Tag: mediul de afaceri

  • La «Sustenlandia», despre viitorul care a devenit prezent

    La «Sustenlandia», despre viitorul care a devenit prezent

    La Sustenlandia, conferință organizată la Bucureşti de asociația Ambasada Sustenabilității în România s-a discutat despre cum capitalismul de stil vechi, care venerează profitul, considerându-l singurul element justificator al antreprenoriatului — la raison d’être a oricărei companii, și-a încheiat existența, iar cei care refuză să se adapteze la noile standarde vor rămâne pe dinafară.

     

    Vorbitorii au afirmat că întreprinderile trebuie să își asume astăzi, în contextul unei crize climatice cu temperaturi tot mai extreme și efecte palpabile în viața de zi cu zi, responsabilități ce depășesc registrul departamentului financiar. Responsabilități ce se extind către binele comunităților umane pe care le deservesc și al mediului înconjurător afectat.

     

    Au urcat pe scenă, alături de reprezentanți ai unora dintre cele mai mari companii din România, trei voci de renume mondial în domeniul sustenabilității.

     

    John Elkington este unul dintre ei. Supranumit „nașul sustenabilității” (the godfather of sustainability), o autoritate în sectorul responsabilității corporative, autor a peste 20 de cărți de referință, Elkington a adunat peste o jumătate de secol de experiență în domeniu. Despre situația actuală din România în ceea ce privește sustenabilitatea modului de operare a companiilor, expertul spune:

     «Aveți în România un istoric legat de exploatarea, de exemplu, a petrolului, care a fost problematic și va deveni și mai problematic. Agricultura este un alt domeniu unde coexistă cei care practică o agricultură intensivă, folosind pesticide și îngrășăminte, cu cei orientați spre metode organice. Îmi este foarte greu să generalizez, dar din ceea ce am văzut la evenimentul de astăzi și din discuțiile la care am asistat sau am participat, sunt surprins, sunt cu adevărat surprins, pentru că nivelul dezbaterilor, cel puțin în anumite rețele de aici, este mult mai avansat decât mi-am imaginat».

     

     

    Pentru cei din afara mediului de afaceri, piața de business din România pare că se bazează în continuare pe o mentalitate a lipsurilor, pe un joc de sumă nulă. Întrebat ce crede despre acest lucru, John Elkington răspunde:

    «Este perfect de înțeles într-o țară ca România, într-o economie ca a voastră, care a ieșit dintr-o perioadă în care se înțelegea foarte diferit ce înseamnă valoarea și cum ar trebui ea creată, că oamenii s-au străduit să demonstreze că pot face profit în moduri care să atragă investitorii și, eventual, întreaga lume.

    Dar, cred că dacă te uiți la alte părți ale lumii, ceea ce i-a trezit pe oameni în primele etape ale evoluției acestei agende de schimbare au fost dezastrele. Au fost lucrurile care au mers prost. Au fost urgențele. Și foarte des am lucrat cu companii care fie au simțit pe propria piele, fie au văzut alte companii din sectorul lor trecând prin probleme foarte mari.

    Dar, între timp, lucrurile s-au schimbat și este posibil ca și în România lucrurile să se fi schimbat, iar companiile, în loc să privească schimbarea doar ca pe un efort de gestionare a riscurilor, să înceapă să înțeleagă că, de fapt, este vorba despre oportunitățile viitorului, despre ceea ce vor dori piețele.

    Cum putem fi cu un pas înainte? Cum putem deservi noi tipuri de consumatori, noi tipuri de clienți, noi tipuri de investitori ș.a.m.d? Dar nu toată lumea va gândi sau va proce astfel. Mulți dintre cei care conduc afaceri tradiționale, orientate exclusiv spre profit, nu se vor schimba, ci vor pleca doar când se vor pensiona sau nu vor mai fi. Așa că întrebarea este: cum putem accelera procesul de a pune tineri în poziții de influență și apoi de putere? Pentru că, în general, tinerii tind să fie mai conștienți de lumea din jur.»

     

     

    Discuțiile de pe scena evenimentului au fost moderate de Charlie Cox, fondatoarea unei companii britanice care îi ajută pe cei care stau la cârma companiilor să îmbrățișeze mentalitatea de care este nevoie în antreprenoriat pentru a contracara schimbările climatice. Întrebată care sunt forțele care îi motivează pe oameni să își reformeze modul în care își conduc afacerile, punând mediul înconjurător pe lista priorităților, Charlie Cox răspunde:

    «Adesea, când ne gândim la schimbări, ne gândim cum să facem lucruri, ne gândim în termeni de acțiune. Mai trebuie să luăm în calcul și motivația. Motivația este prima dintre cele trei și se referă la conectarea cu valorile inerente și intrinseci ale oamenilor, la scop, la cel mai profund sens al lor, am putea spune la fibra lor morală.

    Vorbim despre accesarea acelei părți care existau în oameni când erau niște copii de patru ani și voiau să devină astronauți, acel vis, acea iubire, acel sentiment că vrei să salvezi o buburuză de pe o frunză și să o eliberezi. Acea parte din noi este încă vie, dar ca adulți, am suprimat-o și este foarte important să o accesăm din nou. Aș părea idealistă dacă nu aș mai menționa încă două lucruri: raritatea și relevanța, care sunt aproape două fețe ale aceleiași monede. Unul este, și folosesc acest lucru cu prudență, activarea sentimentului de frică, de amenințare că ceva se va întâmpla dacă nu faci o schimbare. Care este riscul pentru afacerea ta dacă stai pe loc și nu faci nimic?

    Putem să vorbim, de exemplu, despre acele afaceri vechi, de acum 30 de ani, despre care credeam că vor exista pentru totdeauna și care acum sunt complet depășite din cauza modului în care tehnologia s-a schimbat. Este vorba, deci, de a le reaminti oamenilor că fie se aliniază noilor cerințe, fie vor fi lăsați în urmă.

