Radio România Internațional

Tag: medalii

  • Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu

    Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu


    România a câştigat patru medalii la Campionatele Europene de gimnastică încheiate duminică la Cluj. Cu patru clasări pe podium, ţara noastră s-a clasat a doua în ierarhia naţiunilor, după Rusia. Marian Drăgulescu a câştigat medalia de aur la sol şi argintul la sărituri. La feminin, ambele medalii româneşti au venit de la bârnă: aur pentru Cătălina Ponor şi bronz pentru Larisa Iordache.


    În urma acestor rezultate, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Marian Drăgulescu Sportivul Săptămânii.



    În finala de la sol, Marian a primit nota 14,500. Medalia de argint a revenit gimnastului Dmitrii Lankin, din Rusia, cu 14,466, iar bronzul a fost obţinut de Alexander Şatilov, pentru Israel, cu 14,400. La sărituri, Drăgulescu a strâns 14,733 puncte, cele două exerciţii ale sale fiind notate cu 14,666 și 14,800. Învingătorul, rusul Artur Dalaloian, a avut media 14,933, iar ucraineanul Oleg Verniaiev, medaliat cu bronz, a avut 14,649.



    Marian Drăgulescu s-a născut la 18 decembrie 1980, la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la cal cu mânere.


    A debutat în competițiile majore internaționale la Campionatele Mondiale din 1999, găzduite de oraşul chinez Tianjin, unde s-a clasat al patrulea la sărituri.



    Medalia de duminică a fost a 31-a din întreaga carieră a lui Marian Drăgulescu. El este, astfel, cel mai medaliat gimnast român. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice, dintre care una de argint şi două de bronz. Se adaugă zece la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint. La Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre acestea, zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie care îi lipseşte este aurul olimpic.



    În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun sportiv român al anului.



    Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care îi poartă numele.


  • Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu

    Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu


    România a câştigat patru medalii la Campionatele Europene de gimnastică încheiate duminică la Cluj. Cu patru clasări pe podium, ţara noastră s-a clasat a doua în ierarhia naţiunilor, după Rusia. Marian Drăgulescu a câştigat medalia de aur la sol şi argintul la sărituri. La feminin, ambele medalii româneşti au venit de la bârnă: aur pentru Cătălina Ponor şi bronz pentru Larisa Iordache.


    În urma acestor rezultate, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Marian Drăgulescu Sportivul Săptămânii.



    În finala de la sol, Marian a primit nota 14,500. Medalia de argint a revenit gimnastului Dmitrii Lankin, din Rusia, cu 14,466, iar bronzul a fost obţinut de Alexander Şatilov, pentru Israel, cu 14,400. La sărituri, Drăgulescu a strâns 14,733 puncte, cele două exerciţii ale sale fiind notate cu 14,666 și 14,800. Învingătorul, rusul Artur Dalaloian, a avut media 14,933, iar ucraineanul Oleg Verniaiev, medaliat cu bronz, a avut 14,649.



    Marian Drăgulescu s-a născut la 18 decembrie 1980, la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la cal cu mânere.


    A debutat în competițiile majore internaționale la Campionatele Mondiale din 1999, găzduite de oraşul chinez Tianjin, unde s-a clasat al patrulea la sărituri.



    Medalia de duminică a fost a 31-a din întreaga carieră a lui Marian Drăgulescu. El este, astfel, cel mai medaliat gimnast român. Are în palmares trei medalii la Jocurile Olimpice, dintre care una de argint şi două de bronz. Se adaugă zece la Campionatele Mondiale, dintre care opt de aur şi două de argint. La Campionatele Europene, Marian Drăgulescu a obţinut 18 medalii. Dintre acestea, zece sunt de aur, şase de argint şi două de bronz. Singura medalie care îi lipseşte este aurul olimpic.



    În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun sportiv român al anului.



    Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care îi poartă numele.


  • Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu

    Sportivul săptămânii – Gimnastul Marian Drăgulescu


    Marian Drăgulescu este cel mai mare gimnast român al noului mileniu. În raport cu întreaga istorie a gimnasticii româneşti, el este depăşit doar de Marius Urzică, singurul medaliat cu aur în întrecerile olimpice masculine. Astăzi, la vârsta de 36 de ani, Drăgulescu nu încetează să ne uimească, rămânând în topul mondial la sol şi sărituri.



    La sfârşitul săptămânii trecute, valorosul gimnast român a luat parte la concursul de Cupă Mondială de la Doha, din Qatar. S-a clasat pe locul 3 la sol şi pe 8 la sărituri, rezultate în urma cărora Radio România Internaţional l-a desemnat Sportivul Săptămânii.



    Marian Drăgulescu s-a născut la la 18 decembrie 1980 la Bucureşti. A obţinut primul său mare rezultat la Europenele pentru juniori de la Sankt Petersburg, din 1998 – locul întâi la cal cu mânere.



