Radio România Internațional

Tag: medalii

  • Retrospectiva săptămânii 16.04 – 22.04.2023

    Retrospectiva săptămânii 16.04 – 22.04.2023

    Turneul
    președintelui Klaus Iohannis în America Latină


    Preşedintele Klaus Iohannis face până pe 26
    aprilie un turneu în America Latină, vizitele oficiale în Brazilia, Chile şi
    Argentina având scopul de a relansa relaţiile politico-diplomatice şi în mai
    multe domenii de interes. Într-un comunicat, Administraţia Prezidenţială
    reamintește că America Latină reuneşte state membre sau în proces de aderare la
    OCDE, cu economii emergente, care contribuie sau pot contribui în mod
    semnificativ la nivel global la securitatea alimentară, la cea energetică sau
    climatică, la recuperarea economică post-pandemie şi dezvoltarea durabilă.
    Principalele obiective ale acestor vizite oficiale vizează şi prezentarea
    poziţiilor şi evaluărilor României – ca stat membru al Uniunii Europene şi al
    NATO, vecină directă a Ucrainei – privind războiul ilegal declanşat de Rusia în
    ţara vecină şi contracararea efectelor acestuia. Brazilia condamnă invazia rusă
    din Ucraina, a declarat preşedintele Luiz Inácio Lula da Silva, la conferinţa
    comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

    În cadrul convorbirilor, şeful statului
    român i-a prezentat omologului său consecinţele acestui război în multiple
    planuri, de la criza refugiaţilor până la cea alimentară sau energetică. Klaus
    Iohannis a reiterat că Ucraina este victima agresiunii ruse, iar comunitatea
    internațională are datoria să sprijine Kievul pentru a câștiga acest război de
    eliberare a țării. La rândul său, preşedintele Lula da Silva a afirmat că, pe
    lângă relaţiile politice şi comerciale pe care ţara sa le are cu România, sunt
    importante şi relaţiile umane, pentru că în Brazilia trăiesc mai mult de 40.000
    de cetăţeni de origine română. Cei doi lideri au adoptat şi o declaraţie comună
    privind dezvoltarea relaţiilor bilaterale între Brazilia şi România în mai
    multe domenii. Vizita în Brazilia s-a încheiat în Rio de Janeiro, unde șeful
    statului român a discutat cu reprezentanţii autorităţilor locale și a fost
    semnat un memorandum de înţelegere care vizează cooperarea în domeniile
    adaptării la schimbările climatice, conservării biodiversităţii şi
    ecosistemelor, precum şi al gestionării şi monitorizării pădurilor.





    Măsuri pentru sprijinirea
    fermierilor


    Fermierii români afectaţi de importurile de cereale
    ieftine din Ucraina vor primi de la buget un ajutor de 10 milioane de euro, a
    stabilit, joi, Guvernul de la București. Suma se adaugă celor 10 milioane de
    euro acordate până acum de Comisia Europeană. Banii vor fi acordaţi
    producătorilor agricoli din sectorul cerealelor pentru cheltuieli angajate cu
    depozitarea în spaţii proprii sau la terţi a producţiei proprii de grâu din
    recolta anului trecut. Fermierii români, care au protestat recent, acuză că
    pierderile lor se ridică la peste 200 de milioane de euro, din cauza
    importurilor de cereale din Ucraina, care sunt mai ieftine cu aproximativ 100
    euro pe tonă.

    Între timp, Comisia Europeană a anunţat un al doilea pachet de
    sprijin pentru fermieri, de 100 de milioane de euro, bani care se vor împărţi
    între cinci state afectate – Polonia, Ungaria, România, Bulgaria și Slovacia. România
    a rămas singura ţară vecină Ucrainei care mai permite importul de cereale
    ucrainene. Polonia, Ungaria şi Slovacia au interzis intrarea de grâne din
    Ucraina pentru a-i proteja pe producătorii locali, iar Bulgaria va introduce o
    măsură similară peste câteva zile. Ungaria a interzis şi
    importurile de miere şi de anumite produse din carne din Ucraina până la 30
    iunie. De la Bruxelles, Comisia Europeană a cerut celor patru state să renunţe
    la toate măsurile restrictive luate individual, măsuri considerate de Bruxelles
    ca fiind ilegale şi contrare tratatului de aderare, dar şi acordului de
    asociere încheiat între UE şi Ucraina.





    Moțiune
    simplă împotriva ministrului Agriculturii


    Moţiunea simplă împotriva ministrului
    agriculturii, Petre Daea, a fost respinsă de deputaţi. Iniţiatorii, USR şi
    Forţa Dreptei, îi reproşaseră lui Petre Daea că este direct responsabil de
    creşterea preţurilor la alimentele de bază, dar mai ales că nu a obţinut
    suficiente fonduri europene pentru fermierii români afectaţi de importurile de
    cereale din Ucraina. Ministrul agriculturii a respins acuzaţiile şi a menţionat
    că intervenţia sa în gestionarea crizei generate de cerealele ieftine din
    Ucraina a dus la repartizarea primelor fonduri europene de sprijin pentru
    fermieri. Petre Daea a declarat că acuzaţiile aduse nu se bazează pe date
    reale, dialogul cu reprezentanţii Comisiei Europene a fost continuu, susţinut
    şi dus pentru a veni în sprijinul fermierilor, iar în ceea ce privește
    subvențiile de anul acesta nu există nici un risc ca fermierii să nu le obțină
    la timp.



