Radio România Internațional

Tag: mass media

  • Actul european privind libertatea presei

    Actul european privind libertatea presei

    Actul european privind libertatea presei a fost adoptat recent de
    Parlamentul European și urmează să devină legislație comunitară după ce
    primește și aprobarea Consiliului Uniunii Europene. Prin acest document,
    Parlamentul European dorește să oblige statele membre să asigure pluralitatea
    și independența mass-media în fața interferențelor politice, economice sau
    private.


    Actul european privind libertatea presei interzice orice formă de
    ingerință în deciziile editoriale și îi protejează pe jurnaliști de presiunile
    externe, cum ar fi obligarea acestora de a-și dezvălui sursele, accesarea
    conținutului criptat de pe dispozitivele lor sau spionarea lor cu tehnologie
    specifică.

    Jurnaliștii sunt începând de astăzi cu un pas mai aproape de un
    cadru de lucru mai sigur, care să le garanteze independența, siguranța și
    protecția surselor     spune Ramona Strugariu, raportoare a Parlamentului European
    pentru Comisia LIBE (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri
    interne) pentru acest regulament.


    Ramona Strugariu (Renew Europe) consideră că Actul
    european privind libertatea presei este un text puternic, care garantează independența
    editorială, descurajează imixtiunile politice, tentativele de hărțuire și de
    intimidare, precum și folosirea programelor de spionaj împotriva oamenilor din
    presă.


    Ramona Strugariu: Actul european pentru libertatea media nu s-a născut din
    dorința de a vedea dacă putem legifera pe orice subiect, oriunde. Ci s-a născut
    din nevoia de a proteja cel mai important, dar și cel mai fragil pilon al
    oricărei democrații, presa liberă. Și nu este despre a reglementa presa, ci
    despre a crea cel mai sigur cadru pentru libertatea presei și pentru
    profesioniștii din domeniu. De ce? Pentru că în ciuda tuturor garanțiilor
    legale, vedem în continuare multe abuzuri împotriva jurnaliștilor independenți
    și a profesioniștilor mass-media.

    Emilia Șercan din țara mea este doar un
    exemplu de jurnalistă puternică, care a rămas în picioare, în timp ce a simțit
    ce înseamnă presiunea și hărțuirea. La fel ca ea sunt sute de alți jurnaliști.
    Prin acest Act, Emilia și cei ca ea, care luptă pentru adevăr, au un aliat în
    plus. Un aliat care le protejează sursele -deoarece unii jurnaliști ar prefera
    mai degrabă să moară decât să-și dezvăluie sursele, un aliat care le protejează
    libertatea editorială, care le asigură transparența, care le permite să-și facă
    treaba fără a simți frica presiunii, amenințării sau interferențelor politice.


    Noua propunere legislativă dorește să înființeze Comisia Europeană pentru
    Servicii Media, un nou organism care să fie independent de Comisia Europeană,
    atât legal, cât și funcțional. Comisia Europeană pentru Servicii Media va fi
    formată din autoritățile naționale în domeniu și ar trebui să lucreze și cu
    ajutorul unui grup de experți independent, care să reprezinte mass-media și
    societatea civilă.



  • Reporteri fără frontiere – Raport despre libertatea presei

    Reporteri fără frontiere – Raport despre libertatea presei

    Lipsa de transparenţă a finanţării mass-media, în special din
    fondurile publice, precum şi dificultăţile pieţei submineaza fiabilitatea
    informaţiilor şi încrederea în media – menţionează raportul despre România al
    organizaţiei Reporteri fără Frontiere”. Autorii recunosc că peisajul mediatic
    românesc este divers şi pluralist şi oferă teren fertil pentru investigaţii de
    interes public puternice.

    În indicele pe 2023 privind libertatea presei,
    România se plasează pe poziţia 53 din 180, în creştere faţă de anul trecut,
    când se afla pe locul 56. Părţi importante din populaţia României tind să
    creadă informaţiile false furnizate adesea de propaganda rusă, ceea ce duce la
    dezinteres şi neîncredere faţă de jurnalismul de calitate – se mai arată în
    raport.

    Statul
    român rămâne codaş în Europa în ceea ce priveşte respectarea şi garantarea
    libertăţii şi siguranţei presei, precum şi accesul neîngrădit la informaţii de
    interes public     – a declarat, luna trecută, şi preşedinta organizației
    non-guvernamentale autohtone ActiveWatch, Liana Ganea. Declaraţia ei vine după
    ce însăşi vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera
    Jourova, afirmase că situaţia presei din România nu este foarte roz şi este
    mult loc de îmbunătăţiri    .     Una dintre principalele probleme – spun cele două
    doamne – rămâne faptul că marile partide politice finanţează netransparent
    presa, fapt care conduce la suspiciuni rezonabile cum că agenda publică în
    mass-media este distorsionată. În acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice
    critice cu puterea politică au devenit ţinta unor campanii de discreditare,
    iniţiate fie de actori politici, fie de instituţii de presă cu o lungă istorie
    de abateri de la etica profesională.