    Are în palmares opt titluri de campion mondial şi nouă titluri de campion continental. Nu a cucerit însă nicio medalie olimpică de aur, deşi a fost foarte aproape. La Jocurile Olimpice de la Atena, din 2004, a câştigat trei medalii – argint la sol şi bronz la sărituri şi cu echipa. La sol a avut aceeaşi notă cu campionul olimpic, Kyle Shewfelt, din Canada, pierzând în urma deciziei juriului B. La sărituri era, de departe, favoritul întrecerii olimpice. A greşit însă a doua săritură, după ce la prima luase cea mai mare notă din concurs… În 2005 şi 2009 a fost desemnat cel mai bun sportiv român al anului.



    S-a retras din activitate de două ori: în 2005 şi 2012. A revenit însă de fiecare dată. Ultimele întreceri majore la care a urcat pe podium au fost Europenele de la Berna, de anul trecut, unde a luat medalii de argint la sol şi sărituri.



    Să mai notăm că, la sărituri, există un exerciţiu care îi poartă numele.




  • Echipa anului 2016 – Formaţia feminină de spadă a României

    Echipa anului 2016 – Formaţia feminină de spadă a României

    Pentru scrima românească, anul 2016 a fost deosebit. Rezultatele de marcă au început să vină încă din martie, când echipa feminină de spadă a clubului Steaua Bucureşti, în componenţa Ana Maria Popescu-Brânză, Simona Gherman, Simona Pop şi Greta Vereş, a câştigat Cupa Europei. În finală, Steaua a învins cu 45-38 Clubul de Scrimă Moscova din Rusia.



    In iunie România a încheiat Campionatele Europene de scrimă de la Torun, din Polonia, cu patru medalii. Două au fost cucerite la spadă individual: aur pentru Simona Gherman şi argint pentru învinsa ei din finală, Ana-Maria Popescu. Celelalte două au fost de bronz şi au fost cucerite de de echipa feminină de spadă, în componenţa Ana Maria Popescu, Simona Pop, Simona Gherman şi Loredana Dinu, şi de echipa masculină de sabie, formată din Alin Badea, Tiberiu Dolniceanu, Ciprian Gălăţanu şi iulian Teodosiu.



    In aceste condiţii, aşteptările pentru Jocurile Olimpice de la Rio erau deosebit de mari. Or, confirmarea a venit tot de la spadă feminin. Echipa compusă din Ana Maria Popescu, Simona Pop, Simona Gherman şi Loredana Dinu, a adus delegaţiei române singura medalie de aur şi scrimei româneşti primul titlu olimpic pe echipe.



    La Rio, confruntarea cea mai grea, pentru echipa română, a fost cea cu Statele Unite, din sferturile de finală. Spadasinele tricolore au câştigat la limită, cu 24 la 23, graţie tuşei de aur reuşite de Ana Maria Popescu. A urmat semifinala cu Rusia, câştigată categoric, cu 45 la 31. In finală, România a trecut de China, campioana olimpică en titre, cu 44 la 38, după ce a condus pe toată durata întâlnirii.



    Aurul de la Rio face ca formaţia feminină de spadă să nu aibă rival în competiţia pentru Echipa anului 2016 în sportul românesc. Performaţa fetelor este cu atât mai impresionantă cu cât vine către finalul carierei pentru mai toate echipierele. În afară de Simona Pop, născută în 1988, toate celelalte trei componente au peste 30 de ani şi multe medalii în întrecerile de top.

  • Sportivul săptămânii: Jucătoarea de tenis de masă Daniela Dodean-Monteiro

    Sportivul săptămânii: Jucătoarea de tenis de masă Daniela Dodean-Monteiro

    La Campionatele Europene de tenis de masă de la Budapesta din Ungaria, sportivii români au obţinut o medalie de aur şi două de bronz. Titlul european a fost adus în proba de dublu mixt de Daniela Dodean-Monteiro. Împreună cu soţul ei, jucătorul portughez Joao Monteiro, Daniela a câştigat finala împotriva suedezilor Matilda Ekholm şi Mattias Karlsson cu scorul de 3-2, după ce cuplul suedez a condus cu 2-0.



    Meciul a fost unul spectaculos, primul set revenind scandinavilor cu 11-5. Al doilea set a fost mai echilibrat şi a fost câştigat tot de scandinavi cu 12-10. Din setul al treilea, soţii Monteiro au început să joace din ce în ce mai bine şi au întors soarta meciului în favoarea lor. Următoarele două seturi au fost adjudecate de Daniela şi Joao cu 11-5 şi 11-6. Ultimul set a fost cel mai tensionat al meciului, perechea româno-portugheză câştigând la limită, în prelungiri, cu 14-12.



