Radio România Internațional

Tag: masuri economice

  • Măsuri economico-sociale

    Măsuri economico-sociale

    Primele măsuri din Programul “Sprijin pentru România”, anunţat luni de liderii coaliţiei PNL-PSD-UDMR, au fost adoptate de Parlamentul de la București. Unul dintre actele normative vizează majorarea salariului minim brut la 3.000 de lei în agricultură şi în industria alimentară.



    În aceste domenii, indemnizaţiile şi facilităţile sunt asimilate celor existente deja în construcţii şi angajaţii vor beneficia, până în anul 2028, de scutire de la plata impozitului pe venit şi a contribuţiei pentru asigurările de sănătate. În al doilea proiect de lege adoptat de legislativ se dublează la 22 de lei alocaţia de hrană pentru pacienţii din spitale şi pentru persoanele vârstnice instituţionalizate.



    Aplicarea pachetului de măsuri “Sprijin pentru România”, pentru protejarea cetăţenilor şi economiei, este prioritară pentru Guvern, afirmă, într-o postare pe o rețea de socializare, premierul liberal Nicolae Ciucă. El precizează că schema de ajutor de stat pentru stimularea investiţiilor, cu impact major în economie, răspunde unei aşteptări foarte mari venite din partea mediului de afaceri.



    Potrivit premierului, beneficiile incluse vor fi semnificative şi pentru sectoarele către care vor fi direcţionate finanţările precum: industria prelucrătoare, construcţii, HORECA, informaţii şi comunicaţii, sănătate şi asistenţă socială. Nicolae Ciucă a anunțat că valoarea pachetului este de 17,3 miliarde de lei, din care aproximativ jumătate sunt fonduri europene. Actuala coaliţie trebuie să vină cu soluţii la problemele cetăţenilor şi ale economiei, a adăugat Nicolae Ciucă: “Pachetul are trei obiective principale: susţinerea economiei pentru o creştere economică sănătoasă, realizarea coeziunii sociale şi, desigur, solidaritate între generaţii.”



    Din pachet, 300 de milioane de euro sunt pentru compensarea creşterii preţurilor. IMM-urile vor primi până la 400.000 de euro pe companie pentru stimularea investiţiilor, iar firmele de transport vor putea deconta o mică parte din litrul de carburant. În plus, fermierii vor primi bani sub formă de granturi.



    La rândul său, liderul PSD, Marcel Ciolacu, spune că actuala coaliţie a venit cu aceste măsuri economice şi sociale pentru ca inflaţia să nu scape de sub control şi precizează că rata de acum de 10% este o influenţă venită din zona Europei. Potrivit lui, măsurile vor răspunde problemelor pe care le au cetăţenii. Tot din coaliție, fostul lider al liberalilor, Florin Cîţu, și-a exprimat nemulțumirea că în pachet nu sunt incluse anumite măsuri pentru care s-a pronunţat în repetate rânduri, între care reducerea cu 5 puncte procentuale a contribuţiei la CAS şi amânarea achitării ratelor la bănci.



    De partea sa, opoziţia critică măsurile pe care le consideră populiste și susține că ar exista şi alte forme de sprijin. În plus, USR pledează pentru scăderea TVA la energie de la 19 la 5%.






  • Efecte economice ale crizei din Ucraina

    Efecte economice ale crizei din Ucraina

    Războiul
    din Ucraina își pune amprenta nu doar asupra țării în care se poartă, efectele
    sale economice fiind, deja, resimțite inclusiv în România, care, asemenea
    celorlalte țări, se confruntă cu inflație, prețuri mai mari la combustibili,
    produse din ce în ce mai scumpe, dar și cu situația miilor de angajați români
    ai firmelor din țară afectate de sancțiunile impuse Moscovei.

    În încercarea de
    a contracara efectele războiului din Ucraina asupra
    economiei românești, premierul Nicolae Ciucă a avut, joi, întâlniri cu
    reprezentanți ai mediului privat. Între acestea se numără și cea cu reprezentanţii
    confederaţiei patronale Concordia, care reuneşte echivalentul a peste un
    sfert din PIB-ul României. Scopul discuțiilor: identificarea unor noi soluţii
    de susţinere a mediului de afaceri.

    Vrem
    să sprijinim tot ansamblul economic pentru că este foarte important pentru
    buget şi mai ales pentru păstrarea locurilor de muncă    , a precizat premierul – avem
    sume mari alocate pentru investiţii şi există şi programe europene de finanţare
    deschise pentru a sprijini domeniul economic. Abordăm integrat resursele de
    zeci de miliarde de euro pe care le avem la dispoziţie. Sprijinul acordat
    mediului de afaceri este pentru cetăţenii români şi aceasta este prioritatea
    noastră,     a declarat Nicolae Ciucă.


    În
    contextul războiului din Ucraina şi ţinând cont de intenţia României de a
    deveni independentă de importul de gaze din Rusia, primul-ministru le-a amintit
    oamenilor de afaceri că fondul de modernizare le oferă posibilitatea
    dezvoltării de echipamente pentru energia regenerabilă. De asemenea, premierul
    a prezentat şi demersurile guvernului pentru finalizarea interconectorului de
    gaze dintre Grecia şi Bulgaria, care poate să contribuie la suplimentarea
    accesului României la gazele naturale.

    O altă direcție pe care Executivul vrea
    să acționeze este aceea de a institui un pachet legislativ pentru creşterea
    capacităţii de prelucrare şi procesare în România în toate sectoarele economice
    – a mai spus Nicolae Ciucă. La rândul lor, reprezentanţii lanţurilor de mari
    magazine au arătat că stocurile din ţară sunt suficiente pentru a asigura
    aprovizionarea până la cumpărătorul final, dar au cerut să fie păstrat nivelul
    puterii de cumpărare.


    Tot joi, premierul a primit asigurări direct de la
    fermieri și de la producătorii de seminţe şi de ulei de floarea-soarelui că în
    România există stocuri de ulei suficiente pentru populaţie, inclusiv în cazul
    unei cereri suplimentare din partea pieţei.