    Medalii
    pentru sportivii români


    România a încheiat Europenele de haltere din
    Armenia – competiţie de calificare pentru Jocurile Olimpice de la Paris 2024 -
    pe prima poziție, cu 14 medalii: 9 de aur – trei obţinute de Mihaela Cambei
    (cat. 49 kg), trei de Andreea Cotruţa (cat. 55 kg), iar trei câştigate de
    Loredana Toma (cat. 71 kg), trei de argint – dintre care două câştigate de
    Cosmina Pană la cat. 45 kg (smuls şi total), şi una de Valentin Iancu la cat.
    55 kg (aruncat), respectiv două de bronz – câştigate de Valentin Iancu la cat.
    55 kg (smuls şi total). România a participat cu o delegaţie formată din nouă
    sportivi, trei băieţi şi şase fete, obiectivul fiind câştigarea a patru medalii
    şi şase clasări pe locurile 4-6. Tot în această săptămână, sportivele din
    România au obţinut performanţe, răsplătite cu medalii, la Campionatele Europene
    de lupte de la Zagreb, în Croaţia.



  • Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022

    Retrospectiva săptămânii 26.09 – 1.10.2022


    România condamnă așa-zisele referendumuri din Ucraina


    Alături de comunitatea internațională, România a condamnat și ea în termenii cei mai fermi referendumurile ilegitime organizate în regiunile ocupate ilegal de trupele ruse în Ucraina și a anunțat că nu recunoaşte rezultatele lor. Aceste simulacre de consultare populară reprezintă o încălcare gravă a dreptului internaţional şi, prin urmare, nu produc niciun fel de efect juridic, potrivit MAE român. Ministerul de la București mai afirmă că Moscova demonstrează, încă o dată, că încalcă principiile fundamentale ale dreptului internaţional şi că acţionează contrar responsabilităţilor care îi revin ca membru permanent al Consiliului de Securitate. Bucureștiul și-a reiterat, totodată, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei. În același timp, în contextul evoluţiilor recente din Rusia, Ministerul le recomandă românilor să evite călătoriile neesenţiale pe teritoriul rus, iar celor care se află temporar să ia în considerare părăsirea acestuia cât mai curând.



    Prețurile la combustibili și energie


    Executivul de la București a adoptat, joi, ordonanţa de urgenţă prin care se menţine încă trei luni măsura compensării cu 50 de bani la litrul de combustibil. Statul acordă de la buget jumătate din valoarea compensării, 25 de bani, dacă şi comerciantul aplică aceeaşi reducere de preţ. De la introducerea acestei măsuri, la începutul lunii iulie, efortul bugetar este calculat la echivalentul a circa 120 de milioane de euro, iar pentru următoarele trei luni se estimează că va fi necesară o sumă similară. Tot în această săptămână, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind plafonarea şi compensarea preţurilor la energie a trecut de Senatul de la București și merge acum la Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz. Numeroase amendamente au fost adoptate de senatori, care au extins și lista beneficiarilor.



    O delegație a României a mers în Japonia


    Premierul român, Nicolae Ciucă, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, s-au aflat, în această săptămână, în Japonia, unde au participat la funeraliile de stat organizate în onoarea fostului premier Shinzo Abe. Luni, Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu omologul său nipon,Fumio Kishida, cu care a discutat despre securitate și apărare – unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului Parteneriat Strategic dintre România și Japonia, dar și despre colaborarea economică, având în vedere că Japonia este cel mai mare investitor asiatic în România. Premierul nipon l-a asigurat pe omologul său român de întreg sprijinul pentru încheierea Parteneriatului Strategic și consolidarea colaborării bilaterale, inclusiv pe plan extern, în contextul regional și internațional ce necesită protejarea democrației și a statului de drept.



    Sorin Cîmpeanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei


    Sorin Cîmpeanu, aflat de la începutul săptămânii în centrul unui scandal de plagiat, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Educaţiei. El este acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, zeci de pagini care aveau ca autori alţi profesori de la Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Sorin Cîmpeanu a negat acuzaţiile şi a susţinut că miza o reprezintă blocarea Legilor educaţiei. În urmă izbucnirii scandalului acuzaţiilor de plagiat, partidele USR şi Forţa Dreptei anunţaseră că depun o moţiune simplă împotriva ministrului Educaţiei. Sorin Cîmpeanu îşi încheie astfel, prin demisie, cel de-al doilea mandat de ministru al Educaţiei, început în decembrie 2020.



    Date și estimări privind economia României


    Economia României a evoluat în prima jumătate a anului mult mai bine decât se anticipa. O confirmă cel mai recent raport al BERD, dar și estimările recente ale FMI. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că, după o revenire de 5,9% în 2021, stimulată de consumul privat, PIB a înregistrat un avans surprinzător de 5,8% în primele luni ale lui 2022. Instituția avansează cifra de 5,4% creștere economică pe ansamblul anului 2022. La rândul său, Fondul a estimat un avans al economiei românești de 4,8%, în creştere cu peste 2 procente. Avansul se va tempera, însă, în 2023, BERD prognozând o creștere economică de 1,9 procente, valoare revizuită, totuși, și ea în sus faţă de estimarea din luna mai. Pe de altă parte, potrivit statisticienilor, deficitul bugetar al României pe primele opt luni din an a scăzut faţă de aceeaşi perioadă din 2021 de la 3,3% la 2,4% din PIB.



    Conferința globală a Uniunii Internaționale a Comunicatiilor


    Peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări stabilesc, la București, până pe 14 octombrie, direcţia globală a transformării digitale, în cadrul Conferinței globale a Uniunii Internaționale a Teleomunicațiilor – agenţie a ONU pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Delegațiile includ reprezentanţi ai tuturor categoriilor de membri ITU – companii private, instituţii academice şi organisme naţionale, regionale şi internaţionale implicate în activităţile organizaţiei privind radiocomunicaţiile şi standardizarea sau promovarea transformării digitale în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU. România este prima ţară din UE care organizează acest eveniment de anvergură.



