Radio România Internațional

Tag: medicamente

  • Medicamente la prețuri mai accesibile pentru pacienții din UE

    Medicamente la prețuri mai accesibile pentru pacienții din UE


    Comisia Europeană a publicat, săptămâna trecută, un raport asupra modului în care Executivul comunitar și autoritățile naționale de concurență (ANC) au asigurat respectarea normelor UE în materie de antitrust și concentrări economice în sectorul farmaceutic în perioada 2018-2022.



    Comisia și autoritățile din statele membre au adoptat 26 de decizii împotriva practicilor anticoncurențiale la nivelul ofertei de medicamente. În această perioadă s-au aplicat amenzi în valoare de peste 780 de milioane de euro. Totodată, au investigat peste 70 de cazuri, din care 40 au fost în cele din urmă închise, iar 30 sunt în curs.



    Practicile anticoncurențiale, menționează raportul, au afectat inovarea și prețurile pe piață ale medicamentelor. Principalele metode folosite de companiile farmaceutice aflate sub vizorul autorităților locale și europene sunt:


    – utilizarea abuzivă a sistemului de brevetare și litigii abuzive pentru a prelungi exclusivitatea protejată de brevete;


    – denigrarea produselor unui concurent pentru a proteja vânzările societății dominante;


    – acorduri de plată pentru a bloca sau a întârzia intrarea pe piață a unui medicament generic, prin care societățile producătoare de medicamente originale și cele producătoare de medicamente generice s-au înțeles să nu permită intrarea pe piață a medicamentelor generice și să împartă profiturile obținute de pe urma acestei situații de societățile producătoare de medicamente originale;


    – impunerea unor prețuri excesive pentru medicamentele neprotejate de brevete.



    Raportul arată că eforturile comune au făcut ca cetățenii europeni și institutele medicale să aibă acces la medicamente de generație nouă la prețuri accesibile, după cum declară Margrethe Vestager, vicepreședintei executiv al Comisiei, responsabilă cu politica în domeniul concurenței:


    Raportul de astăzi evidențiază eforturile continue de asigurare a respectării legislației desfășurate de autoritățile de concurență din toată Europa pentru a garanta buna funcționare a piețelor farmaceutice. Aceasta este esențială pentru ca pacienții și sistemele de sănătate să aibă acces la medicamente mai accesibile ca preț și la o gamă mai largă de produse, mai ales în contextul crizelor sanitare”, a declarat



    Situația este diferită în România unde clinicile și pacienții duc lipsă de medicamente noi prețurile au crescut. Potrivit Institutul Naţional de Statistică, în luna august a anului trecut, preţurile medicamentelor au crescut în medie cu 20,78%, faţă de luna precedentă şi cu 15,06% faţă de luna august a anului precedent. Modificările s-au produs prin intrarea în vigoare a corecției preţurilor din Catalogului naţional al preţurilor medicamentelor autorizate (Canamed). Prețurile pentru medicamente nu mai înregistraseră un astfel de avans de cel puţin două decenii în România.



    Prețurile medicamentelor crescuseră deja în anul 2022 cu 5,78% peste anul precedent, aceasta fiind cea mai mare ascensiune din 2010.


    Totodată, există un decalaj în ceea ce privește accesul la medicamente de nouă generație, după cum spunea și comisarul pentru sănătate, Stella Kyriakides, în luna octombrie: Pacienții din statele membre occidentale și mai mari au acces la 90% din medicamentele nou aprobate. În statele membre estice și mai mici, acest număr este de până la 10%. Acest lucru este cu adevărat inacceptabil”.




  • Comisia Europeană propune o alianță pentru medicamente

    Comisia Europeană propune o alianță pentru medicamente

    Comisia Europeană a
    adoptat recent un set de acțiuni menite să prevină și să atenueze penuriile
    grave de medicamente în Uniunea Europeană pe termen mediu și lung. Astfel, se
    dorește asigurarea celor mai importante medicamente, a căror disponibilitate ar
    trebui garantată în orice moment pe întreg teritoriul Uniunii Europene.


    Într-o Uniune Europeană
    a sănătății puternică, este de neconceput ca pacienții să rămână fără
    medicamentele de care au nevoie    , spune Stella Kyriakides, comisar pentru
    sănătate și siguranță alimentară. Oficialul a anunțat acțiuni colective pentru o
    colaborare mai strânsă cu industria farmaceutică în vederea aprovizionării pe termen
    lung cu medicamente a tuturor statelor membre.

    Vom lucra, de
    asemenea, cu statele membre pentru a anticipa într-un mod coordonat elementele
    din reforma farmaceutică. Aceasta include notificarea timpurie a penuriei de
    către companii, planuri de prevenire a penuriei pentru toate medicamentele și
    informații sporite pentru partajarea penuriei de medicamente la nivelul UE. În
    paralel, am accelerat activitatea privind lista Uniunii Europene de medicamente
    critice și vom prezenta această listă inițială, care conține până la 350 de
    medicamente, până la sfârșitul acestui an.


    Stella Kyriakides,
    comisar pentru sănătate și siguranță alimentară, spune că pentru atingerea
    obiectivelor, se va înființa o alianță pentru medicamentele esențiale de la
    începutul anului 2024.

    Această alianță va aduce un nou cadru
    de cooperare, reunind autoritățile naționale, industria, societatea civilă,
    Comisia Europeană și agențiile noastre pentru a dezvolta acțiuni coordonate la
    nivelul Uniunii Europene pentru a spori disponibilitatea medicamentelor. Se va
    concentra pe cele mai critice medicamente din lista Uniunii Europene și, apoi,
    va oferi răspunsuri personalizate la vulnerabilitățile identificate în
    lanțurile de aprovizionare.


    Un set de măsuri va fi pus la dispoziția acestei
    alianțe, care va include achiziții publice, diversificarea surselor de
    aprovizionare cu noi parteneriate strategice, stimularea și modernizarea
    capacității de producție pentru proiecte strategice și stocuri coordonate de
    medicamente la nivelul UE. Și, de fapt, această alianță este o nouă modalitate
    prin care autoritățile publice din UE pot colabora cu industria pentru a oferi
    soluții practice în vederea aprovizionării cu medicamente.


    O altă soluție
    identificată de Comisia Europeană pentru rezolvarea penuriei de medicamente
    esențiale este aceea a parteneriatelor internaționale pentru aprovizionare.


    Astfel, se va institui o rețea de parteneri
    internaționali care să asigure un lanț de aprovizionare neîntrerupt. De
    asemenea, vor fi instituite parteneriate strategice cu țările terțe pentru
    producția de medicamente esențiale, care să reflecte cererile și nevoile locale
    la nivel european, dar și mondial.