    România poate juca un rol important
    la nivelul Uniunii Europene pentru a compensa pierderea de importuri din Ucraina,
    astfel încât poate să contribuie la siguranţa alimentară a Uniunii şi a ţărilor
    terţe, care sunt puternic afectate de consecinţele agresiunii ruse din Ucraina    ,
    a subliniat premierul.


  • Măsuri economice pentru depășirea crizei

    Măsuri economice pentru depășirea crizei

    Principala preocupare a Guvernului, după sănătatea populaţiei, o reprezintă repornirea economiei şi evitarea unei recesiuni prelungite, aşa cum s-a întâmplat în 2008 — afirmă ministrul român de Finanțe. Într-o postare pe o rețea de socializare, Florin Cîțu explică măsurile economice gândite pentru contracararea efectelor negative generate de pandemie. Preferăm să ne împrumutăm temporar mai mult la bugetul de stat şi să sprijinim mediul de afaceri prin menţinerea lichidităţilor financiare şi susţinerea activităţii, spune ministrul, amintind că toate statele lumii îşi susţin astăzi economiile naţionale, conştientizând că urmează o perioadă de redefinire a business-ului şi de repoziţionare a multinaţionalelor la nivel mondial.



    Cifrele arată că pachetul de susţinere a economiei României va depăşi 7% din Produsul Intern Brut până la sfârşitul anului. Numai în primele nouă luni din 2020 au fost injectate în economie 34 de miliarde de lei, adică 3,2% din PIB. Cel mai mare ajutor a fost acordat prin măsuri fiscale, echivalentul a aproape 3 miliarde de euro. Bonificaţiile la plata impozitului pe profit s-au cifrat la 250 de milioane de lei, iar rambursările de TVA au fost mai mari faţă de anul trecut. Aproape şapte miliarde de lei au mers spre investiţii – cea mai mare sumă din ultimii zece ani, mai precizează Florin Cîţu.



    Cheltuielile legate direct de COVID-19 sunt considerabile, amintește ministrul, iar la acestea se adaugă programe de garanţii cifrate la aproape 3 procente din PIB – bani care ajung în economie prin intermediul sistemului financiar bancar şi sunt garantaţi de stat. Este vorba despre un program masiv de stimulare care a oprit declinul economiei în 2020 – România va reuşi să evite recesiunea tehnică în acest an – și garantează o creştere economică puternică în 2021, mai spune ministrul, potrivit căruia, măsurile vor continua.



    Acum, între altele, statul ia în calcul eşalonarea pe 12 luni a plăţii taxelor fără garanţii pentru firmele care au obligaţii fiscale neachitate după declararea stării de urgenţă, la 16 martie, ca urmare a situației pandemice. Potrivit unui proiect de ordonanţă elaborat de Ministerul Finanţelor, fiecare firmă ar urma să aibă un calendar de rambursare propriu.



    Documentul Ministerului de Finanţe prevede ca debitorii să nu fi înregistrat obligaţii fiscale restante dinainte de starea de urgenţă, iar firmele care, în urma unei cereri, beneficiază de eşalonarea la plată a debitelor bugetare restante vor avea obligaţia să achite la zi toate taxele şi impozitele care se vor naşte şi datora după primirea eşalonării. O condiție pentru a primi eşalonarea este ca firma să nu se regăsească în vreuna dintre procedurile de insolvenţă.



  • Sprijin și recomandări de la Comisia Europeană

    Sprijin și recomandări de la Comisia Europeană

    Consiliul UE a aprobat un regulament care va pune în practică aşa-numitul program SURE, prin care Bruxelles-ul sprijină măsurile active de ocupare a forţei de muncă gândite de guvernele europene. În cazul României este vorba de o sumă cuprinsă între trei și cinci miliarde de euro, în funcţie de mecanismul de repartiţie a fondurilor prevăzute, în valoare totală de 100 de miliarde de euro.



    Pentru acești bani, Bucureștiul va trebuie să ofere o garanţie de până la 400 de milioane de euro, a precizat premierul Ludovic Orban, care a anunțat, miercuri, mai multe măsuri active pentru susţinerea companiilor şi angajaţilor afectați de situația economică generată de pandemia de coronavirus:


    “Șomajul tehnic va fi înlocuit de o măsură de susţinere a reluării activităţii de către angajaţi, prin alocarea unui procent din salariu brut al angajatului de până la 41,5% pentru fiecare angajat care îşi reia activitatea în cadrul companiei. Vom acorda un procent de până la 30% din salariul brut companiilor care vor angaja oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă, pe o perioadă de cel puţin trei luni de zile.”



    De asemenea, vor fi dezvoltate instrumente mai generoase de susţinere în cazul angajărilor pentru anumite categorii. Este vorba despre tinerii absolvenți sau despre persoanele aflate aproape de vârsta de pensionare, a căror angajare este mai dificilă. Pentru acele domenii în care se vor menţine restricțiile după data de 1 iunie, statul va asigura, în continuare, plata şomajului tehnic.



    Potrivit premierului Orban, este vorba de aproape 600 de mii de români în şomaj tehnic şi de până la 700 de mii care vor fi în căutarea unui loc de muncă în perioada următoare. Aproape 350 de mii de persoane se află în situația în care angajatorul a decis să întrerupă raporturile de muncă, iar un număr similar de români s-au întors în ţară şi vor vrea să se angajeze.



    Declarațiile primului-ministru au fost făcute în aceeași zi în care Comisia Europeană a adoptat recomandările de ţară pentru România, pe baza previziunillor de primăvară. Acestea arată că, dacă sunt menţinute actualele politici, deficitul bugetar al României va fi de minus 9,2% din PIB anul acesta, de minus 11,4% anul viitor şi că se va instala recesiunea economică. Bucureștiul e sfătuit să evite adoptarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.