    Daniela Dodean-Monteiro a câştigat şi o medalie de bronz în proba de dublu feminin alături de Elizabeta Samara. În semifinale, româncele au cedat la limită în faţa cuplului german Xiaona Shan şi Petrissa Solja cu 4-3, pe seturi 14-12, 10-12, 11-4, 3-11, 9-11, 11-9 şi 11-8. La această ediţie a Europenelor, România a mai obţinut în proba de dublu mixt o medalie de bronz prin cuplul Bernadette Szocs şi Ovidiu Ionescu. Ei au fost învinşi în semifinale de Daniela Dodean-Monteiro şi Joao Monteiro cu 3-0, pe seturi 11-9, 11-6 şi 11-8.


    Pentru performanţa sa, Radio România Internaţional o declară pe Daniela Dodean-Monteiro sportivul săptămânii.



    Daniela Dodean s-a născut pe 13 ianuarie 1988 la Arad, în vestul României. Are 1,70 metri, 60 de kilograme şi este dreptace. Din 2011 a locuit în Austria şi a jucat la clubul SVS Ströck, iar din 2015 este legitimată la echipa franceză Saint Quentin şi la clubul din oraşul natal, CSM Arad. În palmaresul ei figurează două bronzuri la dublu feminin la europenele din 2009 şi din 2012. În vara anului 2013 s-a căsătorit cu jucătorul de tenis de masă portughez Joao Monteiro cu care are o fiică născută în 2015.

  • Sport Club RRI: Bilanţ românesc la Jocurile Paralimpice

    Sport Club RRI: Bilanţ românesc la Jocurile Paralimpice

    Jocurile
    Paralimpice de la Rio de Janeiro, primele din America Latină, s-au încheiat.
    Duminică a avut loc ceremonia finală,
    eveniment marcat însă de emoţia cauzată de moartea unui ciclist iranian, înregistrată sâmbătă.


    Ca şi la Londra,
    acum patru ani, competiţia a fost dominată de China, care a obţinut 238 de
    medalii, dintre care 106 de aur. România a participat cu 12 sportivi, la 6
    sporturi, cucerind o singură medalie, şi anume bronzul adus de Alex
    Bologa, de la judo, categoria 60 de
    kilograme.


    În vârstă de 20
    de ani, Alex Bologa a participat în premieră la Jocurile Paralimpice. A fost,
    totodată, primul reprezentant al României în concursul olimpic de judo al
    nevăzătorilor. A început să practice judo cu 6 ani în urmă. Este total
    nevăzător de la vârsta de şase ani, iar în prezent este student la două
    facultăţi.


    În rest, cel mai
    aproape de medalii au fost kaiaciştii. Mihaela Lulea s-a clasat a patra la
    categoria L3, trecând linia de sosire cu doar 17 sutimi de secundă în urma
    franţuzoaicei Cindy Moreau, medaliată cu bronz. Tot la L3, dar la masculin,
    Iulian Şerban
    s-a clasat, şi el, pe poziţia a patra, însă la o secundă în urma brazilianului
    Caio Ribeiro De Carvalho, care a câştigat bronzul.


    Mai trebuie
    notat locul 6 obţinut de ciclistul Eduard Novak, în proba de contratimp. Acum
    patru ani, Novak se întorcea de la Jocurile Paralimpice de la Londra cu două
    medalii: un aur şi un argint.


    O comportare
    bună a avut şi Bobi Simion. El a ajuns până în sferturile de finală ale probei
    masculine de simplu, la tenis de masă

  • Sportivul săptămânii – Judoka Alex Bologa

    Sportivul săptămânii – Judoka Alex Bologa

    Unul dintre cele mai importante evenimente sportive aflate în derulare este reprezentat de Jocurile Paralimpice de vară de la Rio de Janeiro. Întrecerea, cea mai importantă dintre competiţiile rezervate sportivilor cu dizabilităţi, a ajuns deja la a XV-a ediţie. Concursurile sunt programate, anul acesta, între 7 şi 18 septembrie.



    România a înscris în competiţii 12 sportivi, la şase discipline, şi a cucerit deja o medalie, la judo, prin Alex Bologa. El a obţinut bronzul la categoria 60 de kg, joia trecută, după ce l-a învins în meciul decisiv pe uruguayanul Henry Borges, prin ippon. În optimile de finală, Bologa trecuse de sud-coreeanul Lee Minjae, în sferturi a câştigat în faţa algerianului Mouloud Noura, campionul mondial, dar a cedat apoi în semifinala cu japonezul Makoto Hirose.



    Pentru medalia obţinută la Rio, Radio România Internaţional l-a desemnat pe Alex Bologa Sportivul Săptămânii.


    În vârstă de 20 de ani, Alex Bologa a participat în premieră la Jocurile Paralimpice. A fost, totodată, primul reprezentant al României în concursul olimpic de judo al nevăzătorilor. A început să practice judo cu 6 ani în urmă. S-a pregătit pentru Paralimpiadă alături de lotul naţional feminin, în Poiana Braşov, antrenat de Geanina Andreica şi Tamas Gergely.