     Cealaltă față a aceleași monede este relevanța, adică să îi ajuți să simtă că vor rămâne relevanți și că vor face parte dintr-o mișcare de schimbare dacă aleg și ei să facă schimbări. Este aceeași monedă pentru că, în loc să fie lăsați în urmă, au ocazia să se alăture schimbării, dar aici avem nevoie de date despre tendințe, avem nevoie să le transmitem oamenilor:

    „Nu faceți ceva ieșit din comun sau nemaivăzut, decât dacă vor ei să facă pionierat. De fapt, sunteți parte dintr-un val de afaceri care se deplasează în aceeași direcție.” Asta creează un sentiment de siguranță, că aparții, că nu vei fi concediat ca CEO sau de echipa de conducere pentru că, de fapt, nu faci altceva decât te miști în direcția în care se mișcă toată lumea și ești în siguranță».

     

     

    Wayne Visser, parte din Top 100 Thought Leaders in Trustworthy Business Behavior al Școlii Harvard, a fost cel de-al treilea invitat rezident în afara României. Visser crede cu tărie că niciun om singur nu poate schimba lumea, dar că fiecare om poate schimba lumea lui, în sfera lui de influență:

    «Acesta este, cred eu, punctul în care acțiunile locale pot fi extrem de puternice. Dacă ne uităm la ceea ce au realizat unii primari la nivelul orașelor în privința schimbărilor climatice, a fost mult mai eficient decât ceea ce au realizat unele guverne naționale sau anumite colaborări internaționale. Și pe bună dreptate, pentru că (primarii) pot vedea impactul la nivel local, au adesea mai multă putere de a lua decizii și de a implementa soluțiile și le este, pur și simplu mai ușor, să gestioneze problema și soluția.

    Deși avem nevoie de acțiuni la toate nivelurile și toate ar trebui să colaboreze, nu cred că trebuie să așteptăm să avem legislația ideală și ca toată lumea să fie de acord. Știi cum se spune: să nu lăsăm perfecțiunea să fie o barieră în calea schimbării».

  • Mediul de afaceri în Europa, cadru pentru impozitarea veniturilor

    Mediul de afaceri în Europa, cadru pentru impozitarea veniturilor

    Comisia Europeană a prezentat o serie de
    inițiative menite să răspundă nevoilor întreprinderilor mici și mijlocii din
    Europa în contextul economic actual. IMM-urile, care reprezintă 99 % din
    întreprinderile din Europa, continuă să se confrunte cu imprevizibilitatea și
    volatilitatea provocate de numeroasele crize din ultimii ani. Astfel, a fost
    prezentată o directivă privind instituirea unui sistem fiscal pentru IMM-uri
    bazat pe sediul social.

    Alte inițiative vizează stimularea în continuare a
    accesului întreprinderilor mici și mijlocii la finanțare și sprijinirea
    transformării lor în întreprinderi cu capitalizare medie pentru a-și valorifica
    întregul potențial economic, spune Paolo Gentiloni, comisar european pentru
    economie.

    Pentru IMM-urile care aleg să opteze impozitarea la
    sediul central, impozitele lor vor fi stabilite numai pe baza regulilor
    statelor membre în care întreprinderile au sediul central. Acestea vor trebui
    să depună doar o singură declarație fiscală la administrația fiscală a sediului
    lor central, care va împărtăși apoi cu statele membre în care IMM-ul are sedii
    permanente. Costurile de conformitate cu impozitele vor fi reduse cu
    aproximativ o treime, eliberând resurse pentru investiții și crearea de locuri
    de muncă. Și acest lucru va încuraja firmele mai mici să se extindă în alte
    state membre. Deci, pentru IMM-uri, această propunere înseamnă o singură
    declarație fiscală, un singur set de reguli, o singură administrație fiscală.



    Însă nu doar IMM-urile au de-a face în
    prezent cu 27 de administrații diferite. Marile multinaționale se confruntă cu
    aceleași probleme. O altă propunere legislativă prezentată de Comisia Europeană
    în materie de impozitare, se numește Cadrul pentru impozitarea veniturilor în
    Uniunea Europeană.

    Paolo Gentiloni, comisar european pentru economie, explică
    în ce constă propunerea:

    Este un nou set unic de reguli pentru a
    determina baza de impozitare a companiilor mari. Noile reguli vor fi
    obligatorii pentru cele aproximativ 4.000 de companii cu cifra de afaceri, cu
    venituri anuale de cel puțin 750 de milioane de euro care funcționează în Uniunea
    Europeană. Cei 750 de milioane de euro sunt și pragul acordului global privind
    impozitarea minimă a corporațiilor, așa-numitul pilon doi. Astfel, companiile
    care sunt membre ale aceluiași grup își vor calcula baza de impozitare conform
    unui set comun de reguli. Bazele de impozitare ale tuturor membrilor grupului
    vor fi agregate într-o singură bază de impozitare. Fiecare membru al grupului
    multinațional va avea o cotă din acest agregat pe baza mediei rezultatelor
    impozabile din ultimii trei ani fiscali.


    Ratele de impozitare vor rămâne
    stabilite la nivel național, sub pragul de 15% care a fost decis la nivel
    global. Pentru companiile care intră în sfera de aplicare a noii propuneri
    legislative, se vor reduce costurile de conformitate fiscală și se va asigura o
    stabilitate fiscală. Cadrul pentru impozitarea veniturilor în Uniunea Europeană
    va ajuta, de asemenea, administrațiile fiscale ale statelor membre să asigure o
    implementare mai uniformă și mai eficientă a directivei pilonului doi.