    Mai mult, jurnaliştii rămân ţinte ale
    ameninţărilor, inclusiv cu moartea. În 2022, instanţele au pronunţat două
    condamnări penale împotriva unor persoane care au comis infracţiuni ce vizau
    siguranţa jurnaliştilor. Una dintre aceste condamnări, care nu este definitivă,
    a vizat punerea la cale a uciderii unui ziarist – a precizat Liana Ganea.


    De altfel, remarcă şi corespondenta Radio România la Paris, potrivit raportului
    întocmit de Reporteri fără Frontiere, condiţiile de exercitare a profesiei de
    jurnalist sunt dificile în şapte din zece ţări ale lumii. Peste 50% din
    populaţia mondială trăieşte în ţări unde situaţia este foarte defavorabilă şi
    mai puţin de 1% se bucură de privilegiul unei reale libertăţi a presei. Anul
    trecut, 55 de jurnalişti au fost ucişi în timpul sau din cauza exercitării
    profesiei, iar alţi şapte de la începutul acestui an. În acest moment, peste
    500 de jurnalişti sunt arestaţi sau sunt reţinuţi pentru delicte de presă.
    Propaganda, politică, manipulările economice, conţinuturile false generate de
    inteligenţa artificială generează dezinformare, care este prezentată în raport
    drept ameninţarea majoră la adresa libertăţii presei în lume.








  • Catandisea-a presăllei tru România

    Catandisea-a presăllei tru România



    Statlu româna rămâne năpoi tru codaş tru Europa tru aţea ti mutreaşti tiñisearea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, catacum şi accesul ningărditu la informaţii di interes public, spuni preşeditutele organizației ActiveWatch, Liana Ganea. Tru opinia a llei, una di protili probleme arămâne faptul că mărli partidi politice finanţeadză nitransparentu presa, lucru ţi duţi la suspiciuni rezonabile că agenda publică tru mass-media easti distorsionată. Tru idyiulu kiro, pţănile boţ jurnalistice critice cu putearea politică agiusiră ţinta a născăntoru campanii di discreditare, iniţiate ili di actori politiţ, ică di instituţii di presă cu ună lungă istorie di abateri di la etica profesională, nica spusi Liana Ganea. Tutunăoară ea lugurseaşti că statlu român lipseaşti s’aibă un control real ti serviciili di informaţii, s’limiteadză puterile tru expansiune ale aluştoru şi căbilea a lor di minteari cu exercitarea a ndreptului la libertatea di exprimare.


    Tu arada a lui, prezidentulu a Centrului ti Jurnalism Independentu, Ioana Avădani, declară că ari probleme mări cu mass-media ditu România care ţăn di axia a statului şi di capacitatea a lui ta s’li ndreagă. Anamisa di aestea, ea ardăpsi ixikea di transparenţă a acţionariatului companiilor di media şi influenţa a lor tru agenda editorială, atacurile contra a jurnaliştilor vinite ditu zona putearillei i creaşterea discursului agresiv la adresa alustoru.


    Statul român lipseaşti s’akicăsească em şi s’nu s’bagă zori ditu partea Europei că mass-media easte un actor legitim tru tut ţi ţăne di debatlu publicu şi că rolu a llei critic easti anaparti di iţi sinferu di partid i pecuniar, cundille Ioana Avădani.


    Declaraţiile s’facu tru contextul a spusiloru ţi li feaţi viţeprezidentulu ali ComisieEuropene tră valori şi transparenţă, Vera Jourova, care uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuhinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea.


    Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ.


    Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dialihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.


    Năsă lugurseaşti căţe “catandisea a presei ditu România nu easti dipu bună şi ari nica multi lucre ti adrari. Ntribat disi năili instrumente legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricut şi aflate, tru aestu kiro, tru cursulu di adoptare sunt duri tra s’a bordiadză aesti probleme, ea apăndăsi afirmativ, cundillinda, tru idyiulu kiro, că aşteaptă ma multu di la statlu român până atumţea.


    Raportul mutrinda statlu di drept ditu 2022 al CE cundilleadză că media ditu România s’ampuliseaşti cu probleme ntră care faptul că transparenţa tra acţionariatului media ma largu easti incompletu şi aspărdzearea catastisillei mutrinda fuvirserli, cazurile di priscăville contra a jurnaliştilor. Tru 2022, instanţili ditu România apufusiră dauă condamnări penale contra a născăntoru persoane cari feaţiră infracţiuni cari mutrea siguranţa a jurnaliştilor.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala



  • Mass media in Romania: the state of play

    Mass media in Romania: the state of play


    Romania remains last in Europe in terms of respecting and guaranteeing the freedom and safety of the mass media, as well as unrestricted access to information, the president of ActiveWatch Liana Ganea says.