    Este total nevăzător de la vârsta de şase ani, iar în prezent este student la două facultăţi.


    Potrivit ProSport, medalia de bronz obţinută de Alex Bologa la Jocurile Paralimpice de la Rio îi va aduce un premiu de 15.000 de euro, care poate fi dublat.

  • Retrospectiva săptămânii 21.08 – 27.08

    Retrospectiva săptămânii 21.08 – 27.08

    Printre victimele seismului din Italia sunt şi români


    Între victimele seismului cu magnitudinea 6 pe Richter produs în noaptea de marţi spre miercuri în Italia se numără şi români, atât între cei morţi cât şi între răniţi sau dispăruţi. Bucureştiul a trimis o echipă consulară de la Bologna în zonele afectate şi este în continuă legătură cu autorităţile italiene. De asemenea, două echipe din capitala italiană, de la Ambasada României şi de la Secţia Consulară, sunt pregătite să efectueze titluri de călătorie temporare pentru cetăţenii români care şi-au pierdut documentele de identitate sau care au nevoie de alte servicii consulare în regim de urgenţă. Ministerul român de Externe a transmis condoleanţe şi întreaga sa compasiune familiilor victimelor afectate de seism şi a exprimat întreaga sa solidaritate cu poporul italian. Localităţile Amatrice, Accumoli şi Pescara del Tronto au fost distruse aproape în întregime. Bilanţurile prezentate de autorităţi anunţă sute de morţi şi de răniţi. La Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis omologului său, Sergio Mattarella, un mesaj de condoleanţe, exprimând solidaritatea cu poporul italian, atât în nume personal, cât şi în numele românilor. Gândurile noastre se îndreaptă către persoanele afectate, români şi italieni, deopotrivă, precum şi către cele care fac eforturi pentru salvarea şi ajutorarea victimelor, a transmis şi premierul Dacian Cioloş.



    Prima vizită la Chişinău a premierului Dacian Cioloş


    Aflat în prima sa vizită în Republica Moldova( ex-sovietică, majoritar românofonă) de la preluarea mandatului, premierul român, Dacian Cioloş, s-a întâlnit cu omologul său de la Chişinău, Pavel Filip. Şeful guvernului român a declarat că obiectivul Bucureştiului, care susţine reformele pe care autorităţile de la Chişinău au decis să le facă, este îmbunătăţirea situaţiei cetăţenilor moldoveni. România a eliberat, miercuri, 60 de milioane de euro – o primă tranşă din asistenţa financiară rambursabilă aprobată pentru Republica Moldova. Dacian Cioloş (track): Ceea ce noi ne aşteptăm şi ceea ce noi susţinem este continuarea procesului de reformă. În această idee vedem şi acest acord de împrumut, a cărui primă tranşă a intrat în conturile Guvernului Republicii Moldova. Am acordat şi acordăm sprijin în ideea că acest guvern s-a angajat să pună în aplicare anumite reforme şi că acest lucru chiar se va întâmpla. La rândul său, Pavel Filip a subliniat că România este un prieten dedicat şi apropiat al Republicii Moldova, dovadă şi Parteneriatul strategic bilateral pentru integrare europeană şi proiectul comun de a fi împreună în Uniunea Europeană. Potrivit şefului guvernului moldovean, prioritatea majoră în relaţiile bilaterale este cooperarea energetică, în special extinderea gazoductului Ungheni-Chişinău.



    Un nou caz de corupţie în România


    Vicepreşedintele Autorităţii Naţionale a Medicamentului, Lazăr Iordache, a fost arestat preventiv pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Denunţătorul în cazul acestuia este chiar persoana cu funcţie de conducere căreia i s-au oferit bani, precizează Ministerul Sănătăţii într-un comunicat. Potrivit DNA, Lazăr Iordache i-a promis respectivului 5% din sumele alocate dotarea a două spitale. Anchetatorii au constatat că, în aprilie, Lazăr Iordache i-a dat funcţionarului 126.000 de lei (circa 28.000 de euro). În schimbul banilor, acesta urma să aprobe alocările bugetare pentru cele două spitale, dar şi să îşi exercite influenţa asupra altor persoane din minister responsabile pentru aceste alocări.



