or firm. This is not mandatory, we only sought to offer an instrument without imposing an obligation. This instrument has a high potential of promoting the issue of gender equality in society.



    The draft law meant to regulate the position of gender equality expert has already been passed by the government and is to be debated in Parliament.



    (translated by: Ana-Maria Palcu, Diana Vijeu)

  • Fenomenul „fake news”

    Fenomenul „fake news”

    Prezent mai
    ales în mediul online, fenomenul fake news a căpătat o amploare din ce în ce
    mai mare în ultimii ani, mass-media şi reţelele de socializare fiind spaţiile
    predilecte de manifestare. Furnizate sub forma unor informaţii despre un
    eveniment real, aşa-numitele ştiri false pot include traduceri alternative,
    ştiri născocite, ştiri aproape adevărate, altfel spus, manipulări credibile.
    Pentru combaterea acestui fenomen, Comisia Europeană a constituit, recent, un
    grup de experţi. Unul dintre cei 39 de membri ai grupului – specialişti din IT,
    mass-media, mediul academic, reprezentaţi ai reţelelor de socializare Facebook
    şi Twitter, precum şi ai gigantului Google – profesorul universitar doctor
    Alina Bărgăoanu, decanul Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din
    cadrul SNSPA din Bucureşti, explică ce ar trebui să înţelegem prin termenul
    generic fake news: Adică amestecul
    acela dintre lucrurile care sunt flagrant neadevărate şi lucruri care sunt
    adevărate. Deci, ştiri parţial adevărate sau ştiri parţial false. Dar, dincolo
    de aceasta, fenomenul de care se ocupă grupul de experţi este unul mult mai
    amplu. Este vorba despre adevărate malformaţii ale ecosistemului informaţional,
    despre ceea ce am început eu să denumesc un fel de noua dezordine
    informaţională. Vorbim despre un registru mult mai amplu de manifestare,
    propagandă computaţională, uzine de like-uri, algoritmi care generează
    conţinut, ecochamber, dezinfomare. Deci sensul de manifestare este mult, mult
    mai amplu decat ştiri false.

    În acest context, Comisia Europeană a lansat,
    până pe 23 februarie, o consultare publică pe internet sub forma unor
    chestionare, pentru a strânge date despre acest fenomen. Sunt două tipuri de formulare,
    unul se adresează cetăţenilor, iar celălalt organizaţiilor şi jurnaliştilor.
    Profesorul de drept la Universitatea Bucureşti Daniel Mihai Şandru:
    Contextul în care apare discuţia despre
    fake news trebuie văzut într-un cadru mai larg. Respectiv, acest
    cadru cuprinde, pe de o parte, neutralitatea internetului, de asemenea,
    propunerea Comisiei referitoare la drepturile de autor pe internet şi protecţia
    linkurilor pe internet, precum şi toate celelalte acţiuni ale Comisiei Europene
    de reglementare a internetului, printre care şi regulamentul general privind
    protecţia datelor cu caracter personal – un regulament de o mare importanţă
    care va fi pus în aplicare începând cu 25 mai 2018.

    Comisia Europeană va
    propune, probabil, la sfârşitul acestui an sau anul viitor, acţiuni legislative
    în materie, mai spune profesorul Şandru. Menirea fake news este aceea de
    manipulare a opiniei publice, încercând să schimbe părerea despre un anumit
    actor politic, de exemplu, să influenţeze votul alteori, să creeze un curent
    defăimător sau, dimpotrivă, să prezinte, tendenţios, o anumită acţiune într-o
    lumină favorabilă. Votul privind Brexit-ul, din vara lui 2016, şi alegerile
    din Statele Unite, câteva luni mai târziu, sunt două situaţii care au ridicat
    nivelul de alertă pe această direcţie. Agenţiile de presă au scris că
    verificările făcute de instituţii media bine cotate au probat implicarea,
    inclusiv financiară, a unor cetăţeni ruşi, precum şi a unor organizaţii, unele
    finananţate direct de statul rus, ai căror angajaţi, aşa numiţii troli, conduc
    campanii în reţelele sociale şi propagă informaţii manipulatoare.

