Tag: medicamente

  • Accesul la medicamente și tratamente inovative

    Accesul la medicamente și tratamente inovative


    Parlamentul European solicită măsuri naționale și europene pentru a garanta europenilor accesul echitabil la medicamente esențiale și inovatoare în condiții de siguranță și la timp. Marți, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a adoptat recomandările sale privind punerea în aplicare a strategiei farmaceutice a UE și viitoarele revizuiri ale cadrului legislativ, potrivit unui comunicat al PE.



    Proiectul de raport referitor la Strategia farmaceutică pentru Europa cere plasarea pacienților în centrul tuturor politicilor din domeniul sănătății. Eurodeputații subliniază nevoia unui sistem de alertă timpurie pentru penuria de medicamente, bazat pe o platformă digitală dezvoltată cu ajutorul Comisiei Europene, statelor membre și Agenției Europene pentru Medicamente. Forul legislativ european cere statelor membre și Executivului european să abordeze cauzele lipsei de medicamente, să crească transparența prețurilor și a finanțării publice a cercetării și dezvoltării, precum și să promoveze negocieri colective privind prețurile și introducerea de măsuri pentru a sprijini o mai mare prezență pe piață a medicamentelor generice.



    Inegalități mari între statele UE privind accesul la noile medicamente și tratamente



    Un studiu realizat pentru Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA) în luna aprilie semnala inegalitățile privind accesul la tratament între cetățenii europeni și că un număr important de medicamente nu sunt disponibile în toate statele membre ale Uniunii.



    Studiul arată că pacienții din statele din nord-vestul Europei au acces la noile tratamente după o perioadă de maxim un an (100-350) de zile de la autorizarea de introducere pe piață a acestora. Cetățenii din țările aflate în sudul și Estul Uniunii Europene pot aștepta peste doi ani (600-850 de zile) de la autorizare până când au acces la noile medicamente sau tratamente.



    Există o diferență de aproximativ 504 de zile de așteptare între piețele UE. Un medicament nou poate ajunge în Germania în 127 zile și același medicament să ajungă în Polonia peste 823 de zile”, a transmis EFPIA, citată de publicația Calea Europeană.


    Întârzierea accesului la medicamente poate duce la o creștere a ratei mortalității, precum și la o calitate a vieții scăzută pentru pacienți, familiile și apropiații acestora. Totodată, poate mări costurile suplimentare pentru tratamentele alternative ale celor bolnavi și, un alt efect subliniat de studiul EFPIA, este posibilitatea pierderii de locuri de muncă și o presiune asupra economiei.



    Prioritățile noii strategi farmaceutice a UE



    Comisia Europeană a aprobat în luna noiembrie a anului trecut Strategia farmaceutică pentru Europa ale cărei principale obiective sunt:


    – să asigure accesul pacienților la medicamente la prețuri accesibile și să răspundă nevoilor medicale nesatisfăcute, cum ar fi în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului și al bolilor rare;


    – să promoveze competitivitatea, inovarea și sustenabilitatea industriei farmaceutice a Uniunii și dezvoltarea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;


    – să îmbunătățească mecanismele de pregătire și de răspuns în caz de criză și să abordeze problema siguranței aprovizionării;


    – să asigure o voce puternică a Uniunii în lume prin promovarea unor standarde înalte de calitate, eficacitate și siguranță.




  • Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

    Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în caz de urgență sanitară – HERA

    Comisia Europeană a
    lansat, la jumătatea acestei luni, Autoritatea europeană pentru pregătire și
    răspuns în caz de urgență sanitară. HERA are menirea de a anticipa amenințări
    și potențiale crize sanitare, prin colectarea de informații și prin consolidarea
    capacităților de răspuns necesare. Iar atunci când survine o situație de
    urgență, HERA va asigura dezvoltarea, producerea și distribuirea de
    medicamente, de vaccinuri și de alte contramăsuri medicale, precum mănuși și
    măști, care au lipsit adesea în prima fază a răspunsului la criza provocată de
    noul coronavirus, de exemplu.


    Despre HERA am discutat cu eurodeputatul Tudor
    Ciuhodaru – despre misiunea acesteia;
    despre modul în care această autoritate va interacționa cu alte agenții, cu
    statele membre sau cu Parlamentul European; de ce era nevoie de o nouă
    autoritate în acest domeniu.


    Tudor Ciuhodaru: A fost această pandemie și am fost
    între primii care au avertizat în Parlamentul European că ne trebuie o
    modalitate de a răspunde rapid acestor provocări, mai ales că am văzut situații
    în care și sisteme de sănătate mai bine pregătite decât al nostru au fost puse
    în dificultate. Și pot să spun că, cel puțin în stadiile inițiale, lipsa unei
    coordonări s-a văzut și s-a simțit în modalitățile de intervenție la nivel
    european. Practic, vorbim despre un trepied pe care mi l-aș dori aplicat, o
    unitate de primire a urgențelor la nivel european, dacă vreți, numai că aici diferențele sunt pe partea
    de prevenție și pe partea de cercetare. Adică, vrem, practic, ca în orice fel de
    situație pe partea de urgență să putem asigura prevenția – asta înseamnă
    monitorizare permanentă a ceea ce se întâmplă în fiecare stat membru, în așa fel
    încât să sesizezi la timp că există o situație de criză și să ai mecanismele
    adecvate pentru a interveni. Iar dacă vorbim de intervenție, gândiți-vă că aici
    lucrurile sunt extrem de complexe. Propuneam, la un moment dat, inclusiv
    existența unor spitale în care să se poată asigura tratamentul pentru toți cei
    care au nevoie și pentru alte patologii, nu doar pentru patologia de
    coronavirus, în așa fel încât să nu se ajungă în situații dramatice cum a fost
    cea de anul trecut din România.


    Pe de altă parte, vorbim și despre partea de
    cercetare și aici lucrurile sunt extrem de importante. Pentru că în permanență
    trebuie să ai soluții noi, mecanisme de intervenție, să poți oferi și teste și
    aparatură medicală de înaltă performanță, în așa fel încât atunci când apare o
    situație de risc să nu fi descoperit. Este foarte simplu până la urmă: vrem ca
    prin această integrare, această coordonare la nivel european, să putem asigura
    niște mecanisme de intervenție corespunzătoare, având tot timpul accentul pe
    prevenție, pentru că este foarte, foarte clar că într-o lume globalizată astfel
    de situații se pot repeta oricând.

    Și nu este de neglijat. Această agenție
    europeană trebuie să vină în completarea a două lucruri extrem de importante -
    pe de o parte, acea rezervă paneuropeană pe care am aprobat-o în Comisia de
    sănătate a Parlamentului European, de 3,1 miliarde de euro, care, practic,
    constituie o bază de materiale sanitare, ventilatoare, de echipamente medicale
    de primă necesitate, ce poată fi accesată gratuit de statele membre, cu diverse
    sedii la nivel european – și unul dintre ele vreau să fie și este în România în
    acest moment – în așa fel încât atunci când ai nevoie într-o situație de criză,
    fie că vorbim despre pandemie, că vorbim despre alte catastrofe naturale, cataclisme,
    cutremure, să ai acea bază materială accesibilă. Și, evident, dacă alt stat
    membru este mai expus decât cel în care există acest depozit, să zicem, ele pot
    să fie transferate oricând acolo unde este nevoie.