    In her opinion, one of the key problems is that major political parties are financing the media in a non-transparent manner, which leads to reasonable suspicions that the media coverage of the public agenda is distorted.



    At the same time, the few journalists who are critical of the political power have become subject to vilification campaigns, initiated either by political players or by media institutions with a long track record of deviations from professional ethics, Liana Ganea adds.



    She also believes the state should have genuine control over the intelligence services and restrict their growing powers and their ability to interfere with the right to free speech.



    In turn, the president of the Centre for Independent Journalism, Ioana Avădani, says the mass media in Romania are facing major problems that are within the governments jurisdiction. Some of these problems include the lack of transparency regarding the shareholding structure of media companies and their influence on the editorial agenda, attacks on journalists coming from political players and the aggressive rhetoric against journalists.



    The Romanian government must understand, even without pressure from Europe, that mass-media is a legitimate actor in the public debate and that its critical role goes beyond any financial or political interests, Ioana Avădani emphasised.



    These opinions come in the context of the statements made by the vice-president of the European Commission for values and transparency, Vera Jourova, who said that “The situation of the media in Romania is not very rosy and there is a lot of room for improvement.”



    Asked whether the new legislative instruments suggested by the European Commission last year and currently pending adoption are enough to address these problems, she said they are, but pointed out she is expecting more from the Romanian state in the meantime.



    The Commissions 2022 report on the rule of law mentions that the mass media in Romania is facing problems such as the fact that “transparency on media ownership continues to be incomplete” and the worsening of the situation regarding threats, cases of harassment and violence against journalists.



    In 2022, there were two cases of criminal sentences pronounced in Romanian courts with respect to offences against the safety of journalists. (AMP)


  • Starea presei în România

    Starea presei în România

    Statul român rămâne codaş în Europa în ceea
    ce priveşte respectarea şi garantarea libertăţii şi siguranţei presei, precum
    şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public    , afirmă preşedintele organizației ActiveWatch,
    Liana Ganea. În opinia sa, una dintre principalele probleme rămâne faptul că
    marile partide politice finanţează netransparent presa, ceea ce conduce la
    suspiciuni rezonabile că agenda publică în mass-media este distorsionată. În
    acelaşi timp, puţinele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit
    ţinta unor campanii de discreditare, iniţiate fie de actori politici, fie de
    instituţii de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională, a
    mai spus Liana Ganea. Totodată,     ea consideră că statul
    român trebuie să exercite un control real asupra serviciilor de informaţii, să
    limiteze puterile în expansiune ale acestora şi posibilitatea lor de a
    interfera cu exercitarea dreptului la libertatea de exprimare.


    La rândul său, preşedintele Centrului pentru Jurnalism
    Independent, Ioana Av    ădani,
    a declarat că există probleme mari cu mass-media din România care ţin de
    competenţa statului şi de capacitatea lui de a le rezolva. Printre acestea, ea
    a enumerat lipsa de transparenţă a acţionariatului companiilor de media şi
    influenţa lor asupra agendei editoriale, atacurile împotriva jurnaliştilor
    venite din zona puterii sau creşterea discursului agresiv la adresa acestora.

    Statul român ar trebui să înţeleagă şi fără presiune din partea Europei că mass-media
    este un actor legitim în tot ce ţine de dezbaterea publică şi că rolul său
    critic este dincolo de orice interes de partid sau pecuniar,     a subliniat Ioana
    Avădani.

    Declaraţiile
    au loc în contextul afirmaţiilor vicepreşedintei Comisiei Europene pentru
    valori şi transparenţă,     Vera Jourova, care consideră că ‘situaţia presei din România nu
    este foarte roz şi este mult loc de îmbunătăţiri’    . Întrebată dacă noile
    instrumente legislative propuse de Comisia Europeană anul trecut şi aflate, în
    prezent, în curs de adoptare sunt suficiente pentru a aborda aceste
    probleme,     ea a răspuns afirmativ,
    precizând, în acelaşi timp, că aşteaptă mai mult de la statul român până
    atunci.


    Raportul privind statul de drept din 2022 al CE menţionează că media
    din România se confruntă cu probleme între care faptul că ‘transparenţa asupra
    acţionariatului media continuă să fie incompletă’     şi înrăutăţirea situaţiei
    privind ameninţările, cazurile de hărţuire şi violenţă împotriva jurnaliştilor.
    În 2022, instanţele din Rom    ânia au
    pronunţat două condamnări penale împotriva unor persoane care au comis
    infracţiuni care vizau siguranţa jurnaliştilor.


  • Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    Hăbări ditu bana românească şi internaţională

    MEDIA — Catandisea ali mass-media ditu România nu easti dipu bună, ari nica lucri ti adrari și văsilia lipseaşti să spună progresele fapti tu aestă noimă tu yinitorlu raportu mutrinda statlu di dreptu, viţeprezidintulu ali Comisiei Europene tră valori și transparență, diclară Věra Jourová ñiercuri la Bruxelles. Uidisitu cu raportulu ti 2022 ali Comisie Europene mutrinda statlu di drept, mass-media ditu România s’ampuliseaşti cu ma multi probleme catacum transparența incompletă a proprietatillei mass-media și cazurli tru cari jurnaliștilli fură stuinaţ cu trăñipsirea și prişcăvillea. Ntribată cara anănghiserli a năiloru hălăţ legislative pripuse di Comisia Europeană anlu tricutu și aflate tru aestu kiro tru practico suntu duri tra s’acaţă aestă problemă tu isapi, Věra Jourová apăndăsi afirmativ. Neise România ari nica duri spaţlu tra s’adară ţiva tu aestă noimă fără s’hibă pimtădi nomurli ali UE. Earam tru România și voi s-mii tornu diznău di itia a problemelor juridiţi și, dizlihea, easti tru sinferlu ali României să spună și niscănti progrese tru raportul a statlui di drept tru alunaru”, spusi ma largu Věra Jourová.



    CEDO – Sebastian Răduleţu fu aleptu di Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei tră un mandat di 9 ani la Curtea Europeană a Ndrepturilor a Omului. Rădulețu amintă 84 ditu aţeali 165 di voturi tru doilu turu. Giudicătorllii CEDO suntu alepţă ditu ună listă di trei candidaț alepţă di cafi văsilie cari u ratifică Convenția Europeană a Ndrepturilor a Omlui. Tru aestă oară, reprezentânda România la CEDO easti Iulia Motoc, cari di anlu ţi yini va u prillia naua ipotisi la Curtea Penală Internațională.



    MOLDOVA — Prezidintulu ali Republica Moldova, Maia Sandu, u stipsi diznău Rusia că s’minteaşti tu lucărli internie ali Riepublică, cu maş dauă dzăli ninti di programarea alidzerloru tru Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (ATUG). Tru ună işită pi un post local di televiziune, prezidintulu Sandu spusi că ndoi candidaț ngrăpsiţ la alidzerli di dumănică suntu agență ruși. Avemu dininti ună minteari paranomu tru scrutinul ditu Găgăuzia, nica spusi prezidintulu. Rusia vărnăoară nu tiñisi suvearanitatea și indipendința ali Ripublică Moldova, iara tora mindueaşti s’aspargă văsilia ta s’lli-nclleadică calea europeană și s’aducă hauă, spusi ufiţialu moldovean. Uidisitu cu Maia Sandu, Rusia finanțeadză protesti și lenu turlii di partidi ditu Republica Moldova tră s’agiută politicienii pro-ruși s’yină diznău la puteare. Avăndalui la thimelliu agiutorlu ali Uniunii Europene, autoritățli di la Chișinău s-ncuntrară la gaereţli ali Moscovă. Tu arada a lui, Rusia li negă stepsurli.



    Autoru: Udălu a hăbărloru


    Armânipsearea: Taşcu Lala


  • Normele de referinţă ale UE privind platformele online au intrat în vigoare

    Normele de referinţă ale UE privind platformele online au intrat în vigoare

    Regulamentul se aplică tuturor serviciilor digitale prin care consumatorii sunt puşi în legătură cu furnizorii de bunuri, servicii sau conţinut online. Documentul creează noi obligaţii pentru platformele online menite să reducă eventualele prejudicii cauzate şi să contracareze riscurile din mediul online şi prevede garanţii puternice de protecţie a drepturilor utilizatorilor online şi un cadru nou şi unic de transparenţă şi responsabilitate pentru platformele digitale. Concepute ca un set unic şi uniform de norme pentru Uniunea Europeană, aceste norme vor oferi utilizatorilor noi mijloace de protecţie, iar companiilor – securitate juridică la nivelul întregii pieţe unice.

    Noile norme prevăd noi responsabilităţi menite să limiteze răspândirea de conţinut ilegal şi de produse ilegale online, să asigure o protecţie sporită a minorilor şi să ofere o mai mare libertate de alegere şi informaţii mai bune utilizatorilor. Obligaţiile care le revin diferiţilor actori online corespund rolului, dimensiunii şi impactului acestora în ecosistemul online – precizează Comisia Europeană într-un comunicat. Toţi intermediarii online vor trebui să respecte noile obligaţii cuprinzătoare în materie de transparenţă prevăzute: de exemplu, noul mecanism de semnalare a conţinutului ilegal, astfel încât să existe un grad sporit de responsabilitate şi supraveghere. Pentru platformele cu mai mult de 45 de milioane de utilizatori sunt prevăzute obligaţii suplimentare, care includ efectuarea de evaluări anuale ample cu privire la riscurile de a cauza prejudicii online prin serviciile lor, de exemplu cele legate de expunerea la bunuri ilegale sau la conţinut ilegal sau de diseminare a dezinformării. Platformele online foarte mari şi motoarele de căutare foarte mari vor trebui, în plus, să întreprindă o evaluare detaliată a riscurilor pentru drepturile fundamentale, inclusiv pentru libertatea de exprimare, protejarea datelor cu caracter personal, libertatea şi pluralismul mass-mediei online şi drepturile copiilor.