    Recent,
    într-o audiere în Parlamentul European, comisarul european pentru securitate,
    Julian King, a acuzat, de altfel, Rusia că răspândeşte deliberat informaţii
    mincinoase pentru a destabiliza blocul comunitar şi că Moscova nu face un
    secret din aceasta. Doctrina militară
    oficială a Rusiei, dar şi declaraţiile unor generali ruşi de rang înalt,
    consideră utilizarea informaţiilor false şi a propagandei cu rol de
    destabilizare drept miljoace legitime, un fel de altă forţă armată    , a
    precizat Julian King, care a adus în discuţie modul în care Comisia priveşte
    fenomenul fake news:
    Dezinformarea deliberată măreşte miza, atât pentru libertatea de expresie, cât
    şi pentru democraţiile funcţionale. Provocarea pentru autorităţile publice la
    toate nivelurile este de a găsi modalităţi de a combate dezinformarea fără a
    avea un efect negativ asupra libertăţii de exprimare. Comisia examinează ce s-ar
    putea face pentru a se ocupa de provocarea propagandei ostile a ştirilor false
    şi dezinformării online, totdeauna ţinând cont că e nevoie de echilibru între
    combaterea dezinformării şi respectarea valorilor democratice, în special
    libertatea de exprimare.

    Disponibilitatea fiecăruia pentru efort
    intelectual, pentru lectură, este de fapt cheia răspunsului dacă o ştire este
    falsă sau adevărată, consideră, la Bucureşti, specialistul în ştiinţe
    administrative şi geopolitică, profesorul universitar Marius Văcărelu, pentru
    că, oricât ar vrea să te mintă cineva, dacă tu ştii domeniul, nu poţi fi
    minţit. Totul ţine de educaţie.

  • Finanțări nerambursabile pentru mass-media în limba română de peste hotare

    Finanțări nerambursabile pentru mass-media în limba română de peste hotare

    Ministrul pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstârnac, a declarat , recent, la Suceava, că unul dintre obiectivele ministerului pe care-l coordonează se referă la păstrarea identității naționale, iar în acest sens se are în vedere finanțarea de proiecte ce presupun extinderea, profesionalizarea și eficientizarea mass-media în limba română.



    Unul din obiectivele majore ale Ministerului este păstrarea identității spirituale și lingvistice a românilor aflați astăzi în afara granițelor. Avem comunități foarte mari care s-au stabilit deja de 15-20 de ani. (…) Încercăm să abordăm pe două paliere, limba română la nivel educațional și limba română promovată prin mass-media în diaspora. Există un număr ridicat de publicații, de ziare, de televiziuni, de posturi de radio și publicații on-line în limba română ale românilor din afara granițelor și, prin programul de finanțare pe care-l are ministerul nostru, am încercat, în acest an, să acordăm o atenție specială publicațiilor și să le acordăm un ajutor direct prin finanțările nerambursabile pe care le acordăm. Avem un proiect de sprijinire a jurnaliștilor din Serbia unde avem comunități importante și se luptă să mențină mass-media în limba română, a spus Andreea Păstârnac.



    Ministrul a anunțat, de asemenea, că în semestrul doi al acestui an se va derula un program de formare pentru jurnaliștii din diaspora, la București, dar și în zone din România unde sunt studiouri teritoriale importante care realizează programe pentru comunitățile istorice, dar și pentru noua diasporă.



    Andreea Păstârnac a precizat că bugetul ministerului este de 8 milioane de lei şi orice persoană autorizată, blog sau ONG care îndeplinește condițiile din ghidul de finanțare poate aplica, iar reprezentanții ministerul se străduiesc să răspundă afirmativ cât mai multor solicitări.

  • Ministrul Andreea Păstîrnac a avut întâlniri cu membrii comunității românești din Republica Cipru

    Ministrul Andreea Păstîrnac a avut întâlniri cu membrii comunității românești din Republica Cipru

    Cea de a doua parte a vizitei în Republica Cipru a ministrului pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, a vizat întâlniri cu membrii comunității românești, ai mass-media în limba română, precum și cu preoții comunității românești.