    Medalii de aur pentru canotorii români


    Lotul de canotaj al României a cucerit patru medalii de aur la Campionatele Mondiale din Cehia – la simplu vâsle feminin, categorie uşoară, la dublu rame masculin, la dublu vâsle feminin, respectiv la opt plus unu feminin. “La Mondiale am scris istorie, am bătut recorduri”, a declarat preşedintele Federaţiei Române de Canotaj, fosta mare sportivă Elisabeta Lipă. Delegaţia României a participat cu 11 ambarcaţiuni şi 35 de sportivi la Mondialele din Cehia, reuşind să califice nouă în finalele pentru medalii.






  • Info Sport

    Info Sport

    La Openul european de judo de la Oberwart din Austria,
    sportivii români au reușit să câștige trei medalii: un argint prin Adrian
    Șulcă, la categoria 73 kilograme, și două bronzuri prin Alexandra Pop, la
    categoria 48 kilograme, și Serafima Moscalu la categoria 70 kilograme. Franţa a
    ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, în timp ce România a ocupat locul
    9. În competiţie au intrat 283 de judoka din 37 de ţări, 184 la masculin şi 99
    la feminin.


    România a cucerit 13 medalii, șase de
    aur, patru de argint şi trei de bronz, la Campionatele Mondiale de lupte pe
    plajă Under-20 de pe plaja Neversea din Constanța. Aurul a fost adus în mod
    egal de fete și băieți, câte trei medalii de fiecare. La feminin, laureatele au
    fost Ana Maria Pârvu la categoria 50 kilograme, Teodora Sârbu la categoria 70
    kilograme și Elena Irina Margaş la categoria +70 kilograme. Iar la masculin, performerii
    au fost Daniel Marian Sandu la categoria 70 kilograme, Denis Ioan Chirică la
    categoria 80 kilograme și Georgian Florin Tripon la categoria +90 kilograme. La
    Under-17, desfășurate în același loc, România a cucerit nouă medalii, patru de
    aur, trei de argint şi două de bronz.


    În etapa a treia a play-off-ului
    Ligii Naţionale de rugby, Ştiinţa Baia Mare şi Dinamo Bucureşti au obţinut
    victorii. Ştiinţa a trecut de Steaua cu 10-8, oaspeţii obţinând punctul bonus
    defensiv, iar Dinamo a învins-o pe SCM Timişoara cu 20-6. În clasament conduce
    Ştiinţa Baia Mare cu 14 puncte, urmată de Dinamo cu 13 puncte, Steaua cu 8
    puncte și SCM Timişoara cu 4 puncte.


    În
    ultimele două meciuri ale etapei a 9-a a ligii 1 române la fotbal, FC Argeș a
    fost învinsă pe teren propriu de FC Hermannstadt cu 1-0, iar CSU Craiova a
    trecut, pe teren propriu, cu 4-3 de Farul Cnostanța. În clasament conduce Rapid
    București cu 21 puncte, urmată de Farul Constanța cu 18 puncte și Petrolul
    Plloiești cu 17 puncte.



  • Info Sport

    Info Sport

    La Openul european de judo de la Oberwart din Austria,
    sportivii români au reușit să câștige trei medalii: un argint prin Adrian
    Șulcă, la categoria 73 kilograme, și două bronzuri prin Alexandra Pop, la
    categoria 48 kilograme, și Serafima Moscalu la categoria 70 kilograme. Franţa a
    ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, în timp ce România a ocupat locul
    9. În competiţie au intrat 283 de judoka din 37 de ţări, 184 la masculin şi 99
    la feminin.


    România a cucerit 13 medalii, șase de
    aur, patru de argint şi trei de bronz, la Campionatele Mondiale de lupte pe
    plajă Under-20 de pe plaja Neversea din Constanța. Aurul a fost adus în mod
    egal de fete și băieți, câte trei medalii de fiecare. La feminin, laureatele au
    fost Ana Maria Pârvu la categoria 50 kilograme, Teodora Sârbu la categoria 70
    kilograme și Elena Irina Margaş la categoria +70 kilograme. Iar la masculin, performerii
    au fost Daniel Marian Sandu la categoria 70 kilograme, Denis Ioan Chirică la
    categoria 80 kilograme și Georgian Florin Tripon la categoria +90 kilograme. La
    Under-17, desfășurate în același loc, România a cucerit nouă medalii, patru de
    aur, trei de argint şi două de bronz.


    În etapa a treia a play-off-ului
    Ligii Naţionale de rugby, Ştiinţa Baia Mare şi Dinamo Bucureşti au obţinut
    victorii. Ştiinţa a trecut de Steaua cu 10-8, oaspeţii obţinând punctul bonus
    defensiv, iar Dinamo a învins-o pe SCM Timişoara cu 20-6. În clasament conduce
    Ştiinţa Baia Mare cu 14 puncte, urmată de Dinamo cu 13 puncte, Steaua cu 8
    puncte și SCM Timişoara cu 4 puncte.


    În
    ultimele două meciuri ale etapei a 9-a a ligii 1 române la fotbal, FC Argeș a
    fost învinsă pe teren propriu de FC Hermannstadt cu 1-0, iar CSU Craiova a
    trecut, pe teren propriu, cu 4-3 de Farul Cnostanța. În clasament conduce Rapid
    București cu 21 puncte, urmată de Farul Constanța cu 18 puncte și Petrolul
    Plloiești cu 17 puncte.