    De asemenea, Comisia recomandă României să extindă măsurile de protecţie socială și accesul la serviciile esenţiale. Între sfaturile date pentru atenuarea impactului crizei pentru ocuparea forţei de muncă se numără sprijinirea consolidării competenţelor digitale şi asigurarea accesului egal la educaţie. Nu în ultimul rând, raportul recomandă sprijin sub formă de lichidităţi pentru economie, de care să beneficieze întreprinderile şi gospodăriile, în special IMM-urile şi lucrătorii independenţi.

  • Prelungirea unor măsuri de sprijin economic

    Prelungirea unor măsuri de sprijin economic

    Executivul de la București a decis, în şedinţa de joi, să prelungească unele măsuri de ajutor economic şi pentru perioada stării de alertă sau chiar mai mult. Este vorba, între altele, despre plata şomajului tehnic pentru sectoarele economice care rămân închise şi a zilelor libere, până la terminarea anului şcolar, pe 12 iunie, pentru părinţii care stau acasă cu copiii. Pe de altă parte, potrivit vicepremierului Raluca Turcan, persoanele juridice şi fizice pot să depună în continuare cereri pentru amânarea ratelor bancare până la mijlocul lunii iunie.



    Potrivit ultimelor date oficiale, până în prezent s-au înregistrat peste 126 de mii de beneficiari ai suspendării rambursării ratelor la bănci. Totodată, companiile cu mai mult de 50 de angajați sunt obligate să stabilească program individualizat de muncă. Oficialul a menționat și scutirea de la TVA, până la 1 septembrie, a companiilor care achizitionează echipamente pentru COVID.



    O altă măsură economică anunțată este prelungirea termenului de eliberare a certificatelor de situații de urgență până la 31 mai, pentru sprijinirea angajatorilor care își întrerup total sau parțial activitatea sau înregistrează diminuări ale încasărilor sau veniturilor. Dna Turcan a mai anunțat că în perioada stării de alertă este interzisă deconectarea consumatorilor de la reţelele de energie electrică, apă, canalizare şi salubritate.



    Cât privește energia electrică, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a menționat adoptarea unei ordonanțe prin care se creează posibilitatea ca Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei să reglementeze prețul astfel ca acesta să scadă de la 1 iulie. La rândul său, ministrul de Interne, Marcel Vela a anunțat adoptarea unei ordonanțe de urgență prin care se vor recalcula drepturile salariale pentru polițiști. Sunt 68.000 de polițiști pentru care această ordonanță face dreptate — a declarat Marcel Vela.


  • Declarație de presă a președintelui Iohannis

    Declarație de presă a președintelui Iohannis


    Klaus Iohannis a susținut marți o declarație de presă în care a anunțat măsurile pentru sprijinirea economiei după 15 mai, și a exprimat un punct de vedere față de decizia CEDO în procesul câștigat de Laura Codruța Kovesi.



    Președintele României a început declarație de presă cu un punct de vedere asupra hotărârii CEDO care a stabilit că fostei șefe a DNA, Laura Codruța Kovesi, i-a fost încălcat dreptul la liberă exprimare și liberul acces la justiție, pentru că a fost îndepărtată din funcție de ministrul Justiției, Tudorel Toader fără a se putea apăra.



    “CEDO a decis că doamnei Kovesi i-au fost încălcate drepturi fundamentale în urma deciziei Curții Constituționale a României. Accesul liber la justiție și libertatea de exprimare sunt valori fundamentale. Sfidând toate argumentele pe care le-am invocat la vremea respectivă, Curtea Constituțională a decis revocarea sa din funcție la propunerea unui ministru de foarte tristă amintire.


    O asemenea decizie a CEDO fără precedent nu poate rămâne fără consecințe. Credibilitatea CCR e și mai puternic zdruncinată. CCR are obligația de a revizui de îndată nu numai decizia legată de revocare, dar și deciziile luate în considerarea unor simple declarații, fie ele și politice. Hotărârea CEDO arată cât de necesară e o reformă la nivel constituțional”, a spus Klaus Iohannis.



    Totodată, șeful statului a vorbit despre măsurile economice care vor fi în vigoare după data de 15 mai:


    “Vom păstra sprijinul pentru șomajul tehnic și vom introduce noi măsuri privind munca flexibilă. Vor continua schemele de ajutor de stat cum sunt cele destinate IMM-urilor dar avem în vedere scheme de sprijin și pentru companiile mari. Guvernul a negociat cu Comisia ca toate fondurile europene nerambursabile să poată fi redirecționate cu prioritate către companii și proiectele mari de infrastructură


    Un obiectiv fundamental este creșterea masivă a investițiilor publice în toate tipurile de infrastructură, de la energie, transport la sănătate. Vorbim de un proiect de reconstrucție a României. Produsele românești de calitate reprezintă o resursă pe care o vom promova mult mai bine și vom susține investiții în sectoare strategice.


    Modernizarea și digitalizarea administrației vor continua la fel de puternic. Vreau să transmit un mesaj de încredere companiilor și investitorilor. România va ieși cu bine din această criză.”

  • Ludovic Orban: Vom crește capacitatea de testare la 15.000 de teste pe zi

    Ludovic Orban: Vom crește capacitatea de testare la 15.000 de teste pe zi

    Premierul a spus că autoritățile își propun să crească testarea până la 15.000 de teste zilnic:


    Astăzi sunt în funcțiune 60 de centre de testare, iar capacitatea e de aproape 11.000 de teste zilnice. Sunt în curs de acreditare alte 17 centre și vrem să creștem capacitatea de testare cu aparate de tip Realtime-PCR la 15.000 de teste zilnic.”



    Referitor la restricțiile pentru populație, premierul român a subliniat că ridicarea acestora se va face gradual cu evaluarea eventualelor riscuri:


    Orice restricție impusă a fost după decizii luate pentru a păzi sănătatea românilor, pentru a salva vieți. Nu le-am luat că ne-a făcut plăcere, ci pentru că a fost necesar.