    La Şcoala Românească din Nicosia, proiect susținut de Alianța Românilor din Cipru*, a avut loc închiderea anului școlar, prilej cu care ministrul Andreea Păstîrnac a oferit diplome de merit elevilor care participă la cursuri, dar și suporturi de curs de învăţare a limbii române, atât manuale, cât şi CD-uri cu lecţii interactive, ca făcând parte din proiectul Limba română, educație și comunicare.

    De asemenea, demnitarul român a participat la lansarea volumului, Relațiile România-Cipru, o istorie ilustrată, scrisă de doamna Elena Lazăr, traducător și editor prestigios, promotor al elenismului în România. Evenimentul a avut loc sub egida Ambasadei României în Cipru.

    * Alianţa Românilor din Cipru a fost infiintata in 1995. Principalul obiectiv este legat de promovarea educației și culturii, derulând 6 școli românești în orașele Nicosia, Limassol, Pafos, Larnaca, Dali și Paralimni.


    Printre obiectivele Alianţei se numară promovarea culturii româneşti şi a unei imagini reale a Românei în Cipru, crearea sentimentului de mândrie şi demnitate naţionala, dezvoltarea solidarităţii intre membrii comunitatii, şi strangerea legaturilor cu Romania.


    Principalele activităţi ale alianţei sunt legate de cultură şi educaţie, manifestari si actiuni comune, atat in domeniul promovarii valorilor culturale si spirituale romanesti, dar si pentru marcarea unor evenimente importante in istoria poporului roman (indeosebi Ziua Nationala a Romaniei).

  • Jurnal românesc -1.02.2017

    Jurnal românesc -1.02.2017

    Ministerul de Externe anunţă că la 1 februarie au intrat în vigoare
    prevederile Legii care, între altele, elimină cvasitotalitatea taxelor aferente
    serviciilor consulare prestate de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale
    României în străinătate. Începând cu această dată, cetăţenii
    români din străinătate vor beneficia de prestarea cu titlu gratuit a
    serviciilor consulare în materie de întocmire a actelor de stare civilă, a
    actelor notariale (autentificări, legalizări, certificări), eliberare a
    titlurilor de călătorie, acordare/redobândire a cetăţeniei române, procurare de
    acte judiciare şi extrajudiciare, verificare a valabilităţii permiselor de
    conducere, precum şi a altor servicii consulare. La
    eliberarea paşapoartelor simple electronice şi a celor temporare a fost
    eliminată taxa consulară aferentă, cu
    menţiunea că de la solicitanţi se va percepe în continuare, la fel ca la
    depunerea cererilor în ţară, contravaloarea blanchetelor paşapoartelor (în
    cuantum de 59 de euro pentru un paşaport simplu electronic, respectiv 20 de
    euro pentru unul temporar), care reprezintă costul de producţie al acestor
    documente de călătorie şi care se virează către producători.




    Reprezentanţii
    Comisiilor pentru afaceri europene din Parlamentul României s-au întâlnit,
    marţi, la Bucureşti, cu ministrul de stat pentru afaceri europene al Irlandei,
    Dara Murphy. Deputatul Angel Tîlvăr, membru în comisie şi fost ministru delegat
    pentru relaţia cu românii de pretutindeni, a evocat contribuţia comunităţii
    româneşti din Irlanda la viaţa economică şi socială a ţării de reşedinţă,
    precum şi interesul major pe care statul român îl are în păstrarea şi afirmarea
    identităţii lingvistice, culturale şi spirituale a comunităţii. Dara Murphy a subliniat întreaga deschidere a
    autorităţilor centrale şi locale din Irlanda în ceea ce priveşte sprijinul
    pentru dezvoltarea de noi proiecte de educaţie în limba română pentru copiii şi
    tinerii români care trăiesc în această ţară.




    Ambasadorul SUA, Hans Klemm, a declarat marţi, la
    Galaţi, la o întâlnire cu presa, că investitorii vin în România, dar se
    confruntă cu unele probleme cum ar fi infrastructura, calitatea instituţiilor,
    calitatea forţei de muncă.. Pe de altă parte, ambasadorul a subliniat faptul că
    există un adevărat entuziasm al investitorilor americani faţă de piaţa din
    România, în diverse domenii, agricultură, IT, farmaceutic, banking, asigurări
    şi servicii, iar unele firme intenţionează să se extindă în domeniul
    producţiei. Ambasadorul Hans Klemm a vizitat şantierul naval din Galaţi şi două
    companii locale.




