Radio România Internațional

Tag: medalii

  • Ziua olimpică a României: România, locul 23 la medalii

    Ziua olimpică a României: România, locul 23 la medalii

    China se menţine în fruntea clasamentului pe medalii la Jocurile Olimpice de la Tokyo, la finalul zilei de sâmbătă, după 9 zile de întreceri, în timp ce România a coborât de pe locul 21 pe 23.



    Octavian Morariu, membru al Comitetului Internaţional Olimpic, le-a transmis sportivilor care au reprezentat sau reprezintă România la Jocurile Olimpice, într-un mesaj postat pe un site de socializare, că indiferent dacă au urcat pe podium sau nu pentru milioanele de români de acasă ei sunt campioni.



    Antrenorul Andrei Rădulescu, omul din spatele performanţelor înotătorului David Popovici, a declarat într-un interviu că elevul său şi-a îndeplinit obiectivele fixate şi că nu va grăbi lucrurile în dezvoltarea lui sportivăLa Tokyo, David Popovici s-a clasat pe locul 4 în finala de la 200 metri liber, la două sutimi de medalia de bronz, pe locul 7 în finala de la 100 metri liber, în timp ce la 50 metri liber nu a reuşit să se califice în semifinale. Rădulescu s-a bucurat că prestaţia lui Popovici a atras atenţia în ţară şi oamenii vor acorda mai multă atenţie înotului. Până la JO 2024 de la Paris, Andrei Rădulescu a apreciat că progresul elevului său trebuie gestionat cu răbdare şi cu siguranţă va avea şanse de a se califica în mai multe finale decât la Tokyo şi să obţină rezultate şi mai bune.

  • Ziua olimpică a României: Medalii la canotaj

    Ziua olimpică a României: Medalii la canotaj

    România a cucerit prima sa medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo, miercuri, la canotaj, în proba feminină de dublu vâsle, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş. Ele au condus cursa de la un capăt la altul, câştigând cu timpul de 6 min 41 sec 03/100 şi stabilind şi cel mai bun timp olimpic.



    Simt fericire şi eliberare, pentru că au fost doi ani de zile în care am muncit enorm de mult şi am reuşit să aducem acest rezultat mult dorit de noi şi de toată lumea. Această medalie este minunată, încă nu realizez ce s-a întâmplat, cred că mai am nevoie de câteva ore ca să îmi dau seama că da, noi am luat medalia de aur şi mergem acasă cu ea. Suntem fericite, a declarat Simona Radiş.



    A fost o cursă grea, dar foarte frumoasă. Am plecat motivate şi am reuşit să aducem medalia mult visată, mi-am îndeplinit visul olimpic aici. I-am făcut mândri pe toţi cei de acasă şi suntem foarte fericite de acest lucru. Am bătut şi recordul olimpic, nu ne-am aşteptat, dar ne doream asta. Dar ne-a ajutat şi vremea, chiar dacă au fost valuri, am avut vânt ajutător, dar a fost bine. Din 2019 am intrat în barca de dublu vâsle şi de atunci am rămas în aceeaşi formulă. Au fost doi ani de muncă continuă, fără pauză, fără vacanţe. Am muncit mereu pentru acelaşi vis. Chiar dacă Olimpiada s-a amânat cu un an, noi am continuat să ne pregătim şi să muncim. Ne-am antrenat singure acasă în timpul pandemiei şi parcă eram unite prin acelaşi lucru, a declarat şi Ancuţa Bodnar.



    România a cucerit medaliile de argint, tot miercuri, în proba masculină de patru rame, prin Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari. Australia s-a impus, dar tricolorii au încheiat la doar 37 de sutimi de secundă de câştigători.



    Bilanţul canotajului românesc la Jocurile Olimpice a ajuns la 20 de medalii de aur, 20 de argint şi 9 de bronz, iar bilanţul României la JO de la Tokyo a ajuns acum la trei medalii, una de aur şi două de argint (una obţinută de Ana-Maria Popescu la spadă individual).



    Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Mihai Covaliu, a salutat prima medalie de aur a României la Tokyo,. Ne bucurăm că am spart gheaţa pentru medaliile de aur. Team România a demonstrat astăzi că poate, că are valoare. Iar aceste fete sunt incredibile, pentru maniera în care au câştigat această cursă merită toate felicitările noastre, tot respectul nostru. Felicitări Federaţiei Române de Canotaj, doamnei Elisabeta Lipă şi tuturor oamenilor care au contribuit la această victorie foarte clară. Ştiind cum s-au pregătit fetele, această medalie era una foarte aşteptată, o medalie clară, a venit, suntem bucuroşi şi încrezători că vor veni şi altele, a declarat Covaliu.



    Trei echipaje româneşti au obţinut, miercuri, calificarea în finalele pentru medalii la canotaj, la dublu vâsle feminin – categorie uşoară (Ionela Cozmiuc şi Gianina Beleagă), dublu rame masculin (Marius Cozmiuc şi Ciprian Tudosă), respectiv opt plus unu feminin (Magdalena Rusu, Viviana Bejinariu, Georgiana Dedu, Maria Tivodariu, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereş, Mădălina Bereş, Denisa Tîlvescu, Daniela Druncea). Finalele vor avea loc joi 29 iulie. În schimb, Adriana Ailincăi şi Iuliana Buhuş au ratat calificarea în Finala A la dublu rame feminin. La opt plus unu masculin România s-a clasat pe ultimul loc în recalificări, ratând finala.