    Transportatorii şi fermierii români au organizat proteste


    Nemulţimiţi de scumpirea poliţei RCA, respectiv pentru că nu au primit integral subvenţiile pentru animale pe anul trecut, transportatorii şi fermierii au protestat în această săptămână. Sute de şoferi au circulat cu viteză redusă şi au blocat circulaţia pe mai multe porţiuni de drumuri naţionale, ameninţând că dacă nu vor primi o decizie favorabilă, vor organiza pe 15 septembrie un protest la nivel naţional, la care ar putea participa 40.000 de autovehicule. Mai mulţi fermieri, aflaţi încă de săptămâna trecută în greva foamei, au continuat protestele în faţa guvernului. Suma totală a subvenţiilor se ridică la 360 de milioane de euro, iar protestatarii spun că ministerul Agriculturii ar fi trebuit să acorde banii până pe 15 august. Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură afirmă că, până la jumătatea lunii august, a plătit peste 61% din subvenţii, echivalentul a 193 de milioane de euro. Directorul Agenţiei, Nicolae Horumbă, a anuntat că cea mai mare parte a cererilor depuse de fermieri pentru plata banilor a fost deja autorizată şi că, de la sfârşitul lunii, vor intra la plată şi ceilalţi fermieri.



    Bilanţ modest pentru România la Jocurile Olimpice de la Rio


    Jocurile Olimpice de la Rio s-au încheiat cu un rezultat modest pentru România – doar 5 medalii. România ocupă, astfel, poziţia 47 în clasamentul pe medalii, cu una de aur, prin echipa feminină de spadă, una de argint, câştigată de Florin Mergea şi Horia Tecău la tenis dublu masculin şi trei de bronz, obţinute de halterofilul Gabriel Sîncrăian, echipajul feminin de canotaj 8 plus 1 şi de cecenul naturalizat Albert Saritov, la lupte libere. Viitoarea gazdă a Jocurilor din 2020 este capitala niponă Tokyo.

  • Şeful COSR îşi asumă eşecul de la Rio

    Şeful COSR îşi asumă eşecul de la Rio

    Cel mai important
    lucru la Jocurile Olimpice nu este să câştigi, ci să participi, aşa cum în
    viaţă nu contează triumful ci lupta. Esenţial nu e să cucereşti, ci să lupţi
    bine, spunea fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, Pierre de Coubertin.
    Cu timpul, lucrurile s-au schimbat. La marea majoritate a disciplinelor,
    medaliile olimpice au devenit trofeele cele mai râvnite de sportivi. Lupta e
    aprigǎ, iar in istorie rǎmân doar învingǎtorii.


    La Jocurile de la Rio, sportivii români au câştigat cinci
    medalii. Echipa femininǎ de spadǎ a adus scrimei româneşti primul titlu olimpic
    pe echipe. Argintul a venit din tenis, de la perechea masculinǎ Florin Mergea /
    Horia Tecǎu. Bronz au primit canotoarele din echipajul de 8+1, halterofilul
    Gabriel Sâncrǎian şi luptǎtorul Albert Saritov. În
    clasamentul pe medalii, delegaţia românǎ a ocupat locul 47. Niciodatǎ, la
    Jocurile Olimpice, România nu a mai fost depǎşitǎ de atâtea naţiuni…


    Înaintea plecării delegaţiei României cǎtre Rio de
    Janeiro, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, Alin Petrache
    declara că, ţinând cont de estimările federaţiilor naţionale, aşteaptă ca
    România să obţină între şase şi opt medalii, poate chiar nouă. Obiectivul COSR
    nu a fost atins.


    Dupǎ încheierea Jocurilor, într-o declaraţie de presă
    publicată pe site-ul forului olimpic român, Petrache spune: ”Doresc să
    îmi asum în faţa opiniei publice din România, ca preşedinte al COSR,
    neîndeplinirea obiectivului la această ediţie a Jocurilor Olimpice – Rio 2016.
    Analiza responsabilităţilor, a rezultatelor şi a pregătirii competiţiei o vom
    face, aşa cum este normal, în cadrul Comisiei Tehnice, pe care o voi convoca în
    cel mai scurt timp statutar posibil. În prima şedinţă a Comitetului Executiv,
    personal, şi sper că întreaga echipă de conducere, să ne depunem mandatul în
    faţa celor ce ne-au ales, pentru ca analiza activităţii să nu fie blocată din
    considerente ierarhice, de funcţie”.


    Cauzele? Sportul românesc este astăzi
    blocat în cadrul legislativ şi organizatoric al României anilor ’70-’80 din
    secolul trecut. Performanţele individuale, eforturile remarcabile ale unor
    sportivi şi tehnicieni, sacrificiile acestora şi ale familiilor lor nu pot
    suplini, la nivel naţional, un sistem sportiv depăşit, anacronic”


    Petrache are şi soluţia: un ”Acord Naţional pentru
    Sport”, care să integreze toate segmentele mişcării sportive-şcolare,
    universitare, de masă şi de performanţă. El vorbeşte despre o perspectivă de
    dezvoltare de 10-20 de ani, într-un cadru legislativ şi financiar garantat de
    lege, cu o structură organizatorică şi funcţională conformă cu realităţile
    sportive ale lumii în care trăim. Petrache subliniazǎ cǎ aceasta este condiţia
    renaşterii sportului românesc.