    Am spus de partea materială,
    dar și partea medicală de intervenție este extrem de importantă. Iar pe această
    idee, a acelui corp medical european – am propus să fie extins, în așa fel
    încât în situațiile în care apare o necesitate importantă de personal medical
    sau sunt depășite sistemele de sănătate să poți avea și oamenii bine pregătiți
    pe care să-i poți aloca acolo unde este nevoie. Eu cred că această idee de
    uniune europeană a sănătății, pe care am susținut-o de la început, are mai
    multe pârghii și sunt multe lucruri care trebuie schimbate. Și sper ca acest
    proiect amplu, care vrea, practic, să schimbe modalitățile de intervenție în
    situație de urgență la nivel european să fie cât mai repede pus în practică în
    așa fel încât fiecare dintre noi, cetățean european, să poată beneficia de cea
    mai bună asistență în astfel de situații de criză, pentru că până acum
    lucrurile nu au fost așa cum ni le-am fi dorit.


  • Proiect pentru consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

    Proiect pentru consolidarea rolului Agenției Europene pentru Medicamente

    Statele membre ale Uniunii Europene au căzut de acord asupra unor modificări ale propunerii inițiale a proiectului de norme de consolidare a rolului Agenției Europene pentru Medicamente, pentru a clarifica dispozițiile financiare și cele privind protecția datelor. Acestea subliniază că transferurile de date cu caracter personal în contextul noului mandat EMA vor face obiectul normelor UE privind protecția datelor, cum ar fi Regulamentul general privind protecția datelor. Alte modificări se referă la componența și funcționarea grupului operativ pentru situații de urgență, în special la rolul consultativ al acestuia în contextul elaborării de teste clinice pentru medicamente destinate să facă față unei urgențe sanitare.

    Acest proiect de norme pentru un mandat consolidat al Agenției Europene pentru Medicamente face parte dintr-un pachet mai amplu privind uniunea europeană a sănătății (care include, de asemenea, un mandat consolidat pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor și un proiect de lege privind amenințările transfrontaliere la adresa sănătății). Toate cele trei propuneri au fost prezentate de Comisia Europeană la 11 noiembrie 2020.

    Obiectivele propunerii vizează monitorizarea și atenuarea deficitelor potențiale și reale de medicamente și de dispozitive medicale considerate esențiale pentru a aborda urgențele care afectează sănătatea publică; asigurarea dezvoltării în timp util a unor medicamente de calitate superioară, sigure și eficace, cu un accent deosebit pe abordarea urgențelor de sănătate publică; asigurarea unei structuri pentru funcționarea grupurilor de experți care evaluează dispozitivele medicale cu risc ridicat și oferă consiliere esențială privind pregătirea pentru crize și gestionarea acestora.

    Abordarea generală la care s-a ajuns oferă președinției Consiliului un mandat de negociere pentru a conveni asupra unei poziții comune cu Parlamentul European.


  • COVID-19: Noi recomandări ale Comisiei Europene

    COVID-19: Noi recomandări ale Comisiei Europene


    Comisia a lansat miercuri un apel către statele membre să asigure cetățenilor europeni accesul la medicamentele esențiale în cursul epidemiei cauzate de noul coronavirus. Poziția Executivului comunitar vine după ce statele membre au înregistrat dificultăți semnificative în ceea ce privește asigurarea aprovizionării cu medicamentele esențiale necesare.



    CE recomandă elimnarea restricțiilor la export și optimizarea utilizării medicamentelor



    Astfel, Comisia a transmis autorităților naționale următoarele măsuri:



    să-și demonstreze solidaritatea prin eliminarea interdicțiilor și a restricțiilor la export, asigurând disponibilitatea medicamentelor esențiale în spitale și farmacii, precum și prin evitarea constituirii de stocuri la nivel național. Autoritățile naționale ar trebui, de asemenea, să combată dezinformările, care ar putea conduce la constituirea inutilă de stocuri ca urmare a cumpărării sub impulsul panicii.


    să asigure aprovizionarea prin creșterea și reorganizarea producției, prin monitorizarea stocurilor și a capacităților de producție, prin coordonarea eforturilor comune din partea industriei și prin implementarea unor inițiative vizând susținerea cererii și achizițiile publice pentru a încuraja oferta. În cazul statelor membre care au nevoie să sprijine industria în vederea creșterii capacității lor de producție prin stimulente fiscale și ajutoare de stat și să pună în aplicare măsuri de flexibilitate în materie de reglementare, Comisia este pregătită să ofere orientări și securitate juridică.


    să promoveze utilizarea optimă a medicamentelor în spitale, în special prin adaptarea protocoalelor spitalicești existente sau prin elaborarea unor protocoale noi validate, pentru a preveni utilizarea excesivă a medicamentelor, precum și prin oferirea posibilității de a amâna datele de expirare a medicamentelor.


    să optimizeze vânzările în farmaciile comunitare pentru a se evita constituirea de stocuri, prin introducerea de restricții pentru vânzările de medicamente care ar putea fi deficitare și prin luarea în considerare a limitării temporare a vânzărilor online de medicamente esențiale.



    Transportul de pasageri, restricționat până la 15 mai



    O altă recomandare a Comisiei este prelungirea până la 15 mai a restricției privind călătoriile neesențiale către UE în toate statele membre UE și în cele patru țări asociate spațiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția).



    Ylva Johansson, comisarul pentru afaceri interne, a explicat apelul Executivului comunitar: Situația actuală ne obligă să solicităm prelungirea restricției privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate că acțiunea coordonată este esențială la frontierele externe, trebuie să colaborăm și la frontierele interne pentru a ne asigura că piața noastră internă continuă să funcționeze în mod corespunzător și că produsele esențiale, cum ar fi alimentele, medicamentele și echipamentele de protecție, pot ajunge la destinație fără întârziere. Vom continua să sprijinim statele membre în toate aceste direcții de acțiune.”



    Restricția de călătorie a intrat în vigoare în a doua jumătate a lunii martie, drept urmare, traficul aerian de pasageri s-a redus aproape la zero, fiind efectuate doar zboruri de repatriere și de transport de mărfuri. Traficului de pasageri s-a diminuat considerabil și în celelalte moduri de transport, cum ar fi autocarul, trenul și feribotul.



    Riscul de sporire a transmiterii comunitare ca este moderat dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a răspândirii virusului în comunitate, a evaluat Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Totodată, riscul de depășire a capacității sistemelor de sănătate și de asistență socială în săptămânile următoare este foarte ridicat, chiar dacă sunt în vigoare măsuri de reducere a riscului răspândirii comunitare a bolii.

  • COVID-19:MAE salută adoptarea de CE a unor linii directoare referitoare la gestionarea frontierelor

    COVID-19:MAE salută adoptarea de CE a unor linii directoare referitoare la gestionarea frontierelor

    Ministerul Afacerilor Externe (MAE) salută adoptarea de către Comisia Europeană (CE), la 16 martie 2020, a unui set de linii directoare cu privire la managementul frontierelor în vederea protecției sănătății și asigurării disponibilității bunurilor și a serviciilor esențiale, în contextul creat de virusul COVID-19.


    Adoptarea acestor linii directoare se datorează inclusiv demersurilor efectuate în ultimele zile de către MAE, prin intermediul Reprezentanței Permanente a României de la Bruxelles, în contextul blocajelor înregistrate la frontierele unor state europene în privința tranzitului transporturilor rutiere de marfă.