    Tânărul înotător român David Popovici (16 ani) s-a calificat în finala probei de 100 metri liber, miercuri, cu al cincilea timp din semifinale. Finala olimpică la 100 metri liber va avea loc joi. Popovici va lua startul şi în seriile probei de 50 metri liber (vineri).



    Selecţionata României a ratat calificarea în sferturile de finală ale turneului masculin de fotbal, după ce a terminat la egalitate cu Noua Zeelandă, 0-0, miercuri, la Sapporo, în ultimul meci din Grupa B. Tricolorii erau obligaţi să câştige pentru a se califica mai departe, după 1-0 cu Honduras şi 0-4 cu Coreea de Sud. Echipa antrenată de Mirel Rădoi a arătat mai bine decât în partidele precedente, şi-a creat câteva ocazii mari de gol, dar a fost lipsită de şansă.



    Pugilista română Maria Claudia Nechita a fost învinsă la puncte de japoneza Sena Irie, cu 3-2, în sferturile de finală ale cat. 54-57 kg, miercuri. Claudia Nechita va ocupa locul 5 în clasamentul final al categoriei.



    Tânăra sportivă română Mădălina Amăistroaie a fost învinsă de Xiaoqing Long (China) cu 6-2, în primul tur eliminatoriu al concursului individual feminin de tir cu arcul.

  • Aur şi argint la canotaj!

    Aur şi argint la canotaj!

    România a cucerit prima sa medalie de aur la Jocurile Olimpice de la Tokyo, miercuri, la canotaj, în proba feminină de dublu vâsle, prin Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş, care s-au impus detaşat în Finala A. Bodnar şi Radiş au condus cursa de la un capăt la altul, câştigând cu timpul de 6 min 41 sec 03/100, stabilind şi cel mai bun timp olimpic.


    Cele două românce, la prima lor participare olimpică, sunt duble campioane europene în această probă (Poznan 2020, Varese 2021). Medaliile de argint au fost câştigate de Noua Zeelandă, iar bronzul a revenit Olandei. Bodnar şi Radiş (portdrapelul României la ceremonia de deschidere de la Tokyo) au adus a 20-a medalie de aur a canotajului românesc la Jocurile Olimpice.



    România a cucerit şi medaliile de argint în proba masculină de patru rame, prin Mihăiţă Ţigănescu, Mugurel Semciuc, Ştefan Berariu şi Cosmin Pascari. Australia s-a impus, stabilind cel mai bun timp olimpic, şi întrerupând seria Marii Britanii, care ratează în premieră aurul olimpic după 20 de ani. Tricolorii au sosit la 37/100 de campionii olimpici. Bronzul a revenit Italiei.



    România a obţinut a doua sa medalie la canotaj, după aurul câştigat de Ancuţa Bodnar şi Simona Radiş la dublu vâsle feminin. Bilanţul canotajului românesc la Jocurile Olimpice a ajuns la 20 de medalii de aur, 20 de argint şi 9 de bronz.



    Bilanţul României la JO de la Tokyo a ajuns acum la trei medalii, una de aur şi două de argint (una obţinută de Ana-Maria Popescu la spadă individual).

  • România la Agiocurli Olimpiţi

    România la Agiocurli Olimpiţi


    Unăoară la patru añi, nai ma buñilli sportivi a lumillei s’adună, sum semnul a ţerclliurlor olimpiţi, tu arada a nai cama importantului evenimentu competiţional ditu kirolu modernu. Tru 2020, pandemia a năului coronavirus asparsi arada olimpică, aşi că Agiocurli di Tokyo s’ţănu anlu aestu. Competiţiili s’dizvărtescu ama sum reguli năi, băgati di autorităţli japonezi cu scupolu ti aviglleari sanitară. La antriţeri, dimecu, nu suntu aprukeaţ spectatorlli. Apofasea-a organizatorlor cărti sponsorllii, cari ş-vedu ţifrili di emburlăki salami zñiipsiti. Nai cama nvirinaţ suntu ama aţelli cu vrearea ti sportu, cari aştiptară ţinţi añi tra ş’veadă favoriţlli tru arenă, cu alumta ti medaliili olimpiţi. Elli va s’hibă anănghisiţ s’armănă cu haristusearea transmisiiloru Radio, TV şi online, ţi nu suntu duri, ti amărtie, ta s-u aducă hăvaia olimpică di concursu.



    La Agiocurli Olimpiţi di Tokyo llia parti 101 sportivi români, ditu cari 46 la feati şi 55 la ficiori, la 17 disţiplini sportivi. Reprezentanţălli ali Românie va s’concureadză la anotu, atletismu, canotaju, fotbalu, gimnastică artistică, baschetu feminin 3×3, ciclismu, alumti, tiru sportivu, canoe, tenis di masă, boxu, scrimă, triatlon, judo, tir cu arculu şi tenisu. Delegaţia ari şi 40 di antrenori, pi ningă alţă ufiţialli.



