Radio România Internațional

Tag: miel

  • Stufat de miel

    Stufat de miel

    Spanacul este o garnitură recomandată pentru friptura de miel la tavă, servită de Paşti, dar poate fi servit şi altfel, ca umplutură pentru carnea de miel. Un exemplu este cotletul de miel umplut cu spanac. Avem nevoie de cantităţi egale de carne de miel şi de spanac, de puţin ulei, de piper măcinat, cimbru şi sare. Spanacul trebuie fiert şi transformat în piure.

     

    Cotletul de miel, curăţat de grăsime şi de pieliţe, trebuie porţionat şi apoi bătut cu ciocanul de şniţele, astfel încât bucăţile de carne să devină subţiri şi late. Le dăm cu piper, cimbru şi sare, iar în mijloc punem câte o lingură de spanac, după care le rulăm. Punem apoi rulourile într-o tavă unsă cu ulei şi le lăsăm în cuptor la foc mic până când se rumenesc. Periodic le stropim cu sosul care se lasă în tavă.

     

    În loc de spanac, pot fi folosite fire de ceapă şi de usturoi verde pentru a obţine stufat de miel, o mâncare foarte gustoasă, pregătită în perioada zilelor de Paşte sau după. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Avem nevoie de 20 de fire de ceapă verde, de 20 de fire de usturoi verde şi de 5 roşii de dimensiune medie.

     

    Punem puţin ulei într-o tigaie şi prăjim uşor carnea de miel. Tăiem tranversal firele de ceapă şi de usturoi şi le călim tot în tigaie. În continuare, luăm o cratiţă mai încăpătoare şi punem laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul, precum şi roşiile tăiate în cuburi mici. Pot fi folosite şi roşii cubuleţe din conservă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.

  • Preparate pentru Paştele catolic

    Preparate pentru Paştele catolic

    Credincioşii catolici se pregătesc să sărbătorească Paştele. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor, înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.

    Deşi mâncărurile din carne de miel sunt tradiţionale pentru masa de Paşte, există diferenţe în ceea ce priveşte prepararea acestora. La italieni, specialitatea este mielul bine prăjit, agnellino, pregătit cu anghinare şi piper. De asemenea, tot la italieni, ouăle vopsite sunt păstrate în centrul unei pâini sub formă de pui sau de iepuraş. Olandezii au un preparat tradiţional, o pâine dulce cu stafide, care se aseamănă cu cozonacul italienesc.

    Un preparat pe care îl întâlnim în bucătăria europeană, dar şi în cea românească, fie ea catolică, fie ortodoxă, este pasca de Paşti. Umplutura poate fi din brânză sărată sau brânză dulce, din ciocolată sau orez. Vă prezentăm în continuare reţeta pentru pasca tradiţională, cu brânză dulce. Pentru aluat avem nevoie de jumătate de kg de făină, de 100 de grame de zahăr, de un cub de unt, de un pahar cu lapte, de circa 200 de mililitri, de 3 ouă, de esenţă de rom şi de esenţă de vanilie şi de drojdie pentru dospit. Dacă avem drojdie uscată, o turnăm direct peste făină, amestecăm cu cele 3 gălbenuşuri de ou, cu untul topit, cu zahărul şi cu laptele încălzit, cu puţină esenţă de rom şi de vanilie, punem şi un vârf de sare şi lăsăm aluatul la dospit timp de circa o oră. Cu acest aluat se căptuşesc pereţii laterali şi fundul vasului de formă rotundă în care va fi coaptă pasca.

    Separat, pregătim umplutura pentru care avem nevoie de jumătate de kg de brânză proaspătă, de 200 de grame de zahăr, de o ceaşcă cu smântănă, de 100 de grame de stafide, de coajă rasă de lămâie, de puţin griş, de 3 ouă şi de un plic de zahăr vanilat. Amestecăm gălbenuşurile de ou cu zahărul şi cu coaja de lămâie, apoi, cu brânza de vaci, cu smântâna, cu stafidele şi cu zahărul vanilat şi omogenizăm. Dacă brânza este prea zemoasă, putem adăuga griş care ar trage surplusul de apă.