    Liniile directoare conțin principiile necesare unei abordări integrate la nivelul tuturor statelor membre a gestionării eficiente a frontierelor și sunt menite a asigura protejarea sănătății, în paralel cu menținerea integrității și funcționalității Pieței interne.

    În mod concret, documentul publicat de CE acoperă următoarele domenii: transportul de bunuri și servicii, furnizarea de bunuri, măsurile din domeniul sănătății, gestionarea frontierelor externe ale Uniunii și a frontierelor interne ale spațiului Schengen. Comisia Europeană pune accentul pe transparența, proporționalitatea și caracterul non-discriminatoriu al măsurilor impuse de statele membre pe domeniile vizate în contextul crizei generate de virusul COVID-19.

    Potrvit MAE, în privința liberei circulații a persoanelor, liniile directoare prevăd, între altele, următoarele:

    obligația statelor membre de a permite întotdeauna accesul propriilor cetățeni și al rezidenților, precum și obligația de a facilita tranzitul altor cetățeni și rezidenți UE care revin în statul de reședință;

    obligația de a nu refuza intrarea pe teritoriul național a persoanelor care sunt vizibil bolnave, însă cu aplicarea de măsuri corespunzătoare de protejare a sănătății publice;

    posibilitatea solicitării ca persoanele care se întorc dintr-o zonă afectată să fie plasați în auto-izolare, similar cu măsurile aplicate propriilor cetățeni;

    • posibilitatea statelor membre de a refuza intrarea pe teritoriul național a cetățenilor provenind din state terțe în situația în care cetățenii din state terțe prezintă simptome relevante sau au fost expuși riscului de infecție și sunt considerați că pun în pericol sănătatea publică;

    În aceste situații, statele membre UE au la dispoziție măsuri alternative (izolare sau carantină), în cazul în care acestea sunt considerate mai eficiente;


    aplicarea controalelor sistematice la frontierele externe UE (inclusiv posibilitatea aplicării de controale de sănătate) pentru toate persoanele, cetățeni UE și terți;


    • posibilitatea re-introducerii de controale la frontierele interne UE, cu notificarea Comisiei Europene și a celorlalte state membre conform Codului Frontierelor Schengen;
    • organizarea controalelor la frontieră de o manieră care să urmărească evitarea aglomerărilor la punctele de trecere care pot crește riscul de răspândire a virusului.

    Cele mai importante prevederi ale setului de linii directoare care privesc circulația bunurilor și serviciilor se referă la:

    • asigurarea de către statele membre UE a circulației tuturor bunurilor și a funcționalității rețelelor de aprovizionare, pentru produse esențiale precum medicamente, echipament medical, produse perisabile și animale vii;
    • recomandarea de a nu fi introduse solicitări suplimentare de certificare a transportului de bunuri în interiorul UE;
    • acordarea de prioritate serviciilor de transport în regim de urgență în cadrul sistemelor de transport;
    • asigurarea liberei circulații a lucrătorilor din transport, în special a celor care transportă bunuri esențiale, fără afectarea siguranței acestora;
    • notificarea în timp util a Comisiei Europene și celorlalte state membre UE asupra oricăror restricții impuse în domeniul transportului.

    Totodată, documentul prezintă o serie de măsuri din domeniul sănătății publice, cu accent pe: garantarea accesului persoanelor aflate în categorii de risc la servicii medicale corespunzătoare; implementarea de măsuri de monitorizare; furnizarea de materiale de informare; implementarea de măsuri de screening pentru pasagerii care se deplasează din zone afectate și recomandarea de interzicere a deplasării acestora; izolarea cazurilor suspecte și posibilitatea de cooperare între autorități pentru transferul sau aplicarea de măsuri alternative.

    În contextul publicării liniilor directoare, MAE subliniază importanța promovării unei abordări coordonate de la nivelul Uniunii Europene în toate aceste domenii, cu scopul principal de a proteja sănătatea cetățenilor europeni, în paralel cu asigurarea continuității activităților economice.

    sursa: Ministerul Afacerilor Externe

  • Cerere și ofertă în farmaciile românești

    Cerere și ofertă în farmaciile românești

    Vorbim cu prof.univ.dr. Alexandru Rafila despre medicamentele căutate
    de români – generice și inovative, ieftine sau scumpe – precum și despre
    locul României în Organizația Mondială a Sănătății (OMS).



  • Rezistența la antimicrobiene  îngrijorează Europa

    Rezistența la antimicrobiene îngrijorează Europa

    La
    fel ca în fiecare an, în data de 18 noiembrie, a fost marcată Ziua europeană a
    informării despre antibiotice.


    Cu
    acest prilej, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a
    organizat, cu sprijinul Comisiei Europene, la Stockholm, un eveniment la nivel
    european cu privire la stadiul actual al acestei probleme.


    La
    eveniment au fost prezenți aproximativ 150 de specialiști din diferite domenii,
    medici, farmaciști, alți profesioniști din sectorul sanitar, medici veterinari,
    specialiști în domeniul agricol, dar și reprezentanți ai unor organizații de
    pacienți și din partea industriei farma.


    Cu
    toții au dezbătut situația actuală privind rezistența antimicrobiană (RAM) și
    au prezentat exemple de bună practică privind combaterea acestui fenomen care
    continuă să îngrijoreze Europa.


    Prezent
    la eveniment comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară,
    Vytenis Andriukaitis, a arătat, că lucrătorii din domeniul sănătății din toate
    țările UE/SEE au participat la un studiu online privind fenomenul rezistenței
    la antibiotice.


    Comisarul
    Vytenis Andriukaitis
    a arătat că studiul
    oferă decidenților europeni un foarte bun instrument pentru a acționa țintit,
    exact acolo unde sunt cele mai mari probleme în fiecare stat membru.




    Acum putem acționa mult mai precis oferind informații țintite lucrătorilor
    din sănătate, ajutându-i să înțeleagă situația și pentru a avea cunoștințe pe
    bază de dovezi în ceea ce privește lupta contra rezistenței antimicrobiene și a
    utilizării antibioticelor.




    Potrivit
    celui mai recent raport al Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), România se afla, la finele anului trecut, pe locul 5
    în Uniunea Europeană în ceea ce privește consumul de antibiotice care a crescut
    cu 3% față de 2017.






    În plus, doar 14% dintre adulții din
    România se documentează cu privire la utilizarea corectă a antibioticelor,
    media europeană la același indicator fiind de 33%.


    Specialiștii subliniază că se constată în
    continuare o utilizare în exces a claselor de antibiotice care favorizează
    rezistența bacteriilor, iar România se află pe locul al treilea între statele
    membre UE, în ceea ce privește impactul infecţiilor produse de bacterii
    rezistente la antibiotice.


    Trebuie
    înțeles că responsabilitatea consumului mare sau eronat de antibiotice nu poate
    fi atribuită unei singure entităţi.


    La răspândirea acestui fenomen contribuie atât
    medicii prescriptori, umani sau veterinari, cât și farmaciștii sau chiar
    pacienţii care solicită uneori insistent tratament cu antibiotice.