    Deputaţii Constantin Codreanu şi Matei Dobrovie, membri
    în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, au
    declarat că
    proiectul Consiliul Consultativ Mass-Media România – Republica Moldova, o
    iniţiativă a Departamentului pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, trebuie
    continuat, pentru a realiza un cadru instituţional pentru spaţiul informaţional
    comun. România şi UE trebuie să încurajeze presa independentă şi să adreseze
    autorităţilor de la Chişinău solicitări ferme de oprire a hărţuirii acesteia,
    susţin cei doi deputaţi, într-o declaraţie de presă citată de Agerpres. In
    opinia lor, Bucureştiul trebuie să investească în organisme de presă în limba
    română, credibile şi independente, în Republica Moldova. Constantin Codreanu şi
    Matei Dobrovie condamnă gravele încălcări ale libertăţii presei din Republica
    Moldova. Cei doi menţionează că sub pretextul secretului datelor personale,
    jurnaliştilor de investigaţie li se refuză accesul la informaţii, sunt citaţi
    la poliţie şi procuratură pentru declaraţii şi audieri. Mass-media din
    Republica Moldova este supusă controlului financiar şi influenţei din Federaţia
    Rusă, iar populaţia unui proces de dezinformare locală şi propagandă rusească.

  • Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Libertatea şi pluralismul în mass-media

    Anual, la începutul lunii mai, este celebrată Ziua
    Mondială a Libertăţii Presei. Şi, de obicei, acest eveniment este marcat prin
    analize despre gradul de respectare a dreptului la liberă exprimare şi a
    drepturilor jurnaliştilor. Una dintre aceste cercetări este şi Monitorul
    Pluralismului în Media, girat şi finanţat de către Comisia şi Parlamentul
    European. Raportul include studii de caz ale celor 19 state-membre incluse în
    analiză şi şi-a propus să identifice posibilele riscuri care ameninţă, în
    prezent, libertatea presei din UE. Au fost cercetate patru mari arii de risc:
    protecţie de bază, pluralismul pieţii media, independenţa politică şi
    incluziunea socială. Indicatorii prin care s-a măsurat riscul protecţiei de
    bază au vizat libertatea de
    exprimare, respectarea dreptului la informaţii de interes public, standardele
    jurnalismului şi independenţa faţă de autorităţile naţionale. În ceea ce
    priveşte independenţa politică, au fost măsurate gradul de politizare a
    controlului asupra canalelor mass-media precum şi a reţelelor de distribuţie
    precum şi independenţa finanţării instituţiilor publice de presă. Concluzia
    generală este că singurul domeniu în care
    riscurile sunt apreciate ca fiind reduse este cel alprotecţiei de bază în sectorul mass-media, pentru celelalte
    înregistrându-se şi la nivel european riscuri medii. Totuşi, în acest tablou, România prezintă un
    grad de risc mediu în toate cele patru arii principale. În plus, indicatorii privind protecţia de
    bază situează România pe o poziţie unică, după cum am aflat de la Adina
    Marincea, cercetătoare în cadrul Median Research Center, instituţia care a
    elaborat raportul de ţară pentru România.

    Adina Marincea: România este singura ţara, din cele 19,
    care prezintă un potenţial risc mediu privind protecţia de bază a jurnalismului
    şi de respectarea standardelor profesiei. Printre problemele cele mai presante pe care le-am identificat şi cu
    care se confruntă jurnaliştii în România se numără, mai ales în presa scrisă,
    situaţia economică precară. Ea este exemplificată prin cazurile de
    neregularitate şi întârziere a plăţii salariilor, nesiguranţa locului de muncă,
    tăieri de salarii, încheierea unor contracte pe termen scurt care oferă o
    protecţie socială redusă în privinţa şomajului şi a pensiilor. În acelaşi timp,
    aceste contracte fac mai uşoară concedierea jurnaliştilor.