    Nu comentǎm spusele şefului mişcǎrii olimpice române.
    Auzim aceleaşi lucruri, în aceeaşi limbǎ de lemn, de 25 de ani încoace, de la
    cele mai înalte niveluri ale sportului românesc. În continuare, aşteptǎm, cu
    rǎbdare, faptele.

  • Bilanţ românesc la Jocurile Olimpice

    Bilanţ românesc la Jocurile Olimpice

    Cinci medalii, dintre care una de aur, una de argint şi
    trei de bronz. Locul 47 în ierarhia pe medalii a naţiunilor. Mai bine decât
    Bulgaria sau Irlanda, dar în urma Uzbekistanului sau Sloveniei… Mai rǎu decât
    la toate Jocurile Olimpice din ultimii 60 de ani, mai exact din 1952, de la
    Helsinki, atunci când delegaţia românǎ a obţinut doar 4 medalii, dintre care
    una de aur.


    Sǎ amintim performerii de la Rio. Echipa femininǎ de
    spadǎ, compusǎ din Ana Maria Popescu, Simona Pop, Simona Gherman şi Loredana
    Dinu, multiple campioane mondiale şi europene, a adus scrimei româneşti primul
    titlu olimpic pe echipe. Deşi la individual au evoluat sub aşteptǎri,
    spadasinele şi-au confirmat forţa, ca echipǎ… Performanţa este cu atât mai
    impresionantǎ cu cât vine cǎtre finalul carierei pentru mai toate echipierele.
    În afarǎ de Simona Pop, nǎscutǎ în 1988, toate celelalte trei componente au
    peste 30 de ani şi multe medalii în întrecerile de top.


    Argintul a venit din tenis, de la perechea masculinǎ
    Florin Mergea / Horia Tecǎu. Cei doi au pierdut finala cu spaniolii Marc
    Lopez şi Rafael Nadal, cu 2-6, 6-3, 4-6,
    dar au fost aproape de victorie. În
    manşa decisivă au reuşit un break la scorul de 3 la 3, dar spaniolii au revenit
    şi au câştigat trei game-uri la rând. Tenisul românesc rămâne însă cu prima sa
    medalie olimpică.


    Primul bronz a reprezentat o surprizǎ. La haltere, Gabriel
    Sâncrǎian a ridicat în total 390 de kg, după 173 de kg la stilul
    smuls şi 217 kg la aruncat, depăşind mai mulţi favoriţi ai categoriei 85 de
    kilograme. Şi Denis Ulanov,
    din Kazahstan, a ridicat 390 de kg, dar românul a fost avantajat de greutatea
    corporală, cântărind cu 600 de grame mai puţin decât kazahul.


    La canotaj, România a revenit în topul mondial, gratie
    bronzului obţinut de echipajul feminin de 8+1. După ratarea podiumului olimpic
    la Londra, acum patru ani, şi rezultate slabe obţinute la Mondiale, în ultima
    vreme, incluzând şi emoţiile la
    calificarea la Jocurile Olimpice, ambarcaţiunea de 8+1 a adus României o
    medalie la care puţini mai sperau…


    A trecut apoi o sǎptǎmânǎ pânǎ ce un român a mai urcat pe
    podium. El s-a numit Albert Saritov şi a cucerit medalia de bronz la lupte
    libere, categoria 97 de kg. Saritov vine
    din Rusia, mai exact din Daghestan, este de origine cecenǎ şi a primit
    cetǎţenia românǎ anul acesta.


    Cea mai mare dezamǎgire a fost echipa de handbal feminin,
    care nu a reuşit sǎ treacǎ de faza grupelor. Fetele au început competiţia
    prost, au pierdut cu Angola şi Brazilia, au trecut apoi de Muntenegru şi
    Spania, dar Norvegia le-a pus capǎt speranţelor.


    Nici la gimnasticǎ n-am avut medalii. Veteranul Marian
    Drǎgulescu s-a clasat pe locul al patrulea în finala de la sǎrituri, la
    egalitate cu medaliatul cu bronz, japonezul Kenzo Shirai. Românul a avut o
    medie de 15,449 puncte, la fel ca şi japonezul. Diferenţa dintre cei doi s-a
    făcut la nota pentru execuţie, care a fost mai mare pentru gimnastul nipon la
    ambele sǎrituri.



    Odatǎ Jocurile încheiate, a venit vremea
    concluziilor. Prima dintre ele este cǎ bilanţul sportivilor români la Rio este
    o reflectare destul de fidelǎ a stǎrii actuale a sportului românesc.
    Subfinanţat, marginalizat în şcoli, cu baza de selecţie în continuǎ scǎdere,
    sportul românesc aşteaptǎ o minune pentru a reveni mǎcar aproape de locul pe
    care l-a avut odatǎ pe arena internaţionalǎ. Acum, suntem doar pe 47.