    Turnăm apoi umplutura în formă, deasupra aluatului şi putem orna cu suluri din aluat, puse de obicei sub formă de cruce. Punem vasul la cuptor, la foc potrivit pentru circa o oră, până ce pasca se rumeneşte.

  • Mâncăruri cu carne de miel

    Mâncăruri cu carne de miel

    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada zilelor de Paşte sau ulterior. De obicei, se folosesc coaste de miel
    sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi suc
    de roşii sau bulion. Punem
    puţin ulei într-o tigaie şi prăjim uşor carnea de miel. Tăiem transversal
    firele de ceapă şi de usturoi în bucăţi de câţiva centimetri, eventual şi pe
    lungime dacă firele sunt prea groase, după care le călim uşor în tigaie. Într-o
    cratiţă mai încăpătoare punem laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul şi
    turnăm suc de roşii. Amestecăm şi punem vasul în cuptor, la foc potrivit, circa
    jumătate de oră. În continuare, adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust
    şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru circa 10 minute, după care stufatul poate
    fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La un kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, două cepe, suc de roşii şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă şi se
    spală cepele, după care se toacă mărunt, iar carnea se taie în cubuleţe. Toate
    se pun într-o cratiţă, în care se toarnă apă şi se lasă la fiert. Se adaugă
    cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se condimentează cu
    piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat cratiţa de pe foc,
    presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mâncărurile deja prezentate sunt pregătite, de
    obicei, din carnea de miel care nu a fost folosită pentru preparatele de Paşte.
    Un preparat deosebit este obţinut însă din cotlete de miel. Avem nevoie
    de un kg de cotlet şi de un kg de spanac. După ce am fiert spanacul, îl pasăm
    şi îl transformăm în piure. Cotletul de miel trebuie porţionat şi apoi pregătit
    ca pentru şniţele. Presărăm puţin cimbru măcinat, piper măcinat şi puţină sare
    pe bucăţile de cotlet, care trebuie să fie subţiri, după care punem la mijloc
    spanac şi rulăm felia de carne. Rulourile astfel obţinute se pun apoi într-o tavă
    potrivită, unsă cu ulei, adăugăm puţin vin după care tava se pune în cuptor, la
    foc mediu pentru circa jumătate de oră, până când se rumenesc. Până atunci,
    rulourile trebuie stropite, din când în când, cu sosul din tavă. Se servesc
    calde.

  • Mâncăruri cu carne de miel

    Mâncăruri cu carne de miel

    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada zilelor de Paşte sau ulterior. De obicei, se folosesc coaste de miel
    sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi suc
    de roşii sau bulion. Punem
    puţin ulei într-o tigaie şi prăjim uşor carnea de miel. Tăiem transversal
    firele de ceapă şi de usturoi în bucăţi de câţiva centimetri, eventual şi pe
    lungime dacă firele sunt prea groase, după care le călim uşor în tigaie. Într-o
    cratiţă mai încăpătoare punem laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul şi
    turnăm suc de roşii. Amestecăm şi punem vasul în cuptor, la foc potrivit, circa
    jumătate de oră. În continuare, adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust
    şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru circa 10 minute, după care stufatul poate
    fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La un kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, două cepe, suc de roşii şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă şi se
    spală cepele, după care se toacă mărunt, iar carnea se taie în cubuleţe. Toate
    se pun într-o cratiţă, în care se toarnă apă şi se lasă la fiert. Se adaugă
    cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se condimentează cu
    piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat cratiţa de pe foc,
    presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mâncărurile deja prezentate sunt pregătite, de
    obicei, din carnea de miel care nu a fost folosită pentru preparatele de Paşte.
    Un preparat deosebit este obţinut însă din cotlete de miel. Avem nevoie
    de un kg de cotlet şi de un kg de spanac. După ce am fiert spanacul, îl pasăm
    şi îl transformăm în piure. Cotletul de miel trebuie porţionat şi apoi pregătit
    ca pentru şniţele. Presărăm puţin cimbru măcinat, piper măcinat şi puţină sare
    pe bucăţile de cotlet, care trebuie să fie subţiri, după care punem la mijloc
    spanac şi rulăm felia de carne. Rulourile astfel obţinute se pun apoi într-o tavă
    potrivită, unsă cu ulei, adăugăm puţin vin după care tava se pune în cuptor, la
    foc mediu pentru circa jumătate de oră, până când se rumenesc. Până atunci,
    rulourile trebuie stropite, din când în când, cu sosul din tavă. Se servesc
    calde.