  • Sportivul săptămânii: Înotătoarea Bianca Costea

    Sportivul săptămânii: Înotătoarea Bianca Costea

    România a ocupat locul patru în clasamentul pe medalii la Mondialele de juniori de la Lima, din Peru. Delegația română s-a întors cu patru medalii de aur, două de argint şi două de bronz. Aurul a fost cucerit în probele de ştafetă masculină de 4×100 metri liber format din David Popovici, Alexandru Constantinescu, Ştefan Cozma, Patrick Sebastian Dinu, de David Popovici la 200 metri liber și 100 metri liber, şi Bianca Costea la 50 metri liber. Argintul a fost adus de Vlad Stancu la 400 metri liber şi de ştafeta combinată 4×100 metri liber formată din David Popovici, Patrick Sebastian Dinu, Rebecca Diaconescu, Bianca Costea. Bronzul a fost atârnat la gâtul lui Vlad Stancu la probele de 800 metri liber şi 1.500 metri liber.

    Duminică s-a dat startul în finala probei de 50 metri liber feminin, la care s-a aliniat și Bianca Costea. La final, românca a sosit prima și a cucerit medalia de aur cu timpul de 25 secunde și 35 de sutimi. Ea le-a devansat pe italiencele Sara Curtis, cronometrată în 25 secunde și 53 de sutimi şi pe Matilde Biagiotti care a înregistrat timpul de 25 secunde și 60 de sutimi. Dacă aurul lui David Popovici era oarecum așteptat, performanța Biancăi Costea a făcut ca Radio România Internațional să o declare sportiva săptămânii.

    Bianca-Andreea Costea s-a născut pe 26 ianuarie 2005 la Galați și are deja o primă participare la Olimpiada de la Tokio din 2020, desfășurată în 2021, unde a concurat la 50 metri liber și la 100 metri liber. În proba de 50 metri liber pe care a câștigat-o acum a obținut timpul de 25 secunde și 61 de sutimi în prima rundă și a ratat calificarea în semifinale.

    A început înotul în anul 2012, când avea 7 ani, la Viva Sport Club Galați. De atunci, a urcat pe toate locurile de pe podium la mai multe competiții naționale și internaționale rezervate grupelor sale de vârstă. A concurat la toate stilurile și a ales să se specializeze pe stilul liber. Acum este legitimată la clubul Steaua București și obiectivul și l-a stabilit deja: un titlu olimpic la Paris în 2024.

  • Aur pentru România la Campionatele Europene de canotaj de la Munchen

    Aur pentru România la Campionatele Europene de canotaj de la Munchen

    Aur pentru România în proba de dublu rame feminin, respectiv dublu rame masculin, sâmbătă, la Campionatele Europene de canotaj de la Munchen.

    Ioana Vrînceanu şi Denisa Tîlvescu au câştigat finala cu timpul de 07 min 34 sec 41/100, fiind urmate de Marea Britanie (07:36.20) şi Olanda (07:39.49).

    Cozmiuc şi Bejan s-au impus cu timpul de 06 min 44 sec 28/100, devansând în finală Marea Britanie (06:46.52) şi Spania (06:49.13).

    Canotorii români la 4 rame feminin şi 4 rame masculin au obţinut medaliile de bronz.


    9 din cele 11 echipaje ale României s-au calificat în finalele pentru medalii la Europenele de la Munchen.

  • România ari, diznău, ună canoe di malămă

    România ari, diznău, ună canoe di malămă

    Sporturli nautiţi ditu România suntu tru mplină riyineri pe sţenele marillei performanțe internaționale. Anlu 2021 fu aţelu a canotajului, avănda tu kipită malăma olimpică adusă di Ancuța Bodnar și Simona Radiș di la dublu vâsle. Anlu 2022 pare s’hibă aţelu a canoiștilor și caiaciștilor, ma s’acăţămu tu isapi ateali dauă medalii amintati la Mondialele ditu Canada, di la Halifax — ună malămă și ună asimi, amintati di Cătălin Chirilă. Medalia di malămă fu amintată dumănică, la canoe simplu, pe distanța di 1000 di meatri, prima victorie românească la aestă probă, la Mondiale, după 36 di añi.



    Aţelu ditu soni român campion mondial pe 1000 di metri fu Aurel Macarencu, tru 1986. Nintea a lui avea fută legendarul Ivan Patzaichin, di dauă ori, tru 1973 și 1977, după ună cali dişcllisă di Simion Ismailciuc, cu titlul mondial amintatu tru 1963. Tora, la Halifax, Chirilă bitisi cursa cu cama di ună secundă și giumitate ma ayoñea andicra di brazilianlu Isaquias Queiroz dos Santos, campionul olimpic ali probă.



    Feaţi ună cursă ghini ndreaptă tactic, hiinda paturlu la 250 di metri, idyea și la 500, diapoa, tru partea a doua a cursăllei, diadi silă, fu protlu la 750 di meatri și lli-alăsă năpoi concurenţălli cătă tru bitisită. Românlu ș-lo aestă turlie, revanșa după azvindzearea di sâmbătă, di la 500 di metri, cându dos Santos amintă malăma, iara el alină pi da daua scară a podiumului.



    Tru perspectiva a Jocurilor Olimpice cari s’aproaki, Cătălin easti, vără turlie tru aantaj, avânda tru vidială că, tru 2024, Paris, la simplu va s’antreacă maş pi 1000 di meatri, distanță pe cari el easti, di dumănică, nai ma bunu ditu lume.



    Lipseaşti s’adăvgăm că România numata avea amintată un titlu mondial la ună probă olimpică di kaiac ică canoe di mulță añi. Ma multu, aoa şi doi añi, la Mondialele di Copenhaga, niţi unu sportiv ică echipaj român nu acăţă vără finală. Niţi tru 2019, la Szeged, tru Ungaria, România nu amintă vără medalie, nai ma bună clasare hiinda aprăftăsită di Victor Mihalachi şi Cătălin Chirilă, loclu 5 tru finala a probăllei di canoe dublu la 1.000 di metri, cari lă adusi și calificarea la Jocurile Olimpice di la Tokyo. Atea ditu soni medalie românească la Mondiale eara ditu 2017, cându, la Račice, tru Cehia, Victor Mihalachi şi Leonid Carp amintară asimea la canoe dublu tru proba di 500 di meatri.