  • Cronica olimpicǎ

    Cronica olimpicǎ

    Gimnastica femininǎ româneascǎ trece prin momente grele.
    Jocurile Olimpice de la Rio au reprezentat prima ediţie din ultimii 40 de ani
    la care gimnastele române nu au câştigat nicio medalie. Cǎtǎlina Ponor a fost
    singura reprezentantǎ a României în concursul feminin de gimnasticǎ de la Rio.
    S-a calificat doar în finala de la bârnǎ, unde s-a clasat însǎ pe locul 7,
    penultimul. Cǎtǎlina Ponor rǎmâne totuşi una dintre cele mai mari gimnaste pe
    care le-a avut România. La Jocurile de la Atena, din vara anului 2004, cu trei
    medalii olimpice de aur, Cătălina Ponor a fost cea mai titrată sportivă a
    delegaţiei române, fiind apoi desemnată cea mai bună sportivă română şi cea mai
    bună gimnastă a lumii în anul 2004. La Jocurile Olimpice de la Londra, din
    2012, Cǎtǎlina a fost medaliatǎ cu argint la sol, iar în concursul pe naţiuni,
    alǎturi de echipa României, a urcat pe a treia treaptǎ a podiumului.


    In concursul masculin de gimnasticǎ, la sǎrituri, Marian
    Drǎgulescu a fost foarte aproape de o medalie. El s-a clasat pe locul al
    patrulea, la egalitate cu medaliatul cu bronz, japonezul Kenzo Shirai. Românul
    a avut o medie de 15,449 puncte, la fel ca şi japonezul. Diferenţa dintre cei
    doi s-a făcut la nota pentru execuţie, care a fost mai mare pentru gimnastul
    nipon la ambele sǎrituri. Pentru Drǎgulescu, sportiv care va împlini, în
    decembrie, 36 de ani, aceasta nu este însǎ o premierǎ. El a ratat medalia
    olimpicǎ de aur la sol, la Atena, în 2004, în faţa canadianului Kyle Shewfelt,
    după ce ambii au avut aceeaşi notă, şi anume 9,787.


    Revenind la Rio, sǎ notǎm cǎ România a obţinut, pânǎ
    marţi, patru medalii olimpice: aur la spadă feminin, pe echipe, argint la
    tenis, dublu masculin, bronz la haltere, masculin, categoria 85 de kilograme,
    şi la canotaj, în proba feminină de 8+1.

  • Cronica olimpicǎ

    Cronica olimpicǎ

    Gimnastica femininǎ româneascǎ trece prin momente grele.
    Jocurile Olimpice de la Rio au reprezentat prima ediţie din ultimii 40 de ani
    la care gimnastele române nu au câştigat nicio medalie. Cǎtǎlina Ponor a fost
    singura reprezentantǎ a României în concursul feminin de gimnasticǎ de la Rio.
    S-a calificat doar în finala de la bârnǎ, unde s-a clasat însǎ pe locul 7,
    penultimul. Cǎtǎlina Ponor rǎmâne totuşi una dintre cele mai mari gimnaste pe
    care le-a avut România. La Jocurile de la Atena, din vara anului 2004, cu trei
    medalii olimpice de aur, Cătălina Ponor a fost cea mai titrată sportivă a
    delegaţiei române, fiind apoi desemnată cea mai bună sportivă română şi cea mai
    bună gimnastă a lumii în anul 2004. La Jocurile Olimpice de la Londra, din
    2012, Cǎtǎlina a fost medaliatǎ cu argint la sol, iar în concursul pe naţiuni,
    alǎturi de echipa României, a urcat pe a treia treaptǎ a podiumului.


    In concursul masculin de gimnasticǎ, la sǎrituri, Marian
    Drǎgulescu a fost foarte aproape de o medalie. El s-a clasat pe locul al
    patrulea, la egalitate cu medaliatul cu bronz, japonezul Kenzo Shirai. Românul
    a avut o medie de 15,449 puncte, la fel ca şi japonezul. Diferenţa dintre cei
    doi s-a făcut la nota pentru execuţie, care a fost mai mare pentru gimnastul
    nipon la ambele sǎrituri. Pentru Drǎgulescu, sportiv care va împlini, în
    decembrie, 36 de ani, aceasta nu este însǎ o premierǎ. El a ratat medalia
    olimpicǎ de aur la sol, la Atena, în 2004, în faţa canadianului Kyle Shewfelt,
    după ce ambii au avut aceeaşi notă, şi anume 9,787.


    Revenind la Rio, sǎ notǎm cǎ România a obţinut, pânǎ
    marţi, patru medalii olimpice: aur la spadă feminin, pe echipe, argint la
    tenis, dublu masculin, bronz la haltere, masculin, categoria 85 de kilograme,
    şi la canotaj, în proba feminină de 8+1.

