Tag: metrou

  • Belgia – Menținerea nivelului de alertă 4 în Bruxelles

    Belgia – Menținerea nivelului de alertă 4 în Bruxelles

    UPDATE: Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Belgiei că Organismul belgian de coordonare pentru analiza ameninţărilor (OCAM) a luat hotărârea menţinerii până luni, 30 noiembrie 2015, a nivelului maxim (4) de alertă teroristă (pe o scara de la 1 la 4) de ameninţare serioasă şi iminentă pentru Regiunea Bruxelles, iar pentru restul teritoriului Belgiei a nivelului 3 de alertă de ameninţare posibilă şi credibilă.


    Universităţile şi şcolile de toate gradele îşi vor relua activitatea miercuri, 25 noiembrie 2015, dată la care şi metroul va fi repus progresiv în funcţiune. În seara zilei de luni, 23 noiembrie 2015, primul ministru belgian a reiterat recomandarea ca locuitorii capitalei belgiene – Bruxelles – să evite locurile cu o concentraţie mare de oameni, cum ar fi concerte, evenimente majore, gări, aeroporturi, transportul în comun şi centrele comerciale aglomerate.

    Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români care se află sau doresc să se deplaseze pe teritoriul Regatului Belgiei că guvernul belgian a decis menținerea nivelului de alertă teroristă la nivelul maxim pentru oraşul Bruxelles, 4 pe o scară de 1 la 4, ceea ce semnifică o ameninţare serioasă şi iminentă.



    Staţiile de metrou rămân închise, trenurile periurbane suspendate, astfel că, din cauza lipsei mijloacelor de transport în comun, în cursul zilei de luni, 23 noiembrie 2015, școlile și universitățile din Bruxelles vor fi închise.



    Se recomandă locuitorilor capitalei belgiene, să evite locurile cu o concentraţie mare de oameni, cum ar fi concerte, evenimente majore, gări, aeroporturi, transportul în comun și centrele comerciale aglomerate.



    Ministerul Afacerilor Externe recomandă să se consulte pagina de Internet www.mae.ro şi reaminteşte faptul că cetățenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziţie aplicaţia Călătoreşte în siguranţă (disponibilă gratuit în App Store şi Google Play), care oferă informaţii, sfaturi de călătorie şi posibilitatea de a fi alertați, în cazul în care apar situaţii speciale.


  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.



    În acestă perioadă, în Bucureşti, mai circulă încă autobuzele turistice supraetajate, care dispun şi de audio-ghiduri în engleză şi română. Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50 de minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se numără Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa”, Muzeul Ţăranului Român, Ateneul Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche şi Muzeul Municipiului Bucureşti. Preţul unui bilet este de 25 de lei (5,8 euro) pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste între 7 şi 14 ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani beneficiază de gratuitate. Cardul de călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare şi poate fi achiziţionat din autobuzele turistice.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela pentru 10 călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8 lei (1,8 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 25 de lei (5,7 euro).



    Ghiduri privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro, ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Londra: nou protest al conductorilor de metrou

    Londra: nou protest al conductorilor de metrou

    Sindicatul conductorilor de metrou ASLEF a anunţat că reţeaua de metrou din Londra urmează să fie închisă pentru 24 de ore. Anunţul a fost făcut după negocierile eşuate din cauza unui conflict cu privire la turele de noapte. Trei sindicate au respins o ofertă revizuită adresată personalului lor, referitor la introducerea serviciului de noapte pentru zilele de vineri şi sâmbătă, începând cu data de 12 septembrie 2015.



    Românii aflaţi în capitala Marii Britanii pot afla mai multe despre protest aici.

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    În acestă perioadă estivală, în Bucureşti, circulă
    din nou autobuzele turistice supraetajate, care dispun şi de audio-ghiduri în
    engleză şi română. Cele 14 staţii sunt parcurse zilnic în aproximativ 50 de
    minute, între orele 10,00 şi 22,00. Printre obiectivele de pe traseu se numără
    Parcul Herăstrău, Muzeul Satului, Arcul de Triumf, Muzeul de Geologie, Muzeul
    Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Muzeul Ţăranului Român, Ateneul
    Român, Muzeul Naţional de Artă, Palatul CEC, Muzeul Naţional de Istorie,
    Palatul Parlamentului, Patriarhia Română, Hanul lui Manuc, Curtea Veche şi
    Muzeul Municipiului Bucureşti. Preţul unui bilet este de 25 de lei (5,8 euro)
    pentru adulţi şi de 10 lei (2,35 de euro) pentru copiii cu vârste între 7 şi 14
    ani. Copiii în vârstă de sub 7 ani beneficiază de gratuitate. Cardul de
    călătorie este valabil 24 de ore de la prima validare şi poate fi achiziţionat
    din autobuzele turistice.