    Să zbură multu di multu ti şansili a sportiviloru români la medalii. Nivelu a performanţiloru olimpiţi româneşti, tru añilli ditu soni, cănoscu ună scădeari constantă. Beijing, tru 2008, eara amintati 9 medalii, ditu cari 4 di malămă. Londra, patru ani ma amănatu, numirlu a medaliiloru scădzu la 7, cu maş dauă ditu metalu ţi anyiliceaşti nai cama ma multu. Tru 2016, sportivllii româñi s-turnară di Rio cu maş patru medalii, ditu cari maş ună di malămă. Ditu pareia feminină di spadă cari adusi malăma ditu Brazilia, Tokyo agiumsi maş Ana-Maria Popescu. Ia ţi spusi ti suporterlli a echipăllei olimpiţi ali Românie ninti ta s’nkisească,


    “Escu căndăsită căţe cathi unu di noi nyisă ca va s’hibă pi podimlu olimpicu şi escu căndăsită că va s’adrămu tutu ţi tăni di noi. Vă haristusescu că aveţ pisti tu noi, vă haristusimi ti ndrupărea a voastră, haristusimu a Comitetlui Olimpicu şi Sportivu Român că avutu ngătanu cu atea ţi lipsea ti noi şi nă agiutatu cu tuti ateali ţi eara ananghi. Aestă aradă, tuti fură tamam aşi cumu lipsea. Deapoa, pi ninga aesta s’nu agărşimu că sportulu tru România nu easti maş ti Agiocurli Olimpiţi. Dimi, vă plăcărsimu s’hiţ deadunu cu noi aşi cumu spusitu aestă vreari totna, şi nu maş deadunu cu noi, că şi cu yinitorlu a sportului românescu”.



    S’cundillemu şi aţea că pareia di fotbalu ali Românie debută la Agiocurli Olimpiţi di Tokyo. Tricolorlli antricură cu 1-0 pareia Honduraslui, gioi, tu Kashima, tru Grupa B a turneului olimpicu.


    Autoru: Florin Orban


    Armânipsearea: Taşcu Lala





  • România la Jocurile Olimpice

    România la Jocurile Olimpice

    O dată la patru
    ani, cei mai buni sportivi ai lumii se întâlnesc, sub semnul cercurilor
    olimpice, în cadrul celui mai important eveniment competiţional al vremurilor
    moderne. În 2020, pandemia noului coronavirus a stricat cursivitatea olimpică,
    astfel că Jocurile de la Tokyo au loc anul acesta. Competiţiile se desfăşoară
    însă sub reguli noi, impuse de autorităţile japoneze în scopul
    protecţiei sanitare. La întreceri, de pildă, nu sunt admişi spectatori.
    Hotărârea organizatorilor a deranjat sponsorii, care îşi văd cifrele de afaceri
    serios afectate. Cei mai supăraţi sunt însă iubitorii sportului, care au
    aşteptat cinci ani pentru a-şi vedea favoriţii în arenă, luptând pentru
    medaliile olimpice. Ei vor fi nevoiţi să se mulţumească numai cu transmisiile
    Radio, TV şi online, insuficiente, din păcate, pentru a completa atmosfera
    olimpică de concurs.


    La Jocurile
    Olimpice de la Tokyo iau parte 101 sportivi români, dintre care 46 la feminin
    şi 55 la masculin, la 17 discipline sportive. Reprezentanţii României vor
    concura la înot, atletism, canotaj, fotbal, gimnastică artistică, baschet
    feminin 3×3, ciclism, lupte, tir sportiv, canoe, tenis de masă, box, scrimă,
    triatlon, judo, tir cu arcul şi tenis. Delegaţia cuprinde şi 40 de antrenori,
    alături de alţi oficiali.


    S-a vorbit foarte
    mult despre şansele sportivilor români la medalii. Nivelul performanţelor
    olimpice româneşti, în ultimii ani, a cunoscut o scădere constantă. La Beijing,
    în 2008, au fost câştigate 9 medalii, din care 4 de aur. La Londra, patru ani
    mai târziu, numărul medaliilor a scăzut la 7, cu doar două din cel mai
    strălucitor metal. În 2016, sportivii români s-au întors de la Rio cu doar
    patru medalii, dintre care doar una de aur. Din echipa feminină de spadă care a
    adus aurul din Brazilia, la Tokyo a ajuns doar Ana-Maria Popescu. Înainte de
    plecare, ea s-a adresat suporterilor echipei olimpice a României

    Sunt convinsă că fiecare dintre noi s-a visat
    pe podiumul olimpic şi sunt convinsă că vom face tot ce ţine de noi. Vă
    mulţumim pentru încrederea cu care ne-aţi investit, vă mulţumim pentru
    sprijinul dumneavoastră, mulţumim Comitetului Olimpic şi Sportiv Român pentru
    faptul că a avut grijă de noi şi ne-a oferit toate condiţiile. De această dată,
    totul a fost chiar aşa cum a trebuit. Dar mai departe de asta, să nu uităm că
    sportul în România nu este doar despre Jocurile Olimpice. Aşadar, vă rugăm să
    fiţi alături de noi aşa cum aţi fost întotdeauna, şi nu doar alături de noi, ci
    şi de viitorul sportului românesc.


    Să mai notăm că echipa
    de fotbal a României a debutat deja la Jocurile Olimpice de la Tokyo.
    Tricolorii au trecut cu 1-0 de Honduras, joi, la Kashima, în Grupa B a
    turneului olimpic.