  • Consecinţe ale falsificării medicamentelor (reluare)

    Consecinţe ale falsificării medicamentelor (reluare)

    Până la 10% din medicamentele produse pe
    plan global sunt contrafăcute, arată estimările Organizației Mondiale a
    Sănătății, iar fenomenul afectează fiecare țară în parte. Situația nu provoacă
    doar o mare pierdere de profit pentru industria farmaceutică, dar reprezintă și
    un pericol pentru persoanele care achiziționează aceste medicamente
    contrafăcute. Potrivit OMS, procentul contrafacerilor din întreaga industrie
    farmaceutică continuă să crească din cauza mai multor factori – natura tot mai
    complexă a lanțurilor de aprovizionare, extinderea comerțului electronic și
    lipsa capacității de executare și sancționare. Odată cu această creștere
    dramatică a falsurilor de bunuri industriale și de consum, s-au stabilit
    diverse regulamente cu scopul de a proteja lanțul oficial de aprovizionare.

    Şi
    deși în țările occidentale rata contrafacerilor nu este deosebit de mare, s-au
    adoptat reglementări care servesc la identificarea, detectarea și urmărirea
    bunurilor. Recent, directiva europeană care cuprinde măsuri
    pentru siguranţa medicamentelor a intrat deplin în vigoare. Între prevederile
    noi se numără aceea de a fi inscripţionat pe cutiile medicamentelor un cod
    special, care să preîntampine falsificarea. De asemenea, a fost făcută recomandarea
    ca medicamentele să nu se mai vândă la bucată.

    Invitat la Radio România, profesorul
    univesitar Dumitru Lupuleasa, preşedintele Colegiului Farmaciştilor, explică: Producătorii fac cercetări
    îndelungate astfel încât să ajungă la descoperirea unor medicamente care să
    aibă, pe de o parte, eficacitate, iar pe de altă parte, să aibă siguranţă în
    administrare, în sensul de a nu genera efecte secundare. Vorbim despre
    medicamente falsificate atunci când un medicament se realizează prin alte căi,
    prin alte mijloace decât cele oficiale, şi atunci nu îndeplineşte standardele
    pe baza cărora medicamentul respectiv a primit autorizaţia de punere pe piaţă
    într-o ţară sau într-o regiune. Cum a apărut interesul pentru a falsifica
    medicamente? Atunci când medicamentele au o anumită valoare mare de piaţă, a
    substitui, a înlocui cu altceva devine rentabil pentru cei care au astfel de
    preocupări, care nu sunt nici morale, nici sănătoase. Constatându-se că în UE
    au apărut cazuri mai frecvente de substituiri de astfel de produse, adică
    produse care nu sunt conforme, a apărut această directivă, care să asigure
    pacientul, în sensul ca produsele care ajung la el să fie produse sigure.

    Dan
    Zaharescu, director executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor
    Internaţionali de Medicamente, despre condiţiile în care medicamentele
    falsificate au ajuns să fie o problemă în interiorul Uniunii Europene Erau nişte fisuri în lanţul comercial
    standard al medicamentelor care permiteau asemenea pătrunderi de produse
    contrafăcute. Scopul acestei directive este tocmai de a asigura pacientul că în
    clipa în care primeşte din mâna farmacistului un medicament acel medicament
    este unul autentic. Nu vorbim acum de riscurile pe care şi le asumă pacienţii -
    şi acestea sunt nişte riscuri care ar trebui să fie conştientizate – achiziţionând
    medicamente din alte surse decât farmaciile, respectiv de pe internet, din
    surse care nu sunt controlabile prin canalele oficiale prin care ar trebui să
    circule medicamentele şi care îi expun pe pacienţi la cele mai mari riscuri.

    Prevenirea falsificărilor necesită o abordare
    complexă, un element-cheie fiind ambalajul securizat – este premisa de la care
    a pornit demersul european. De aceea, Directiva
    Europeană a Medicamentelor Contrafăcute impune folosirea unor elemente de
    siguranță obligatorii, pe exteriorul ambalajelor de medicamente: prezența unei
    serii unice pentru identificarea și autentificarea produselor individuale, și a
    unei modalități de sigilare care permite verificarea vizuală a tentativelor de
    manipulare frauduloasă. Astfel, începând cu 9 februarie 2019, niciun producător
    de medicamente nu mai poate să pună pe piaţă medicamente care nu sunt
    serializate. Aceasta înseamnă că fiecare cutie de medicamente trebuie să aibă
    un cod unic, aşa cum oamenii au CNP-uri, care se regăsesc într-o bază de date
    europeană.

    În clipa în care farmacistul eliberează un asemenea medicament către
    pacient, când îl scanează pentru a-l introduce în bonul fiscal, face automat şi
    o verificare a valabilităţii seriei medicamentului respectiv. Dacă aplicaţia
    informatică îi spune că medicamentul este curat, este sigur, el îl poate
    elibera către pacient. Mai mullt decât atât, fiecare cutie serializată trebuie
    să aibă şi un sigiliu, un autocolant sau un element care să împiedice
    deschiderea cutiei înainte de a fi vândut, ca o garanţie a autenticităţii.
    Toate aceste măsuri survin în condiţiile în care Comisia Europeană, Interpol,
    Europol şi Agenţiile Naţionale de resort au sesizat de-a lungul timpului mai
    multe medicamente falsificate şi au închis sute de site-uri ilegale în fiecare
    an.

  • Acces la medicamentele pentru bolile grave

    Acces la medicamentele pentru bolile grave

    În România,
    pacienţii cu boli rare, cancer, hepatită C, afecţiuni cardiovasculare sau
    scleroză multiplă vor avea acces neîngrădit la cele mai noi tratamente, la
    propunerea Ministerului Sănătăţii, în funcţie de indicaţia terapeutică, stadiul
    bolii şi afecţiunile asociate.


    Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă în
    acest sens, ministerul a conceput o formulă de acoperire a costurilor pentru
    medicamentele scumpe la care participă pe lângă asigurările de sănătate şi cei
    care deţin autorizaţia de punere pe piaţă a noului tratament – a explicat purtătorul
    de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu: Se asigură, astfel, predictibilitatea costurilor, atât pentru bugetul
    fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, cât şi pentru
    deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă. Pentru pacienţi nu va exista
    nicio contribuţie personală, diferenţa dintre preţul de comercializare şi
    costul efectiv pe pacient se va datora de către deţinătorii de autorizaţie de
    punere pe piaţă cu titlul de contribuţie trimestrială.


    Măsura survine în
    condiţiile în care lipsa medicamentelor este cea mai mare problemă cu care se
    confruntă pacienţii cronici, a declarat preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor
    Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice, Radu Gănescu, amintind un studiu recent potrivit
    căruia, peste jumătate dintre pacienţi şi-au plătit investigaţiile medicale.
    Majoritatea au avut nevoie de intervenţii medicale, însă doar o parte s-au
    operat în oraşul de domiciliu. Un studiu, realizat de Institutul pentru
    Politici Publice, arată că 64% dintre români sunt mulţumiţi, în general, de
    accesul pe care îl au la medicamente, 15% sunt nemulţumiţi şi 5% foarte
    nemulţumiţi. Preţul ridicat al medicamentelor, numărul mic al produselor
    compensate şi procedurile complicate de obţinere a pastilelor sunt principalele
    arătate cu degetul.