    Ti Cătălin Chirilă nica lipseaşti să spunemu că easti legitimat la Clubul Sportiv al Armată Steaua București. S-amintă la 11 mai 1998, Tulcea. Amintă prota a lui mare performanţă ditu cariera di senior la Jocurile Europene di la Minsk, ditu 2019, iu, pe distanţa di 1000 di metri, amintă malăma la canoe dublu diadunu cu Victor Mihalachi. Tru idyea formulă, anlu tricut, echipajlu român di canoe dublu amintă medaliile di bronz la Campionatele Europene di la Poznan. Chirilă s-concentră cama diapoa pi probili di canoe simplu, iara rezultatili nu amănară.


    Autoru: Mihai Pelin


    Armânipsearia: Taşcu Lala









  • România are, din nou, o canoe de aur

    România are, din nou, o canoe de aur

    Sporturile nautice din România se află în plină revenire pe scenele marii performanțe internaționale. Anul 2021 a fost cel al canotajului, culminând cu aurul olimpic adus de Ancuța Bodnar și Simona Radiș de la dublu vâsle. Anul 2022 pare a fi cel al canoiștilor și caiaciștilor, dacă este să luăm în considerare cele două medalii obținute la Mondialele din Canada, de la Halifax — un aur și un argint, obținute de Cătălin Chirilă. Medalia de aur a fost câștigată duminică, la canoe simplu, pe distanța de 1000 de metri, prima victorie românească la această probă, la Mondiale, după 36 de ani.



    Ultimul român campion mondial pe 1000 de metri a fost Aurel Macarencu, în 1986. Înaintea lui fusese legendarul Ivan Patzaichin, de două ori, în 1973 și 1977, după un drum deschis de Simion Ismailciuc, cu titlul mondial câștigat în 1963. Acum, la Halifax, Chirilă a terminat cursa cu mai bine de o secundă și jumătate mai devreme decât brazilianul Isaquias Queiroz dos Santos, campionul olimpic al probei.



    A făcut o cursă bine pregătită tactic, fiind al patrulea la 250 de metri, la fel și la 500, apoi, în partea a doua a cursei, a forțat, a fost primul la 750 de metri și s-a detașat către final. Românul și-a luat, astfel, revanșa după înfrângerea de sâmbătă, de la 500 de metri, când dos Santos a câștigat aurul, iar el a urcat pe a doua treaptă a podiumului.



    În perspectiva Jocurilor Olimpice care se apropie, Cătălin este oarecum în avantaj, având în vedere că, în 2024, la Paris, la simplu se va concura doar pe 1000 de metri, distanță pe care el este, de duminică, cel mai bun din lume.



    Trebuie adăugat că România nu mai câștigase un titlu mondial la o probă olimpică de kaiac sau canoe de mulți ani. În plus, acum doi ani, la Mondialele de la Copenhaga, niciun sportiv sau echipaj român nu a prins vreo finală. Nici în 2019, la Szeged, în Ungaria, România nu a câştigat vreo medalie, cea mai bună clasare fiind reuşită de Victor Mihalachi şi Cătălin Chirilă, locul 5 în finala probei de canoe dublu la 1.000 de metri, care le-a adus și calificarea la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Ultima medalie românească la Mondiale data din 2017, când, la Račice, în Cehia, Victor Mihalachi şi Leonid Carp au cucerit argintul la canoe dublu în proba de 500 de metri.



    Despre Cătălin Chirilă mai trebuie spus că este legitimat la Clubul Sportiv al Armatei Steaua București. S-a născut la 11 mai 1998, la Tulcea. A obţinut prima sa mare performanţă din cariera de senior la Jocurile Europene de la Minsk, din 2019, unde, pe distanţa de 1000 de metri, a obţinut aurul la canoe dublu alături de Victor Mihalachi. În aceeași formulă, anul trecut, echipajul român de canoe dublu a câștigat medaliile de bronz la Campionatele Europene de la Poznan. Chirilă s-a concentrat mai apoi pe probele de canoe simplu, iar rezultatele nu au întârziat.






  • România la Jocurile Olimpice – Gimnasta Sandra Izbașa

    România la Jocurile Olimpice – Gimnasta Sandra Izbașa

    România s-a aflat în topurile
    gimnasticii mondiale vreme de decenii.
    Numele multiplelor campioane olimpice Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela
    Silivaș, Simona Amânar sau Cătălina Ponor au ținut, ani de zile, primele pagini
    ale actualității sportive de pe întreg mapamondul. În ultimii ani însă, gimnastica românească nu a
    mai avut rezultate. Ratarea calificării echipelor României la Jocurile Olimpice
    de la Tokio, atât la masculin, cât și la feminin, este expresia deplină a
    căderii valorice catastrofale a gimnasticii românești.


    Ultima ediție a Jocurilor
    Olimpice la care România a obținut rezultate notabile în concursul de
    gimnastică a fost cea de la Londra, din 2012. Echipa feminină a ocupat locul 3
    pe națiuni, iar Cătălina Ponor a câștigat medalia de argint la sol. Cel mai bun
    rezultat a fost locul I câștigat de Sandra Izbașa la sărituri, rezultat care a
    adus ultima medalie olimpică de aur a gimnasticii românești.