  • România la Jocurile Olimpice: Campioni români absenţi de la Tokyo

    România la Jocurile Olimpice: Campioni români absenţi de la Tokyo

    România trimite la Jocurile Olimpice de la Tokyo 101 sportivi. Mulţi dintre ei sunt foşti medaliaţi olimpici, campioni mondiali sau europeni, de la care aşteptăm noi performanţe. Din delegaţia română lipsesc însă câteva nume mari din sportul mondial.



    În primul rând, nu face deplasarea în Japonia Simona Halep, cea mai mare jucătoare română a tuturor timpurilor, sportivă care s-a aflat în fruntea clasamentului mondial vreme de 64 de săptămâni. A câştigat două turnee de Mare Şlem, şi anume la Roland Garros, în 2018, şi la Wimbledon, în 2019. S-a impus în 22 de turnee WTA. A participat la Jocurile Olimpice din 2012, de la Londra, unde a pierdut în primul tur. În 2016 nu a luat parte la Jocurile de la Rio din cauza temerilor legate de virusul Zika. Actualmente pe locul 9 în clasamentul WTA, ea a suferit o accidentare în turneul din mai, de la Roma care, de atunci, o ţine departe de teren. Insuficient refăcută, sportiva a ţinut să nu se forţeze şi a anunţat că va reveni în arenă abia în august, probabil la turneul de la Cincinnati.



    Tenisul românesc nu poate conta nici pe Horia Tecău, unul dintre cei mai buni jucători de dublu din lume. El nu are partener pentru a merge în Japonia nici la turneul olimpic de dublu masculin şi nici la cel de dublu mixt. La masculin ar fi trebuit să facă pereche cu Florin Mergea, dar acesta este clasat prea jos în ierarhia mondială, respectiv pe locul 165. La dublu mixt, partenera lui Tecău ar fi fost Simona Halep.



    De la Jocurile Olimpice de la Tokyo va lipsi şi Cristina Neagu, una dintre cele mai mari handbaliste ale lumii. Echipa feminină de handbal a României a ratat accesul la Jocuri după un turneu preolimpic desfăşurat în luna martie, în care a fost depăşită de Naţionalele Norvegiei şi Muntenegrului. Cristina a fost desemnată de Federaţia Internaţională de Handbal cea mai bună jucătoare a lumii în 2010, 2015, 2016 şi 2018. Este prima handbalistă din istorie câștigătoare de patru ori a acestui trofeu. În palmaresul ei cu Naţionala României, al cărei căpitan este din 2016, se află o medalie de bronz la Campionatul European din Danemarca şi Norvegia din 2010 şi un alt bronz la Mondialele din Danemarca din 2015. A participat deja cu echipa la două Olimpiade, şi anume în 2008, la Beijing, şi în 2016, la Rio.



    Loredana Toma, una dintre cele mai bune halterofile ale momentului, va sta, şi ea, acasă. În iunie, Federaţia Internaţională de Haltere a impus o suspendare de un an Federaţiei Române de Haltere din cauza mai multor cazuri de încălcări ale regulamentului antidoping. Sancţiunea a interzis practic participarea halterofililor români la Jocurile Olimpice de la Tokyo. La categoria 64 de kilograme, Loredana se află în fruntea clasamentului mondial, astfel că ar fi avut şanse mari la o medalie.





  • România la Jocurile Olimpice: Cei ce au purtat drapelul

    România la Jocurile Olimpice: Cei ce au purtat drapelul

    Canotoarea Mădălina Bereş şi înotătorul Robert Glinţă au
    fost desemnaţi purtătorii de drapel ai echipei olimpice a României la Jocurile
    Olimpice de la Tokyo, a anunţat Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Mădălina
    Bereş este medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, din 2016, campioană mondială cu barca de 8+1 a României
    și de 6 ori campioană europeană. Robert Glinţă este primul înotător din România
    care a reuşit să câştige aur la Campionatele Europene şi a fost primul sportiv
    calificat la Jocurile de la Tokyo.


    Primul purtător de drapel românesc din rândul sportivilor,
    la o festivitate de deschidere, a fost Iosif Sârbu, la Melbourne, în 1956. El
    era campion olimpic la tir, după victoria de la Helsinki, din 1952. La
    Olimpiada australiană a participat în condiţii speciale. După o afecţiune la
    ochiul drept, şi-a modificat arma construind un sistem de ochire care i-a
    permis să folosească la tragere ochiul stâng. S-a clasat pe locul 5 în
    întrecerea de la Melbourne, performanţă remarcabilă în condiţiile date.


    Recordul de a duce tricolorul în stadionul olimpic la
    deschidere îl deţine kaiacistul Aurel Vernescu. Acesta a fost purtător de
    drapel de trei ori consecutiv, şi anume la Tokyo, în 1964, la Ciudad de Mexico,
    patru an mai târziu, şi la München,
    în 1972. Pentru prima dată când a fost stegar, a fost recomandat de două
    titluri de campion mondial câştigate la Mondialele din 1963, din Iugoslavia. La
    Tokyo a confirmat, câştigând bronzul la kaiac simplu, pe distanţa de 500 de
    metri, şi la kaiac patru, 1000 de metri. A mai câştigat o medalie de argint la
    München, în 1972, tot la kaiac
    patru, pe distanţa de 1000 de metri.