    Directorul Instutului, Adrian Moraru: Problema este că noi trăim în două Românii
    – România Bucureştiului, cu farmacii la fiecare colţ de stradă, şi România
    rurală, în care lucrurile astea sunt mult mai complicate, şi din punct de
    vedere logistic şi al contractelor pe care le au cu diverşi distribuitori.
    Problema asta cu lipsa de medicamente cu adevărat este una reală şi o să auziţi
    de ea din ce în ce mai mult. România are o populaţie îmbătrânită şi, când
    lipsurile astea se vor vedea, e mult mai grav.


    73% dintre cei care au
    răspuns la studiu Institutului pentru Politici Publice spun că iau medicamente
    de câteva ori pe zi, majoritatea pentru probleme cardiace.

  • Vaccinuri şi medicamente – în atenţia autorităţilor

    Vaccinuri şi medicamente – în atenţia autorităţilor

    În România, la nivel naţional, vaccinarea copiilor a scăzut constant de la an la an. Este vorba de toate tipurile de vaccinuri cuprinse în calendarul naţional de vaccinare, iar limita se situează sub nivelul de siguranţă recomandat de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (95%). Specialiştii susţin introducerea vaccinării obligatorii, aceasta fiind, în opinia lor, singura metodă prin care poate fi prevenită apariţia unor boli foarte grave. Însă foarte mulţi părinţi refuză vaccinarea, de frica efectelor adverse.



    În ultima şedinţă de guvern, premierul român, Mihai Tudose, a precizat că 180 de mii de copii sunt nevaccinaţi împotriva rujeolei şi 80 de mii împotriva poliomielitei. Din acest motiv, el i-a cerut ministrului Sănătătii, Florian Bodog, să pregătească o amplă campanie de informare pe aceasta temă, prin care toţi românii să înţeleagă necesitatea vaccinării copiilor. Totodată, Mihai Tudose susţine că trebuie să existe şi în România “o fabrică de vaccinuri” şi i-a cerut lui Florian Bodog, să prezinte un plan pentru ca Institutul Cantacuzino – care are peste 90 de ani de experinţă în domeniu – să devină “funcţional”. România are nevoie de o Lege a vaccinării pentru a intra în rândul normalităţii, susţin specialiştii, iar dezbaterile au început deja.



    Potrivit noului proiect, părinţii nu vor fi sancţionaţi dacă vor refuza imunizarea copiilor, dar la înscrierea la grădiniţă sau la şcoală trebuie să prezinte documente care atestă că au făcut vaccinările obligatorii. Şi dacă toate acestea nu erau de ajuns, România se confruntă în prezent şi cu cea mai mare epidemie de rujeolă din ultimii ani. Până acum, au fost înregistrate peste 7.600 de cazuri de îmbolnăvire şi 31 de decese. OMS califică drept o tragedie inacceptabilă această epidemie, care continuă în Europa, unde 35 de persoane au murit în ultimele 12 luni. Cea mai recentă victimă a fost un băieţel de şase ani din Italia, însă au fost semnalate decese din cauza rujeolei şi în Germania şi Portugalia.



    Revenind la România, mai trebuie spus că peste 2300 de medicamente riscă să dispară de pe piaţă în România din cauza creşterii taxei pe cifra de afaceri pentru producătorii din domeniu. Potrivit Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, este necesară trecerea imediată la calculul diferenţiat al taxei în acest an şi eliminarea ei pentru medicamentele generice, din 2018. Ministerul Sănătăţii şi CNAS au demarat, deja, dialogul şi au avut întâlniri cu reprezentanţii industriei farmaceutice, pentru conturarea unui nou mecanism al acestei taxe, acceptabil pentru toate părţile şi care să răspundă, pe termen mediu şi lung, principiilor de transparenţă, predictibilitate şi sustenabilitate

  • Alchimie şi farmacie la Cluj

    Alchimie şi farmacie la Cluj

    Chiar în
    centrul Clujului, în clădirea unde funcţiona cea mai veche farmacie, atestată
    documentar de pe la 1573, poate fi descoperită o colecţie deosebită prin
    valoarea şi ineditul exponatelor sale: Colecţia de Istorie a Farmaciei de la
    Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. La graniţa atât de fragilă dintre
    ştiinţa preparării leacurilor şi alchimie, ea reuneşte obiecte farmaceutice
    vechi de sute de ani şi recipiente de distilare a medicamentelor, vase de forme
    şi culori stranii pentru păstrarea acestora, truse homeopatice şi tratate
    îngălbenite de vreme cu reţete despre care puţin se mai ştie astăzi.


    Dr. Ana-Maria
    Gruia, muzeograf, ne-a povestit: E o colecţie deosebită
    şi rară în România, suntem al doilea muzeu de profil, primul fiind la Sibiu, o
    colecţie destul de rară şi la nivel european. Şi apoi este o colecţie care prin
    modul său de prezentare aduce nu doar informaţii pentru specialişti, ci şi
    pentru publicul larg. Colecţia ilustrează tot felul de aspecte, nu legate
    strict de istoria farmaciei, ci şi de mentalităţi, de comerţul cu condimente în
    Evul Mediu, de modul în care erau privite boala şi sănătatea şi vindecarea în
    Transilania, nu neapărat a Evului Mediu, ci mai degrabă premodernă şi modernă,
    colectia noastră este cam de secol XVIII, XIX.


    Răspândite prin toate ţările Europei, farmaciile acelor timpuri aveau o
    structură similară. O primă încăpere este oficina, spaţiul unde se vindeau
    medicamentele, decorată cu o pictură murală în stil baroc, unică în România,
    terminată în anul 1766. Ce mai vedem în farmacia de la Cluj aflăm de la Ana-Maria
    Gruia. Practic se
    intră în cea mai veche farmacie a oraşului, deci locaţia este la fel de
    importantă precum colecţia, se păstrează decorul baroc al vechii farmacii,
    structura încăperilor, laboratorul amenajat la subsol. Toate obiectele sunt
    prezentate intr-un context original de folosire. Cea mai mare parte a colecţiei
    este formată din vase farmaceutice, din diverse recipiente, din diferite
    materiale, cu inscripţii în Latină, în care se păstrau preparatele sau
    ingredientele, mai mult, folosite în vechile farmacii. Iar apoi avem mobiler de
    epocă, instrumente de laborator, de la mojare până la recipiente mai
    specializate: alambicre torţe, percolatoare, care ţin de laboratorul efectiv,
    de modul în care se preparau efectiv medicamentele. Avem o colecţie bogată de
    cărţi şi documente din farmacii, reţete din diferite epoci. Mai există o sală
    cu o colecţie de aparatură medicală, se intră şi în istoria tehnicii medicale,
    sunt lucruri folosite în spitalele clujene, de pe la 1900 până nu demult, iar
    lumea reacţionează mai bine la această parte pentru că recunoaşte mai uşor
    unele lucruri.


    Am întrebat-o pe Ana-Maria Gruia dacă ingredientele folosite în
    farmacii pe timpuri sunt recunoscute drept leacuri de vizitatorii de azi.: Sunt uşor de recunoscut
    lucruri pentru cei mai familiarizaţi cu farmacia naturistă sau cu medicina
    modernă care revine la vechea farmacie: ingredientele sunt practic mai mult pe
    bază de plante, unele exotice, bizare, obţinute de la diferite specii de
    insecte şi animale sau chiar de la oameni, avem celebrul praf de mumie,
    medicament universal al epocilor trecute. Pe de altă parte sunt multe de
    descoperit. Pornind de la aceste ingrediente, lumea poate să descopere istoria
    artei, modul de decorare a farmaciilor, strategiile iniţiale de vânzare,
    marketingul s-a născut practic în farmacii, acestea fiind primele afaceri
    private. Deci merge în tot felul de direcţii neaşteptate descoperirea
    farmaciei.