    Această situaţie economică precară este strâns
    legată, deseori, de interesele patronatului care nu coincid cu scopurile
    profesiei, după cum observă şi jurnalistul Petrişor Obae, coordonatorul
    siteului paginademedia.ro. Problema presei româneşti se regăseşte
    în două zone principale. Una este zona macro, cea de la nivelul patronatului
    care a descoperit, la un moment dat, ce înseamnă jucăria reprezentată de
    mass-media şi a folosit-o în scop personal. Aici se află şi presiunea
    economică. Şi cea de la nivel micro, adică de la nivelul exercitării profesiei.
    Sunt jurnalişti care nu au habar să scrie şi să se documenteze, care nu cunosc
    regulile de bază ale meseriei. Problemele sociale contează foarte mult, căci
    sunt pârghiile pe care le manevrează patronatul. În momentul în care nu ai
    nevoile de bază satisfăcute, în momentul în care-ţi pui problema ce mănânc
    mâine, la modul cel mai propriu, evident că începi să laşi deoparte normele de
    bază ale meseriei, iar deontologia e un cuvânt depăşit.



    De altfel, o altă problemă identificată de
    raportul privind pluralismul media în Europa se referă la respectarea şi
    standardelor profesionale, mai ales, în organizaţiile private de media, care
    acoperă cea mai mare parte a sectorului. Adina Marincea: De multe ori, standardele ori codurile jurnalistice
    lipsesc sau nu sunt aplicate sau sunt realizate aproape exclusiv de
    managementul organizaţiilor de media şi nu de către jurnalişti sau de asociaţii
    profesionale de jurnalism. Toţi aceşti factori duc la interferenţe în
    conţinutul editorial şi au existat mai multe cazuri de acuzaţii cu privire la
    finanţarea ilegală a presei de către diverşi actori economici şi politici sau
    chiar de cenzură jurnalistică.



    Vorbind despre
    interferenţe şi cenzură atingem un alt domeniu şi anume independenţa politică.
    Adina Marincea, revine cu detalii: În aria de risc cu privire la independenţa politică, sunt doi indicatori
    care înregistrează semnale de alarmă. Cazuri similare sunt în Slovacia,
    Slovenia şi Lituania.


    Politizarea excesivă a
    unei părţi a presei, mai ales a celei particulare, în vederea protejării unor
    interese, inclusiv, economice a patronatului, reprezintă una din concluziile
    altui studiu şi anume raportul FreeEx, elaborat de organizaţia
    non-guvernamentală ActiveWatch. Aici sunt prezentate cazuri de presiuni exercitate de patroni pentru
    ca anumite materiale care şifonau imaginea unor demnitari sau evidenţiau
    abuzurile lor să nu fie publicate. Sunt exemple de jurnalişti care, îndrăznind
    să facă acest lucru, au fost pedepsiţi prin suspendarea contractelor de colaborare.
    De asemenea, sunt descrise şi cazurile unor primari locali care se foloseau de
    presa din oraşul lor pentru a-şi şantaja rivalii politici. Pentru Răzvan
    Martin, dependenţa politică şi economică este cauzată şi de starea financiară
    proastă care nu s-a îmbunătăţit de la ieşirea din criza economică pentru
    anumite companii de mass-media.

    Răzvan Martin: Fiind foarte
    vulnerabile din punct de vedere economic şi poziţia lor devine foarte fragilă
    în faţa unor oameni politici sau diverşi finanţatori. În acelaşi timp, nu sunt
    convins că o situaţie economică mai bună a unor instituţii de presă sau
    publicaţii le-ar face mai puţin permeabile la anumite influenţe. Mi-e teamă că
    raţiunea lor de a exista este de a face astfel de jocuri politice şi nu de a
    informa public sau de a obţine un profit economic legitim. Mă refer la
    instituţiile de presă cele mai vizibile,
    mainstream, televiziunile de ştiri, cele care fac agenda publică. Dar
    nu vreau să generalizez pentru că există în continuare foarte mulţi jurnalişti
    oneşti şi instituţii de presă absolut onorabile. Mai ales în spaţiul online,
    există platforme media care produc jurnalism de calitate.