    Aceste măsuri au un caracter temporar și ne propunem ca după 15 mai să eliminăm restricțiile gradual. Sigur, având la baza criteriul riscului epidemiologic. Pentru fiecare ridicare de restricții vom aștepta 15 zile să vedem efectele, să vedem în ce măsură afectează răspândirea virusului


    Orice fel de ridicare a restricțiilor trebuie însoțită de reguli elaborate de Institutul de Sănătate Publică, indiferent că e vorba de activități comerciale sau de saloane de înfrumusețare.”




    Despre situația economiei, Ludovic Orban a spus că declinul este mai mic decât cel așteptat și a trecut în revistă măsurile luate de cabinetul său:


    Față de previziunile unor analiști privind căderea economică, lucrurile stau mai bine decât ne așteptam. Scăderile încasărilor la buget sunt mai mici decât previziunile. Numărul companiilor care au aplicat pentru acest program (IMM Invest) a depășit 50.000. Peste 570.000 de angajați în plată pentru șomaj tehnic, în prima lună.


    O altă măsură a fost suspendarea plății ratelor la bănci. Adresabilitatea a fost cea mai largă. Peste 200.000 de persoane fizice și juridice au cerut suspendarea ratelor, aproape 40.000 de persoane beneficiau de această măsură, potrivit datelor primite în 30 aprilie.”



    Premierul Orban a vorbit și despre viitoare măsuri ce vor veni în sprijinul marilor companii: Suntem pregătiți să oferim condiții pentru relocarea unor companii, pot fi un motor important. După modelul IMM Invest vom adopta un act normativ pentru companiile mari. Sunt foarte multe companii mari care și-au suspendat activitatea, precum Dacia sau Ford, și au reluat acum producția. Vrem să le susținem.


    Ne gândim la construcția unui fond de investiții – avem un model care a funcționat, cel făcut de polonezi, care a permis achiziția de acțiuni de către sectorul privat. Îl gândim ca instrument de dezvoltare pentru unele domenii cu potențial.”



    Totodată, șeful guvernului a declarat că vor fi luate măsuri de sprijin a angajaților și după ce șomajul tehnic va înceta: Vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru susținerea angajaților: vom trece de la șomaj tehnic la o măsură activă- pentru orice persoană reangajată vom participa la susținerea plății salariului cu un procent între 35-41,5%. Vom sprijini companiile să angajeze oameni care azi nu au loc de muncă.”

  • Stabilitatea financiară europeană, o prioritate

    Stabilitatea financiară europeană, o prioritate

    Prognozele privind efectele crizei noului coronavirus asupra
    economiei mondiale sunt îngrijorătoare. Se anunță o gravă recesiune, iar printre
    cele mai afectate țări se vor afla și câteva din zona euro, precum Italia,
    Spania sau Franța. Cât va cântări însă
    criza în raport cu stabilitatea financiară a zonei euro și a Uniunii Europene
    în general și cum pot reacționa instituțiile europene?

    Ne răspunde
    europarlamentarul Iuliu Winkler, membru al grupului Partidului Popular
    European, vicepreşedinte al Comisiei pentru Comerţ Internaţional a
    Parlamentului European:


    Economia
    poate funcționa doar în condițiile în care avem un sistem bancar puternic,
    rezilient, un sistem bancar care să poată să asigure și lichiditatea de care
    este nevoie în economie, lichiditatea de care este nevoie la nivelul
    populației, iar acestea sunt priorități. În afară de lichiditate, cred că
    trebuie vorbit despre un factor puțin mai volatil, și anume încrederea. Așa cum
    știm, și în domeniul burselor, în domeniul piețelor financiare, în domeniul
    bancar, încrederea este un element esențial.

    Există anumite prevederi, în
    primul rând valabile pentru zona euro, pentru că Banca Centrală Europeană și
    zona euro sunt cele care funcționează în regimul monedei unice europene. Se
    pregătește, în Parlamentul European, în zilele acestea, o discuție despre
    modificarea unora dintre regulamentele bancare europene. În condițiile acestor
    modificări, va fi important pentru noi, România – o țară care nu este parte a
    zonei euro și nici nu este parte a Mecanismului ratei de schimb, acea
    anticameră a zonei euro – ca măsurile
    luate la nivel european să fie formulate de așa manieră încât și statele membre
    din afara zonei euro să poată beneficia de aceste măsuri.



    Cât privește
    formularea unor strategii de intervenție, eurodeputatul Iuliu Winkler Iuliu Winkler recomandă prudență.

    Cred că este într-o oarecare măsură devreme. Vedem că nu avem statistici,
    nu avem cifre. BNR, de altfel, a făcut de mai multe ori referire la acest
    lucru. Exact așa cum BNR a decis să își construiască strategia de intervenție
    la nivelul României și al monedei noastre naționale, al leului, în mai multe
    etape, în mai mulți pași, același lucru se întâmplă și la nivelul Uniunii
    Europene.

    Vedem că pașii care trebuie făcuți vin unul după celălalt și este o
    prudență necesară, în condițiile în care, încă o dată, nu avem date. Un lucru
    este foarte clar însă de pe acum. Criza în care suntem deja adânciți este una
    mai serioasă decât cea din anii 2009 – 2010, deci, cu siguranță, și măsurile
    care se vor lua, măsurile de intervenție, măsurile de garantare, măsurile de
    relansare economică trebuie să fie proporțional mai importante, mai mari decât
    cele de acum 10 ani.


  • Contracţie severă a economiei româneşti

    Contracţie severă a economiei româneşti

    Specialiștii
    internaționali vorbesc despre o recesiune globală în contextul pandemiei de
    coronavirus dacă fiecare țară în parte nu-și ia măsurile necesare pentru
    combaterea crizei.