    Praful de mumie se lua cu linguriţa. Era foarte scump, dar aşa era
    moda. În farmacia din Cluj descoperim în câteva boluri şi asfaltul de Siria,
    utilizat în tratamentul reumatismului, pulberea de corali, precum şi ochii de
    rac (nişte aglomerări recoltate din corpul racilor), surse naturale de calciu,
    theriaca venetai, antidot veneţian contra otrăvurilor, excrementele de viezure
    folosite pentru prepararea medicamentelor împotriva epilepsiei, precum şi o
    specie de şopârlă adusă din Orient, ale cărei părţi de corp, în combinaţie cu
    alte elemente, dădeau naştere unor prafuri afrodiziace. Benefice sau nu,
    preparatele pe care farmaciştii le credeau vindecătoare erau cu atât mai
    apreciate cu cât animalul era mai exotic.


    Am întrebat-o pe Ana-Maria Gruia dacă există multe dintre medicamentele
    din acele vremuri care să fie la originea medicamentelor de astăzi: În cazul multor ingrediente
    nu s-a analizat ştiinţific problema, în altele se pesupune că existau şi
    substanţe utile, din care s-a învăţat şi s-a ajuns la sintetizarea produselor
    de astăzi. Iar altele, pe de altă parte, erau evident nefolositoare sau puteau
    să fie chiar dăunătoare, depinzând şi de zonă, de prospeţimea ingredientelor,
    de modul de administrare, dar praful de
    mumie cred că este printre cele ale căror efect pozitiv era doar placebo.


    Vizitatorii unei astfel de colecţii trebuie să aibă simţul umorului,
    ne-a mai spus interlocutoarea noastră şi a adăugat: Trebuie să fie dispuşi să se lase cuprinşi în
    această poveste, care poate să aducă a Harry Potter, a alchimie. Trebuie să fii
    curios ca să te bucuri pe deplin de muzeul farmaciei din Cluj.



    Cu o siglă pe măsură agăţată
    deasupra intrării, în formă de mojar, colecţia de istorie a farmaciei vă
    aşteaptă, la Cluj, să vă cufundaţi în poveste şi să vă vindecaţi de boala
    timpului prezent: graba.

  • Retrospectiva săptămânii  9.10-15.10.2016

    Retrospectiva săptămânii 9.10-15.10.2016

    Preşedintele Slovaciei, Andrej Kiska, s-a întâlnit la Bucureşti cu
    omologul său român, Klaus Iohannis


    România şi Slovacia sunt exemplare pentru UE, ambele
    state înregistrând o creştere economică importantă, au apreciat preşedintele
    Klaus Iohannis şi omologul său slovac, Andrej Kiska. Ei au discutat, la
    Bucureşti, despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Cei doi lideri au căzut de
    acord că este necesară o abordare strategică a Parteneriatului Estic, iar în
    particular, în privinţa Republicii Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă)
    au subliniat nevoia de a sprijini în continuare procesele democratice şi
    reformele, astfel încât Chişinăul să poată avansa pe drumul european. Klaus
    Iohannis şi Andrej Kiska au discutat, de asemenea, despre cooperarea politică
    şi economică dintre cele două ţări, dar şi despre lupta împotriva corupţiei.
    Şeful statului slovac s-a întâlnit şi cu premierul Dacian Cioloş cu care a
    discutat despre dezvoltarea zonelor rurale, politicile de incluziune socială şi
    susţinerea mobilităţii profesionale. Pe agenda vizitei s-au aflat şi întâlniri
    cu reprezentanţi ai minorităţii slovacilor şi cehilor, exemplu elocvent de bună
    integrare în societatea românească.



    Comisarul european pentru
    Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas, în vizită în România



    Comisarul european pentru
    Cercetare, Ştiinţă şi Inovare, Carlos Moedas, a vizitat platforma de la
    Măgurele, în apropiere de Bucureşti, unde se află în construcţie cel mai mare
    laser din lume. În opinia sa, trebuie să se discute mai mult despre acest
    proiect atât în Europa, cât şi în lumea întreagă şi trebuie atraşi mai mulţi
    oameni să facă experimente şi să arate importanţa de a face vizibilă lumea
    invizibilă. La rândul său, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, care a vizitat
    centrul de la Măgurele împreună cu oficialul european, a apreciat că proiectul
    reprezintă o realizare extraordinară. Finanţat de UE, ansamblul urmează să fie
    gata până în 2019 şi se aşteaptă să aducă mari beneficii în domenii
    precum medicină, farmacie, astrofizică sau fizică nucleară. Pentru acest important
    proiect au fost deja angajaţi peste 50 de cercetători, mulţi dintre ei români
    plecaţi în strainatate.



    Senatul de la
    Bucureşti decide că titlul de doctor poate fi retras de acum înainte doar de
    universitatea care l-a acordat


    Senatorii de la Bucureşti au decis că
    titlul de doctor poate fi retras de acum înainte doar de universitatea care l-a
    acordat,
    iar Consiliul de Atestare a Diplomelor, instituţie înfiinţată special pentru
    verificarea plagiatelor, va avea doar rolul de instanţă de recurs. Senatorii nu
    au fost de acord cu solicitarea preşedintelui Klaus Iohannis, care arăta în
    cererea de reexaminare a legii educaţiei că există un climat actual de
    neîncredere în procesul de analiză a sesizărilor de plagiat. Şi secretarul de
    stat din Ministerul Educaţiei, Laurenţiu Vlad, menţiona în plenul Senatului că
    deşi la nivel declarativ, documentul are ca scop descentralizarea deciziei cu
    privire la emiterea şi retragerea titlului de doctor, în realitate, riscă să
    submineze calitatea învăţământului superior. Decizia are loc pe fondul dezbaterilor aprinse de la Bucureşti privind
    tezele de doctorat, presupus plagiate, ale unor personaje publice precum fostul
    premier Victor Ponta, fostul vicepremier Gabriel Oprea, fostul ministru de
    Interne Petre Toba ori însăşi şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi.



    Cumintenia
    Pamantului de Constantin Brâncuşi va fi achiziţionată de statul român



    Opera Cumintenia Pamantului a
    sculptorului român Constantin Brâncuşi va fi achiziţionată de statul român.
    Guvernul a stabilit că diferenţa între sumele donate în cadrul campaniei de
    subscripţie publică şi cele care trebuiau strânse să fie asigurată de la
    bugetul de stat.
    În cadrul campaniei naţionale Brâncuşi e al meu s-au adunat 1,27
    milioane de euro pana pe 30 septembrie. Iniţial, pentru achiziţionarea operei,
    Guvernul a alocat 5 milioane de euro însă erau necesare încă 6 milioane
    de euro din donaţii.Cumintenia Pamantului va fi gazduită în curând de Muzeul Naţional
    al Satului Dimitrie Gusti, anunţă Ministerul Culturii.
    În plus, Guvernul a decis constituirea Fondului Brancuşi, din resursele căruia vor putea fi achiziţionate opere de artă
    contemporană şi opere aparţinând categoriei tezaurului patrimoniului cultural
    naţional.