    Prima sportivă care a purtat drapelul României la Jocurile
    Olimpice a fost Elisabeta Lipă. Ea a avut de două ori această onoare, şi anume
    la Sydney, în 2000, şi la Atena, în 2004. În 1984, la Olimpiada de la Los Angeles,
    a obţinut primul său aur olimpic, la dublu vâsle, alături de Marioara Popescu.
    Patru ani mai târziu, s-a întors de la Jocurile de la Seul cu o medalie de
    bronz la patru vâsle şi una de argint, la dublu vâsle. A dominat apoi proba de
    simplu mai mulţi ani, câştigând şi titlul olimpic, la Barcelona, în 1992. A
    intrat apoi în faimosul echipaj feminin românesc de 8+1, cu care a reuşit să
    obţină încă trei medalii olimpice de aur: în 1996, la Atlanta, în 2000, la
    Sydney, şi în 2004, la Atena.


    Cea mai titrată disciplină olimpică a sportului românesc,
    gimnastica artistică, a dat prima purtătoare de drapel abia la Jocurile
    Olimpice de la Rio, din 2016. Cătălina Ponor, triplă campioană olimpică la
    Atena, în 2004, a fost sportiva care a condus atunci echipa României la
    festivitatea de deschidere.


  • Perspective olimpice – Canotaj

    Perspective olimpice – Canotaj

    După Regata de la Lucerna, de acum aproape
    două săptămâni, delegația de canotori și canotoare care va reprezenta România la
    Jocurile Olimpice din vară, de la Tokyo, a ajuns să numere 36 de sportivi, care
    vor lua startul în nu mai puțin de nouă probe.


    Cele mai multe speranțe românești
    pentru o medalie se îndreaptă spre echipajul feminin de 8+1. În această probă,
    România s-a aflat pe podiumul olimpic din 1996 încoace, cu excepția ediției de
    la Londra, din 2012. Cu trei medalii olimpice de aur, trei de argint și trei de
    bronz, echipajul feminin de 8+1 este cel mai titrat din istoria canotajului
    românesc. Din el au făcut parte, de-a lungul vremii, sportive precum multiplele
    medaliate olimpice cu aur Elisabeta Lipă, Georgeta Andrunache, Viorica Susanu,
    Liliana Gafencu sau Doina Ignat.


    România a dominat, multă vreme, și
    proba feminină de doi rame fără cârmaci. Lista victoriilor olimpice a început
    în 1984, la Los Angeles, cu perechea formată din Rodica Arba și Elena Horvat.
    Celoe mai multe medalii de aur au fost însă aduse de Georgeta Andrunache. Ea
    s-a impus, alături de Doina Ignat, la ediția din 2000, de la Sydney, apoi, cu
    Viorica Susanu, la Atena, în 2004, și la Beijing, în 2008.


    Nu trebuie să uităm nici succesele
    din proba feminină de dublu vâsle, categoria ușoară. În 1996, la Atlanta,
    Constanța Burcică și Camelia Macoviciuc luau medaliile de aur. Burcică a mai
    urcat apoi de încă două ori pe prima treaptă a podiumului olimpic, respectiv în
    2000 și în 2004, împreună cu Angela Alupei. În afară de probele amintite,
    România va fi reprezentată, la Tokyo, în încă șase probe: patru rame masculin,
    patru rame feminin, dublu vâsle masculin și
    feminin, precum și în concursurile masculine de doi rame și 8+1.


    Să mai notăm că România participă la
    competițiile olimpice de canotaj din 1952, de la Jocurile de la Helsinki, și nu
    a lipsit, de atunci, decât la ediția din 1956, de la Melbourne. Canotajul este,
    după gimnastică, sportul cu cea mai bună prezență românească la Jocurile
    Olimpice, cu 19 medalii de aur, 10 de argint și 9 de bronz.


  • Medalii pentru România la Cupa Mondială de canotaj de la Lucerna

    Medalii pentru România la Cupa Mondială de canotaj de la Lucerna

    Șase medalii a cucerit România, una de aur, una de argint şi patru de bronz, duminică, la Cupa Mondială de canotaj de la Lucerna (Elveţia).

    În clasamentul pe medalii, România a ocupat locul 7, devansată de Marea Britanie (3-1-1), China (3-0-0), Olanda (2-1-2), Italia (1-3-2), Irlanda (1-3-1) şi Germania (1-2-1).

    Echipajul de dublu vâsle feminin, format din Nicoleta-Ancuţa Bodnar şi Simona Geanina Radiş, a obținut aurul, în 06 min 46 sec 72/100.

    Argintul a fost câştigat de Ionela-Livia Cozmiuc şi Gianina-Elena Beleagă, la dublu vâsle feminin, categorie uşoară, cu timpul de 07 min 02 sec 09/100, în urma Marii Britanii (07:00.33).

    Adriana Ailincăi şi Iuliana Buhuş au câștigat bronzul, la dublu rame feminin, cu timpul de 07 min 22 sec 23/100, ffind devansate de Spania (07:17.93) şi Irlanda 1 (07:22.17).

    Şi la dublu rame masculin s-a obţinut bronzul, prin Marius-Vasile Cozmiuc şi Ciprian Tudosă, în 06 min 38 sec 45/100, în urma Serbiei (06:36.84) şi Italiei (06:38.26).