    Sandra Izbaşa s-a născut
    la 18 iunie 1990, la Bucureşti. A început să practice gimnastica încă de la
    vârsta de 4 ani. La 12 ani făcea deja parte din lotul naţional de junioare. Doi
    ani mai târziu, la Europene, câştiga argintul la junioare, în proba de sol.
    Prima sa mare performanţă la senioare s-a înregistrat în 2006, la
    Internaţionalele de gimnastică ale României, unde a câştigat la individual
    compus, la sol şi sărituri. Tot în 2006, la Europenele de la Volos, a câştigat
    o medalie de aur la sol, una de argint cu echipa şi una de bronz la bârnă. Au
    urmat mai multe medalii la întrecerile
    continentale și mondiale. Performanțele Sandrei au culminat în 2008, la
    Jocurile Olimpice de la Beijing, cu medalia de aur obținută la sol. Au urmat
    doi ani fără rezultate notabile. În 2011 însă, la Europenele de la Berlin,
    Izbașa s-a clasat prima atât la sol, cât și la sărituri. S-a întors cu două
    medalii de aur și de la Europenele din 2012, de la Bruxelles – una obținută la sărituri, iar alta cu echipa.
    Succesul din același an, de la Jocurile Olimpice de la Londra, a fost ultimul
    rezultat major din cariera sportivă a Sandrei Izbașa.

  • România la Jocurile Olimpice – Gimnasta Sandra Izbașa

    România la Jocurile Olimpice – Gimnasta Sandra Izbașa

    România s-a aflat în topurile
    gimnasticii mondiale vreme de decenii.
    Numele multiplelor campioane olimpice Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela
    Silivaș, Simona Amânar sau Cătălina Ponor au ținut, ani de zile, primele pagini
    ale actualității sportive de pe întreg mapamondul. În ultimii ani însă, gimnastica românească nu a
    mai avut rezultate. Ratarea calificării echipelor României la Jocurile Olimpice
    de la Tokio, atât la masculin, cât și la feminin, este expresia deplină a
    căderii valorice catastrofale a gimnasticii românești.


    Ultima ediție a Jocurilor
    Olimpice la care România a obținut rezultate notabile în concursul de
    gimnastică a fost cea de la Londra, din 2012. Echipa feminină a ocupat locul 3
    pe națiuni, iar Cătălina Ponor a câștigat medalia de argint la sol. Cel mai bun
    rezultat a fost locul I câștigat de Sandra Izbașa la sărituri, rezultat care a
    adus ultima medalie olimpică de aur a gimnasticii românești.


    Sandra Izbaşa s-a născut
    la 18 iunie 1990, la Bucureşti. A început să practice gimnastica încă de la
    vârsta de 4 ani. La 12 ani făcea deja parte din lotul naţional de junioare. Doi
    ani mai târziu, la Europene, câştiga argintul la junioare, în proba de sol.
    Prima sa mare performanţă la senioare s-a înregistrat în 2006, la
    Internaţionalele de gimnastică ale României, unde a câştigat la individual
    compus, la sol şi sărituri. Tot în 2006, la Europenele de la Volos, a câştigat
    o medalie de aur la sol, una de argint cu echipa şi una de bronz la bârnă. Au
    urmat mai multe medalii la întrecerile
    continentale și mondiale. Performanțele Sandrei au culminat în 2008, la
    Jocurile Olimpice de la Beijing, cu medalia de aur obținută la sol. Au urmat
    doi ani fără rezultate notabile. În 2011 însă, la Europenele de la Berlin,
    Izbașa s-a clasat prima atât la sol, cât și la sărituri. S-a întors cu două
    medalii de aur și de la Europenele din 2012, de la Bruxelles – una obținută la sărituri, iar alta cu echipa.
    Succesul din același an, de la Jocurile Olimpice de la Londra, a fost ultimul
    rezultat major din cariera sportivă a Sandrei Izbașa.

  • România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    România la Jocurile Olimpice – Canoistul Florin Popescu

    Şcoala românească
    de caiac – canoe este una dintre cele mai puternice din lume. Ea a obţinut,
    de-a lungul istoriei, zece victorii olimpice. Dintre acestea, opt li se datorează
    canoiştilor. Pe parcursul anilor, nume precum Leon Rotman sau Ivan Patzaichin
    au intrat definitiv în istoria universală a sportului.

    Ultimul mare
    campion al canoei româneşti este Florin Popescu. El a reuşit, în 2000, la
    Sydney, alături de Mitică Pricop, la canoe dublu (1000 de metri) să obţină
    o medalie olimpică de aur, după o pauză de 16 ani. Ca o coincidenţă,
    ultimul titlu olimpic la canoe fusese obţinut tot la dublu şi tot pe distanta
    de 1000 de metri, la Los Angeles, în 1984, de perechea Ivan Patzaichin – Toma
    Simionov.


    Florin Popescu
    s-a născut la 30 august 1974, în localitatea Iancu Jianu, din judeţul Olt. S-a remarcat, alături de Mitică Pricop, încă din 1999, de la Europenele
    de la Zagreb, unde a câştigat aurul la 500 şi bronzul la 1000 de metri. După Sydney,
    cei doi au câştigat, în 2001, la Europenele de la Milano, medalii de aur atât
    la 1000 cât şi la 500 de metri.


    Din 2002, locul lui Pricop în ambarcaţiunea de la dublu a
    fost luat de Silviu Simiocencu. Impreună, Popescu şi Simiocencu s-au aflat în
    topurile mondiale atât în 2002, cât şi
    în 2003, an în care, pe 1000 de metri, au câştigat chiar titlul mondial.
    Din păcate însă, la Atena, în 2004,
    Popescu şi Simiocencu au ratat medaliile la limită. Atât la 500 de metri, cât
    şi la 1000, ei s-au clasat pe locul 4.


    După Atena, Popescu s-a retras din activitatea
    competiţională. A revenit, pentru scurtă vreme, în 2005, în echipajul de canoe
    4 al României, care a câştigat aurul la Europenele de la Poznan, pe distanţa de
    1000 de metri. A fost ultima mare performanţă a lui Florin Popescu. Astăzi, el
    este antrenorul coordonator al lotului olimpic de canoe al României.