    Preţurile
    medicamentelor vor scădea în următorii ani


    Ministerul
    Sănătăţii a anunţat că vor fi ieftinite majoritatea medicamentelor,emise
    pe bază de reţetă.
    Astfel, printr-o viitoare Hotărâre de Guvern, al cărui proiect va fi pus în
    dezbatere publică, medicamentele care au ieşit de sub patent vor fi ieftinite
    în primul an cu 10%, cu încă 10% în al doilea şi cu 15% în al treilea an. Farmaciştii si distribuitorii vor avea obligaţia să raporteze
    zilnic stocurile de medicamente compensate, într-un sistem electronic. De
    asemenea, medicii şi pacienţii vor putea verifica pe internet dacă un
    medicament este sau nu pe piaţă, ministerul angajându-se să remedieze problema
    în 7 zile de la semnalare.



    Peste 1000 de persoane au fost afectate
    în urma inundaţiilor



    În ultimele zile,
    ploile abundente au provocat inundaţii în mai multe zone ale României. Cele mai
    multe pagube s-au înregistrat în est, sud şi sud-est, unde au fost evacuate
    peste o mie de persoane şi numeroase gospodarii rurale au fost inundate. Mai
    multe drumuri, printre care şi unul naţional au fost afectate. În plus, unele judeţe s-au
    confruntat şi cu vântul puternic, care a lăsat fără curent electric mai multe
    mii de locuitori.

  • Medicamentele şi sistemul de sănătate

    Medicamentele şi sistemul de sănătate

    Politica de preţ în vigoare în România prevede că, în acest moment,
    producătorul unui medicament inovativ căruia îi expiră patentul – după cinci
    ani de comercializare – este obligat să scadă brusc preţul cu 35%, până la
    nivelul celui mai scump alternativ. Situaţia a făcut ca unele medicamente să
    ajungă atât de ieftine încât o parte din producători să nu le mai aducă în
    România, practic acestea dispărând din spitale şi farmacii, spre disperarea
    bolnavilor.

    Datele relevă că, doar în ultimul an, 1.057 de medicamente au fost
    retrase de producători şi distribuitori din România. În încercarea de a stopa
    acest fenomen, dar şi exportul paralel – adică acela prin care medicamente
    aduse cu preţ mic în România sunt vândute cu profit foarte mare în ţări ca
    Germania sau Franţa -, Ministerul Sănătăţii de la Bucureşti a gândit reguli noi
    pe piaţa medicamentelor, una dintre acestea fiind eşalonarea ieftinirii.
    Astfel, printr-o viitoare Hotărâre de Guvern, al cărui proiect va fi pus în
    dezbatere publică, medicamentele care au ieşit de sub patent vor fi ieftinite
    în primul an cu 10%, cu încă 10% în al doilea şi cu 15% în al treilea an.

    Facem ieftinirea în trepte, pentru a evita o nouă criză a medicamentelor, să
    nu mai ajungem în situaţia ca pacienţii să rămână fără medicamente, chiar dacă
    au tot dreptul la ele. – a explicat ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

    Farmaciştii si distribuitorii vor avea obligaţia să raporteze zilnic stocurile
    de medicamente compensate, într-un sistem electronic. De asemenea, medicii şi
    pacienţii vor putea verifica pe internet dacă un medicament este sau nu pe
    piaţă, ministerul angajându-se să remedieze problema în 7 zile de la semnalare.

    Pe de altă parte, dosarul electronic al pacientului va deveni obligatoriu în
    curând, în prezent lucrându-se la legislaţia incidentă, a anunţat preşedintele
    Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Radu Ţibichi. Dosarul electronic de
    sănătate este un proiect finalizat, un sistem funcţional, până în acest moment
    fiind constituite circa 6 milioane de dosare, dar are o mare problemă – nu este
    obligatoriu.

    Decidenţii spun că dosarul electronic al pacientului este un
    instrument care poate să crească siguranţa pacientului, pentru că în momentul
    în care medicul are acces la toate informaţiile despre evoluţia patologiilor
    pacientului respectiv, are posibilitatea să ia o decizie mai fundamentată şi
    într-un timp mai scurt, cu privire la problema de sănătate cu care acesta se
    prezintă, fie că este conştient, fie că este inconştient.

    Teoretic, această
    aplicaţie poate fi accesată de oricine are un card de sănătate, căruia medicul
    i-a făcut iniţializarea foii. O condiţie necesară este, însă, ca sistemul
    informatic al cardului de sănătate – indisponibil, din nou, în aceste zile, din
    cauza unor probleme tehnice de comunicaţie între componentele sale, să
    funcţioneze.

  • Jurnal românesc – 16.11.2015

    Jurnal românesc – 16.11.2015

    Miniştrii propuşi de premierul desemnat Dacian Cioloş sunt audiaţi, la acest început de săptămână, în comisiile de specialitate din Parlament, ulterior urmând să primească votul de învestitură în plenul reunit. Lista cu propunerile pentru fotoliile ministeriale a fost trimisă Legislativului duminică seară, după ce Dacian Cioloş a prezentat numele şi motivele pentru care le-a ales. El a subliniat că miniştrii nominalizaţi sunt buni profesionişti, cu experienţă managerială, deschişi spre dialog. Premierul desemnat a punctat, totodată, că se impune o abordare raţională şi eficientă a actului de guvernare. Potrivit programului de guvernare al viitorului guvern, obiectivul major este consolidarea parametrilor macroeconomici şi a perspectivelor de dezvoltare durabilă a ţării. România va trebui să se poziţioneze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex şi dificil – se mai arată în document. Executivul îşi propune să fie unul deschis şi transparent, în dialog cu instituţiile democratice şi cu societatea ca actor politic, ceea ce presupune inclusiv crearea unei platforme online de interacţiune între guvern şi societate.



    Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, duminică, în cartea de condoleanţe deschisă la Ambasada Franţei din Bucureşti în memoria victimelor atentatelor teroriste de la Paris, între care se numără şi doi români. Preşedintele Iohannis a transmis în numele României şi al său personal cele mai profunde şi sincere condoleanţe familiilor şi apropiaţilor celor ucişi. El a făcut apel la unitate pentru combaterea şi eliminarea terorismului. Sute de persoane au venit duminică la Ambasada Franţei pentru a aduce un omagiu victimelor atentatelor de la Paris. Ambasada a organizat o adunare de reculegere, solidaritate şi unitate care s-a adresat tuturor francezilor, precum şi celor care au dorit să îşi exprime susţinerea pentru Franţa.



    Federaţia asociaţiilor de români din Europa (FADERE) a început, vineri, o campanie de strângere de medicamente ce vor fi trimise spitalelor din ţară care tratează pacienţi răniţi în clubul Colectiv – se arată într-un comunicat. Federaţia a primit, joi, din partea Ministerului Sănătăţii, o listă cu medicamente şi consumabile de care spitalele din România ar avea nevoie pentru tratarea pacienţilor afectaţi de incendiul din 30 octombrie. În mod sigur, şi de această dată, românii din diaspora vor da dovadă de solidaritate cu cei din ţară, aşa cum au făcut-o de nenumărate ori, şi vor cumpăra aceste medicamente care vor ajuta la salvarea vieţilor celor răniţi în această tragedie, a declarat preşedintele FADERE, Daniel Tecu.