  • Penuriile grave de medicamente și securitatea aprovizionării în UE

    Penuriile grave de medicamente și securitatea aprovizionării în UE

    Setul de acţiuni adoptat de Comisia Europeană pune accentul pe cele mai importante medicamente,cum sunt antibioticele, spre exemplu, pentru care securitatea aprovizionării în Uniune trebuie garantată în orice moment. Astfel, Autoritatea pentru Pregătire și Răspuns în caz de Urgență Sanitară și Agenția Europeană pentru Medicamente au identificat antibioticele esențiale pentru care anticipează riscul unor penurii grave înainte de iarnă. Au fost puse în aplicare măsuri pentru a asigura disponibilitatea acestor antibiotice, însă Comisia Europeană consideră că sunt necesare şi alte acţiuni.

    Printre acestea:

    -Lansarea unui mecanism european voluntar de solidaritate pentru medicamente, în baza căruia, atunci când un stat membru are nevoie de un anumit medicament, să le semnaleze acest lucru celorlalte state membre, care pot redistribui pilulele din stocul lor disponibil.

    -Constituirea unei liste la nivelul Uniunii cu medicamentele esențiale, până în aprilie 2024, care va arăta unde sunt necesare măsuri suplimentare

    -Flexibilitate în materie de reglementare – statele membre să poată utiliza derogări normative pentru ca medicamentele să ajungă la pacienți în timp util, inclusiv prin prelungirea termenului de valabilitate sau autorizarea rapidă a alternativelor.

    -Orientări ale Uniunii Europene privind achizițiile publice de medicamente, pentru consolidarea securității aprovizionării, care urmează să fie publicate de Comisie până la începutul anului viitor

    -Achiziții publice comune ale UE de antibiotice și medicamente utilizate în tratamentul virozelor respiratorii pentru iarna viitoare.

    Pentru a diversifica sursele de aprovizionare și pentru a stimula și moderniza producția de medicamente esențiale, Comisia intenționează să instituie, împreună cu toate părțile interesate, o alianță care să fie operațională la începutul lui 2024. Activitatea acestei alianțe se va concentra pe anumite medicamente esențiale care prezintă cel mai mare risc de penurie și generează cel mai mare impact asupra sistemelor de sănătate.


  • Reformă în domeniul farmaceutic pentru medicamente mai accesibile și mai abordabile ca preț

    Reformă în domeniul farmaceutic pentru medicamente mai accesibile și mai abordabile ca preț

    Din capul locului trebuie spus că este cea mai amplă reformă propusă de Comisia Europeană în domeniul farmaceutic în ultimii 20 ani.

    Am început acest proiect în urmă cu trei ani cu gândul de a face schimbările necesare în acest sector, de a face un pas către modernizare, ținând cont de lecțiile învățate în pandemie și de lumea de azi, mult mai complexă decât în urmă cu două decenii, a afirmat într-o conferință de presă la Bruxelles vicepreședintele executivului comunitar, Margaritis Schinas, a cărui misiune este de a promova stilul european de viață.

    Reforma își propune să asigure înainte de toate un acces mai bun la medicamente inovatoare și la prețuri convenabile pentru pacienți și pentru sistemele naționale de sănătate.

    În acest scop, companiile din domeniul farmaceutic vor primi stimulente astfel încât medicamentele să fie disponibile în toate statele membre și să dezvolte produse care să răspundă nevoilor medicale neacoperite în prezent.

    Societățile care comercializează tratamente inovatoare vor beneficia de o perioadă de exclusivitate pe piață de 8 ani, iar în cazul bolilor rare, de 9 ani.

    Comisia Euroeană ține să precizeze că toate aceste propuneri nu vor afecta sistemul de protecție a proprietății intelectuale, adică tot ce ține de brevete, mărci comerciale și drepturi de autor. În același timp vor fi menținute cele mai înalte standarde de calitate și siguranță în autorizarea medicamentelor.

    Pandemia și valul de infecții respiratorii din această iarnă au arătat că pot apărea rapid probleme în aprovizionarea cu medicamente, iar reforma introduce noi cerințe de monitorizare a pieței atât pentru autoritățile naționale, cât și pentru Agenția Europeană a Medicamentului.

    Va fi stabilită, la nivelul Uniunii, o listă a medicamentelor esențiale, iar vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare vor fi evaluate periodic. Comisia ar putea totodată cere constituirea unor stocuri pentru situații neprevăzute.

    Nu putem avea cetățeni de primul rang și de rangul al doilea în ceea ce privește accesul la tratament în Uniunea Europeană, prin această reformă nu vrem să lăsăm pe nimeni în urmă, a ținut să precizeze comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

    Reforma este abia la început. Urmează ca propunerilesă fie transmise Parlamentului European și Consiliului, din care fac parte reprezentanții statelor membre .


  • Comerțul exterior cu produse farmaceutice

    Comerțul exterior cu produse farmaceutice


    Dacă în urmă cu două decenii exporturile Uniunii ajungeau la suma de 50 de miliarde de euro, în 2022 acestea au atins valoarea de 287 de miliarde, potrivit datelor publicate de Eurostat. Suma este cu 22% mai mare și în comparație cu situația din 2021, când comerțul exterior de produse medicale și farmaceutice a adus 235 de miliarde statelor membre.



    Diferențele sunt mai mici în cazul importurilor care au urcat de la 32 miliarde de euro la 112 miliarde de euro în perioada 2002-2022. Diferența față de anul 2021 când s-au importat produse în valoare de 100 de miliarde de euro este de 12 puncte procentuale.





    Anul trecut, Germania a fost cel mai mare exportator UE în afara blocului comunitar cu un total de 68 miliarde de euro, urmată de Belgia (56 miliarde de euro), Irlanda (42 miliarde de euro), Ţările de Jos şi Italia (fiecare cu 22 miliarde de euro).



    Tot Belgia (21 miliarde de euro) și Germania (19 miliarde de euro) se află în topul importatorilor de produse medicale şi farmaceutice din afara blocului comunitar. Cele două țări sunt urmate de Ţările de Jos (18 miliarde de euro), Spania (10 miliarde de euro) şi Italia (nouă miliarde de euro).

    Comerțul exterior cu produse medicale și farmaceutice al UE (2002-2022) / Sursa: Eurostat

    medicamente-exim-ue-2002-2022-eurostat.jpg



    Exporturile României de produse medicale și farmaceutice au însumat 1,01 miliarde euro în 2022, în creștere cu 2,7% față de anul precedent, arată Institutul Național de Statistică (INS). Cu toate că exporturile din țara noastră au depășit pentru prima oară valoare de 1 miliard de euro, deficitul comercial a atins valoarea-record de 3,61 miliarde de euro, din cauza importurilor de 4,62 miliarde euro, mai mari cu 11,4% față de 2021.