    Amintim şi că, pentru plata călătoriilor pe liniile
    de transport în comun din Bucureşti, se utilizează doar carduri magnetice care
    se validează în aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele
    carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei
    Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee.
    Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi)
    pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani
    (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50
    de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia
    780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala
    României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, iar linia 783 -
    între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul
    nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână
    costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de
    plata taxelor de călătorie.


    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de
    noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele
    periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă
    la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de
    minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1
    leu şi 30 de bani.


    La metrou, o cartelă
    magnetică pentru două călătorii costă 5 lei (1,13 euro), iar cartela pentru 10
    călătorii costă 20 de lei (4,5 euro). O cartelă valabilă o zi costă 8 lei (1,8
    euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii
    costă 25 de lei (5,7 euro).

    Ghiduri
    privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la
    Aeroportul Henri Coandă Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele
    pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi pe
    Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de
    Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro,
    ambele site-uri fiind editate în engleză şi română.

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De la început, amintim că pentru plata călătoriilor pe liniile de transport în comun din Bucureşti se utilizează doar carduri magnetice care se validează în aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă gară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv între orele 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 4 lei (88 de eurocenţi), iar cartela pentru 10 călătorii costă 15 lei (3,3 euro). O cartelă valabilă o zi costă 6 lei (1,3 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 20 de lei (4,4 euro).



    Ghiduri privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi p.e Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro, ambele site-uri fiind editate în engleză şi română

  • Transportul public din Bucureşti

    Transportul public din Bucureşti

    De la început, amintim că pentru plata călătoriilor pe liniile de transport în comun din Bucureşti se utilizează doar carduri magnetice care se validează în aparatele speciale din mijloacele de transport. Respectivele carduri pot fi achiziţionate din majoritarea staţiilor, de la ghişeele Regiei Autonome de Transport Bucureşti şi pot fi reîncărcate la aceleaşi ghişee. Tariful unei călătorii este de 1 leu şi 30 de bani (cca. 28 de eurocenţi) pentru liniile obişnuite de transport în comun de suprafaţă, de 1 leu şi 50 de bani (33 de eurocenţi) pentru liniile preorăşeneşti de transport şi de 3 lei şi 50 de bani (77 de eurocenţi) pentru liniile de autobuze expres 780 şi 783. Linia 780 face legătura între Gara de Nord (cea mai importantă staţie feroviară din capitala României) şi Aeroportul Internaţional Henri Coandă” Bucureşti, iar linia 783 — între aeroport şi centrul oraşului (Piaţa Unirii). Să notăm şi că abonamentul nenominal valabil o zi costă 8 lei (1,7 euro), iar cel valabil o săptămână costă 17 lei (3,7 euro). Copiii în vârstă de până la 7 ani sunt scutiţi de plata taxelor de călătorie.



    În Bucureşti, funcţionează şi 23 de linii de noapte care au terminalul central la Piaţa Unirii şi fac legătura cu zonele periferice. Între orele 23.00 şi 1.00, respectiv 3.00 şi 4.30 circulă la un interval de 40 de minute, iar între orele 1.00 şi 3.00 – la 120 de minute. Preţul unei călătorii cu autobuzele de pe aceste linii este tot de 1 leu şi 30 de bani.



    La metrou, o cartelă magnetică pentru două călătorii costă 4 lei (88 de eurocenţi), iar cartela pentru 10 călătorii costă 15 lei (3,3 euro). O cartelă valabilă o zi costă 6 lei (1,3 euro), iar una valabilă o săptămână pentru un număr nelimitat de călătorii costă 20 de lei (4,4 euro).



    Ghiduri privind traseele de transport în comun din Capitală pot fi procurate atât de la Aeroportul “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni, cât şi de la multe dintre tonetele pentru vânzarea publicaţiilor. Astfel de ghiduri sunt disponibile şi pe Internet, la adresa Regiei Autonome de Transport Bucureşti, www.ratb.ro, şi la cea a Societăţii de Exploatare a Metroului, www.metrorex.ro.