    La patru rame feminin, România 1 (Nicoleta Paşcanu, Elena Logofătu, Cristina-Georgiana Popescu, Roxana-Iuliana Anghel) a câştigat medaliile de bronz, în 06 min 36 sec 99/100, iar România 2 (Beatrice-Mădălina Pascari, Alina-Maria Baleţchi, Mădălina Hegheş, Roxana Parascanu) a încheiat pe locul cinci, în 06 min 41 sec 84/100. Olanda a fost prima (06:30.24), iar Marea Britanie a doua (06:34.57).

    O altă medalie de bronz a fost obţinută la patru rame masculin, de echipajul compus din Mihăiţă-Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan-Constantin Berariu şi Cosmin Pascari, în 05 min 58 sec 19/100. Marea Britanie a ocupat primul loc (05:53.73), iar Africa de Sud s-a clasat pe doi (05:57.21).

    Ioan Prundeanu şi Marian-Florian Enache s-au clasat pe locul secund la dublu vâsle masculin, în Finala B (06:28.77), după Polonia (06:27.53), ocupând locul 8 la general.

    România are echipaje calificate la JO de la Tokyo în toate cele şapte probe în care a evoluat la Cupa Mondială de la Lucerna, la care se adaugă cele de 8+1 (feminin şi masculin).

  • Medalii la Europenele de canotaj

    Medalii la Europenele de canotaj

    La Campionatele Europene de canotaj găzduite, în weekend, de localitatea italiană Varese, România a aruncat în concurs 46 de sportivi la 13 probe și a obținut, în final, șase medalii, dintre care două de aur și patru de argint. Pe cea mai înaltă treaptă a podiumului au urcat echipajele feminine de dublu vâsle și de 8+1. Medalii de argint au venit de la probele de doi rame feminin, simplu vâsle feminin (categorie uşoară), patru rame masculin şi opt plus unu masculin. România a încheiat competiția pe locul patru în clasamentul general pe medalii, după Marea Britanie, Italia şi Olanda.


    Competiția continentală de la Varese a fost întrucâtva atipică. Multe echipaje dintre cele prezente în întrecere se află în plină pregătire pentru Jocurile Olimpice din vară de la Tokio, astfel că obiectivul lor nu a fost neapărat obținerea unei medalii, ci stabilirea celei mai bune formule de concurs. Pentru alte echipaje, întrecerea din Italia a reprezentat repetiția finală dinaintea regatei de la Lucerna, din Elveția, de la mijlocul lunii mai, care va stabili ultimele ambarcațiuni calificate pentru Jocurile Olimpice. În această situație se află și mai multe echipaje din România, pentru care obiectivul primei părți a sezonului 2021 este un loc cât mai bun la Lucerna. Între ele se află și cel feminin de 8+1, de la care așteptările suporterilor români au fost întotdeauna mari, și care, la Varese, a dat randamentul scontat, astfel că perspectivele se anunță îmbucurătoare.


    Rămâne însă de văzut și ce modificări majore vor face adversarii de la Lucerna în echipajele lor, comparativ cu întrecerea de la Varese, și cât vor conta acestea. Nici conducerea federației române de canotaj nu exclude eventuale modificări de efectiv, dar este de așteptat ca tehnicienii lotului să meargă, mai degrabă, pe întărirea randamentului echipajelor actuale decât pe schimbări. Mai trebuie adăugat că, pentru canotajul românesc, calificarea cât mai multor ambarcațiuni la Jocurile Olimpice este practic o datorie istorică, mai ales la feminin. România participă la competițiile olimpice de canotaj din 1952, de la Jocurile de la Helsinki, și nu a lipsit, de atunci, decât la ediția din 1956, de la Melbourne.


    Canotajul este, după gimnastică, sportul cu cea mai bună prezență românească la Jocurile Olimpice, cu 19 medalii de aur, 10 de argint și 9 de bronz. La 8+1 feminin, România s-a aflat pe podiumul olimpic din 1996 încoace, cu excepția ediției de la Londra, din 2012. Cu trei medalii olimpice de aur, trei de argint și trei de bronz, echipajul de 8+1 este cel mai titrat din istoria canotajului românesc.




  • Medalii pentru România la Campionatele Europene de canotaj de la Varese

    Medalii pentru România la Campionatele Europene de canotaj de la Varese

    România a cucerit, duminică, medalii aur şi de argint la Campionatele Europene de canotaj de la Varese (Italia).

    Nicoleta-Ancuţa Bodnar şi Simona Geanina Radiş, campioane europene şi anul trecut la Poznan (Polonia), au câştigat aurul în proba feminină de dublu la actuala editie.

    României i-au revenit, de asemenea, medaliile de aur în proba feminină de opt plus unu. Medaliile de argint au fost obtinute de Adriana Ailincăi şi Iuliana Buhuş în proba feminină de dublu rame si de Gianina-Elena Beleagă, în proba de simplu vâsle feminin, categorie uşoară.

    România a mai câştigat medaliile de argint în proba de patru rame masculin şi în proba masculină de opt plus unu. România a încheiat pe locul patru în clasamentul general pe medalii,
    după Marea Britanie, Italia şi Olanda.