    Revenind la datele pentru UE27, principalele destinații ale exporturilor UE de produse medicale şi farmaceutice din afara granițelor UE în 2022 au fost SUA (33%), Elveţia (13%), Marea Britanie (7%), China şi Japonia (fiecare cu 6%). De cealaltă parte, cele mai multe importuri au sosit în blocul comunitar din SUA (35%), Elveţia (34%), Marea Britanie (9%), China (5%) şi Singapore (4%).



    Datele Eurostat mai arată că în ultimele două decenii comerţul UE-SUA a crescut anual cu peste 9% în ceea ce privește exporturile Uniunii de produse medicale şi farmaceutice au crescut anual cu peste 9%, iar importurile UE au urcat cu aproape 7% pe an. Excedentul comercial a fost în favoarea UE care a raportat un surplus de 54 miliarde de euro în 2022.





    Tot în perioada 2002-2022, exporturile UE de produse medicale şi farmaceutice către Elveția – al doilea cela mai mare partener al UE pe acest segment – au crescut anual cu aproape 10%, în timp ce importurile au avansat cu aproape 8% pe an. Dacă deficit comercial era de minus 9 miliarde de euro în 2021, acesta a coborât anul trecut la minus un miliard de euro.

    Principalii parteneri ai UE în comerțul cu produse medicale și farmaceutice / Sursa: Eurostat

    medicamente-exim-parteneri-ue-eurostat.jpg




  • Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Cum gestionăm problema deşeurilor toxice?

    Deși reprezintă aproximativ doar 0,5% din totalul masei deșeurilor municipale, deșeurile toxice, periculoase, merită o atenție deosebită, luând în considerare efectele nocive pe care le au asupra mediului înconjurător. Un tip de astfel de deșeuri este reprezentat de medicamentele și echipamentele medicale provenite de la populație.



    În unele state membre ale Uniunii Europene există preocupări în colectarea acestora, tocmai pentru a evita consecințe nefaste pe termen scurt și lung: de la intoxicări cu medicamente până la poluarea pânzei freatice, a mediului înconjurător. În țările unde nu există articulat un cadru legislativ pentru gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație, se estimează că, anual, sunt aruncate mii de tone în containerele pentru gunoi menajer. Este şi cazul României.



    În Parlamentul național este în așteptare de mai mult timp adoptarea unui proiect legislativ care acoperă gestionarea deșeurilor de medicamente provenite de la populație.



    Horia Daraban a discutat cu Fănel Apostu, expert în mediu, specializat în managementul deșeurilor, Ana-Maria Vintilă, viceprimar al municipiului Bârlad, cu Adrian Wiener, deputat în Parlamentul României, şi cu europarlamentarul Nicu Ştefănuţă.



  • Măsuri pentru rezolvarea lipsei medicamentelor din farmacii în statele UE

    Măsuri pentru rezolvarea lipsei medicamentelor din farmacii în statele UE

    În ultimele săptămâni, România și Europa se confruntă cu o
    creștere periculoasă a bolilor respiratorii cauzate de gripă, viroză și
    coronavirus, iar lipsa tratamentelor din farmacii riscă să devină o problemă
    majoră care pune în pericol viața pacienților.


    Sănătatea cetățenilor europeni trebuie să fie o prioritate
    pentru toate guvernele naționale și instituțiile europene deopotrivă, iar
    cooperarea dintre statele membre rămâne esențială în acest sens. În plenul
    Parlamentului European, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a explicat situația
    lipsei medicamenelor din țara noastră și situația spitalelor din România.

    De
    asemenea, europarlamentarul Nicu Ștefănuță a cerut instituțiilor europene să ia
    măsuri urgente și să faciliteze cooperarea dintre statele membre în asigurarea
    accesului la tratament pentru cetățenii europeni și să vină cu un plan concret
    de relocare a producției de medicamente pe teritoriul Uniunii Europene, de
    asemenea, să crească autonomia sectorului farmaceutic.




    Este 2023 și parcă ne întoarcem de unde am plecat. Cazurile de
    gripă și de viroze respiratorii au explodat peste tot în Europa. Din farmacii
    și din spitale lipsesc medicamente de bază. Oare nu a învățat nimic din lunile
    grele de pandemie? În România plin sezon rece? Lipsesc medicamente precum
    antibiotice, antivirale, antiinflamatorii. Asta în timp ce cresc numărul de
    cazuri nu doar de gripă, ci și de gripă. Împreună cu COVID, spitalele sunt
    aproape la limită. Cum reușim să fim mereu nepregătiți când este sezonul
    infecțiilor respiratorii? Nu mai putem glumi cu sănătatea oamenilor. Este vorba
    de integritatea și de bunul nume al Uniunii Europene. La mine în țară situația
    este clară. Oamenii cer medicamente și spitale decente, vrem rezerve, vrem ca
    Europa să fie solidară. Europa trebuie     să ne ajute.


  • Retrospectiva săptămânii 08.01 – 14.01.2023

    Retrospectiva săptămânii 08.01 – 14.01.2023


    COVID, gripă și lipsă de medicamente în România


    Sistemul sanitar românesc trebuie să facă față, în această perioadă, numeroaselor infectări cu gripă sezonieră și COVID, dar și unei noii tulpini de coronavirus care a apărut în această săptămână și în România. Specialiştii estimează că vârful valului gripal va fi atins în săptămânile următoare, iar o scădere a numărului de îmbolnăviri va fi abia în a doua jumătate a lunii viitoare. O contribuție importantă la creșterea numărului de pacienți, spun specialiștii, o vor avea și școlile care și-au deschis, de luni, porțile pentru un nou modul, în plină stare de alertă epidemiologică. Îmbolnăvirile în număr mare amplifică criza determinată de lipsa unor medicamente din farmacii, în special a celor pediatrice pe bază de paracetamol, ibuprofen sau unele antibiotice. După o serie de întâlniri cu producători și distribuitori de medicamente, precum și cu reprezentanți ai industriei farmaceutice, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a dat asigurări că în România nu este criză de medicamente antiinflamatoare şi antitermice.


    Alexandru Rafila:“În România nu există criză nici de ibuprofen, nici de paracetamol, spre deosebire de alte ţări din Europa, care au în momentul de faţă discontinuităţi în furnizarea de paracetamol. În România nu avem această problemă datorită fabricilor de medicamente care produc aici, în ţara noastră, aceste substanţe şi există atât variantele pentru adulţi, cât şi variantele de uz pediatric”.


    La rândul lor, producătorii de medicamente au precizat că vor asigura, în continuare, aprovizionarea cu aceste produse. Situația este mult mai complicată în cazul medicamentelor pentru tratarea bolnavilor de cancer. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor bolnavilor de cancer, Cezar Irimia, a declarat că pacienţii au reclamat încă de la începutul anului că nu se găsesc şapte medicamente oncologice. Ministrul Sănătăţii susține, în schimb, că lipsesc doar trei medicamente, din care două sunt în depozite.