    Având situaţii economice şi editoriale total opuse
    între ele, cele două instituţii publice din domeniul audio-vizualului – TVR şi
    SRR – nu au fost nici ele scutite de probleme în ultimul an, potrivit
    raportului FreeEx privind libertatea presei în România. Răzvan Martin: Radioul public merge bine din punct de vedere economic, dar au existat
    probleme şi aici odată cu declanşarea unei campanii împotriva unui proiect
    absolut firesc de modificare a legii de funcţionare a serviciilor publice.
    Există şi o somaţie a CNA-ului pentru că s-a folosit abuziv spaţiul de emisie
    pentru a ataca acest proiect de lege. TVR este în pragul colapsului, a acumulat
    datorii imense, iar mediul politic nu manifestă niciun interes pentru a remedia
    situaţia.



    Recent, plenul Parlamentului a numit,
    prin vot, un nou Preşedinte-Director General al TVR.



  • February 17, 2016 UPDATE

    February 17, 2016 UPDATE

    HEALTH– Experts from the European Centre for Disease Prevention and Control, based in Stockholm, will arrive in Romania on Thursday, in an effort to cast light on the cases of the children with haemolytic-uremic syndrome, an acute kidney failure, the Romanian health minister, Patriciu Achimas-Cadariu, has told a press conference. Prime Minister Dacian Ciolos has called on the line minister to provide information on a daily basis on the results of the investigation in the case of the children hospitalised at the “Marie Curie“ Hospital in Bucharest. Two weeks after the first cases were reported, the authorities fail to identify the source of the infection, but they further conduct epidemiological tests and intend to collect new samples. Three children have died of haemolytic-uremic syndrome at the “Marie Curie Hospital. Seven others are still hospitalised, some of whom in critical condition.



    MEASURES AGAINST POVERTY- The Romanian government on Wednesday launched for public debate a package of measures aimed at cracking down on poverty in Romania. The document includes 47 measures, destined for all age brackets. Increasing the employment rate of people in the 20-64 age bracket from some 66% in 2014, to 70 % in 2020, as well as reducing, until 2020, by at least 580,000 people, the number of those running a risk of poverty and social exclusion are among the objectives of the package. The measures and goals are in line with the Europe 2020 Strategy. According to the Romanian government, the efficient use of funds, as well as humaneness are needed to crack down on poverty. The cabinet intends to strike an anti-poverty partnership between public authorities and NGOs.



    PRESIDENTIAL ADDRESS TO PARLIAMENT– Romanias President, Klaus Iohannis, on Monday is addressing Parliament on domestic policy issues, the Senate Speaker, Calin Popescu Tariceanu announced on Wednesday. That is going to be the first message conveyed by President Klaus Iohannis this year. The Romanian President has addressed Parliament five times since he won the presidential election of November 2014.



    VISIT – Romanias President, Klaus Iohannis, has held talks with the President of the ex-Soviet Republic of Moldova, with a predominantly Romanian-speaking population, Nicolae Timofti, on a visit to Romania. That is the Moldovan presidents last important visit before the expiry of his term in office, in about one month. He will have talks with Prime Minister Dacian Ciolos and the Senate Speaker, Calin Popescu Tariceanu. The talks will focus on the European agenda of the Republic of Moldova and the economic, political and social cooperation between the two states. Timoftis visit takes place after the newly appointed Moldovan Prime Minister, Pavel Filip, has called on Romania to give financial aid to his country. Romania has conditioned the unblocking of the loan promised to Moldova by the speedy adoption of reform measures. On Friday, Filip announced that Romania would give Moldova a humanitarian aid consisting of foodstuffs and fuel oil, against the backdrop of the economic and social crisis his country is confronted with.



    MOLDOVA – Over February 23rd-29th, an IMF expert team will pay a working visit to Chisinau, the media in Chisinau reports. The IMF delegation does not have the mandate to negotiate a financing programme with the Republic of Moldova, but it will focus on the recent economic developments and will discuss the policies promoted by the new government with a view to maintaining macroeconomic stability. The IMF, the World Bank and the EU stopped lending to the Republic of Moldova because of the Moldovan officials failure to abide by their pledges. The IMF said it would resume lending to Moldova if the three banks involved in the theft of one billion dollars from the countrys banking system at the end of 2014 were liquidated. But the banks got an emergency loan from the National Bank of Moldova to elude bankruptcy.