    La sfârșitul acestei săptămâni, în localitatea italiană Varese are loc o nouă ediție a Campionatelor Europene de canotaj. Întrecerile se anunță interesante, în condițiile în care multe echipaje participante se află în plină pregătire pentru Jocurile Olimpice de la Tokio, iar un astfel de test competițional este extrem de util.

    România este reprezentată la competiția continentală de toată crema canotajului românesc, inclusiv de campioni europeni en titre.

  • Monica Suneta Csengeri – trei medalii de aur la Campionatele Europene de haltere

    Monica Suneta Csengeri – trei medalii de aur la Campionatele Europene de haltere

    Românca Monica Suneta Csengeri a cucerit trei medalii de aur, sâmbătă, în limitele cat. 49 kg, la Campionatele Europene de haltere de la Moscova.

    După ce a ratat de două ori la 90 kg, Csengeri s-a impus la stilul smuls cu 86 kg,. Ea a ieşit învingătoare la stilul aruncat, cu 103 kg, iar la total a câştigat cu 189 kg.

    Mihaela Valentina Cambei s-a clasat pe 4 la smuls, cu 80 kg, după ce a ratat două tentative la 84 kg. Cambei a cucerit argintul la aruncat, cu 100 kg. Ea a ratat încercarea la 102 kg. Românca a obţinut bronzul la total, cu 180 kg.

    Romanul Valentin Iancu, categoria 55 de Kg, a obtinut si el doua medalii
    de argint, una la stilul aruncat si una la total, cu 140 si respectiv 248 de
    Kg.

  • Perspective olimpice: Kaiac canoe

    Perspective olimpice: Kaiac canoe

    La Jocurile Olimpice, reprezentanții
    României în competițiile de kaiac – canoe au obținut 10 medalii de aur, 10 de
    argint și 14 de bronz. Cele mai multe victorii au aparținut echipajelor de
    canoe dublu, pe distanța de 1000 de metri, cu 5 medalii de aur. În 1956, la
    Melbourne, învingătorii s-au numit Dumnitru Alexe și Simion Ismailciuc.
    Doisprezece ani mai târziu, în Mexic, au triumfat Ivan Patzaichin și Serghei
    Covaliov. Patzaichin a mai câștigat aurul la dublu în 1980, la Moscova, și în
    1984, la Los Angeles, alături de Toma Simionov. Ultima victorie olimpică a unui
    echipaj românesc s-a înregistrat în 2000, la Sydney, iar autorii ei s-au numit
    Florin Popescu și Mitică Pricop.


    Echipajul de canoe dublu pentru
    distanța de 1000 de metri este, în acest moment, singurul calificat de România
    pentru Jocurile Olimpice de la Tokio. Cei care au realizat performanța
    calificării au fost Cătălin Chirilă și Victor Mihalachi, după ce au ocupat
    locul 5 în finala campionatelor mondiale care au avut loc anul trecut, în
    Germania, la Stuttgart. Deși nu au locul asigurat în ambarcațiunea care va lua
    startul în Japonia, putând fi înlocuiți în funcție de forma sportivă a
    momentului, Chirilă și Mihalachi sunt principalii favoriți la selecționare.


    Victor Mihalachi este, la această
    oră, cel mai experimentat sportiv din lotul de kaiac-canoe al României. El vine
    de dincolo de Prut. S-a născut, pe 24 februarie 1989, în comuna Floriţoaia
    Veche şi a obţinut primele performanţe internaţionale, ca junior, pentru
    Republica Moldova. În 2007, la Brno, a devenit campion mondial de juniori
    alături de Hariton Ivanov, la 500 de metri. În 2009 a primit cetăţenia română.
    De atunci, a câştigat patru titluri de campion mondial şi tot patru de campion
    european, alături de multe alte medalii la întrecerile de vârf, la canoe dublu,
    pe distanţele de 500 şi 1000 de metri. Este legitimat la Dinamo Bucureşti.


    Cătălin Chirilă este membru al
    clubului Steaua Bucureşti. S-a născut la 11 mai 1998, la Tulcea. A obţinut prima
    sa mare performanţă din cariera de senior la Jocurile Europene din 2019, de la
    Minsk, unde, pe distanţa de 1000 de metri, a obţinut aurul la canoe dublu tot
    alături de Victor Mihalachi.

  • Jurnal românesc – 23.04.2020

    Jurnal românesc – 23.04.2020

    Italia are în vedere o reglementare a statutului migranţilor
    ilegali, în cadrul eforturilor de a atrage mână de lucru în agricultură, a
    anunţat miercuri ministrul de Interne Luciana Lamorgese, transmite dpa.     În
    acelaşi timp, ministrul italian al Agriculturii, Teresa Bellanova, a declarat, în Senat, că
    discută posibilitatea creării de coridoare speciale pentru lucrători sezonieri
    din România, mai ales în agricultură şi pescuit, două sectoare care se confruntă
    cu o lipsă acută de mână de lucru, coridoare care să permită accesul lor în Italia,
    în pofida restricţiilor impuse de Pandemia de COVID 19. Potrivit sindicatului
    agricol Coldiretti, anul acesta sectorul agricol italian ar avea nevoie de minimum
    200.000 de lucrători sezonieri.