    Economia românească s-a contractat deja cu 30-40% din cauza
    crizei actuale, estimează ministrul de resort, Virgil Popescu. Oficialul a
    declarat, la Radio România, că sectorul auto, turismul, transporturile şi
    aşa-numita industrie a ospitalităţii sunt cele mai afectate de restricţiile
    impuse de autorităţi. Guvernul pregăteşte însă noi instrumente de sprijin
    pentru mediul de afaceri, printre care un ajutor direct de 750 de milioane de
    euro destinat întreprinderilor mici şi mijlocii, a dat asigurări Virgil Popescu:


    Pachetele de măsuri vor fi făcute
    în aşa fel încât nu să compenseze pierderile, să relanseze economia şi în cel
    mai scurt timp să ajungem acolo unde am fost la începutul crizei. Noi dorim să
    repornim economia treptat, încet şi să ajungem la nivelul pe care l-am avut
    înainte. De asemenea, cred că este foarte important să ne gândim şi ce vom face
    în perioada post criză şi ce vom face din punct de vedere strategic în România
    pe termen mediu şi pe termen lung, pentru că, ok, rezolvăm această criză, dar
    trebuie să ne gândim ce vom face în viitor cu economia României, pentru că,
    după părerea mea şi a colegilor mei din guvern, a prim-ministrului, nimic nu va
    mai fi la fel cum a fost înainte.


    Cât privește situația economiei
    României în context internațional, Virgil Popescu a declarat: Trebuie
    să încercăm să beneficiem de pe urmă acestei pandemii. Eu cred că
    se vor reloca foarte multe industrii din afara Europei în zona europeană şi
    cred că ar trebui să nu pierdem acest tren şi să fim pregătiţi să putem primi
    industrii noi în România, investiţii noi în România, care evident vor crea un
    nou orizont de aşteptare pentru români şi pentru salariaţii români.


    Studii
    realizate de experţi internaționali privind impactul actualei crize sanitare
    asupra economiei românești prefigurează însă riscul unei intrări în recesiune
    şi a pierderii cursei cu competitorii regionali.


    O analiză a Agenţiei de
    Consultanţă pentru Dezvoltarea Afacerilor arată că economia românească riscă să
    se prăbuşească, în condiţiile în care autorităţile întârzie să ofere soluţii
    concrete la criza fără precedent care se instalează odată cu pandemia de
    coronavirus. În opinia autorilor, ritmul în care efectele economice se
    amplifică vor conduce rapid la peste două milioane de oameni fără locuri de
    muncă şi la o recesiune severă.


    Totodată, România riscă să piardă cursa pentru
    competitivitate în faţa unor state din regiune precum Polonia, Ungaria şi
    Bulgaria. Până acum, mai mult de 215.000 de persoane şi-au pierdut locul de
    muncă în România şi peste un milion sunt în şomaj tehnic, conform cifrelor
    centralizate de Ministerul Muncii.




  • Sprijin pentru sectorul economic

    Sprijin pentru sectorul economic

    Guvernul de la
    București a adoptat, joi, o ordonanţă de urgenţă care vine în ajutorul
    companiilor aflate în dificultate în această perioadă. Actul normativ prevede
    două scheme de ajutor pentru întreprinderile mici și mijlocii privind
    asigurarea capitalului de lucru sau a celui pentru investiţii. Guvernul pune la
    dispoziţia IMM-urilor 15 miliarde de lei (peste 3 miliarde de euro).


    Au fost
    adoptate şi normele metodologice pentru aplicarea ordonanţei de urgenţă care
    suspendă plata ratelor bancare pentru români în contextul crizei
    economice generate de pandemia COVID-19. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu
    susține că România are cele mai bune condiţii dintre toate ţările care au luat
    decizia amânării ratelor. Potrivit oficialului, impactul acestei decizii asupra
    Produsului Intern Brut este estimat la 3%.


    La rândul său, premierul Ludovic Orban a vorbit despre
    impactul pandemiei de coronavirus asupra economiei, care deja ar fi ajuns la
    30%, ceea ce înseamnă că între 800.000 şi 1 milion de persoane se vor afla în
    şomaj tehnic. Şeful guvernului a menţionat că nu este adeptul unor măsuri de
    austeritate şi nici de plafonare a preţurilor.


    Ludovic Orban: Peste
    30% din economie este afectată, existând un risc clar de reducere a creşterii
    economice, a veniturilor la bugetul de stat, la bugetul asigurărilor sociale,
    inclusiv la bugetul de şomaj. Măsurile de austeritate nu numai că nu au oferit
    o soluţie la ultima criză, ci dimpotrivă, au întârziat revenirea economică şi
    poate chiar au mărit dimensiunea crizei. Trebuie menţinută o putere de
    cumpărare a populaţiei, să existe o cerere care să fie asigurată.


    Printre măsurile ce ar trebui luate în contextul pandemiei de COVID-19,
    preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, amintește de renunţarea la
    cheltuieli ce pot fi amânate, absorbţia la maximum a fondurilor UE, precum şi utilizarea
    de împrumuturi pe termen lung de la instituții financiare internaționale, care
    să sprijine investiţiile și activitatea economică.


    Într-un articol, Daniel
    Dăianu arată că mărirea deficitului
    bugetar trebuie să fie strict legată de lupta contra COVID-19, şomaj şi sprijin
    pentru unele activităţi economice. El precizează că Banca Centrală poate ajuta
    ungerea circuitelor financiare interne şi poate relaxa condiţiile monetare
    (prin rata de politică monetară şi gestionarea lichidităţii), dar nu poate
    injecta lichidităţi. Acesta afirmă că după ce va trece pandemia, trebuie
    gândită o strategie care să mărească robusteţea economiei, să îi asigure
    rădăcini interne trainice în sectoare de bază, în industrie şi agricultură,
    ‘care să formeze un buget public robust, cu venituri fiscale adecvate, care să
    asigure bunuri publice esenţiale, să permită o finanţare corespunzătoare a
    sănătăţii şi educaţiei’.