    Regulamentul privind serviciile digitale prevede un nivel fără precedent de supraveghere publică a platformelor online în întreaga Uniune, atât la nivel naţional, cât şi comunitar.


  • Ziua Mondială a Radioului 2022

    Ziua Mondială a Radioului 2022

    UPDATE

    Sărbătorim astăzi Ziua Mondială a Radioului, un mijloc de informare publică deja centenar, apreciat şi urmărit de miliarde de oameni de pe tot globul, a transmis, într-un comunicat de presă, Răzvan-Ioan Dincă, Preşedinte Director General al Societății Române de Radiodifuziune.

    Deviza de anul acesta a zilei mondiale – ‘Radio şi încredere’ – subliniază rolul şi obligaţia radioului de a-şi informa corect şi echilibrat ascultătorii.

    Prestigiul radioului ca sursă de informare (atât în România, cât şi în multe alte ţări din Europa şi din lume) se construieşte pe puterea cuvântului rostit, pe apelul său la discernământul ascultătorului, pe efortul de a transmite în mod prioritar idei.

    Această muncă primeşte admiraţia publicului şi este deseori prezentată, pe bună dreptate, drept abordarea exemplară în materie de jurnalism de informare.

    Felicit cu această ocazie toţi ascultătorii şi toţi oamenii de radio din România, dorind tuturor ca radioul să ne însoţească în continuare ca mijloc de informare serios şi credibil.

    ————————————

    13 februarie a fost declarată de către UNESCO Ziua Mondială a Radioului. Radioul este un mijloc de informare în masă puternic și constituie o platformă pentru discursul democratic. La nivel global, radioul rămâne mediul cel mai consumat. Această capacitate unică de a ajunge la cea mai largă audiență înseamnă că radioul poate reprezenta o arenă pentru ca toate vocile să vorbească, să fie reprezentate și auzite. Posturile de radio ar trebui să servească diverse comunități, oferind o varietate de programe, puncte de vedere și conținut și să reflecte diversitatea audiențelor, afirmă UNESCO.



    Radioul continuă să fie unul dintre cele mai de încredere și utilizate mass-media din lume, potrivit diferitelor rapoarte internaționale, tema ediției din 2022 a Zilei Mondiale a Radioului fiind chiar Radio și încredere. Conform unui studiu EBU din septembrie 2021, radioul este cel mai de încredere mijloc de comunicare în masă din Europa, situându-se pe locul I în 65% dintre ţările în care s-a făcut cercetarea. 58% din populaţie Europei are încredere în radio, radioul fiind mass-media la care diferenţa dintre cei care au şi cei care nu au încredere (indicele net de încredere) este de +23. Spre comparaţie, indicele este +9 pentru presa scrisă, +6 pentru televiziuni, dar -19 pentru Internet şi -49 pentru reţelele sociale.



    Audrey Azoulay, directorul general UNESCO, a declarat de Ziua Mondială a Radioului, că sărbătorim independența și fiabilitatea radioului. Apelăm la radio, mai mult decât la orice alt mediu, atunci când trebuie să fim informați, radioul fiind singurul care poate ajunge peste tot, în special în cele mai îndepărtate zone. În timpul unei pandemii, radioul rămâne astfel una dintre cele mai sigure modalități de a ști ce să faci, fără controverse care să confuzeze. Radioul este adesea mijlocul prin care învățarea continuă atunci când școlile sunt închise, a spus Azoulay, care a conchis: Un mediu vechi de peste 100 de ani, radioul este astăzi mai relevant ca niciodată. Fie ca acesta să trăiască încă mulți ani de acum încolo!

  • Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (prima parte)

    Serviciile mass-media audiovizuale: norme UE adaptate erei digitale (prima parte)

    În loc să stea în fața televizorului familiei, milioane de europeni, în special tineri, vizionează conținut pe internet, la cerere și pe diferite dispozitive mobile. Se impunea, astfel, o nouă legislație a serviciilor mass-media audiovizuale, care să includă și platformele online ce difuzează materiale audiovizuale și, desigur, care să îi protejeze mai bine pe consumatori, în speciali pe cei minori.

    Iulia Popovici a coordonat, în calitate de secretar de stat în Ministerul Culturii, transpunerea actualei Directive UE a serviciilor mass-media audiovizuale în legislația României.


  • Premierul Ludovic Orban a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei

    Premierul Ludovic Orban a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei

    Sunt un susţinător ferm al libertăţii de exprimare, al libertăţii presei, ca garanţie a oricărei democraţii funcţionale. Consider, însă, la fel de important dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi şi resping orice formă de răspândire de ştiri false în numele libertăţii de exprimare. Calitatea informaţiei şi adevărul trebuie să primeze în spaţiul mediatic, în sprijinul interesului public. Dreptul jurnaliştilor de a relata liber este garantat în România şi aşa vă asigur că va rămâne, a precizat premierul României, Ludovic Orban, într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Mondiale a Libertății Presei.