    Niciunul dintre muncitorii care au plecat în Germania în ultima
    perioadă din judeţul Timiş nu are contract cu vreo agenţie de plasare a forţei
    de muncă din România.     Aceasta este concluzia inspectorilor locali pentru muncă,
    ce au descoperit că toţi lucrătorii sezonieri au declarat că au încheiate
    contracte direct cu angajatorul. Şeful Inspecţiei Teritoriale pentru Muncă
    Timiş, Pavel Kasai, spune că, în aceste condiţii, nu au cum să îi ajute, dacă
    nu le sunt respectate drepturile. ITM a trimis informări şi la Bucureşti despre
    problemele care îi pot afecta pe lucrătorii sezonieri. Presa a relatat, recent,
    că mulţi dintre românii care au plecat la cules de sparanghel în Germania au
    ajuns să regrete această decizie, după ce au văzut condiţiile în care trebuie
    să lucreze şi să trăiască.




    În această perioadă, tot mai multe muzee își redeschid porțile,
    virtual, pentru a rămâne aproape de public.     ICR Bruxelles vă propune să
    pătrundeți în universul fascinant al expoziției Dacia Felix. Trecutul glorios
    al României de la Muzeul Gallo-Roman din Tongeren, una din cele mai vizitate
    expoziții organizate în cadrul Festivalului EUROPALIA România.

    Expoziția-eveniment este dedicată patrimoniului istoric al României și reunește
    298 de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării
    noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă,
    celtică, dacică, getică și romană.

    Participarea României la Festivalul
    EUROPALIA, în perioada octombrie 2019 – ianuarie 2020 a fost asigurată de Institutul
    Cultural Român, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul
    Culturii, Secretariatul General al Guvernului. EUROPALIA este considerată
    manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, organizată sub
    patronajul Familiei regale a Belgiei, la Bruxelles și în diverse orașe
    belgiene, dar și din Marea Britanie, Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania.



    România a obţinut 4 medalii la Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete,
    eveniment ce urma să fie găzduit de localitatea olandeză Egmond aan Zee, însă
    s-a desfăşurat în mediul virtual din cauza restricţiilor impuse de pandemia de
    coronavirus    , conform organizatorilor. Amina Abu Shanab, elevă în clasa a XI-a
    la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti, şi Alexandra
    Timofte de la Colegiul Naţional de Informatică Tudor Vianu’din Bucureşti au
    câştigat medaliile de aur. Diana Ţolu de la Liceul Teoretic Internaţional de
    Informatică din Bucureşti a obţinut argintul, iar Lucia Rîşnoveanu de la Liceul
    Teoretic Internaţional de Informatică din Constanţa – medalia de bronz. În
    clasamentul general pe ţări, România s-a plasat pe locul trei, cu 108 puncte.
    Primele două locuri au fost ocupate de Rusia (128 de puncte) şi Serbia (118
    puncte). Olimpiada Europeană de Matematică pentru Fete din 2020 (EGMO 2020) s-a
    desfăşurat în perioada 14 – 21 aprilie. Prima ediţie a avut loc în 2012, iar în
    2016 s-a desfăşurat la Buşteni în România.

  • Sport Club RRI: Jocurile Europene de la Minsk

    Sport Club RRI: Jocurile Europene de la Minsk

    După cinci zile
    de competiţii, România ocupă locul 14 în clasamentul pe medalii la Jocurile
    Europene de la Minsk    . Bilanţul sportivilor tricolori include o medalie de aur,
    două de argint şi patru de bronz. Rusia ocupă locul întâi, cu 24 de medalii de
    aur, 13 de argint şi 16 de bronz. Urmează ţara gazdă, Belarus, cu 14 medalii de
    aur, 9 de argint şi 18 de bronz.


    Pentru România,
    aurul a fost câştigat de Laura Georgeta Coman, în proba de puşcă aer comprimat
    10 metri.     Medaliile de argint au fost obţinute de Dacian Barna şi Andreea
    Bogati în proba de perechi mixte din concursul de gimnastică aerobică şi de
    perechea Ovidiu Ionescu / Bernadette Szőcs la tenis de masă, dublu mixt. Luptătoarele de sambo Daniela Poroineanu,
    la 56 de kg, Anda Mihaela Vâlvoi, la 64, şi Alina-Petronela Păunescu, la
    categoria +80 kg, au adus României primele medalii de bronz. Tot cu bronz au
    fost medaliaţi reprezentanţii României în concursul de grup de la gimnastică
    aerobică. Aceştia sunt Gabriel Bocşer, Mihai Alin Popa,
    Dacian Nicolae Barna, Dorin Marian Broţei şi Andreea Bogati.


    La Jocurile Europene de la Minsk, România a
    deplasat 123 de sportivi    , înscrişi la toate cele 15 sporturi şi discipline
    sportive din program, respectiv: atletism, baschet 3×3, badminton, box,
    ciclism, fotbal pe plajă, gimnastică – artistică, aerobică şi ritmică, judo,
    kaiac-canoe, lupte – feminin, libere şi greco-romane, sambo, tenis de masă, tir
    sportiv şi tir cu arcul. Rezultatele
    obţinute la atletism, badminton, ciclism, judo, karate, tenis de masă, tir cu
    acul şi tir sportiv contează pentru calificarea la Jocurile Olimpice de anul
    viitor, din Japonia.