  • Comisia Europeană creează un cadru de sprijin pentru economie

    Comisia Europeană creează un cadru de sprijin pentru economie

    Cadrul temporar se bazează pe un articol al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene şi pleacă de la realitatea că întreaga economie se confruntă cu o perturbare gravă.

    Sunt cinci tipuri de ajutoare pe care guvernele și autoritățile statelor membre le pot acorda companiilor.

    Este vorba în primul rând de granturi directe, avantaje fiscale selective și plăți în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 de mii de euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de bani lichizi.

    Pot fi oferite de asmenea garanții de stat pentru împrumuturile luate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanții de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienților care au nevoie.

    Cadrul prevede de asemenea împrumuturi publice subvenționate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât și de investiții.

    Sunt luate de asemenea în calcul garanții pentru băncile care direcționează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenționează să se bazeze pe capacitățile de creditare existente ale băncilor și să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.

    Nu în ultimul rând cadrul oferă statelor membre posibilitatea de asigura creditele la export pe termen scurt.

    Vicepreședinta Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă de politica în domeniul concurenței, spune că trebuie acționat rapid şi în mod coordonat pentru a limita impactul cât mai mult.

    Cadrul temporar vine în completarea altor numeroase posibilități aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a atenua impactul socio-economic al pandemiei. De exemplu, statele membre pot amâna plata anumitor impozite şi pot subvenționa șomajul tehnic în toate sectoarele). De asemenea, pot fi corda compensații întreprinderilor pentru pagubele suferite din cauza pandemiei.

    De asemenea, statele membre pot acționa imediat prin intermediul unor măsuri de sprijin public care sunt puse la dispoziția tuturor întreprinderilor, cum ar fi subvențiile salariale, suspendarea plății impozitului pe profit și a taxei pe valoarea adăugată sau a contribuțiilor sociale.

    Cadrul va fi în vigoare până la sfârșitul anului. Comisia nu exclude însă posibilitatea ca durata să fie extinsă.


  • Comisia Europeană, măsuri financiare pentru criza COVID-19

    Comisia Europeană, măsuri financiare pentru criza COVID-19

    Europa a devenit epicentrul pandemiei de coronavirus, iar state precum Italia sau Spania sunt puternic afectate de răspândirea virusului. În acest context, Comisia Europeană va direcționa către România peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor COVID-19, se arată într-un document publicat, vineri, pagina de Facebook a reprezentanței Comisiei Europene în România.



    Ce poate face România cu fondurile primite din partea CE



    Fondurile sunt acordate pentru a sprijini sistemele de sănătate prin finanţarea achizițiilor de echipamente de protecţie, medicamente şi teste, a adapta mediul de muncă din domeniul sanitar la situaţia actuală, a asigura accesul persoanelor vulnerabile la facilităţile medicale. De asemenea, banii pot fi folosiți pentru creditarea IMM-urilor ce se pot confrunta cu şocuri financiare provocate de criza COVID-19.



    483 de milioane de euro din totalul sumei primite de la de la Comisia Europeană, provin din renunţarea în acest an la obligaţia de a solicita României rambursarea prefinanţărilor neutilizate din fondurile structurale. Alte 637 de milioane de euro vor ajunge în țara noastră prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020, în cursul lunilor martie şi aprilie.



    De altfel, toate statele europene beneficiază de măsurile puse în aplicare de Executivul european. 37 de miliarde de euro sunt puți la dispoziție pentru lupta împotriva răspândirii noului coronavirus, dintre care 8 miliarde de euro din bugetul UE sunt puși la dispoziție prin renunțarea la rambursarea prefinanțărilor neutilizate.



    UE ia măsuri pentru a contracara o recesiune puternică



    Tot vineri, Comisia Europeană a adoptat un cadru temporar pentru a permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.



    Prin acest cadru, cele 27 de state membre pot acorda următoarele cinci tipuri de ajutoare


    -granturi directe, avantaje fiscale selective şi plăţi în avans, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanţări de până la 800.000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;


    -garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci – statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanţii de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienţilor care au nevoie de ele;


    -împrumuturi publice subvenţionate pentru întreprinderi – statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile


    -garanţii pentru băncile care direcţionează ajutorul de stat către economia reală – cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienţilor băncilor, nu băncilor în sine;


    -asigurarea creditelor la export pe termen scurt – cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite ţări prezintă riscuri neasigurabile pe piaţa privată, permiţând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.



    Comisarul european pentru Concurenţă, Margrethe Vestager, a motivat decizia Comisiei: Epidemia de COVID-19 are un impact economic negativ puternic. Trebuie să acţionăm rapid pentru a gestiona impactul cât mai bine şi trebuie să acţionăm în mod coordonat. Acest nou cadru temporar permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în această perioadă dificilă.”

  • Retrospectiva săptămânii 15.03.- 21.03.2020

    Retrospectiva săptămânii 15.03.- 21.03.2020

    Stare de urgenţă în România din cauza pandemiei cu noul coronavirus


    Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, în România a fost decretată, luni, pentru 30 de zile, stare de urgenţă, din cauza pandemiei cu noul coronavirus. Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, care a făcut anunțul, răspândirea infecţiilor cu COVID-19 nu poate fi stopată decât prin măsuri excepţionale care și-au dovedit efectele pozitive în ţări grav afectate până acum. De aceea, timp de o luna și în România au fost luate astfel de măsuri. Școlile și universitățile vor ramane închise, frontierele s-ar putea închide şi ele, iar, dacă va fi nevoie, în unele zone ar putea fi interzisă circulaţia rutieră, feroviară sau aeriană. Ar putea fi, totodată, rechiziţionate stocuri de echipamente de protecţie, dezinfectanţi şi medicamente utilizate în tratarea noului coronavirus.