    Măsuri economice și deficit comercial record


    Banca Naţională a României a majorat rata dobânzii de politică monetară la 7% pe an, în încercarea de a încetini inflaţia şi creşterea preţurilor. Specialiştii BNR estimează că, prin această măsură, rata anuală a inflaţiei va scădea uşor în acest trimestru şi mai accentuat ulterior, astfel încât din vară indicatorul să nu mai depăşească 10 procente. Totuși, noua majorare a dobânzii-cheie va determina, cel mai probabil, şi creşteri ale dobânzilor practicate de băncile comerciale, în special în cazul creditelor, însă scăderea anticipată a inflaţiei, spun specialiștii, poate reprezenta un semnal că procesul de majorare a dobânzilor se apropie de final. Analistul economic Dragoş Cabat consideră că era important să se continue tendinţa de creştere a dobânzii-cheie pentru a ne asigura că inflaţia va atinge un plafon şi va intra apoi pe o traiectorie de scădere.


    Dragoş Cabat: “Important este că s-a continuat această tendinţă de creştere a dobânzii de politică monetară, în aşa fel încât să avem cât mai rapid o încetinire a creşterii inflaţiei. Acesta este lucrul cel mai important acum pentru economia românească, mai important decât creşterea economică şi decât creditele pe care le au cam 600.000 de români, care, sigur, sunt afectaţi de această majorare de dobândă”.


    După mai bine de doi ani de pandemie și cu război la granițe, nici deficitul balanței comerciale a României nu se află într-o situație mai bună. Institutul Național de Statistică a anunțat un record de 31 de miliarde de euro în primele 11 luni din 2022, cu aproape 10 miliarde de euro mai mare decât diferenţa dintre importuri şi exporturi în aceeași perioadă a anului anterior.


    Analistul economic Constantin Rudniţchi: “Avem un record unic în istoria României. Parţial, poate fi explicat prin faptul că şi pe plan european, şi plan global, traversăm o perioadă inflaţionistă. Deci, avem o creştere valorică importantă în materie de importuri, asta este fără îndoială. Dar dincolo de această explicaţie a inflaţiei, cu siguranţă, există o zonă nevralgică a României, şi anume faptul că importurile sunt, în continuare, extrem de mari, în vreme ce producţia internă şi exporturile nu reuşesc să facă faţă nevoii economiei naţionale”.


    Între timp, Guvernul de la București caută surse diverse de împrumut, atât de pe piaţa internă, cât şi externă, pentru deficitul bugetar de cel puțin 160 de miliarde de lei (circa 32 de miliarde de euro) estimat pentru acest an şi datoria veche ce trebuie refinanţată.



    Discuții bilaterale


    Continuă discuţiile pentru soluţionarea problemelor semnalate de partea română referitoare la Legea privind minorităţile naţionale din Ucraina, document adoptat şi promulgat, recent, la Kiev. Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, a discutat telefonic, miercuri, cu omologul Dmitro Kuleba, convenind lansarea de consultări cuprinzătoare privind aceste probleme, care să includă discuţii la nivel de experţi şi o întâlnire, în perioada următoare, a celor doi miniştri. Legea a generat preocuparea autorităţilor de la Bucureşti pentru că reprezentanţii comunităţii româneşti din Ucraina nu au fost consultaţi în procesul de elaborare a documentului, care a fost adoptat în lipsa unui aviz al Comisiei de la Veneţia. Mai mult, încă de la sfârşitul anului trecut, partea română a transmis o listă cu prevederile din lege pe care le consideră că au un efect negativ asupra românilor din statul vecin.


    Tot în această săptămână, Bogdan Aurescu a discutat telefonic și cu omologul suedez, Tobias Billström, de data aceasta despre aderarea României la Schengen. România se bucură de sprijinul Suediei pentru aderarea la spaţiul de liberă circulaţie, a confirmat oficialul suedez, care a adăugat că țara sa, care deţine în prima jumătate a anului preşedinţia Consiliului UE, promite să se implice activ şi să sprijine eforturile României în direcţia finalizării aderării. La rândul său, Bogdan Aurescu a subliniat importanţa coordonării de către preşedinţia suedeză a dialogului cu toţi partenerii europeni implicaţi în acest dosar. Preocuparea pentru acest subiect a fost arătată și cu ocazia evenimentului de lansare la Bucureşti a preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care a avut loc tot în această săptămână.







  • Lipsă de medicamente în România

    Lipsă de medicamente în România

    Numărul
    persoanelor diagnosticate cu infecţii respiratorii creşte în România de
    la o săptămână la alta, cum se întâmplă în această perioadă în majoritatea
    țărilor europene. Un număr de pacienți
    mult mai mare decât în mod obișnuit ajung la medicii de familie şi la camerele
    de gardă ale spitalelor din întreaga ţară.

    Recent, medicii au semnalat şi
    cazuri de infectare simultană cu coronavirus şi virus gripal, precum și oameni
    infectați cu noua tulpină de coronavirus denumită Kraken.

    Specialiştii
    estimează că vârful valului gripal va fi atins în săptămânile următoare şi că o
    scădere a numărului de îmbolnăviri va fi abia în a doua jumătate a lunii
    viitoare. Ei reiau apelurile către
    populaţie să nu ia medicamente la întâmplare şi să solicite sfatul medicilor,
    în condițiile în care îmbolnăvirile în număr foarte mare amplifică criza
    determinată de lipsa unor medicamente din farmacii. Vorbim în special de cele
    pediatrice, pe bază de paracetamol, ibuprofen sau chiar de unele antibiotice.

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, subliniază că pe piaţă sunt siropuri
    antitermice cu aceste substanţe şi că problema apare în momentul în care
    părinţii caută unele medicamente consacrate. La rândul lor, pacienții reclamă
    prețurile mari ale înlocuitorilor. Alexandru Rafila dă, din nou, asigurări că în
    România nu este criză de medicamente antiinflamatoare şi antitermice, pentru că
    avem fabrici proprii care produc substanţa de bază din astfel de produse, dar a
    adăugat că lipsa parţială de pe piaţă a unor medicamente a fost cauzată de
    întârzierile în livrarea materiei prime din China.

    Mai trebuie amintit că ministerul a propus, la finalul anului trecut, suspendarea
    temporară a distribuţiei în afara teritoriului României a unor medicamente
    antibiotice şi antitermice. La rândul lor, producătorii spun că prețurile unor
    medicamente nu acoperă costurile de producție, iar costul mic al pastilelor,
    dar și majorarea prețurilor la energie și utilități vor duce la dispariția mai
    multor medicamente.