  • Noi contracte de finanțare pentru susținerea mediului de afaceri în Regiunea Vest

    Noi contracte de finanțare pentru susținerea mediului de afaceri în Regiunea Vest

    26 de noi contracte de finanțare au fost semnate, în cadrul Regio -
    Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa prioritară 2 – Îmbunătățirea
    competitivității întreprinderilor mici și mijlocii, în cursul lunii februarie,
    la nivelul Regiunii Vest. Acestea reprezintă investiții în valoare totală de
    aproape 130 de milioane lei. Sunt proiecte care prevăd investiții în diferite
    domenii de activitate – sănătate, construcții, industria prelucrătoare,
    arhitectură și inginerie, care vor beneficia de fonduri europene pentru
    dezvoltare, extindere, modernizare și achiziția de echipamente și linii de
    producție, ne-a declarat directorul general al Agenției pentru Dezvoltare
    Regională Vest, Sorin Maxim:


    Din totalul celor 26 de contracte semnate, 8 proiecte, prin care se
    solicită 20,55 milioane lei, se vor implementa în județul Arad, 3 proiecte, prin
    care se solicită 5,09 milioane lei, în județul Caraș-Severin, 5 proiecte, cu o
    valoare nerambursabilă de 10,99 milioane lei, în județul Hunedoara, iar 10
    proiecte, prin care se solicită 20,66 milioane lei, se vor implementa în
    județul Timiș. Este vorba despre un pachet de contracte care au stat până acum
    în așteptare.


    Sorin Maxim a vorbit și despre gradul de dezvoltare al regiunii vest,
    județul Caraș-Severin fiind situat pe ultimul loc la capitolul absorbții de
    fonduri europene.


    Se poate vedea, oarecum şi reflectarea puterii economice prin numărul de
    contracte, ceea ce pentru următorul program de finanţare 2021-2027 ne şi spune
    faptul că trebuie să insistăm mai mult pe înfiinţarea de noi companii şi pe
    start-up-uri în judeţul Caraş-Severin. Aici, numărul de companii raportat la
    1000 de locuitori este încă foarte mic, raportat la media regională.



    La nivelul Regiunii Vest, până în prezent au fost semnate 327 de contracte
    de finanțare pentru acordarea de ajutoare de minimis microîntreprinderilor, cu
    o valoare nerambursabilă de 242,95 milioane lei (49,83 mil. euro), în cadrul
    Axei Prioritare 2, Prioritatea de Investiții 2.1.A (apelurile 1 și 2). În
    cadrul Priorității de Investiții 2.2, dedicată microîntreprinderilor,
    întreprinderilor mici și mijlocii (apelurile 1 și 2), au fost contractate în
    total 96 de proiecte, a căror valoare nerambursabilă este de 256,16 milioane
    lei (52,54 mil. euro).


    Prin Regio – Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, Regiunea Vest
    are alocată suma de 643,65 milioane euro (din Fondul European de Dezvoltare
    Regională și Bugetul de stat). Până în prezent, s-au depus spre finanțare 1.543
    de proiecte, prin care s-au solicitat 1,73 miliarde euro fonduri
    nerambursabile, adică mai mult de dublul alocării financiare de care
    beneficiază regiunea.


    În total au fost contractate 799 de proiecte, cu o valoare nerambursabilă
    de 1,09 miliarde euro. Astfel, gradul actual de contractare a proiectelor este
    de 170% raportat la alocarea regiunii.




  • Perceptii europene cu privire la corupție

    Perceptii europene cu privire la corupție

    Barometrul prezintă percepțiile companiilor cu privire la corupție ținând cont de problemele întâmpinate pe diferitele piețe europene, nivelul de răspândire a corupției, răspândirea comportamentelor care duc la aceasta, modul de desfășurare a licitațiilor și achizițiilor publice, anchetarea și sancționarea corupției de către autorități. Barometrul a fost realizat pe un eșantion de 7722 de companii cu cel puțin un angajat.

    Aproape 40% dintre companii văd în corupție o problemă atunci când încearcă să facă afaceri în statele membre. Procentul reprezintă media europeană, întrucât există diferențe semnificativă între statele membre – peste jumătate dintre companii privesc corupția drept o problemă în nouă dintre acestea, cele mai ridicate niveluri fiind în România, 88%, Malta – 60% – și Grecia, 58%. La polul opus, doar 5% dintre companii cred că dacă lucrează pe piața daneză corupția reprezintă o problemă, în timp ce procentele pentru Estonia și Irlanda sunt de 8, respective 11%.

    Corupția este percepută drept un fenomen răspândit în țările lor de către 63% din companiile europene, față de 75% în urmă cu 6 ani, când Comisia a comandat primul barometru pe această temă, se arată într-un comunicat al executivului european. Din nou, România se află pe primul loc – 97% dintre companiile de aici consideră corupția ca fiind răspândită și foarte răspândită, față de 16% în Danemarca.




    Cea mai răspândită formă de corupție este considerată a fi favorizarea familiei sau a prietenilor, urmată de finanțarea partidelor politice pentru a obține contracte din bani publici sau legi favorabile.

    Peste trei sferturi dintre europeni consideră că legăturile dintre politicieni și mediul de afaceri duc, în cele din urmă, la corupție, în timp ce aproximativ o treime dintre companii se plâng că au pierdut licitații sau contracte de achiziții din cauza corupției. În sfârșit, încrederea în capacitatea guvernelor de a combate corupția pare a fi destul de redusă: majoritatea respondenților se îndoiesc că, în țările lor, persoanele și companiile implicate în acte de corupție vor fi trimise în judecată și condamnate.

    Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri pentru a combate corupția și a adoptat reglementări cu privire la protecția avertizorilor publici, prevenirea spălării de bani și accesul autorităților la informații financiare. Totodată, a fost creat și biroul Procurorului European, conducerea acestuia revenindu-i, în urma unui îndelungat proces de selecție, româncei Laura Codruța Kovesi.

  • Comisia lansează ediţia 2019 a Monitorului oraşelor culturale şi creative

    Comisia lansează ediţia 2019 a Monitorului oraşelor culturale şi creative

    Pe 8 octombrie, Comisia
    Europeană a lansat cea de-a doua ediţie a programului intitulat Monitorul
    oraşelor culturale şi creative
    , un instrument conceput pentru a compara şi
    stimula potenţialul cultural al oraşelor europene, esenţial pentru dezvoltarea
    economică, dar şi pentru coeziunea socială. După succesul primei ediţii,
    din 2017, ediţia din acest an prezintă un profil actualizat al bogăţiei
    culturale a Europei, pe un eşantion extins care include 190 de oraşe din 30 de
    state europene, incluzând Norvegia şi Elveţia.



    Monitorul a fost creat
    de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene şi este însoţit de
    o platformă online care permite oraşelor participante să adauge date proprii,
    pentru o analiză comparativă aprofundată. Despre importanţa acestui demers,
    Eliza Vaş, expert în cadrul serviciului Studii Europene al Institutului
    European din România.



    Un excelent instrument pentru autorităţile
    locale şi naţionale, deoarece le dă ocazia să identifice punctele forte şi
    oportunităţile în dezvoltarea culturală şi creativă a oraşelor care le
    reprezintă. În egală măsură, este un program care permite efectuarea de
    comparaţii între oraşe, dar şi identificarea unor posibilităţi de colaborare în
    diverse domenii-cheie. Pe de o parte, este o cunoaştere intrinsecă o oraşului
    din care provine respectiva autoritate locală, dar şi pentru reprezentanţii
    mediului de afaceri. Pe de altă parte, este un mijloc ideal pentru a găsi
    posibilităţi de colaborare cu alte oraşe din Uniunea Europeană.


    Monitorul oraşelor
    culturale şi creative
    utilizează informaţii cantitative şi calitative pentru a
    măsura potenţialul cultural şi creativ al oraşelor. Informaţiile cantitative
    ale monitorului sunt sintetizate în 29 de indicatori individuali care reflectă
    trei faţete majore ale vitalităţii culturale şi socioeconomice a oraşelor.
    Dinamismul cultural măsoară pulsul cultural al unui oraş în materie de
    infrastructură culturală şi de participare la viaţa culturală, economia
    creativă reflectă măsura în care sectoarele culturale şi creative contribuie
    la economia unui oraş, în timp ce mediul propice identifică activele care
    ajută oraşele să stimuleze implicarea în cultură. Dinamismul cultural al
    Europei este perceput mai bine în 2019, ca urmare a folosirii unor noi surse
    web. De asemenea, aspectele legate de incluziunea socială sunt plasate în
    centrul cercetării din acest an, alături de bunăstarea economică.

  • Muncind în Europa

    Muncind în Europa

    În urma solicitărilor repetate ale reprezentanților mediului de afaceri, Guvernul a aprobat suplimentarea
    contingentului pe tipuri de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România, cu alţi 10.000.


  • Economia şi mediul de afaceri

    Economia şi mediul de afaceri

    Prezent la şedinţa plenară a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, preşedintele
    Klaus Iohannis a solicitat Guvernului de la Bucureşti să ia măsuri de
    consolidare rapidă a finanţelor publice şi a colectării veniturilor bugetare,
    în contextul în care, subliniază şeful statului, ‘vulnerabilităţile se
    adâncesc’. Preşedintele spune că social-democraţii, principala componentă a
    coaliţiei la putere, au neglijat investiţiile în favoarea unei politici a
    efectelor pe termen scurt şi că acest lucru îi va costa pe toţi în viitor.


    Preşedintele
    a arătat că, în ultima perioadă, mediul de afaceri a fost bulversat prin măsuri
    hazardate şi intempestive. Investitorii şi angajatorii privaţi resimt acut
    nevoia de modernizare şi dezvoltare a infrastructurii, a mai spus şeful
    statului, care a explicat că nu se referă doar la autostrăzi, ci la tot ce
    înseamnă un standard de viaţă modern pentru cetăţeni: spitale, şcoli, căi
    ferate, aeroporturi, infrastructură energetică şi de utilităţi publice,
    infrastructură digitală.


    La nivelul economiei se resimte acumularea de deficite
    şi dezechilibre, indiferent că ne referim la piaţa muncii, la buget, la
    deficitul comercial sau deficitul contului curent – a adăugat şeful statului.
    De exemplu, spune el, deficitul comercial şi cel de cont curent plasează
    România pe contrasensul evoluţiilor regionale, de vreme ce ţările din regiune
    înregistrează excedente. Simţim cu toţii efectele volatilităţii şi ale
    incertitudinii în cursul de schimb şi în creşterea preţurilor, ajungând astfel
    la cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană. În plus, apetitul tot mai
    crescut al Guvernului pentru împrumuturi ne-a condus la cel mai ridicat cost al
    finanţării guvernamentale din Uniunea Europeană – a adăugat Klaus Iohannis.


    În
    schimb, la o dezbatere privind investiţiile din acest an, premierul Viorica
    Dăncilă a anunţat că, potrivit datelor statistice, România a înregistrat a doua
    cea mai mare creştere economică din UE pe primul trimestru, la care au
    contribuit aproape toate ramurile economiei. Şefa guvernului a mai precizat că,
    pentru anul 2019, creşterea economică este estimată la 5,5% din PIB, în
    condiţiile unui an agricol normal şi al redresării sectorului serviciilor şi
    investiţiilor.