    Șeful statului a lansat un apel conaţionalilor săi să respecte cu stricteţe regulile,să evite aglomerările să limiteze cât se poate de mult orice deplasare. Decretul privind instituirea stării de urgenţă – semnat de şeful statului – a fost publicat în Monitorul Oficial. Joi la amiază, Parlamentul s-a reunit în plen pentru a-l vota. Dezbaterile au avut loc, în premieră, prin teleconferinţă, senatorii şi deputaţii votând prin intermediul unei aplicaţii informatice securizate.



    Noi restricţii pentru combatarea COVID 19 impuse de autorităţile române


    În România, aflată de luni în stare de urgență, au intrat în vigoare noi restricţii pentru combaterea răspândirii noului coronavirus. Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunțat, marți seară, că, prin ordonanță militară, a fost suspendată activitatea de servire și consum a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice atât în interiorul, cât și în exteriorul restaurantelor, hotelurilor, cafenelelor sau altor localuri publice. Au fost suspendate toate activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală în spații închise. În plan medical, rezidenții la specialitățile medicină de urgență, anestezie terapie intensivă și boli infecțioase își întrerup stagiile de practică în toate celelalte secții în care erau distribuiți prin rotație și sunt incluși în turele și gărzile din secțiile a căror specialitate o urmează.


    Studenții la medicină începând cu anul 4 și elevii începând din anul 2 ai școlilor postliceale sanitare vor fi recrutați, pe bază de voluntariat, pentru a sprijini activitățile din camerele de gardă, dacă va fi depășită capacitatea curentă a unităților medicale. În privința transportului aerian efectuat de operatori economici, toate zborurile Spania-România și retur sunt suspendate, începând din 18 martie timp de 14 zile. În egală măsură, se prelungește măsura suspendării zborurilor spre și dinspre Italia, pentru o perioadă de 14 zile, începând cu data de 23 martie. Principalul operator feroviar din Romania, CFR Călători, suspendă, temporar, circulaţia trenurilor internaţionale care fac legătura cu Ungaria si Austria, Bulgaria şi Republica Moldova vecine.



    Guvernul romăn pedepsele pentru cei care nu respecta regulile impuse pentru limitarea pandemiei


    Executivul român a decis înăsprirea pedepselor pentru cei care nu stau în izolare la domiciliu ori care mint sau dezinformează autorităţile în legătură cu zona în care au călătorit. Infracţiunea de zădărnicire a combaterii răspândirii bolilor este prevăzută în Codul Penal, care a fost modificat prin ordonanţă de urgenţă. Premierul Ludovic Orban a explicat ca modificările au fost făcute după ce s-au dat amenzi şi s-au întocmit zeci de dosare penale, deoarece oameni care fuseseră plasaţi în izolare nu au respectat măsura sau pentru că persoane care veneau din zonele roşii de coronavirus au minţit autorităţile pentru a nu fi duse în centre de carantină. Noile pedepse pot ajunge şi la 15 ani de închisoare.



    Măsuri de sprijin pentru angajaţii şi companiile româneşti afectate de pandemie


    Executivul de la Bucureşti a aprobat şi o serie de măsuri în sprijinul mediului economic și de afaceri, în încercarea de a limita efectele negative ale pandemiei de coronavirus. Măsurile vizează atât companiile afectate direct de restricțiile impuse de această situație, cât și pe cele care resimt efectele negative generate indirect de schimbarea temporară a modului de viață al oamenilor. Astfel, guvernul a decis să majoreze plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri cu circa un miliard de euro şi să asigure plata şomajului tehnic în proporţie de 75% din salariul brut.


    Măsurile vin în contextul în care mari companii din România au anunțat că își suspendă activitatea pe diverse perioade de timp, pentru a-și proteja angajații de infectarea cu noul coronavirus. Astfel, producătorul auto Dacia, parte a concernului Renault, şi-a întrerupt joi producţia la uzinele din Mioveni (sud), până pe data de 5 aprilie, 13.500 de angajaţi intrând în şomaj tehnic. Și americanii de la Ford, care dețin o fabrică în România, la Craiova (sud), au anunțat că angajații au intrat în şomaj tehnic de joi şi vor beneficia de o indemnizaţie de 78% din salariul de bază. Și italienii de la Pirelli, care au o fabrică la Slatina (sud) îşi suspendă temporar activitatea, fiind afectați 4000 de angajați.



    Bucureştiul sprijină repatrierea românilor aflaţi în străinătate afectaţi de măsurile de limitare a răspăndirii COVID 19


    Mii de români care au rămas blocaţi între Austria şi Ungaria au revenit în ţară, de la deschiderea culoarului verde pentru traversarea Ungariei. Autorităţile de la Budapesta au anunţat că le vor permite cetăţenilor români să traverseze Ungaria pentru a ajunge acasă, în fiecare noapte, între orele 21:00 şi 5:00, pe rutele indicate de către autorităţile ungare. Acordul a fost obţinut, miercuri, de ministrul român de externe Bogdan Aurescu într-o noua convorbire cu omologul său de la Budapesta Péter Szijjártó. Pe de altă parte Ministerul de Externe de la Bucureşti informează că în aceasta săptămână au fost repatriaţi, în urma demersurilor MAE şi ale Ministerului Transporturilor, sute de cetăţeni români aflaţi temporar în străinătate, care au fost afectaţi de măsurile luate de statele europene pentru gestionarea şi prevenirea epidemiei de COVID-19.


    MAE reînnoieşte apelurile privind evitarea oricăror călătorii externe care nu sunt absolut esenţiale şi recomandarea ca turiştii sau cetăţenii români aflaţi temporar în străinătate să revină de urgenţă în ţară. De asemenea, instituţia solicită cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să respecte strict recomandările autorităţilor din aceste state şi subliniază că deplasările către România nu sunt recomandate. Si şeful statului a lansat un nou apel românilor din afara graniţelor să nu vină în acest an acasă de sărbători, deoarece, în contextul normelor stabilite de experţi, când se întorc în ţară trebuie să intre în carantină sau izolare, dupa caz.