    Situația este mult mai complicată în cazul medicamentelor
    pentru tratarea bolnavilor de cancer. Preşedintele Federaţiei Asociaţiilor
    bolnavilor de cancer, Cezar Irimia, a declarat că pacienţii au reclamat încă de
    la începutul anului că nu se găsesc şapte medicamente oncologice.

    Cezar Irimia: Lipsesc încă de anul trecut. Am sesizat acest lucru ministerului.
    Ni s-a promis că problema se va rezolva. I-am adus chiar dovezi că aceste
    medicamente pleacă la exportul paralel şi tot nu s-a făcut nimic în acest sens,
    iar de la începutul anului avem în call center-ul nostru şapte medicamente
    reclamate de pacienţi că nu se găsesc.

    Ministrul sănătăţii susține că
    lipsesc doar trei medicamente din care două sunt în depozite.

    Alexandru Rafila: Din cele trei medicamente, am verificat, două există în depozite
    în cantităţi mari. Sigur, nu putem noi, ca şi Minister al Sănătăţii, să
    înlocuim managerii spitalelor care nu au comandat aceste medicamente. Există o
    singură problemă la un produs, un produs mai vechi din punct de vedere al
    utilizării în terapia oncologică, la care avem o problemă    . În
    acest caz, Alexandru Rafila a spus că aşteaptă de la comisia de specialitate
    din Ministerul Sănătăţii o soluţie pentru medicamentul care nu se găseşte de
    mult timp.


  • Sezonul virozelor în România

    Sezonul virozelor în România

    Aproape
    o sută de mii de viroze pe săptămână, spitale pediatrice pline şi farmacii din
    care lipsesc medicamente esențiale – este tabloul acestui sezon gripal în
    România. Prima iarnă post-COVID, în care nu mai sunt restricţii impuse de
    pandemie, a adus, așa cum estimau medicii încă din toamnă, un val de infecții
    respiratorii cu complicaţii, mai ales în rândul copiilor. Numărul celor care au
    simptome a crescut alarmant în ultimele săptămâni, iar pacienţii aşteaptă ore întregi
    la camerele de gardă sau la medicii de familie pentru a fi consultaţi.

    În
    acelaşi timp, spun doctorii, a crescut și numărul copiilor care au nevoie de
    internare din cauza complicaţiilor. În context, la începutul lunii, ministerul
    Sănătății anunța înființarea la nivel national a 59 de centre de evaluare
    pentru copiii cu viroze respiratorii, pentru a uşura accesul la asistenţă medicală pediatrică, dar şi pentru a reduce
    aglomeraţia şi timpul de aşteptare la Unităţile de Primiri Urgenţe.

    La rândul
    lor, farmaciştii anunţă că nu mai au medicamente antiinflamatorii şi antitermice,
    folosite mai ales pentru cei mici. Acest lucru este confirmat și de Patronatul
    Producătorilor Industriali de Medicamente din România, potrivit căruia consumul
    de produse pediatrice pe bază de ibuprofen şi paracetamol a crescut cu 50 de
    procente faţă de anul trecut. Acelaşi Patronat atrage, însă, atenţia că în
    farmacii există înlocuitori ai celor mai cunoscute mărci comerciale şi mai
    spune că problema se va rezolva la începutul anului viitor, când vor fi livrate
    lunar aproximativ două sute de mii de astfel de flacoane, fabricate în România
    sau în străinătate.

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, declară că situaţia
    este întâlnită şi în alte ţări şi este, în principal, o consecinţă a creşterii
    consumului. Și ministrul subliniază că nu se găsesc în special medicamentele
    cele mai cunoscute, dar amintește că autorităţile au prezentat variante
    înlocuitoare. Mai mult, potrivit ministrului, unele medicamente au dispărut şi
    din cauza lipsei de realism a preţurilor cu care sunt vândute. În context,
    Alexandru Rafila anunță că ministerul are în vedere o nouă metodologie de
    stabilire a preţurilor și examinează posibilitatea restricţionării temporare la
    export a anumitor medicamente.

    Alexandru Rafila: În perioada
    imediat următoare vom stabili, bineînţeles împreună cu Casa Națională de
    Asigurări de Sănătate, o nouă metodologie de stabilire a preţurilor, care să nu
    ne mai aducă în situaţia dispariţiei multor molecule din motive comerciale. De
    asemenea, examinăm posibilitatea restricţionării temporare la export pentru
    anumite categorii de medicamente, mai ales antibiotice pentru copii şi alte
    tipuri de medicamente, inclusiv oncologice.


    Medicii reiterează că cele
    mai importante reguli pentru evitarea bolilor de sezon sunt vaccinarea
    antigripală, respectarea normelor de igienă şi evitarea zonelor aglomerate. În
    plus, anunță autoritățile, este disponibil și noul ser anti-Covid adaptat la
    variantele Omicron ale coronavirusului.


  • Autoritățile române sprijină Ucraina

    Autoritățile române sprijină Ucraina

    Alături de alte state europene și de SUA, România a decis să ajute Ucraina cu medicamente, muniție și echipamente militare pentru ca armata să poată proteja regiunea de invazia trupelor din Rusia. Primul ajutor, care deja a ajuns în țara vecină, a fost decis acum o săptămână, când situația nu escaladase, de Comitetul pentru Situații de Urgență și a constat în medicamente și soluții dezinfectante. Ajutorul umanitar fusese cerut de Kiev prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

    Acum, după invazia trupelor rusești în Ucraina, Guvernul de la București a decis un nou ajutor, în valoare de 3 milioane de euro, constând în: combustibil, veste antiglonț, căști, muniție și echipamente militare, alimente, apă și medicamente. Anunțul a fost făcut de premierul Nicolae Ciucă, după o ședință de urgență privind situația din țara vecină:

    Am decis ca o serie de materiale şi echipamente să fie trimise în Ucraina. Acestea constau în căşti de protecţie, veste antiglonţ, muniţie, alimente, apă şi medicamente, în valoare totală de peste trei milioane de euro. De asemenea, am decis ca, împreună cu membrii guvernului, să mergem să donăm sânge, pentru a putea astfel să declanşăm o campanie prin care să ajutăm răniţii din războiul din Ucraina.

    Mai mult, Bucureștiul și-a exprimat disponibilitatea de a trata răniți ucraineni în România. Este vorba despre 11 spitale ale ministerului Apărării care sunt pregătite să primească persoane rănite aduse de pe front. Premierul Nicolae Ciucă a anunţat că guvernul de la București analizează în continuare toate posibilităţile de a sprijini Ucraina:

    Am luat o serie de măsuri la nivelul guvernamental şi continuăm, analizăm toate posibilităţile astfel, din punct de vedere instituţional să facem tot ceea ce ne stă în putinţă, să sprijinim poporul ucrainean afectat foarte grav de agresiunea rusă.