    Muncitorii necalificaţi în agricultură şi şoferii sunt printre cei mai căutaţi de angajatorii din afara României, potrivit portalului european pentru locuri de muncă EURES, unde sunt peste 1.800 de anunţuri de angajare. Fermele din Spania pun la dispoziţia celor interesaţi 800 de posturi sezoniere în agricultură, iar cele din Portugalia – 400. În Cehia sunt căutaţi 50 de şoferi pentru transport internaţional de marfă, iar în Germania – 15. Tot în Germania, spitalele oferă 50 de locuri de muncă pentru asistenţi medicali.



    România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an, comparativ cu trimestrul precedent — a anunţat, vineri, Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Graţie unei creşteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Polonia şi Slovacia, ambele cu o creştere de 0,9%. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creştere de 3,6%, a doua din Uniunea Europeană, după cea de 4,3% a Cehiei.

  • Românii şi încrederea în sistemul medical

    Românii şi încrederea în sistemul medical

    În România, consumul de
    medicamente, în special de antibiotice, este unul dintre cele mai crescute din
    UE. Un studiu realizat de Comisia Europeană cu aproximativ doi ani în urmă,
    ilustra faptul că 70% dintre români cred că antibioticele ucid virusurile, faţă de 49% dintre europenii care
    cred acelaşi lucru. Totodată, 55% dintre români cred că antibioticele sunt
    eficiente în cazulgripei şi răcelii, spre deosebire
    de 41%, în cazul celorlalţi cetăţeni europeni. Întrebaţi cum au
    ajuns să ia antibiotice, 75% dintre români susţin că le-au achizitionat cu
    ajutorul uneireţete medicale, în vreme ce 5
    procente susţine că le-au fost administrate direct de un medic, iar 18% s-au
    lăudat că le-au obţinutfără prescripţiede la medic, direct de la farmacie. Din totalul românilor care au luat
    antibiotice în ultimul an, 40% sunt bărbaţi, iar 54% sunt femei. De asemenea,
    44% dintre cei care au luat astfel de medicamente în ultimele luni au vârste cuprinse între 15
    şi 24 de ani. Studiul a fost realizat pe 26.680 de subiecţi din Uniunea
    Europeană, dintre care 1.053 de subiecţi din România.


    Adesea,
    românii îşi aleg singuri medicamentele sau după experienţa bunicii. Ne spune
    cum s-a ajuns la acestă situaţie, Daniela Nicorici, medic specialist pediatru
    cu competenţe în apifitoterapie: Automedicaţia la români a
    devenit un fenomen, alimentat de lipsa de educaţie, uneori de posibilităţi
    materiale limitate, alteori de lipsa de timp, de informaţiile furnizate de
    internet, de eliberarea permisivă de către farmacii a medicamentelor, fără
    reţetă.


    Tot Daniela Nicorici ne-a amintit riscurile automedicaţiei: Riscurile sunt multiple. În primul rând există intoleranţe, există alergii,
    există risc de supradozaj, există risc de subdozaj, ceea ce crează
    posibilitatea germenilor de a căpăta rezistenţă. Scade imunitatea, în cazul
    utilizării fără rost a antibioticelor. Există risc de intoxicaţii, chiar şi la
    banalele vitamine, risc de obezitate ulterioară. Nici cu fitoterapicele nu este
    mai uşor. Există unele care nu se administrează la copil sau la gravide. Sunt
    asocieri de fitoterapice care nu se folosesc. Sfatul meu ar fi să consulte
    medicul şi un sfat, pentru medic, ar fi să-şi acorde mai mult timp şi pentru
    educaţia pacienţilor.



    Tot aceeaşi derută poate fi observată şi în modul în care românii
    îşi aleg medicul. Pentru înţelegerea aceasta am vorbit cu Ana-Maria Marian, director al unui centru medical
    de second opinion din Bucureşti, care a evidenţiat şi importanţa solicitării
    unei a doua păreri medicale specializate, în cazul în care nu eşti, ca pacient,
    sigur de diagnosticul care ţi-a fost pus sau de tratamentul care ţi-a fost
    indicat: Românii
    sunt învăţaţi în continuare să caute pe Google atunci când au o problemă
    medicală. A consulta doi sau trei medici care se află pe acelaşi palier de
    competenţă sau a merge de la un specialist la un doctor de familie nu înseamnă
    a cere second opinion. Second opinion înseamnă să mergi la un doctor cu o
    competenţă specifică pe problema ta, recomandat de o instituţie specializată în
    asta. Orice pacient se întreabă: Oare e corect diagnosticul meu?Oare beneficiez de cel
    mai bun tratamen?




    Zonele în care românii apelează clar la medic şi chiar şi la
    o a doua părere medicală sunt cele critice, ne-a mai spus Ana-Maria Marian: În mod frecvent
    solicitările sunt mai mari pe zonele sensibile, oncologie, neurologie,
    neurochirurgie sau diverse alte probleme mai sensibile. Dar în general
    serviciul de second opinion se adresează oricărui pacient care are un dubiu
    sau un semn de întrebare asupra diagnosticului sau tratamentului. Apelează la
    serviciile de second opinion şi are o
    confirmare sau o alternativă mai bună la problema lui de sănătate. Pacienţii, încet, încet, învaţă că second opinion
    este un drept pe care ei îl au şi ştiu cum să ceară din ce în ce mai mult
    second opinion. Asta se vede în primul rând din numărul de pacienţi în creştere
    de la lună la lună. Este foarte important că am reuşit să stabilim o reţea de
    parteneriate cu medici de top din România, care oferă acest serviciu pentru
    pacienţi.


    Cu toate acestea, din ce în ce mai
    mulţi români apelează la clinici din străinătate pentru rezolvarea problemelor
    de sănătate. Pentru pacientul de rând, pentru care costurile unui tratament în
    străinătate ar fi prohibite, au apărut clinici care au colaborări cu medici de
    top din străinătate sau din ţară, am mai aflat de la Ana-Maria Marian: Am decis să extindem acest
    proiect la nivelul României, pentru că şi aici există medici foarte buni şi să
    dezvoltăm o reţea de medici de top din România şi la nivel internaţional, şi să
    învăţăm pacienţii să apeleze şi să solicite serviciul de second opinion ca
    fiind benefic pentru rezolvarea problemei medicale. Medicii din străinătate
    sunt mult mai obişnuiţi cu ceea ce înseamnă procesul de second opinion. Noi
    în permanenţă căutăm medici de top specializaţi în probleme de nişă, în aşa fel
    încât atunci când avem o problemă medicală să putem recomanda pacientului cel
    puţin două alternative. Şi de obicei îi oferim o alternativă din România şi una
    internaţională. Ce e foarte frumos este că o parte din medicii străini vin în
    Bucureşti pentru consultaţii şi chiar chirurgie, în cadrul programului de
    visiting doctor. Asta înseamnă că medici pe diferite specialităţi vin de obicei
    o dată pe lună şi dau consultaţii pentru pacienţii din România.



    Dacă românii vor apela
    tot mai mult la specialişti cunoscuţi din ţară sau la medici străini aceasta ar însemna practic o mai mare încredere în actul
    medical şi, implicit, o scădere a
    consumului de medicamente luate din proprie iniţiativă.