  • Coronavirus – măsuri pentru sprijinirea economiei

    Coronavirus – măsuri pentru sprijinirea economiei

    Miercuri, la Bucureşti a avut loc prima reuniune a unui grup de lucru interinstituţional, pentru evaluarea impactului economic, financiar şi bugetar asupra României, generat de efectele COVID-19. Condusă de şeful statului, Klaus Iohannis, şedinţa i-a reunit pe guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, reprezentanţi ai Executivului şi ai mediului de afaceri.



    Preşedintele le-a cerut să evalueze prudent şi responsabil implicaţiile economice şi sociale şi, totodată, să nu minimalizeze impactul economic al crizei generate de pandemie.




    Klaus Iohannis: Măsurile trebuie să ţină cont de interesele angajaţilor, ale companiilor, ale bugetului şi toate acestea necesită diverse implicaţii şi scenarii.





    În numele patronatului, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, Florin Jianu, spune că trebuie ajutate firmele aflate în dificultate, din domenii precum turismul, transporturile şi construcţiile de maşini:




    În aceste domenii care sunt afectate imediat putem să construim nişte scheme de ajutor de stat, care să ajute, practic, să sprijine plata salariilor. Ministrul de finanţe a discutat despre posibilitatea schimbării termenului de plată pentru contribuţii, amânarea cu o lună sau două luni de zile. Nu s-a luat vreo decizie asupra acestor propuneri. Au fost o colecţie de propuneri şi pe ceea ce înseamnă export, dar şi alte domenii diverse. Am spus că firmele, scăzându-le în acest moment comenzile şi contractele comerciale, au nevoie de capital de lucru. Capitalul de lucru se poate realiza prin nişte împrumuturi cu dobândă 0, cu garanţii de la stat, aşa încât statul, practic, pune un leu şi sistemul de multiplicare ajută mult mai multe firme.





    Grupul de lucru va analiza măsurile propuse şi, săptămâna viitoare, va anunţa deciziile adoptate. Analiştii economici atrag atenţia că, dacă nu se iau măsuri rapide de sprijin, economia se poate resimţi dramatic. Profesorul universitar în ştiinţe economice, Mircea Coşea, pentru Radio România:




    Ne putem aştepta la efecte foarte neplăcute, care vin tocmai din ceea ce se întâmplă în alte ţări sau pe alte continente: opriri de activitate la marile întreprinderi, situaţii bancare dificile, sunt lucruri care vor îngreuna situaţia asta, pe care noi, deocamdată, o vedem doar din punct de vedere, să zicem, sanitar. Trebuie să ne mai preocupe şi altceva. Ar putea să apară în foarte scurt şomaj, vor apare foarte multe credite neperformante, împrumuturi care nu pot fi rambursate.


    În ajunul votului de învestitură pentru echipa sa executivă, premierul desemnat, care gestionează de câteva luni finanţele ţării, Florin Cîţu, a afirmat că România are resursele şi instrumentele fiscale necesare pentru a face faţă provocărilor pe care le reprezintă răspândirea coronavirusului.


  • Provocările mediului de afaceri

    Provocările mediului de afaceri

    Criza forţei de muncă, accentuarea inflaţiei, perspectivele deprecierii monedei naţionale şi extinderea blocajului financiar vor reprezenta, în 2020, cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri din România, arată un barometru privind starea economiei publicat de o companie de consultanţă. După ce la precedentul, din luna iulie a anului trecut, inflaţia şi deprecierea leului se aflau în prim-planul temerilor investitorilor, în 2020 criza forţei de muncă se numără acum între principalele îngrijorări.



    La întrebarea “Care ar putea fi principalele provocări cu care se va confrunta mediul de afaceri?”, peste 60% dintre firme au indicat problema forţei de muncă, 53% au menţionat accentuarea blocajului financiar, 49% creşterea inflaţiei, iar 36% o potenţială evoluţie negativă a cursului de schimb. Criza forţei de muncă s-a accentuat anul trecut — arată cercetarea -, iar importul de muncitori străini nu a reuşit să compenseze nici 10% din necesar. În plus, dincolo de stimularea consumului, creşterile salariale din mediul bugetar au accentuat dezechilibrele din piaţa muncii.



    În acest an, planurile de dezvoltare ale multor companii se află în stand-by din cauza acestor probleme de personal pentru care, din păcate, statul întârzie să vină cu soluții, cea mai solicitată de investitori fiind o necesară scădere a impozitelor pe salarii, mai reiese din document. În plus, este nevoie de un plan de măsuri pentru reîntoarcerea românilor în țară, mai ales a celor tineri, potrivit studiului. C



    ombinaţia fatidică între deprecierea leului şi creşterea preţurilor în economie a afectat semnificativ economia reală în 2019, iar acest fenomen tinde să se accentueze și în 2020.



    Având în vedere contextul electoral al acestui an – cu alegeri locale și parlamentare – el pare unul de tranziţie spre o nouă guvernare. Măsurile de reformă vor fi, din păcate, înghețate și amânate pentru 2021, atunci când vom asista şi la creşteri de taxe şi impozite, spun oamenii de afaceri. Într-o secţiune distinctă a analizei, ei au fost întrebaţi ce măsuri consideră necesare pentru dezvoltarea unui cadru economic stabil.



    Predictibilitatea fiscală (73%) s-a aflat în topul menţiunilor. Un Cod Fiscal bătut în cuie, fără modificări peste noapte (în genul propunerii privind scăderea TVA, fără fundamente economice), se află de câţiva ani în topul solicitării oamenilor de afaceri, din păcate neonorate de autorităţi. Digitalizarea administraţiei publice, investiţiile în infrastructură, reducerea aparatului bugetar şi un plan naţional de reconversie profesională se află, de asemenea, în topul măsurilor considerate prioritare de investitori.



    Barometrul privind starea economiei românești a fost realizat prin chestionare online, telefonic şi e-mail pe un eşantion reprezentativ de 450 de firme din domenii precum comerţ şi servicii financiare, agricultură, energie, confecţii şi IT.