    Evocăm cu tristeţe situaţii din diferite părţi ale lumii în care presa continuă să fie cenzurată, jurnaliştii hărţuiţi, arestaţi sau chiar ucişi şi ne dorim ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple niciunde, a mai subliniat Ludovic Orban.

    Trecem, de mai multe săptămâni, România şi alte ţări din întreaga lume, printr-o perioadă marcată de emoţiile şi îngrijorările legate de pandemia de coronavirus şi efectele ei, dar şi de volumul de informaţii şi opinii expuse pe această temă. Presa, vectorul principal al acestor informaţii către cetăţeni, este şi ea angrenată în acţiunea globală împotriva unui virus care pune în pericol sănătatea a milioane de oameni şi care ne-a schimbat viaţa radical.

    De la primele ştiri despre apariţia noului coronavirus, jurnaliştii au relatat despre eforturile medicilor din prima linie, au transmis către populaţie mesajele autorităţilor privind măsurile de protecţie sanitară necesare şi au adus în atenţie aşteptările oamenilor. De aceea, este firesc să le mulţumim pentru munca lor, cu atât mai mult în această perioadă în care informarea publicului este vitală pentru siguranţa sanitară, a afirmat șeful Guvernului.

    Toate instituţiile publice abilitate comunică transparent și constant deciziile luate pentru combaterea răspândirii noului coronavirus şi protejarea sănătăţii cetăţenilor, iar mass-media şi jurnaliştii au un rol esenţial pentru ca informaţia să ajungă rapid, clar şi nedistorsionată la publicul larg.

    Ne preocupă în acelaşi timp constrângerile economice cu care se confruntă acum mass-media şi jurnaliştii. Am decis, în acest sens în cadrul Guvernului, să demarăm o campanie de informare a publicului pe care o vom susţine şi în sprijinul industriei media, fără a afecta în vreun fel independenţa presei, a menţionat Ludovic Orban.

    sursa: agerpres

  • Distincţia Culturală a Academiei Române jurnalistei Radio România Actualităţi Mihaela Helmis

    Distincţia Culturală a Academiei Române jurnalistei Radio România Actualităţi Mihaela Helmis

    Astăzi a avut loc ceremonia de decernare a premiilor Academiei Române pentru cele mai reprezentative creaţii ştiinţifice şi culturale realizate în anul 2017. Premiile au fost înmânate de acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române, în prezenţa Biroului Prezidiului şi a membrilor Adunării Generale.

    Au fost decernate 70 de premii, care recompensează performanţa culturală şi ştiinţifică românească a anului 2017, concretizată în opere individuale sau realizate în colaborare.

    Premiile Academiei Române sunt în număr de 81, fiecare având numele unei personalităţi din domeniile ştiinţific şi cultural reprezentate în cele 14 secţii ale Academiei Române: filologie şi literatură, istorie, matematică, fizică, chimie, biologie, geonomie, ştiinţe tehnice, agronomie şi silvicultură, medicină, economie, ştiinţe juridice şi sociologie, filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie, arte, arhitectură şi audiovizual, ştiinţa şi tehnologia informaţiei.

    Cu acest prilej, Academia Română a acordat cinci diplome Distincţia Culturală jurnaliştilor Mihaela Helmis – Radio România Actualităţi, şi Alexandru Batali – revista Market Watch, regizorului Jon Gostin, directorului Editurii Mega, Cristian Sincovici, şi autorilor monografiei localităţii Bolintin – Vasile Grigorescu, Ştefan Crudu, Marian Grigore, Ciprian Necşuţu.

    Diploma Distincţia Culturală a fost acordată, după cum arăta acad. Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, pentru activităţi realizate mai ales în ultimii ani în colaborare cu Academia Română , pentru reflectarea activităţii acesteia în mass media. Diploma acordată colegei noastre vine, după cum preciza acad. Ioan Aurel Pop şi ca simbol pentru colaborarea bună pe care Academia Română o are cu Radioul.

  • Drepturile omului în România, văzute de la Washington

    Drepturile omului în România, văzute de la Washington

    Justiţia
    ocupă un loc central în raportul Departamentului de stat privitor la România    . Insuficienţa
    personalului, a spaţiului fizic şi a tehnologiei din sistemul judiciar
    împiedică celeritatea şi eficienţa actelor de justiţie şi lungesc excesiv
    procesele, observă Washingtonul. Potrivit acestuia, Consiliul Superior al
    Magistraturii, responsabil cu protejarea independenţei judiciare, a acţionat
    pentru a suspenda judecătorii şi procurorii suspectaţi de încălcări ale legii.
    Cu toate acestea, s-a raportat că Inspecţia Judiciară, o unitate disciplinară
    autonomă în cadrul Consiliului, a fost supusă unei influenţe politice în
    creştere şi, uneori, a fost folosită pentru a ancheta magistraţi care au
    efectuat urmăriri judiciare sau au pronunţat hotărâri împotriva unor
    responsabili sau aliaţi ai coaliţiei de guvernământ, mai constată raportul
    american. În general, guvernul a respectat independenţa şi imparţialitatea
    judecătorilor, însă CSM a stabilit că unele declaraţii publice ale
    politicienilor au încălcat independenţa judecătorească.