    Pe o rețea de socializare, președintele Klaus Iohannis a scris că România se alătură partenerilor săi în susţinerea noilor sancţiuni pentru a întări şi mai mult răspunsul nostru comun la invazia Rusiei în Ucraina. Un sprijin suplimentar militar şi umanitar urmează să fie trimis Ucrainei.


    Iar Ministerul Apărării de la București precizează că transferul de echipamente constituie un element de sprijin logistic necesar eforturilor Ucrainei de respingere a agresiunii Federației Ruse, declanșată asupra teritoriului ucrainean în data de 24 februarie. Transmiterea acestor materiale către Guvernul ucrainean se circumscrie efortului general care se realizează de către statele membre ale NATO și UE pentru sprijinirea Ucrainei în acțiunile de apărare a teritoriului propriu, a independenței și integrității statului împotriva agresiunii armatei Federației Ruse.

    Până acum, țările din NATO au anunțat că sprijină Ucraina cu echipament militar defensiv de sute de milioane de euro. Din Statele Unite, Departamentul Apărării contribuie cu armament în valoare de 350 de milioane de dolari. Germania, Olanda, Belgia, Slovacia, Polonia, Cehia, Finlanda și Suedia au anunțat, de asemenea, ajutoare pentru Ucraina.


  • Leacuri și medici în spațiul românesc

    Leacuri și medici în spațiul românesc

    Istoria
    omenirii e plină de povești cu eroi în care apar medici, medicamente și leacuri
    folosite pentru a vindeca. Medicii au fost mereu printre cei mai căutați cunoscători
    deoarece știau să alunge durerea, să amelioreze condiția suferindului și chiar
    să salveze vieți. În spațiul românesc de dinainte de secolul al 19-lea, de când
    apare medicina modernă, pe la curțile principilor s-au perindat numeroși medici
    și leacuri de care elitele aveau nevoie. Clasele inferioare își tratau
    suferințele după rețete tradiționale și empirice și mai puțin după cum progresa
    cunoașterea.


    Medicii
    sunt pentru posteritate surse prețioase din care istoricii refac universul
    material și mental al epocii. Ei au lăsat documente scrise cum ar fi note de
    călătorie, corespondențe și rețete de medicamente din care aflăm despre boli,
    despre atitudini față de boli, despre epidemii, despre percepții, despre
    mentalități. Medicii care vin în Principatele Române sunt occidentali care
    căutau să-și practice meseria în Imperiul otomann și ajungeau să profeseze și
    în spațiul românesc aflat în zona culturală orientală și levantină. Dar medicii
    veneau nu numai din Occident. Alături de francezi, italieni, germani, pot fi
    întâlniți evrei și greci care soseau la curțile principilor din Muntenia și
    Moldova și plecau odată ce principele era înlăturat de la domnie. Poveștile lor
    sunt fascinante și cele mai multe descriu lumi din care nu lipsesc nici
    sentimente omenești ca rivalități și invidii.


    Constanța
    Vintilă-Ghițulescu este unul dintre cei cinci autori ai volumului Lux, modă și
    alte bagatele politicești în Europa de Sud-Est în secolele XVI-XIX     în care
    sunt inserate și povești ale medicilor și leacurilor de care se foloseau
    oamenii acelui timp. În Transilvania, aflată în sfera de influență a culturii
    occidentale, existau farmacii încă de la finele secolului al 15-lea. Orașele
    mari Cluj, Sibiu, Brașov preparau rețete de medicamente din substanțe importate
    parțial din Imperiul otoman. Maria Pakucs-Willcocks a scris despre un inventar
    de stocuri de medicamente din Sibiu din anul 1531 și din studiul ei aflăm că
    medicamentele erau comercializate de aceiași negustori care aduceau coloranți
    și otrăvuri.

    Constanța Vintilă-Ghițulescu cu detalii:
    La arhivele din Sibiu se
    păstrează o serie de liste de produse farmaceutice și cu însușirile acestora,
    deseori tipărite sub titlul de Materia medica. Ceea ce arată o tendință de
    creștere a circulației produselor de factură medicinală și a diverșilor compuși
    chimici sau farmaceutici. Există în aceste liste o serie de coloranți,
    ingrediente minerale și chimice care vin din Imperiul otoman și sunt
    înregistrate în registrele vamale și în tarife. Ce arată acest lucru? O
    preocupare evidentă pentru terapie și vindecare la nivelul comunității.


    Medicii de la
    curțile principilor fanarioți din secolul al 18-lea au fost un studiu de caz de
    care s-a ocupat Constanța Vintilă-Ghițulescu. Din textul ei aflăm de un
    oarecare Giacomo Pilarino, medic la curtea principelui Munteniei Constantin
    Brâncoveanu (1688-1714) și înainte de a ajunge la București el trecuse și pe la
    curtea țarului Rusiei. În timpul șederii sale în Imperiul otoman realizase
    observații prețioase despre apariția și răspândirea variolei. Constanța
    Vintilă-Ghițulescu amintește și de cazurile medicilor francez Exupère-Joseph Bertin și italian Giuseppe Antonio
    Pisani. Italianul ajunsese în 1751 la curtea principelui Moldovei de la Iași
    Constantin Racoviță pentru a o îngriji pe soția acestuia, Sultana Racoviță.
    Femeia moare în 1753 și Pisani este acuzat de ceea ce numim azi malpraxis. I se
    impută un tratament greșit prescris și este trimis la închisoare. De fapt,
    medicul era și diplomat și căzuse în intrigile și rivalitățile de la curte și
    astfel ajunge după gratii. Nu se știe cu exactitate soarta medicului, deși
    ambasadorul Franței la Constantinopol se oferise să-l ia în serviciul său
    pentru a-l salva.


    Constanța
    Vintilă-Ghițulescu a reconstituit și traseul unui alt medic italian care a
    zăbovit prin Principatele Române. Este vorba de Niccolo
    Ramelli, devenit Niculae, Neculae și Neculai Ramelli, care s-a bucurat de un
    mare respect în rândul moldovenilor câștigat datorită muncii sale. În 1804, un
    grup de locuitori ai Chișinăului îi trimitea o scrisoare de mulțumire: Noi
    toți, câți suntem iscăliți, de cinste care ne-am dat această mărturie la
    dumnealui doftorul Neculai Ramelli. În câtă vreme au trăit aici, în Chișinău,
    la toate curele a bolnavilor ținute s-au apucat s-au arătatu vrednic. Și,
    mulțămindu-ne, am dat această mărturie dumisale.