    Viorica Dăncilă a declarat că guvernul acordă o atenţie sporită
    investiţiilor legate de proiectele de dezvoltare a României atât la nivel
    naţional, cât şi la nivel regional şi local. Potrivit oficialului, investiţiile
    au un rol esenţial în dezvoltarea unei ţări prin beneficiile şi rezultatele pe
    piaţa muncii, prin efectele lor de multiplicare în economie şi prin
    facilităţile pe care le aduc zonelor în care sunt realizate. Guvernul are în
    vedere, potrivit premierului, mai multe programe de stimulare a investiţiilor
    care să asigure o dezvoltare armonioasă a regiunilor ţării şi de care să
    beneficieze cât mai mulţi români.

  • Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Noi reguli în favoarea acţiunilor colective ale consumatorilor în justiţie

    Europenii din toate statele membre ale Uniunii ar putea iniția în viitorul apropiat acțiuni colective în instanță pentru a cere daune unei companii care le încalcă drepturile de consumatori. Inițiativa a primit recent sprijin din partea Parlamentului European.

    Ideea unor astfel de acțiuni colective în instanță aparține Comisiei Europene și a fost făcută publică în aprilie anul trecut în urma unei analize care a arătat că deși Uniunea are una dintre cele mai stricte legislații din lume privind protecția consumatorilor, în practică normele sunt greu de respectat. Dovadă stau numeroasele plângeri legate de standardele duble de calitate a produselor, dar mai ales scandalul Dieselgate, izbucnit în urmă cu 3 ani și jumătate și în care a fost implicat cel mai mare constructor european de automobile, grupul german Volkswagen. Compania a fost acuzată că a falsificat testele de poluare pentru motoarele Diesel. Au apărut apoi şi problemele provocate de zborurile anulate repetat de compania Ryanair.

    Cu toții suntem de acord că în întreaga Uniune consumatorii trebuie să se prevaleze de drepturile pe care le au, chiar și în situații neplăcute. Este și motivul pentru care Comisia a propus această directivă, a afirmat în timpul dezbaterilor din legislativul comunitar comisarul european pentru justiție, Vera Jourova.

    Supusă apoi la vot în plenul de la Strasbourg, inițiativa a primit susținerea 579 de europarlamentari, în timp ce 33 au votat împotrivă, iar 43 s-au abținut.

    Grație recursului colectiv, instituit la nivel european, un pasager al unei curse aeriene, o persoană care își cumpără un automobil sau un proprietar de mașină de spălat ar putea depune, alături de alți oameni, plângeri colective în instanță împotriva unei practici ilegale a unei companii aeriene sau a unui constructor auto ori de produse electrocasnice. Își vor vedea astfel drepturile apărate și vor putea primi despăgubiri, a afirmat francezul Geoffroy Didier, raportor pe această temă al legislativului comunitar.

    În prezent, 19 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii permit astfel de acțiuni în instanță. Procedurile diferă însă de la o țară la alta, sunt costisitoare și de lungă durată. Noile reguli permit începerea unor procese pentru a cere despăgubiri împotriva unor companii din sectoare precum protecţia datelor, servicii financiare, călătorii şi turism, energie, telecomunicaţii, mediu sau sănătate.

    Definim un tip european de acțiuni colective în instanță echitabil pentru consumatori și mediul de afaceri, care nu deschide calea unor daune punitive și care nu introduce modelul american în Uniunea European, a mai spus comisarul Vera Jourova.

    Acest lucru înseamnă că spre deosebire de modelul practicat în Statele Unite, procesele colective europene nu vor fi putea fi inițiate de cabinete de avocatură, ci doar de organizații pentru apărarea drepturilor consumatorilor sau de organisme publice independente. Textul, adoptat de Parlamentul European, va fi supus acum negocierilor cu Consiliul Uniunii pentru a se ajunge la o versiune finală. Discuțiile ar urma să aibă loc după alegerile europarlamentare din luna mai.


  • Evoluţii în sectorul energetic

    Evoluţii în sectorul energetic

    Ordonanţa guvernamentală 114, emisă la sfârşitul
    anului trecut, agită spiritele în România şi la circa două luni de la intrarea
    ei în vigoare. Pe de o parte, actul normativ prevede taxarea activelor bancare
    în funcţie de ROBOR (indicele
    variabil pe baza căruia se stabilesc dobânzile la creditele în lei), pe fondul
    unor bănuieli că băncile s-ar
    înţelege între ele, în detrimentul debitorilor, asupra valorii acestuia. Pe de
    altă parte, aceeaşi ordonanţă 114 instituie o taxă de 2% pe cifra de afaceri
    pentru operatorii din domeniul energetic. În acest context, în ultimele zile au
    circulat informaţii potrivit cărora, din martie, tarifele la curent ar putea
    creşte.


    De altfel, la finele săptămânii trecute, chiar Autoritatea
    Naţională de Reglementare în Energie afirma că majorarea tarifelor se impune ca
    urmare a creşterii contribuţiilor companiilor de la 0,1% la 2% din cifra de
    afaceri, costuri care se regăsesc în factura finală a oricărui consumator, că
    este casnic sau industrial. Or, luni, aceeaşi Autoritate a decis să menţină neschimbate
    actualele tarife pentru clienţii finali casnici şi după 1 martie. În urma
    aplicării prevederilor Ordonanţei 114, ar urma să crească doar tarifele de
    distribuţie.