    CORRUPTION – The Romanian deputies on Wednesday rejected the request made by the National Anti-Corruption Directorate for the detention and taking into custody of MP Madalin Voicu, a member of the Social Democratic Party. In exchange, they approved the request for the taking into custody of Nicolae Paun, the representative of the Roma minority in Parliament. Because of a lack of quorum, the deputies didnt however make a decision on Pauns temporary arrest, and therefore the voting is due next Wednesday. Both Paun and Voicu have been accused of unfair use of European funds under projects for Roma communities. According to prosecutors, over 2010-2015, under the pretence of assisting thousands of Roma people in finding a job or becoming entrepreneurs, the two deputies conceived a plan through which they embezzled over 6 million euro worth of funds in their own interest. In another move, the anti-corruption prosecutors have called on the Senate to lift the parliamentary immunity of former interior minister, senator Gabriel Oprea, in order to start prosecution against him, for malfeasance in a second file.



    MEDIA– The Romanian technocratic Prime Minister, Dacian Ciolos, assured the Romanian Senators on Wednesday of the governments cooperation in finding a solution to the financial situation the Romanian Television Company is in, but he recalled that the public television broadcaster is subordinated to Parliament. Recently, the interim President and CEO of the Romanian Television Company, Irina Radu, has sent a letter to the leadership of the Romanian Parliament, drawing attention to the fact that the financial situation of the Romanian Television Company has worsened considerably. She also called on the MPs to make a decision on whether or not Romania still needs such a public service provider. The talks on the Romanian Television Company are held in the context in which the Romanian Prime Minister was invited to the Senate to provide explanations on the request made by the National Fiscal Administration Agency, ANAF, regarding the evacuation of the buildings where the TV channels that are part of the Intact private media trust operate. Prime Minister Dacian Ciolos said he had not been informed and should not have been informed about ANAFs action. He made it clear that the five-day deadline was the only one stipulated by law and if it had not been observed, ANAF might have been accused of discrimination. Moreover, Ciolos assured that the freedom of expression would be firmly defended. In turn, President Klaus Iohannis said the ANAF inspectors approach to the issue was debatable and inadequate. He underlined that following the talks he had held with the line authorities, its clear there is openness to solve the case. The buildings housing the Intact television trust belong to businessman Dan Voiculescu, who was sentenced to prison in 2014, on corruption charges. The court also ruled that the buildings he owned be seized to make up for the loss incurred by the state. The total loss stood at 60 million euros. A little over 1% of that loss has so far been recovered.


    Translated and edited by Ana Maria Palcu and Diana Vijeu

  • Criza mass-mediei româneşti

    Criza mass-mediei româneşti

    Anul 2013 nu a fost un an prielnic pentru libertatea presei nicăieri în lume, conform asociaţiilor neguvernamentale care monitorizează domeniul. Freedom House arată că doar una din şapte persoane trăieşte în ţări unde ştirile politice sunt credibile, siguranţa jurnalistului este garantată, interferenţa statului în mass-media e minimă, iar presa nu este supusă unor presiuni economice oneroase. Freedom House consideră că această stare de fapt reprezintă un declin faţă de anii trecuţi, declin cauzat, mai ales, de dorinţa guvernelor autoritare de a controla conţinutul ştirilor fie prin hărţuirea ziariştilor, fie prin diferite alte constrângeri aplicate site-urilor de ştiri şi celor de social media”. România nu face excepţie de la acest trend descrescător, conform raportului anual privind libertatea presei publicat de Freedom House, aflăm de la Cristina Guseth, directoarea sucursalei din ţara noastră.



    România are 41 de puncte şi este considerată o ţară cu presă parţial liberă. În acest raport libertatea presei e analizată din trei perspective: cadrul legal, cadrul politic şi cadrul economic. Având acest punctaj România stă mai prost decât Ungaria, care a avut probleme grave la acest capitol şi care are 35 de puncte, fiind astfel mult mai aproape de ţări care nu fac parte din UE precum Albania, Kosovo, Macedonia sau Bosnia.