    Constanța Vintilă-Ghițulescu: M-am oprit, în
    cercetarea mea, asupra lui Niccolo Ramelli. El a practicat medicina în
    Basarabia și mai apoi în Moldova, în perioada 1790-1819. Într-o scrisoare pe
    care am folosit-o în analiza mea, trimisă de un oarecare Lupe, i se cere
    medicului Ramelli un remediu pentru constipație. Contractele cu locuitorii din
    Bacău sau cu diverși boieri pentru diferite tratamente medicale, cu socri,
    cumnați, mitropoliți m-au ajutat să refac parcursul de zi cu zi al acestui
    medic, mort în 1819 prin pământurile moldave.



    Medicii și poveștile lor precum și
    circulația substanțelor și a medicamentelor în spațiul românesc premodern arată
    o căutare a oamenilor din trecut pentru îmbunătățirea vieților lor. Iar multe alte
    povești așteaptă să fie descoperite și spuse.

  • Sănătatea, principala preocupare a românilor

    Sănătatea, principala preocupare a românilor

    Barometrul de sănătate publică este un instrument
    anual de evaluare şi analiză ce măsoară percepţii, atitudini şi viziuni legate
    de politica de sănătate publică a României în contextul mai amplu al pandemiei,
    dar fără a se limita la aceasta. A doua sa ediție a fost lansată, luni, de Institutul
    de Ştiinţe Politice şi Relaţii internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi
    Centrul de cercetări sociologice LARICS, în parteneriat cu Asociaţia Română a
    Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Principala concluzie
    extrasă: sănătatea reprezintă principala preocuparea a
    românilor. Epidemia de coronavirus şi-a pus o amprentă puternică asupra
    percepţiei populaţiei cu privire la vulnerabilitatea sistemului de sănătate din
    România. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care observăm un
    interes major din partea populaţiei pentru sănătatea publică, 64,3%    , a
    explicat Dan Dungaciu, Director al ISPRI

    Suntem într-o situaţie în care vechile probleme ale sistemului medical
    nu mai sunt fundamentale. Adică, îngrijorarile generate de comportament,
    birocraţie, ideea că e bun ce e ieftin, aceste lucruri nu mai sunt valide
    pentru percepţia publicului. Publicul vrea mai mult. Nu mai este satisfăcut
    doar pentru că se poartă medicii frumos cu el, doar că nu este prea multă
    birocraţie, poate că s-a schimbat ceva şi în spitale şi atmosfera arată altfel
    faţă de acum 10-15-20 de ani. Iar ceea ce ne spune asta – medicamente scumpe,
    mai bune, şi tratamente mai bune – înseamnă că avem de-a face cu un alt tip de
    populaţie pe care trebuie să o satisfacă acest sistem de sănătate.


    Ideea
    vreau o ţară ca afară este foarte prezentă în societatea românească, mai
    spune Dan Dungaciu – s-a născut în România o clasă de mijloc care vrea să aibă
    un sistem de sănătate performant, la nivel european.Tocmai
    de aceea, factorii de decizie, în parteneriat cu toţi actorii relevanţi,
    trebuie să acorde prioritate investiţiilor pe termen lung, atât în industria
    farmaceutică, cât şi în asistenţa medicală şi să recunoască legătura clară
    dintre sănătate, economie şi bunăstarea populaţiei, consideră directorul ISPRI.
    Observăm în premieră că cele mai mari nemulţumiri ale românilor fac referire
    tocmai la capitolele ce țin de accesul la tratamente inovatoare, screening şi
    asigurări de sănătate, spun și cei de la ARPIM. Datele mai relevă că 80% dintre
    români consideră că nu beneficiază de medicamente inovatoare în aceeaşi măsură
    ca alţi europeni. În ceea ce priveşte terapiile noi, cele celulare şi genice,
    mai puţin de jumătate dintre intervievaţi spun că ar fi dispuşi să ia
    medicamentele respective, dar puţin peste un sfert dintre ei le-ar lua, totuși,
    dacă nu ar avea altă opţiune.

    Comparativ cu situația prezentată de Barometrul
    anterior, se constată o creștere la 60% a celor care se informează de la medic,
    iar aproape 40% dintre români spun că au beneficiat, ei sau membrii familiei,
    de consultaţii online sau la telefon, de la începutul pandemiei. Sondajul mai
    arată că, la momentul culegerii datelor (1-19 noiembrie), 67% dintre români
    aveau o raportare pozitivă la vaccinare, spunând că se vor vaccina în perioada
    următoare, că au început vaccinarea sau că erau complet vaccinaţi.

  • Sănătatea, prota cilăstăseari a româñilor

    Sănătatea, prota cilăstăseari a româñilor

    Barometrul di sănătati publică easti ună hălati anuală di evaluari şi analiză ţi misură percepţii, atitudini şi viziuni ligate di politica di sănătati publică a Româniillei tru contextul cama lărguriu a pandemiillei, ama nu va s’dănăsească la aesta. A daua a llei ediție fu lansată, luni, di Institutlu di Ştiinţe Politiţi şi Relaţii internaţionale ali Academiei Române (ISPRI) şi Centrul di cercetări sociologice LARICS, tru parteneriat cu Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali di Medicamente (ARPIM). Prota concluzie alăncită: sănătatea easti prinţipala cilăstăseari a românilor. “Epidemia di coronavirus alăsă unu tory vărtosu ti dukimăsearea populaţiei tu ligătură cu vulnearabilitatea a sistemlui di sănătate ditu România. Aestă easti un di furñiili prinţipale tră cari videmu unu sinferu major di partea a populaţiei tră sănătatea publică, 64,3%”, spusi Dan Dungaciu, Director al ISPRI


    “Him utu ună catandisi tru cari vecllili problemi a sistemlui medical numata sunt di thimelliu. Dimi, găilipserli işiti tu videală di purtaticu, birocraţie, idheea că easti bun ţi easti ieftin, aesti lucri numata suntu validi tră dukimiia a publicului. Publiclu va ma multu. Numata easti haristusitu maş tră atea că yeaţărlli spunu unu purtaticu tiñisitu cu el, maş că nu easti dipu multă birocraţie, vahi că s’alăxi ţiva şi tru spitale şi atmosfeara spuni altă turlie andicra di aoa şi 10-15-20 di ani. Iara atea ţi nă spuni aesta – yitrii scumpi, ma buni, şi tratamente ma buni — nsimneadză că avem dininti ună altă turlie di populaţie pi cari lipseaşti s’hibă haristusită di aestu sistem di sănătate.”