    Gabriel Avăcăriţei, redactor-şef al unui site de specialitate,
    explică: Tariful reglementat care apare în facturile consumatorilor casnici sau
    industriali este alcătuit din mai multe componente, iar una din ele este
    tariful pentru distribuţie. Deci, Autoritatea de reglementare a decis majorarea
    cu procente diferite, dar undeva în apropiere de 2%, pentru operatorii de
    distribuţie pentru aceste servicii şi, în acelaşi timp, a venit cu un comunicat
    în care a confirmat ceea ce anunţase şi anterior, că va stabili nivelul
    preţurilor plătite de consumatorii casnici în regim reglementat la acelaşi
    nivel din prezent. Ceea ce este o măsură de protecţie pentru consumatorul
    casnic reglementat este, în mod direct, o măsură care afectează în mod negativ
    restul pieţei, consumatorii din piaţa concurenţială şi, de fapt, indirect, tot
    la consumatorul casnic ajunge, pentru că tot ce se produce în industrie, tot ce
    se consumă în zone de servicii, toată această energie mai scumpă se va vedea în
    preţurile mărfurilor şi serviciilor.


    Încă de la intrarea ei în vigoare, Ordonanţa 114,primită cu mare ostilitate de mediul de
    afaceri, a fost vehement contestată de opoziţia parlamentară de dreapta, care a
    cerut abrogarea ei. Iar ALDE, partenerul junior al PSD la guvernare, a
    solicitat ca actul normativ să fie îmbunătăţit la capitolul ‘energie’. Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici,
    l-a apărat, în schimb, spunând
    că susţine autorităţile locale şi ajută la dezvoltarea patrimoniului,
    turismului românesc şi sectorul construcţiilor. Tot Teodorovici a recunoscut,
    însă, că ar fi fost nevoie de un dialog mai extins înainte de adoptarea Ordonanţei.
    De aceea, pe de o parte, aceasta se află în Parlament pentru dezbateri. Pe de
    alta, premierul Viorica Dăncilă a punctat că doreşte modificări pliate pe
    realitate, nu politicianiste.

  • Dezvoltare și inovare

    Dezvoltare și inovare

    Articolul Dezvoltarea economică și
    inovarea la nivel local, găzduit în ediția de iarnă a publicației Romanian Journal of European Affairs și elaborat
    de Clara Volintiru (profesor asociat la Academia de Studii Economice din
    București – ASE), Mihai Volintiru (doctorand la ASE) și George Ștefan (asistent
    universitar la ASE), prezintă un set original de date și o metodologie nouă de
    evaluare a atractivității economice a principalelor localități din România.


    Această metodă inedită de evaluare a activității economice la nivel local
    (Indicele de dezvoltare al mediului de afaceri local) explorează un set de
    variabile care sunt dezagregate la nivel local pentru studiul de caz al
    României.


    Autorii propun patru axe principale de evaluare: spiritul antreprenorial,
    inovarea, finanțarea investițiilor și sprijinul autorităților publice. Aceștia
    prezintă clasamentul general al nivelului de atractivitate a mediului de
    afaceri local în localitățile din România, cele mai mari punctaje aparținând
    unor orașe de mărimi diferite: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Alba-Iulia și
    Sibiu.


    Materialul este disponibil integral pe pagina revistei RJEA. (Oana Mocanu, Biroul Studii și Analize, IER)

  • Raportul anual Transparency International

    Raportul anual Transparency International

    Peste două
    treimi dintre ţările lumii au înregistrat scoruri de sub 50 de puncte în raportul
    pe 2017 privind indicele de percepţie a corupţiei elaborat de organizaţia Transparency International, document în
    care 0 înseamnă ‘foarte corupt’, iar 100 – ‘deloc corupt’.

    Prezentat, miercuri, la Berlin, clasamentul
    priveşte sectorul public din 180 de state aşa cum este el perceput de mediul de
    afaceri şi de experţi independenţi. Este pentru prima dată când la vârful
    ierarhiei se înregistrează scoruri sub 90 de puncte, ceea ce, potrivit Transparency International, arată că majoritatea
    guvernelor acţionează prea lent în vederea combaterii flagelului
    .

    Topul
    statelor percepute ca fiind cel mai puţin corupte este condus de Noua Zeelandă,
    cu 89 de puncte, urmată de Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Elveţia. Pe
    regiuni, cele mai bune rezultate le înregistrează Europa Occidentală, în timp
    ce, la polul opus, se situează Africa Subsahariană, Asia Centrală şi Europa de
    Est.

    Cu 48 de puncte, România este peste media mondială, iar în Uniunea
    Europeană se menţine pe locul 25, din totalul celor 28, la fel ca în anul precedent.
    Este la egalitate cu Grecia, iar în urma ei sunt Ungaria şi Bulgaria. În
    context global, în viziunea Transparency
    International, faptul că indicele de percepţie a corupţiei este neschimbat
    poate fi văzut ca o uşoară îmbunătăţire. De aceea, organizaţia crede că, în
    următorii ani, pe lângă mijloacele de coerciţie, în România este nevoie şi de
    măsuri sistematice de prevenţie, de responsabilizare a factorilor de decizie şi
    de o mai solidă implicare a comunităţilor locale. În acest scop, Transparency International vorbeşte de nevoia
    implementării, în administraţia publică, a unor mecanisme transparente şi
    eficiente pentru eliminarea vulnerabilităţilor la corupţie, de cheltuirea
    eficientă a fondurilor publice şi de creşterea integrităţii la nivelul
    instituţiilor publice.

    Cum sectorul privat joacă un rol-cheie în modelarea felului în care
    societatea răspunde fenomenului corupţiei, iar un mediu de afaceri integru şi
    transparent poate contribui decisiv la dezvoltarea României, Transparency International spune că şi în
    acest sector, privat, este nevoie de o îmbunătăţire a mecanismelor de
    conformitate şi integritate, în scopul asigurării competitivităţii economice. Organizaţia
    vine şi cu propuneri concrete în atenţia guvernanţilor, administraţiei publice
    locale şi mediului de afaceri: modernizarea standardelor de bună guvernanţă
    locală, prin implementarea unui Sistem de Integritate la nivelul administraţie
    publice locale, precum şi consolidarea şi dezvoltarea unui sistem de management
    al eticii şi conformităţii la nivelul organizaţiei.