  • Transportul public bucureştean, sub ameninţarea grevei

    Transportul public bucureştean, sub ameninţarea grevei

    Angajaţii de la metroul din Bucureşti au făcut, marţi, o grevă de avertisment. Garniturile nu au circulat dimineaţa, timp de o oră, însa traficul nu a fost afectat deoarece protestul a avut loc foarte devreme, înainte ca mare majoritate a oamenilor să plece la muncă. Liderii sindicali au precizat că greva a fost generată de eşecul negocierilor cu administraţia cu privire la contractul colectiv de muncă şi solicită implicarea ministrului transporturilor, Ramona Mănescu.



    De cealaltă parte, conducerea Metrorex susţine că a dat dovada în permanenţă de disponibilitate şi deschidere în ceea ce priveste negocierea Contractului Colectiv de Munca, în concordanţă cu prevederile legale în vigoare, astfel încât activitatea societatii Metrorex să se desfaşoare normal, fără afectarea publicului călător. Dacă greva de avertisment nu va avea urmări pozitive pentru angajaţi, bucureştenii se pot aştepta şi la întreruperi mai lungi ale circulaţiei metroului. Mai mult, va fi declanşată greva generală, avertizeaza liderii sindicali.



    Ion Radoi: “Pe 30 septembrie va continua greva propriu-zisa pe termen nelimitat, şi asta înseamnă că în fiecare zi pâna la ora 16:00 metroul nu va circula. Facem încă o data apel la autorităţi să aplice Constitutia României în primul rând, să permită negocierile contractelor colective de munca, să raspundă la adresele necesare şi să aplice acest drept la negociere.”



    Ministerul Transporturilor dezaprobă intenţia de grevă generală şi a cerut administratorului reţelei de metrou soluţii clare de rezolvare imediată a revendicarilor angajaţilor.



    Sindicatele susţin că autorităţile trebuie să respecte Legea bugetului, potrivit căreia salariile trebuie indexate cu indicele de inflaţie.



    Reţeaua de metrou din Bucureşti are o lungime de aproape 70 de Km, distribuiţi pe 4 linii magistrale, prima fiind inaugurată în 1979. Cea de-a 5-a magistrală, în construcţie, va avea o lungime de 9,6 km.



    Revenind la greva generală generală de la metrou anunţată pentru 30 septembrie, sindicatele din transportul de suprafaţă (RATB) au anunţat că se vor solidariza cu aceasta. În aceste condiţii, transportul public în Capitala ar putea fi blocat complet, un coşmar greu de imaginat pentru bucureşteni. Cei din RATB sunt nemulţumiţi că există multe vehicule defecte şi nu sunt piese de schimb pentru ele, iar altele au deficienţe care ar putea fi rezolvate usor, pentru a iesi în traseu.



    Totodată, sindicatele critică decizia de restructurare a 20% din posturile de conducere şi execuţie ale Regiei şi cer o întâlnire urgentă cu primarul general al Capitalei, pentru rezolvarea problemelor din transportul public.

  • Şi corporatiştii zâmbesc

    Şi corporatiştii zâmbesc


    Sfârşit de ianuarie, 2013. Este puţin trecut de ora 17 şi staţia de metrou Pipera începe să se aglomereze. Pe aici trec în fiecare zi câteva mii de oameni spre clădirile din Bucureşti ale unor companii multinaţionale. Dar cei care se adună acum pe pasarela ce duce spre peron nu par să fie corporatişti. Sunt tineri, sunt veseli, au megafoane şi pancarte cu mesaje optimiste. Unii dintre ei derulează un covor roşu la capătul treptelor ce coboară la metrou. E clar că au un plan, pentru că niciunul dintre angajaţii companiei de transport subteran nu pare să fie luat prin surprindere. Suntem pe cale să asistăm la o întâmplare mai puţin obişnuită. Pregătirile se fac sub coordonarea lui Andrei Tudose de la Delivering Life, un ONG ce-şi propune să le amintească oamenilor că trebuie să mai şi zâmbească: “Ca de obicei întrerupem oamenii din momentele de rutină, de când pleacă de la birou până intră în metrou, pentru a-i face să se simtă bine, să conştientizeze că sunt şi ei oameni şi că pot fi iubiţi şi apreciaţi pentru simplul motiv că există.”