    În cazul României, motivele pentru această situaţie ţin de aspectul economic special de aici. Cristina Guseth: – În România sunt foarte multe instituţii de presă faţă de dezvoltarea economică. Presa privată este susţinută, în general, de către economie, dar în România, economia nu poate susţine atâtea instituţii de presă: ziare, radiouri şi televiziuni private. De aceea, instituţiile de presă sunt foarte politizate (…), fie direct, având proprietari oameni politici, fie indirect. Politizarea presei este masivă şi banii care vin în presă, nu vin dinspre economie sau ca urmare a activităţii economice, aşa cum ar fi natural. Un al doilea aspect este cel legat de legislaţie. Aici nu e vorba doar de cadrul legal, aşa cum apare pe hârtie, ci şi de felul în care legea este aplicată. Aici aş menţiona CNA, care are legi pe care nu le aplică.



    An de an, organizaţia Active Watch din România lansează Raportul FREEEX unde este analizată situaţia internă a presei de aici şi unde sunt marcate şi cauzele eventualelor derapaje de la respectarea independenţei mass-media. Raportul pe 2013 confirmă declinul semnalat de Freedom House şi oferă detalii. Răzvan Martin, reprezentant al Active Watch, despre situaţia din 2013. Aş începe cu sacrificarea independenţei editoriale şi a interesului public, care sunt consecinţa politizării excesive a pieţei de media şi a configuraţiei patronale a pieţei de media. Sunt multe instituţii de presă importante, mai ales cele care difuzează conţinut de interes public, care sunt controlate de actori politic importanţi din ţară. Sunt suficient de multe cazuri care dovedesc că se folosesc de aceste instituţii pentru a-şi obţine avantaje politice şi economice sau pentru a pune presiune pe justiţie.



    O formă mai specială de presiune o reprezintă presiunea pe care unele instituţii de presă o exercită asupra unor colegi de breaslă şi despre care Răzvan Martin vorbeşte în continuare: Am avut anul trecut două condamnări cu închisoarea pentru acte de şantaj comise de jurnalişti sau de oameni din presă. Mass-media a devenit una din sursele de presiune şi de intimidare la adresa altor jurnalişti şi activişti civici. Un fenomen pe care l-am sesizat anul trecut, deşi mai fusese un caz în 2012, un fenomen foarte periculos este cel care se referă la anumite somaţii transmise altor jurnalişti prin care li se cere să nu mai relateze nici o critică la adresa celor care trimiteau somaţiile. Erau ameninţaţi cu procese, dacă nu încetau. Mi se pare absurd ca reprezentanţii unei profesii ce se hrăneşte din libertatea de exprimare să ameninţe alţi colegi de breaslă să nu se mai folosească de acest drept.



    Pe lângă aceste noutăţi”, în 2013, au continuat acţiunile clasice” de ascundere a unor informaţii, consideră autorii FREEEX. Răzvan Martin: Informaţii ocultate publicului din raţiuni de securitate naţională, cum ar fi, de pildă, subiectul închisorilor CIA în privinţa căruia statul a creat un blocaj informaţional pentru a-i împiedica pe jurnalişti să investigheze acest caz. Am avut, de asemenea, multe abuzuri ale forţelor de ordine împotriva unor protestatari. Mă refer, în primul rând, la cei de la Pungeşti unde s-au încălcat mai multe drepturi constituţionale cum ar fi dreptul la liberă circulaţie, dreptul la întrunire şi cel la liberă exprimare.



    Toate acestea apar în contextul în care din punct de vedere financiar, viaţa instituţiilor de presă nu e uşoară. Multe ziare s-au închis, păstrându-şi ediţiile online, iar unele televiziuni private sunt deja strâmtorate. Bugetele dedicate publicităţii au scăzut simţitor. Ar exista, totuşi, o rază de soare: produsele media de calitate, deşi puţine, aduc audienţă, contrazicând teoria că numai divertismentul facil produce audienţă.