  • Sportivul săptămânii: Gimnasta Maria Ceplinschi

    Sportivul săptămânii: Gimnasta Maria Ceplinschi

    Gimnasta Maria Ceplinschi este performera săptămânii trecute pentru câștigarea finalele de la bârnă și sol de la Cupa Mondială desfășurată la Mersin în Turcia. Românca s-a impus în finala de la bârnă cu 12,750 de puncte, urmată de croata Ana Derek cu 12,600 de puncte și de unguroaica Csenge Maria Bacskay cu 12,100 de puncte. În finala de la sol, Maria Ceplinschi a ocupat de asemenea primul loc cu 12,900 de puncte, pe locul 2 s-a clasat unguroaica Dorina Boeczoego cu 12,850 de puncte și croata Ana Derek cu același punctaj, 12,850 de puncte. Este primul concurs internațional de senioare la care gimnasta din România câștigă medalii de aur. Pentru performanța sa, Radio România Internațional o declară pe Maria Ceplinschi sportivul săptămânii.



    Maria Sorana Ceplinschi s-a născut pe 12 august 2005 la Constanța, pe malul Mării Negre. Clubul la care este legitimată este Farul Constanța. În 2019, la campionatele naționale de juniori, ea a câștigat medaliile de argint în probele de sărituri și sol și a terminat pe locul 4 la individual compus. La campionatele naționale ale României din același an, Ceplinschi a ocupat locul 5 la sărituri, locul 7 la sol și locul 12 la individual compus.



    La Cupa Horizon de juniori din Grecia din același an 2019, Maria a câștigat toate medaliile de aur cu excepția celei de la sărituri. La campionatele naționale ale României din 2020, constănțeanca a terminat concursul pe locul 4 în două finale, la sărituri și paralele inegale. A concurat la Campionatele europene de juniori disputate la Mersin, în Turcia, și a câștigat titlul de campioană europeană cu echipa națională. România a cucerit medalia de aur la o distanță de peste 10 puncte față de ocupanta locului 2, Ucraina.



    Ceplinschi a câștigat argintul la individual compus și la sol, în ambele probe fiind depășită de o altă româncă, Ana Bărbosu. A debutat la seniori în 2021 la Campionale europene desfășurate la Basel, în Elveția. A fost rezerva Larisei Iordache, dar, în urma retragerii acesteia din cauza unor probleme de sănătate, Maria Ceplinschi a concurat la sol unde a obținut locul 5.


  • Dusi la Aţelu di Analtu multiplulu campionu olimpicu Ivan Patzaichin

    Dusi la Aţelu di Analtu multiplulu campionu olimpicu Ivan Patzaichin



    Multiplulu campionu olimpicu la canoe Ivan Patzaichin dusi la Aţelu di Analtu la ilikia di 71 di añi, deadi hăbari Comitetlu Olimpicu şi Sportivu Român, dumănică, pi frăndza a lui di Facebook.



    Nai ma marli canoistu român pi hiotea-a kirolui, Patzaichin amintă 8 titluri di campionu mondialu, anamisa di 1970 si 1983, cata cum şi 4 medalii olimpiţi di malămă, la aţeali 5 ediţii a Olimpiadăllei la cari lo parti, anamisa di 1968 şi 1984.



    Feaţi protili jgllioati tru sportu tru 1967, meslu marţu, anda s’ngrăpsi la clublu bucureşteanu Dinamo. Fu inspirat că trei ficiori ditu hoara a lui iu s’avea amintată ditu Delta-a Dunăllei, Mila 23, avea işită, cu niheamă kiro ma ninti, campioñi mondiali Berlin. Prota-a lui performanţă importantă s’nreghistră tamamu dupu trei meşi, când agiumsi pi loclu 2 la campionatlu naţionalu di giuniori. Unu anu ma amănatu, tru 1968, Mexic, aminta prota a lui medalie olimpică di mălămă, la canoe dublu, pi distanţa di 1000 di meatri, deadunu cu Serghei Covaliov.



    Aţea ditu soni mari victorie s’nreghistră dupu 16 di añi ma amănatu, la Olimpiada di Los Angeles, cându amintă mălăma, la dublu, cu Toma Simionov. Până atumţea, avea amintată medalii olimpiţi di mălămă München, tru 1972, la simplu, pi 1.000 di meatri, şi Moscova, tru 1980, deadunu cu Simionov, tutu pi 1.000 di meatri.



    Unu ditu succesili al Patzaichin armasi tru istorie nolgica-a pirmitusearillei tu cari eara năsu. Tru dzuua di 5 di yismăciuni 1972, la Agiocurli Olimpiţi di München, tru calificărli a probăllei individuali di 1000 di meatri, a românlui ălli si arupsi pagaia nica ditu ankisită. Arbitrilli nu dănăsiră cursa, cum eara regulamentaru, aşi că Patzaichin fu anănghisitu s’vâslească până tu bitisită cu ciotlu cari lli-avea armasă tru mâñi. Bitisi cursa cu trei minuti după protlu clasatu… Fură multi muabeţ, ama, păn tu soni, a românlui ălli si deadi izini s’tragă tru semifinală, tu 8 di yismăciuni. Bitisi protlu, cu 3 secundi dinintea-a cehlui Jiří Čtvrtečka, avânda un timpu ma bunu cu 20 di secundi andicra di ateali nregistrati di azvingătorlli ditu serii. Intră ca favoritu tru finala ditu 9 di yismăciuni, pi cari u-amintă limbidu, la aproapea 4 secundi ninti di sportivlu maghiar Tamás Wichmann, clasat doilu.