    Ca să mă asigur că am înţeles bine scopul agitaţiei de dinainte de ora de vârf, iau deoparte o tânără voluntară şi o întreb ce face aici: Am venit să împart bucurie. Eu sunt un om vesel. Nu îmi place când merg în metrou şi văd tot felul de oameni obosiţi, care, după o zi de muncă, nu mai vor decât să se ducă la ei acasă. Împreună cu colegii mei vom sta pe scări şi îi vom aplauda pe oameni şi vom încerca să îi binedispunem, să le arătăm că există şi oameni fericiţi, să-i molipsim cu bucuria noastră. E molipsitoare veselia, toată lumea o să zâmbească.”


    Apar camerele de televiziune, fotografii, atmosfera este de Gala Oscar deşi contextul nu are nimic de a face cu filmul. Ca prin magie, staţia de metrou se transformă în punct de întâmpinare al unor celebrităţi. Te iubim”, Eşti eroul nostru”, Ne place de tine!” Zâmbeşte, ce naiba!”. Asta scrie pe pancarte. Acum suntem gata… nu mai trebuie decât să vină corporatiştii. Când în sfârşit încep să coboare scările, din difuzoare izbucnesc aplauze şi urale. La început sunt miraţi, se feresc să calce pe covorul roşu, sar peste el sau îl ocolesc, sunt câţiva care se prefac că nu-l văd şi calcă pur şi simplu fără să-l privească, unii se grăbesc, alţii se încruntă, câţiva zâmbesc, se opresc şi vorbesc cu reporterii TV, se lasă fotografiaţi, câţiva înjură… Cu un microfon de carton în mână, Andrei Tudose face pe reporterul: “Cum vă simţiţi?” Obosit un pic după serviciu, dar îmi place atmosfera asta degajată. “Vă simţiţi mai bine decât vă simţeaţi în momentul în care aţi intrat?” Da. “Perfect, ăsta este scopul.”


    Florentina Ciobanu nu se opreşte, nu vrea să intre în joc, trece mai departe la braţul unei prietene. A fost mai puţin încântată de acţiune, spune că i se pare că se face mult zgomot pentru nimic: Probabil că în mintea lor a fost o idee originală. Mie nu mi s-a părut foarte originală, cred că e copiată de afară. Eu nu prea am încredere în chestiile astea, mi se par aşa, nişte evenimente inventate de ong-uri, ca apoi să aibă activitate şi să ia bani europeni pentru alte activităţi… Sunt cam suspicioasă de obicei.”


    L-am întrebat pe Andrei Tudose cine a sponsorizat evenimentul, cine a suportat costurile: Nu există costuri. Sau, dacă există, sunt costuri minore. Pe care le-am suportat noi ca echipă: baterii, 2 metri pătraţi de covor roşu, pancarte… Oamenii ni se alătură pentru că sunt inspiraţi de ce facem, pentru că se simt bine şi vin să ofere ceva altora.”


    În ciuda suspiciunilor, întâmplarea face ceva vâlvă, se vorbeşte despre seara aceea când la metrou oamenii din corporaţii au dat autografe şi le-au mulţumit părinţilor şi profesorilor lor că i-au ajutat să ajungă acolo unde sunt. Apoi au plecat spre casă, puţin mai veseli decât intraseră la metrou cu doar trei minute în urmă.


    Asemenea mici evenimente, gândite să întrerupă rutinele oamenilor-rotiţe ale economiei de piaţă, sunt bune pretexte pentru cei implicaţi dar şi pentru privitori să se gândească la ce e în spatele momentului. Andrei Tudose mi-a spus că, din punctul lui de vedere, a fost un experiment reuşit: Lumea a intrat în jocul nostru. Corporatiştii au intrat în jocul nostru, au semnat, au râs, au ridicat mâinile spre noi. Eu cred că viaţa în sine este un cadou şi o tratez ca atare. Caut acele lucruri care mă fac pe mine să mă simt bine şi cu ajutorul cărora pot influenţa viaţa celor din jurul meu. Am observat că eu însumi sunt prins într-o serie de lucruri de făcut şi că trec zile, săptămâni, luni, ani… Apoi am primit o invitaţie la întâlnirea de 20 de ani de la terminarea liceului şi mi-am zis, Doamne, ce-a trecut timpul. Cred că e esenţial să fii cât mai prezent, să trăieşti momentul ăsta, de acum. Aşa a apărut ideea.”


    Următoarea întâlnire cu cei de la Delivering life: pe 26 februarie, dar la aeroport. Sau într-un mall aglomerat. Sau poate în altă parte. Oriunde vă aşteptaţi mai puţin. Vor răsări de după nişte coloane, cu pancarte şi megafoane şi vor face tot ce le stă în putinţă să vă smulgă un zâmbet. Zâmbiţi, ce naiba!