  • Relaţiile UE cu Republica Moldova

    Relaţiile UE cu Republica Moldova

    Comisarul
    european pentru politică de vecinătate şi extindere, Johannes Hahn, şi
    ministrul de Externe al Republicii Moldova, Tudor Ulianovschi, s-au întâlnit la Bruxelles.
    Cei doi au discutat, între altele, despre progresele înregistrate în
    implementarea acordului de asociere Rep.Moldova – UE.

    Progresele
    înregistrate în implementarea acordului de asociere Rep.Moldova – UE şi
    susţinerea acordată de blocul comunitar au fost subiectele întâlnirii, de la
    Bruxelles, dintre comisarul european pentru politică de vecinătate şi
    extindere, Johannes Hahn, şi ministrul de Externe de la Chişinau, Tudor
    Ulianovschi. Cu această ocazie, oficialul european a declarat că susţinerea pe care o oferim
    Republicii Moldova trebuie să fie în folosul cetătenilor, nu să servească
    intereselor conducerii. Ceea ce facem noi este pentru a-i ajuta pe oamenii de
    rând să aibă o viaţă mai bună, mai multe oportunităti şi perspective economice
    mai bune, a mai spus comisarul european pentru politică de vecinătate şi
    extindere, Johannes Hahn.

    La rându-i, Tudor Ulianovschi a
    venit cu un mesaj clar din partea Guvernului pro-european de la Chişinău cu
    privire la implementarea Acordului de Asociere. Cu detalii, şeful diplomaţiei
    de la Chişinău: M-am folosit de această
    oportunitate pentru a atrage atenţia comisarului Hahn asupra importanţei pe
    Guvernul Republicii Moldova o acordă procesului de implementare a Acordului de
    Asociere. În special în domenii-cheie, cum sunt reformarea Justiţiei şi mediul de afaceri. Din această perspectiva,
    am avut o discuţie consistentă cu domnul Hahn, care a făcut mai multe
    recomandări. Trebuie să fim pro-activi, nu doar pe partea de comunicare, ci şi
    pe cea de implementare, şi să încercăm să obţinem rezultate cât mai repede cu
    putinţă. Vrem să arătăm nu doar că mergem în direcţia corectă, ci şi că facem
    paşii corecţi şi că încercăm să avem acţiuni şi rezultate concrete.


    Aceasta a fost prima vizită la
    Bruxelles a lui Tudor Ulianovschi în calitate de ministru de Externe al
    Republicii Moldova. Deplasarea a fost făcută şi în contextul în care, anul
    acesta, Uniunea va acorda o primă tranşă din sprijinul financiar pentru
    Republica Moldova (ex-sovietica, majoritar romanofona), în valoare totala de
    100 de milioane de euro şi aprobat în 2017. Un memorandum în acest sens a fost
    semnat la summitul Parteneriatului Estic de către premierul Republicii Moldova,
    Pavel Filip, şi comisarul Johannes Hahn.


  • Comisia publică orientări referitoare la noile norme privind protecția datelor

    Comisia publică orientări referitoare la noile norme privind protecția datelor

    Comisia a
    publicat orientări pentru a facilita aplicarea directă și uniformă, începând cu
    data de 25 mai, în întreaga UE, a noilor norme de protecție a datelor. De
    asemenea, Executivul european a lansat și un nou
    instrument online destinat IMM-urilor. Orientările reamintesc principalele inovații și oportunități
    oferite de noile norme, trec în revistă acțiunile pregătitoare realizate deja
    și evidențiază demersurile pe care Comisia Europeană, autoritățile naționale
    pentru protecția datelor și administrațiile naționale trebuie să le întreprindă
    în continuare.

    Comisarul European pentru
    justiție, consumatori și egalitate de gen, Vera Jourova, a precizat: Publicăm mai multe orientări pentru ca
    cetățenii, mediul de afaceri și administrațiile publice să înțeleagă mai bine
    aceste reguli noi. Totodată, lansăm un nou instrument practic, un site,
    pentru a-i ajuta pe toți să se pregătească din timp. Vă reamintesc de ce avem
    nevoie de aceste noi reguli. Actualele reguli europene de protecție a datelor
    au fost adoptate în urmă cu 23 de ani și se înțelege că vorbim de vremuri
    preistorice aici, dacă luăm în considerare dezvoltarea digitală actuală. Noi
    aplicăm încă legislația din 1995. Să ne gândim că la momentul acela
    foloseam telefoane mobile de dimensiunea unor cărămizi și încă nu fuseseră
    inventate Facebook-ul, Instagram-ul sau internetul fără fir. În prezent, facem
    publice din ce în ce mai multe date personale, care constituie o bază a
    inovării. Conform unor estimări recente, acest volum de date la nivel global va
    crește de cel puțin zece ori până în anul 2025. Mare parte din aceste date sunt
    cu caracter personal, vorbim de nume, adrese, fotografii, filmulețe, email-uri,
    postări pe rețelele de socializare, mesaje, detalii bancare sau medicale. În
    plus, ne confruntăm și cu noi riscuri – furtul de identitate, hacking-ul,
    încălcări ale regulilor de protecție a datelor cu caracter personal – care
    trebuie luate foarte în serios.