  • Noi medalii olimpice pentru România

    Noi medalii olimpice pentru România

    După o săptămână de întreceri, la Jocurile Olimpice de la Rio, România are trei medalii. Aurului câștigat joi de spadasine li s-au adăugat, vineri, alte două medalii. La tenis, dublu masculin, cuplul Florin Mergea / Horia Tecău a pierdut în trei seturi, cu 2-6, 6-3, 4-6, finala disputată cu perechea spaniolă Marc Lopez / Rafael Nadal. La haltere, Gabriel Sîncrăian a cucerit medalia de bronz, la categoria 85 de kg.



    În finala de la dublu, Mergea și Tecău au fost aproape de victorie, într-o partidă de-a dreptul dramatică. Au pierdut primul set, dar s-au impus în al doilea. În manșa decisivă au reușit un break la scorul de 3 la 3, dar spaniolii au revenit și au câștigat trei game-uri la rând. Tenisul românesc rămâne însă cu prima sa medalie olimpică.



    La haltere, bronzul obținut de Gabriel Sîncrăian a reprezentat o surpriză. El a ridicat în total 390 de kg, după 173 de kg la stilul smuls și 217 kg la aruncat, depășind mai mulți favoriți ai categoriei 85 de kilograme. Și Denis Ulanov, din Kazahstan, a ridicat 390 de kg, dar românul a fost avantajat de greutatea corporală, cântărind cu 600 de grame mai puțin decât kazahul. Aurul a fost cucerit de iranianul Kianoush Rostami, cu 396 de kg, nou record mondial și olimpic. Medalia de argint a fost adjudecată de chinezul Tian Tao, cu 395 kg.



    Tot vineri, echipa de handbal feminin a României a obținut a doua sa victorie în grupa A, trecând cu 24 -21 de Spania. Din nou, portărița Paula Ungureanu a făcut diferența. Pentru a-și asigura calficarea în sferturile de finală, România are nevoie, duminică, în ultimul joc din grupă, împotriva Norvegiei, de cel puțin un rezultat de egalitate.

  • România, argint şi bronz la Rio

    România, argint şi bronz la Rio

    Tenismenii români Florin Mergea și Horia Tecău au câștigat medaliile de argint în proba masculină de dublu, vineri, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, după ce au fost învinși în finală de spaniolii Marc Lopez și Rafael Nadal cu 6-2, 3-6, 6-4.



    Mergea și Tecău au adus României prima medalie olimpică la tenis. Cei doi români au cedat la capătul unui meci echilibrat, care a durat două ore și 26 de minute, presărat cu multe momente de dramatism.



    Pe de altă parte, halterofilul român Gabriel Sîncrăian a cucerit medalia de bronz, vineri, la categoria 85 kg, în cadrul Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro. Sîncrăian a totalizat 390 kg, după 173 kg la stilul smuls și 217 kg la aruncat. Sportivul român a reușit toate cele șase încercări, reușind să obțină bronzul după ce unii favoriți au ratat.



    Bronzul cucerit de Sîncrăian este a treia medalie a delegației României la Rio, după aurul cucerit de echipa feminină de spadă și medalia tenismenilor Florin Mergea și Horia Tecău (argint).

  • România, două medalii la Rio

    România, două medalii la Rio

    Florin Mergea și Horia Tecău vor aduce prima medalie olimpică din istoria tenisului românesc, după ce s-au calificat în finala probei masculine de dublu la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, joi, grație victoriei cu 6-3, 7-5 în semifinala cu americanii Steve Johnson/Jack Sock. Tenismenii români, favoriții numărul cinci ai probei, s-au impus într-o oră și 15 minute în fața americanilor, la capătul unui meci pe care l-au controlat tactic.



    Mergea și Tecău au fost susținuți din tribună de o micuță galerie românească, în fruntea căreia s-au aflat președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Alin Petrache, fostul președinte al COSR, Octavian Morariu, în prezent membru CIO, gimnasta Cătălina Ponor, președintele Federației Române de Scrimă, Mihai Covaliu, întreg lotul de tenis al României de la Rio.



    Anterior, echipa feminină de spadă s-a calificat în finală și va aduce României prima medalie la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, după ce a învins Rusia, joi, cu scorul de 45-31. România, în formula Simona Gherman, Ana-Maria Popescu (ex-Brânză), Simona Pop, s-a impus clar în fața Rusiei și va lupta pentru medaliile de aur cu China.



    Scrimerele noastre au dominat confruntarea cu Rusia și opt din cele nouă relee. După o victorie cu emoții în sferturi, în fața Statelor Unite, 24-23, România a trecut de puternica formație a Rusiei și va înfrunta China, care a trecut de Estonia cu 45-36. China este campioana olimpică en titre.