    Corupţia a rămas larg
    răspândită     – notează Departamentul de Stat – în pofida numeroaselor urmăriri
    penale, şi există multe rapoarte despre astfel de practici la nivel
    guvernamental. Oficialii s-au angajat uneori cu impunitate în practici de
    corupţie, se mai spune în document. DNA a continuat investigarea şi urmărirea
    penală a cazurilor de corupţie care implicau oficialităţi politice, judiciare
    şi administrative, scrie raportul, însă verdictele în astfel de cazuri au fost
    adesea inconsistente, cu pronunţări care variază foarte mult în cazul unor
    infracţiuni similare. Corupţia a fost larg răspândită în achiziţiile publice,
    iar mita un lucru obişnuit în sectorul public, în special în domeniul sănătăţii.


    Potrivit Departamentului de Stat, discriminarea faţă de romi a continuat să fie
    o problemă majoră    . Grupuri de romi s-au plâns că hărţuirea şi brutalitatea
    poliţiei, inclusiv bătăile, au devenit rutină, iar media, observatori interni
    şi internaţionali au raportat discriminare socială împotriva acestora. Romii au
    avut o rată a şomajului mai mare şi o speranţă de viaţă mai mică decât cetăţenii
    aparţinând celorlalte etnii.


    În privinţa libertăţii presei, Departamentul de
    Stat notează că mass-media independente au fost active şi au exprimat o mare
    varietate de puncte de vedere fără restricţii explicite    . În schimb, în cazul
    mijloacelor de informare controlate sau aflate în legătură strânsă cu
    politicieni sau grupuri politice, ştirile şi orientarea editorială ar fi
    reflectat frecvent opiniile proprietarilor, conţinând critici la adresa
    oponenţilor politici şi a altor organizaţii media. Documentul semnalează,
    citând organizaţii media internaţionale, că la protestul antiguvernamental din
    10 august de la Bucureşti, cel puţin 15 jurnalişti au suferit atacuri fizice,
    verbale sau cu gaze lacrimogene din partea jandarmilor    . Au existat, pe de altă
    parte, rapoarte din partea unor organizaţii neguvernamentale şi a mass-media că
    poliţia şi jandarmii au maltratat şi abuzat persoane deţinute Raportul mai
    constată că închisorile au fost, şi in 2018, supraaglomerate şi nu au respectat
    standardele internaţionale.

  • România 43

    România 43

    Senatorul Viorel Badea, secretarul Comisiei pentru comunitățile de
    români din afara țării, despre nevoia creării Spațiului Informațional Comun
    România – R. Moldova, în contextul în care Federaţia Rusa, potrivit studiilor,
    continua manipularea directa a mijloacelor mass media din Republica Moldova.


  • Rolul media în europenizarea României

    Rolul media în europenizarea României

    Democraţia şi libertatea nu ar putea fi
    îmbunătăţite, construite şi dezbătute prin dialog critic fără mass-media. Deşi
    la începutul acestui an s-au împlinit 20 de ani de când, la 1 ianuarie 1999, 11
    ţări europene adoptau o politică monetară comună şi lansau o monedă nouă comună,
    Euro, zilele acestea una dintre problemele acute ale UE este promovarea ideii europene şi
    menţinerea cetăţenilor statelor membre ataşaţi la ideile UE, după cum în atâtea
    rânduri a afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Junker.


    Am discutat cu Robert Lupiţu, redactor şef la cotidianul
    online Calea Europeană.ro, referitor la rolul pe care îl poate juca media
    în racordarea ţării noastre, mai bine,
    la valorile UE: Trebuie să înţelegem că atunci când vorbim
    de Europa ne raportăm la valori precum democraţie, demnitate umană sau stat de
    drept. Massmedia face lucruri în acest sens prin simpla ei menire, însă în
    schimb, ce ar putea să facă în plus, mai mult şi mai bine pentru a promova
    aceste valori europene, în Ro, ar trebui să-şi păstreze scopul în pofida
    carenţelor existente, să fie şi acel liant imparţial, corect şi echilibrat care
    ameliorează deficitul de comunicare. Sunt valorile comunităţii pe care noi am
    îmbrăţişat-o cu mai bine de 15 ani, dacă vorbim de cazul NATO şi 12 ani dacă
    vorbim de cazul UE, sunt valori ce ţin de procesul de europenizare şi occidentalizare
    a României.