    Conform noilor norme de protecție a datelor, va exista un set unic de norme la
    nivelul întregului continent, care garantează securitatea juridică
    pentru întreprinderi și același nivel de protecție a datelor pentru cetățeni. Totodată,
    se aplică aceleași norme tuturor societăților
    care oferă servicii în Uniune, chiar dacă acestea își au sediul în
    afara ei.Cetățenii vor beneficia și de drepturi
    noi și consolidate: dreptul la informare, la acces și
    dreptul de a fi uitat. În plus, un nou drept la portabilitatea datelor le permite
    cetățenilor să își transfere datele de la o societate la alta. Acest lucru le
    va oferi societăților noi oportunități de afaceri. Pe de altă parte, va exista o mai bună protecție împotriva
    încălcării securității datelor. Astfel, o societate care se
    confruntă cu o încălcare a securității datelor, ceea ce expune persoanele
    fizice la riscuri, trebuie să notifice acest lucru autorității pentru protecția
    datelor în termen de 72 de ore. În plus,
    toate autoritățile din domeniu vor putea aplica amenzi de până la 20 de
    milioane de euro sau, în cazul unei societăți, amenzi în valoare de 4 %
    din cifra de afaceri anuală.


  • A fost promulgată Legea salarizării în sistemul public

    A fost promulgată Legea salarizării în sistemul public


    Recenta criză politică de la Bucureşti i-a făcut pe mulţi să se teamă că legea salarizării din sistemul public va fi trecută, o vreme, în surdină, iar aplicarea ei întârziată. Mai mult chiar! Plecarea Cabinetului social-democrat Grindeanu, artizanul acestui act normativ, şi perspectiva posibilei lui înlocuiri cu unul de o altă culoare politică i-a determinat pe cei mai pesimişti să vorbească de eventualitatea renunţării la o astfel de lege cu beneficii majore pentru un număr semnificativ de români.



    Temerile tuturor au fost spulberate în momentul în care s-a anunţat că preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a promulgat-o. Într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale se precizează că şeful statului susţine necesitatea creşterii, în mod sustenabil, a veniturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, pentru îmbunătăţirea nivelului lor de trai. El subliniază, în egală măsură, că este responsabilitatea PSD şi ALDE, cele două formaţiuni la putere, să asigure dezvoltarea echilibrată şi să concilieze obiectivul de creştere a veniturilor cu cel de păstrare a stabilităţii macroeconomice şi bugetare a României. Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele – întăreşte Klaus Iohannis. Orice ajustări bugetare ulterioare trebuie făcute transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental.



    Oamenii de afaceri sunt, deja, îngrijoraţi că Executivul va introduce taxe în plus pentru mediul privat pentru a avea resursele necesare majorării salariilor din sistemul bugetar. Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Liviu Rogojinaru: “Atâta timp cât nu ştim de unde se iau banii, atâta timp cât nu există nişte criterii de competenţă pe baza cărora se măresc aceste salarii, mi-e tare teamă că, în ideea în care Guvernul nu va şti de unde să ia acei bani, se va îndrepta cu faţa către mediul privat şi o să spună: ok, hai nişte taxe în plus, că e singurul loc de unde putem să luăm bani fără să ne doară foarte tare capul.”



    Nici părerile venite din partea unora din sindicaliştii care îi reprezintă pe bugetari nu sunt laudative la adresa legii. Preşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale “Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, declară că actul normativ nu va rezolva – aşa cum ar trebui să o facă – discrepanţele salariale din sistemul public, o problemă fiind, de exempu, lipsa grilei de salarizare pentru personalul din administraţia publică locală.Legea salarizării din sistemul public prevede creşterea veniturilor lunare, în următorii cinci ani, cu peste 50% în medie.



    Bugetarii susţin că, prin acest demers, li se face dreptate, cu atât mai mult cu cât au fost primele victime ale amputărilor salariale din 2010, când criza economică globală a lovit şi România.




  • Ghid pentru investitorii străini

    Ghid pentru investitorii străini

    Ghidul dedicat investitorilor
    străini – The Foreign Investor’s Guide 2016 – a fost prezentat de
    curând într-o şedinţă a Guvernului României şi urmează să fie lansat public de
    InvestRomania, echipa din cadrul Ministerului Economiei care l-a realizat.

    Potrivit
    unui comunicat de presă al Executivului, ghidul este conceput cu scopul
    de a cuprinde, într-un singur loc, toate informaţiile necesare în acest sens,
    adresându-se atât investitorilor existenţi, cât şi celor potenţiali, care pot
    transforma avantajele competitive ale României în pârghii de creştere.

    Ghidul Investitorului Străin, componentă importantă a strategiei
    Guvernului de promovare a României ca destinaţie pentru investiţii străine, dar
    şi de debirocratizare şi transparentizare a relaţiei cu mediul de afaceri, este
    accesibil pe www.investromania.gov.ro oricărei persoane străine interesate
    să pornească o afacere în România, precizează comunicatul.

    Ştim că
    povestea fiecărui investitor este diferită, iar noi ne angajăm să contribuim cu
    tot ce ne stă în putinţă astfel încât să participăm la creionarea unor noi
    poveşti de succes, a spus Manuel
    Costescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.

    Ghidul
    investitorului străin este redactat integral în limba engleză, fiind structurat
    pe şapte capitole: Climatul Investiţional, Economie,
    Ecosistemul de Business, Modalităţi de Finanţare,
    Legislaţia muncii, Fiscalitate şi Traiul în România.
    Echipa InvestRomania din cadrul Ministerului Economiei are în lucru şi va
    finaliza, în lunile următoare, o platformă integrată, la nivelul căreia
    să existe oportunitatea de a conecta investitorii străini cu furnizorii locali.
    În acest fel, se va oferi sprijin companiilor locale din industrii-cheie precum
    auto, IT&C, bio-economie, aeronautică, agricultură, industrii creative,
    care urmăresc să se integreze în lanţul de valoare al companiilor străine, se mai arată în comunicat.