    După ţi bitisi cariera competiţională, Ivan Patzaichin fu, añi di dzăli, antrenorlu a loturloru naţionali di caiacu-canoe ali Românie, cu cari amintă alti dzăţ di medalii la antriţerli continentali, mondiali şi olimpiţi.



    Cama nclo, agiumsi unu ditu proţlli promotori a Deltăllei a Dunăllei, a oamiñiloru şi a adeţloru di aclo. Ndreapsi concursuri cu ambarcaţiuni tradiţionali şi andrupaşti proiecti mutrinda turismulu durabilu tru reghiuni.



    Autori: Eugen Cojocariu, Florin Orban


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • A murit multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin

    A murit multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin

    Multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a murit la vârsta de 71 de ani, a anunţat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, duminică, pe pagina sa de Facebook.



    Cel mai mare canoist român al tuturor timpurilor, Patzaichin a câstigat 8 titluri de campion mondial, între 1970 si 1983, precum şi 4 medalii olimpice de aur, la cele 5 ediţii ale Olimpiadei la care a participat, între 1968 şi 1984.



    A făcut primii paşi în sport în 1967, în martie, înscriindu-se la clubul bucureştean Dinamo. A fost inspirat de faptul că trei băieţi din satul său natal din Delta Dunării, Mila 23, ieşiseră, cu puţin timp în urmă, campioni mondiali la Berlin. Prima sa performanţă importantă s-a înregistrat exact după trei luni, când a sosit pe locul 2 la campionatul naţional de juniori. Un an mai târziu, în 1968, în Mexic, câştiga deja prima sa medalie olimpică de aur, la canoe dublu, pe distanţa de 1000 de metri, alături de Serghei Covaliov.



    Ultima sa mare victorie s-a înregistrat 16 ani mai târziu, la Olimpiada de la Los Angeles, când a câştigat aurul, la dublu, cu Toma Simionov. Până atunci, mai cucerise medalii olimpice de aur la München, în 1972, la simplu, pe 1.000 de metri, şi la Moscova, în 1980, alături de Simionov, tot pe 1.000 de metri.



    Unul dintre succesele lui Patzaichin a rămas în istorie pentru povestea care l-a însoţit. În ziua de 5 septembrie 1972, la Jocurile Olimpice de la München, în calificările probei individuale de 1000 de metri, românului i s-a rupt pagaia încă de la start. Arbitrii nu au oprit cursa, cum ar fi fost regulamentar, astfel că Patzaichin a trebuit să vâslească până la capăt cu ciotul care i-a ramas în mâini. A terminat cursa cu trei minute după primul clasat… Au fost multe discuţii, dar, în cele din urmă, românului i s-a permis să tragă în semifinală, pe 8 septembrie. A terminat primul, cu 3 secunde în faţa cehului Jiří Čtvrtečka, având un timp mai bun cu 20 de secunde decât cele înregistrate de învingătorii din serii. A intrat ca favorit în finala de pe 9 septembrie, pe care a câştigat-o clar, la aproape 4 secunde înaintea sportivului maghiar Tamás Wichmann, clasat al doilea.



    După încheierea carierei competiţionale, Ivan Patzaichin a fost, ani de zile, antrenorul loturilor naţionale de caiac – canoe ale României, cu care a câştigat alte zeci de medalii la întrecerile continentale, mondiale şi olimpice.



    Mai apoi, a devenit unul dintre principalii promotori ai Deltei Dunării, ai oamenilor şi tradiţiilor de acolo. A organizat concursuri cu ambarcaţiuni tradiţionale şi a susţinut proiecte privind turismul durabil în regiune.

  • Bilanţul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

    Bilanţul României la Jocurile Olimpice de la Tokyo

    România a încheiat Jocurile Olimpice de la Tokyo cu 4 medalii, una de aur, la dublu vâsle feminin (Nicoleta Ancuţa Bodnar, Simona Geanina Radiş), şi 3 medalii de argint, la spadă feminin (Ana-Maria Popescu), dublu rame masculin (Marius Vasile Cozmiuc, Ciprian Tudosă) şi patru rame fără cârmaci masculin (Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu, Cosmin Pascari).



    Tricolorii au mai obţinut la Tokyo un loc patru (David Popovici la 200 m liber), 3 locuri cinci (echipa feminină de tenis de masă, perechea de dublu mixt la tenis de masă – Ovidiu Ionescu/Bernadette Szocs – şi echipajul de canoe dublu masculin pe 1.000 m, Cătălin Chirilă/Victor Mihalachi), alte 3 clasări pe locul şase (Bianca Ghelber – greutate, opt plus cârmaci feminin, dublu vâsle feminin categorie uşoară), 4 locuri şapte (baschet feminin 3×3, opt plus cârmaci masculin, Vlad Dascălu la mountain bike, David Popovici la 100 m liber).



    Pe opt s-au clasat Robert Glinţă (100 m spate) şi luptătoare Kriszta Incze, iar pe 9 au încheiat Laura Ilie (tir sportiv), judoka Andreea Chiţu, Vlăduţ Simionescu, perechea de dublu Raluca Olaru/Monica Niculescu (tenis), precum şi 3 bărci de la canotaj (patru rame fără cârmaci feminin, dublu rame feminin şi dublu vâsle masculin).



    Echipa României pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo (23 iulie-8 august) a cuprins 101 de sportivi, 46 la feminin, 55 la masculin, la 17 discipline sportive, singura care nu a evoluat deloc fiind atleta Andrea Miklos, din cauza unor probleme medicale. Delegaţia a cuprins şi 9 rezerve, precum şi 40 de antrenori.



    Reprezentanţii României au concurat la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă, triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis.



    China a continuat să conducă în clasamentul pe medalii la finalul întrecerilor de sâmbătă, a 17-a şi penultima zi a Jocurilor Olimpice de la Tokyo, în timp ce România a coborât de pe 41 pe 45.