    Iddheea “voi ună văsilie ca nafoară” easti multu prezentă tru societatea românească, nica spuni Dan Dungaciu – s-amintă tru România ună clasă di mesi cari va s’aibă un sistem di sănătate performantu, la nivel european. Tamamu ti aţea, factorii di apofasi, tru parteneriat cu tuţ actorllii relevanţ, lipseeaşti s’da prioritate ti investiţiili pi lungu kiro, emu tru industria farmaceutică, emu tru asistenţa medicală şi s’pricunoască ligătura limbidă ditu sănătate, economie şi prucukia-a populaţiillei, lugurseaşti directorlu ISPRI. Videmu tru premieră că nai cama multu niifharistuseri a românilor fac spuneari tamama tu capitolele ţi țănu di acceslu la tratamente inovatoare, screening şi asiguriseri di sănătate, spun și aţelli di la ARPIM. Datili nica spunu că 80% ditu români lugursescu că nu s’hărsescu di yitrii inovatoare tru idyea scară ca alţă europeañi. Tru aţea ţi mutreaşti terapiili năi, ateali celulare şi geniţi, ma puţănu di giumitati ditu intervievaţ spun că suntu hăzări s’llia medicamentele respective, ama niheamă pistiunu cirecu ditu elli va li llia, cara nu va s’aibă altă opţiune.


    Comparativ cu situația prezentată di Barometrul di ma ninti, s’agiumsi pi isapea ti ună creaștiri la 60% a aţiloru cari s’informeadză di la yeatru, iara aproapea 40% ditu români spun că avură, elli ică membrilli ali familiei, consultaţii online ică la telefon, ditu ahurhita-a pandemiillei. Sondajlu nica spuni că, tu oara anda eara adunati datili (1-19 di brumaru), 67% ditu români avea ună raportare pozitivă la vaccinare, spunânda că va s’vaccineadza tru yinitu, că ahurhiră vaccinarea ică eara acutotalui vaccinaţ.




    Autoru: Corina Cristea


    Armânipsearea: Taşcu Lala



  • Jurnal Românesc – 25.10.2021

    Jurnal Românesc – 25.10.2021

    Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va suporta plata
    formalităţilor consulare şi cheltuielilor de repatriere în România a
    persoanelor infectate cu SARS-CoV-2 care au fost transferate la spitale din
    străinătate pentru a primi tratament. Decizia a fost luată de Comitetul
    Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit acesteia, MAE va acoperi prin
    misiunile diplomatice şi oficiile consulare şi în limita fondurilor aprobate
    plata transportului celor care au fost externaţi din unităţile spitaliceşti din
    străinătate, se va îngriji de asigurarea utilităţilor de primă necesitate pe
    perioada transportului, precum hrană, îmbrăcăminte, medicamente, asistenţă
    medicală în regim de urgenţă şi va facilita obţinerea de documente, precum acte
    de stare civilă străine, traduceri şi supralegalizări. CNSU precizează că
    pentru asigurarea fondurilor necesare vor fi alocate, la nevoie, sume din
    rezerva de stat aflată la dispoziţia Guvernului. Pe 22 octombrie, alți cinci
    pacienți infectați cu coronavirus, aflați în stare critică, dar stabilă, au
    fost transferați în spitale din străinătate în condiţiile în care în România nu
    mai există niciun pat liber în secţiile de terapie intensivă pentru pacienții
    bolnavi de COVID-19.




    Un transport de medicamente oferite de statul francez pentru
    tratarea pacienţilor bolnavi de COVID din secţiile de terapie intersivă a sosit
    în weekend în România. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed
    Arafat, a declarat că aceste acţiuni se fac în cadrul Mecanismului european de
    protecţie civilă şi sunt o dovadă a solidarităţii europene în momentele
    dificile. Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Laurence Auer, a spus că
    transportul conţine exact acele medicamente care sunt necesare astăzi în
    spitale şi a precizat că pe 27 octombrie vor fi livrate alte ajutoare şi
    echipamente. Dozele astea sunt foarte importante pentru menţinerea
    pacienţilor intubaţi, ventilaţi, sedaţi, care trebuie să fie relaxaţi muscular
    ca să poată să fie îngrijiţi în secţiile de Terapie Intensivă când nu mai pot
    respira normal. Sunt medicamente pentru toate secţiile de terapie intensivă şi
    vor ajunge pentru un timp suficient, a spus Raed Arafat. Şeful DSU a mai
    anunţat că Germania urmează să trimită în România aproximativ 12.700 de doze de
    anticorpi monoclonali şi că ministerul Sănătăţii se va ocupa de distribuirea
    medicamentelor în unităţile spitaliceşti.




    Guvernul de la Roma a transmis că menajerele și îngrijitoarele
    aflate pe teritoriul Italiei, care se ocupă cu persoanele bolnave, cu
    dizabilităţi sau în vârstă, sunt obligate să deţină certificatul verde
    european, care atesta vaccinarea, testarea sau trecerea prin boală. În caz
    contrar, badantele cum sunt cunoscute acestea, cât şi angajatorii lor riscă
    amenzi usturătoare. Angajatorii ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 400
    și 1.000 de euro, iar îngrijitorii ar putea primi penalizări de la 600 la 1.500 de euro. Mai mult decât atât,
    cei care locuiesc în casa persoanei pe care o îngrijesc şi nu deţin
    certificatul verde, vor fi obligaţi să părăsească locuinţa. În cazul
    îngrijitorilor care locuiesc cu angajatorul, au un permis verde, dar au fost
    testaţi pozitiv, guvernul italian subliniază că legislația actuală prevede
    intrarea în carantină şi interdicția de a părăsi reședința. Roma mai arată că
    angajatorul este obligat să verifice dacă persoana angajată deţine sau nu
    permisul verde. Controale vor fi efectuate însă şi de poliție şi de inspectorii
    de muncă. Peste 1 milion de români locuiesc în Italia, iar mulţi dintre aceştia
    lucrează în agricultură, construcţii sau îngrijesc persoane în vârstă.




    Un bărbat de 42 de ani, acuzat că a falsificat mai multe buletine de
    analize COVID pe care le-ar fi pus la dispoziţia unor persoane care s-au
    deplasat în Marea Britanie, a fost reţinut de poliţiştii ieşeni, scrie news.ro.
    Anchetatorii susţin că în luna iunie, doi bărbaţi ar fi falsificat mai multe
    buletine de analize COVID-19 cu scopul de a fi folosite pentru a intra
    fraudulos pe teritoriul Regatului Unit. Poliţiştii au făcut două percheziţii la
    domiciliile acestora din oraşul Târgu Frumos, în urma cărora au ridicat mai
    multe medii de stocare. Unul dintre cei doi bărbaţi este acum cercetat pentru
    instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi urmează să fie
    prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Iaşi cu propunere de arestare
    preventivă. Recent, ministul interimar
    de Interne, Lucian Bode, a declarat că anchetatorii au în lucru 362 de dosare
    penale în care sunt cercetate 850 de persoane pentru eliberarea de certificate
    COVID false. El a avertizat că toți cei care mai încearcă să obțină adeverințe
    de vaccinare sau certificate verzi false vor merge la închisoare.