Legea votului prin corespondenţă adoptată
Cetăţenii
români cu domiciliul în străinătate vor putea folosi votul prin corespondenţă,
dar doar la alegerile parlamentare de anul viitor. Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, miercuri, o lege în aces sens.
Măsura se impunea după ce, anul trecut, la scrutinul prezidenţial, mii de
cetăţeni din diaspora au stat cu orele la coadă pentru a vota, iar unii dintre
ei nu au putut, din cauza organizării deficitare. Social-democraţii, la putere,
spun că legea votată miercuri este un proiect-pilot, urmând ca, în funcţie de
ce se va întâmpla la parlamentarele din toamna anului viitor, să se discute şi
despre extinderea lui la prezidenţiale şi europarlamentare. Liviu Dragnea, preşedintele PSD: Fiind proceduri puţin diferite, fiind nevoie
de o analiză mult mai serioasă pentru cele două tururi de scrutin, din punct de
vedere logistic şi al infrastructurii, nu s-a dorit ca să se mai găsească încă
un motiv pentru ca legea de astăzi să mai fie amânată. Se
va vedea că toţi cei care nu au avut încredere că vor fi aceleaşi prevederi şi
la alegerile prezidenţiale ori s-au înşelat, ori intenţionat încearcă să
umbrească acest succes al tuturor. PNL, în opoziţie, a votat în favoarea
legii cu speranţa ca, după parlamentarele din 2016, aceasta să fie extinsă. Deputatul liberal Mihai Voicu: Avem un pas făcut prin
adoptarea votului prin corespondenţă pentru alegerile parlamentare, dar nu este
întregul salt. Atât se poate cu
această majoritate parlamentară. Sperăm că o altă majoritate parlamentară, după
alegerile din 2016, va extinde această lege.
Continuă ofensiva
împotriva corupţiei
Gheorghe Nichita,
primarul suspendat al Iaşiului, cel mai important oraş din estul României, şi
Tiberiu Urdăreanu, preşedintele unui important grup de firme, UTI au fost reţinuţi,
joi seară, pentru luare, respectiv dare de mită. Potrivit DNA, Gheorghe Nichita
ar fi pretins şi primit foloase necuvenite pentru atribuirea, în favoarea
firmelor UTI, a unui contract de peste 69 de milioane de lei finanţat din fonduri europene. Contractul viza
fluidizarea traficului rutier şi pietonal, precum şi scăderea gradului de
poluare în Iaşi. Pe de altă parte, abia ieşită din arest şi aflată sub control
judiciar, fostul ministru al dezvoltării, Elena Udrea, este, din nou, luată la
bani mărunţi de Direcţia Naţională Anticorupţie într-un nou dosar. În prezent
deputat, dna Udrea este acuzată că, în perioada în care a fost ministru, ar fi
primit aproape 4 milioane de dolari mită de la un om de afaceri, pentru a-i înlesni
semnarea unui contract. Colegii din Parlament ai
Elenei Udrea au încuviinţat, săptămâna aceasta, urmărirea penală şi reţinerea
acesteia, dar au respins măsura arestării
ei preventive.
Măsuri şi
performanţe economice
Guvernul a aprobat, în şedinţa de
marţi, mai multe modificări la Codul Fiscal, printre care reducerea TVA la apă
la 9%, schimbarea regimului de impozitare a microîntreprinderilor, scutirea de
impozit pe profit pentru unităţile din învăţământul preuniversitar şi
diminuarea impozitelor pe dividende de la 16% la 5%. Mediul de afaceri românesc a salutat această din urmă
măsură, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016 şi se va aplica
dividendelor distribuite persoanelor române, fizice şi juridice, precum şi
celor obţinute, din România, de persoane nerezidente.Tot săptămâna aceasta, Guvernul a aprobat şi noul pachet legislativ privind
achiziţiile publice, care transpune cele mai recente norme europene în domeniu
şi prin care se doreşte îmbunătăţirea infrastructurii.
Pachetul va fi transmis în procedură de urgenţă
Parlamentului pentru dezbatere şi vot. Analist de politici economice în cadrul
reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Carmen Mărcuş, citând specialişti
români şi specialişti străini, a declarat că România nu a stat niciodată mai
bine din punct de vedere macroeconomic, în urma programelor de asistenţă
financiară cu creditorii externi. Totodată, într-un clasament întocmit de Banca
Mondială, România ocupă locul 37, din 189 de ţări, în privinţa mediului de
afaceri, urcând 11 poziţii şi devansând state precum Italia, Ungaria, Rusia,
Croaţia şi Grecia.
Republica Moldova, fără Guvern
Preşedintele
român, Klaus Iohannis, a luat notă de demiterea, joi, a Guvernului tripartit,
declarat pro-occidental, al Republicii Moldova şi a subliniat
că este necesară formarea grabnică a unui Executiv stabil, deoarece parcursul
european al statului ex-sovietic, majoritar românofon, trebuie să continue. Potrivit preşedintelui Iohannis, România îşi
reafirmă hotărârea de a acorda republicii vecine întregul sprijin în acest
sens. Cât despre şeful diplomaţiei de la Bucureşti, Bogdan
Aurescu, acesta a punctat: Este extrem de important ca întreaga
clasă politică responsabilă de la Chişinău, mai ales partidele pro-europene
care au fost votate ca atare de către cetăţenii Republicii Moldova în noiembrie anul
trecut, vot care ar fi fost reconfirmat prin opţiunea pro-europeană la
alegerile locale care au avut loc în luna iunie, să înţeleagă că este nevoie de
stabilitate, că este nevoie de o coaliţie pro-europeană şi că este nevoie de o
reformă în spirit european. Guvernul moldovean condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ a fost
demis de Parlament în urma unei moţiuni de cenzură iniţiate de opoziţia
socialistă şi comunistă pro-rusă. În favoarea moţiunii au votat inclusiv
membrii Partidului Democrat, parte a arcului guvernamental, care, ca şi
iniţiatorii, îl acuză pe Valeriu Streleţ de incompetenţă şi corupţie. Acesta a
afirmat că, prin iniţierea moţiunii, stânga încearcă să destabilizeze republica
şi să o deturneze de la ţinta integrării europene.