    Rolul media din România devine şi mai important,
    odată cu preluarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE, într-un an
    în care doar câteva luni ne despart de alegerile europarlamentare. Robert
    Lupiţu ne-a vorbit despre una dintre provocările media: O problemă din ce în
    ce mai recurentă şi la nivelul UE, nu doar pe plan naţional: să-şi asume
    deplasarea publicului din zona unui consumator de informaţie, la cea a unui
    generator de opinie avizată şi critică. Practic asta presupune un efort din
    partea mass-media, pentru creşterea apetitului pentru cunoaştere din partea
    publicului, adică o abordare mereu transversală şi cu păstrarea viziunii de
    ansamblu asupra subiectului, eu o numesc connect the dots. Adică unirea tuturor
    pucntelor din jurul unui subiect pentru a crea o imagine de ansamblu, mai ales
    că vorbim de epoca dezinformării.


    Într-o lume în care informaţia vine pe tot mai
    multe căi, simpla putere a informaţiei nu mai este o putere în sine, ne-a mai
    spus interlocutorul nostru şi a adăugat: Media din România face foarte multe
    eforturi în acest sens, în perioada în care suntem este din ce în ce mai
    important să fie făcute şi mai multe eforturi, pentru că vorbim de combaterea
    ştirilor false şi a dezinformării prin manipulare şi propagandă. Cred că mai
    degrabă vorbim despre puterea clarităţii: claritatea expunerii, claritatea
    transmiterii informaţiei, claritate în combaterea informaţiilor false sau a
    celor prezentate trunchiat şi precar, întocmai pentru a manipula.


    Mass-media are acest potenţial de a aduce
    claritate cetăţenilor, iar Comisia Europeană pledează pentru creşterea rolului
    media în crearea cetăţeanului european avizat.


  • Măsuri de combatere a dezinformării online

    Măsuri de combatere a dezinformării online

    Comisia propune măsuri pentru a combate dezinformarea
    online, printre care un Cod de bune practici la nivelul UE referitoare la
    dezinformare, sprijin pentru o rețea independentă de verificatori ai
    veridicității informațiilor și o serie de acțiuni menite să stimuleze
    jurnalismul de calitate și să promoveze educația în domeniul mass-mediei.

    Platformele digitale
    precum Facebook sau Google vor respecta codul de conduită
    împotriva dezinformării elaborat de Comisia Europeană, pentru ca alegătorii
    ‘să-şi formuleze informaţi opţiunile politice’ la alegerile europarlamentare ce
    se vor desfăşura în mai 2019, a anunţat comisarul european pentru economie
    digitală, Mariya Gabriel. Marile companii din sectorul internetului au semnat deja
    documentul publicat de executivul comunitar şi în plus au adăugat propriile lor
    măsuri concrete de sporire a transparenţei proceselor electorale prin
    cooperarea cu verificatorii de date, societatea civilă, mediile de comunicare
    şi academice.

    Mariya Gabriel: E o
    premieră mondială că industria a acceptat din proprie inițiativă implementarea
    unui astfel de cod de bune practici. E codul dvs, nu al Comisiei și ține, deci,
    de dvs să îl puneți în practică. Am luat la cunoștință și de avizul comisiei
    membrilor fondatori, pe care, de asemenea, l-am primit și am remarcat că
    anumite părți implicate și-ar fi dorit niște angajamente mai ferme. Să nu uităm
    însă că acest cod are semnatari extrem de diferiți, de la reprezentați ai
    rețelelor sociale la cei ai motoarelor de căutare și până la cei ai rețelelor
    publicitare digitale. Fiecare dintre aceștia furnizează servicii diferite cu
    ajutorul unor mijloace tehnologice diferite pentru un public diferit. Și
    fiecare dintre aceștia își ia angajamentul să pună în aplicare măsuri
    pertinente ținând cont de serviciile oferite și de efortul specific pe care
    fiecare companie îl poate face în lupta împotriva dezinformării.

    Concret, platformele
    de internet se angajează să închidă conturile frauduloase sau pe acelea care
    răspândesc ‘ştiri false’, să controleze publicitatea electorală sau să
    coopereze cu entităţi independente de verificare a datelor    . În
    cel mai recent sondaj Eurobarometru, 83% dintre respondenți au afirmat că
    știrile false reprezintă un pericol pentru democrație. Ei și-au exprimat
    îngrijorarea în special cu privire la dezinformarea intenționată care vizează
    influențarea alegerilor și a politicilor în materie de imigrație. În sondaj s-a
    subliniat și importanța unui sector media de calitate: respondenții percep
    mijloacele de informare tradiționale ca fiind cele mai fiabile surse de știri
    (radioul 70 %, televiziunile 66 % și presa scrisă 63 %). Cele mai puțin fiabile sunt considerate sursele
    online de știri și site-urile care găzduiesc materiale video (26 %, respectiv,
    27%).Comisia Europeană va
    prezenta în luna decembrie o primă evaluare privind impactul acestui cod de
    conduită.