  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Preparate pentru masa de Paște

    Preparate pentru masa de Paște


    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească Paştele, o săptămână mai tâziu faţă de catolici. Pentru masa de Paște sunt pregătite aperitive specifice, ciorbă și friptură de miel, cozonac și pască și ouă vopsite. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, Cu toate acestea urmează să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.



    Masa de Paşte începe cu ciocnitul ouălor roşii, pe platoul de aperitive fiind caş proaspăt şi drob, ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Pe platoul cu aperitive se mai pot pune preparate din carne de porc, precum șuncă, mușchi file sau cârnați afumați, tăiați în felii subțiri. De pe platou nu trebuie să lipsească însă un aperitiv specific acestei mari sărbători creștine, drobul de miel. Acesta este preparat din organele mielului: inimă, rinichi, ficat, plămâni. După ce toate acestea au fost fierte, sunt trecute prin mașina de tocat și amestecate cu ceapă verde, pătrunjel şi mărar, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure. În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi la grătar.



    Masa continuă cu ciorba de miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite pentru friptură, adică din cap, gât și coadă. Ciorba este acrită cu borş şi dreasă cu smântână.



    La felul principal este servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat sau cuburi de roșii. Friptura poate fi înlocuită cu stufat de miel. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de carne. Ne mai trebuie 20 de fire de ceapă verde şi 20 de fire de usturoi verde şi de 5 … 6 roşii de dimensiune medie. Se călesc coastele de miel într-o tigaie cu puţin ulei, iar apoi se călesc ceapa şi usturoiul verde, tăiate transversal, în bucăţi mici. Punem carnea de miel, ceapa şi usturoiul într-un vas mai mare, adăugăm roşiile tăiate în cubuleţe şi turnăm puţină apă. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, pentru circa jumătate de oră, iar apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.



    Desertul tradițional este cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se servește pascăcu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în alte ţări, desigur, sub alte nume, precum “pane di Pasqua” în Italia, preparat în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau “Oesterkranz” în Germania şi Austria.


  • Preparate de Paște

    Preparate de Paște

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
    Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
    Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
    ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
    ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
    de miel.


    Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
    putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
    la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
    slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
    proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
    pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
    tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.


    Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
    împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
    drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
    inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
    maşina de tocat și amestecate cu ceapa
    verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
    sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
    compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
    În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
    cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
    sunt puse apoi la grătar.


    În bucătăria românească întâlnim mai multe
    variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
    Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
    precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
    omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
    aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
    mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
    tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
    mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
    pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
    Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
    acrită cu borş şi dreasă cu smântână.


    La felul principal este
    servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.

  • Preparate de Paște

    Preparate de Paște

    Creştinii ortodocşi se pregătesc să sărbătorească
    Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 4 săptămâni diferenţă faţă de
    Paştele catolic. Sunt multe obiceiuri legate de Învierea Domnului, iar dacă
    ar fi să le menţionăm pe cele din domeniul gastronomic, acestea ar fi vopsitul
    ouălor, coptul cozonacilor şi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale din carne
    de miel.


    Din cauza pandemiei, tradițiile de Paște nu vor mai
    putea fi respectate în totalitate, în primul rând cele legate de participarea
    la slujbele religioase. Conform tradiției, în biserică trebuie adus, înainte de
    slujba de Înviere, un coș de răchită în care trebuie să se afle ouă roșii, caș
    proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată de friptură de miel, cozonac și
    pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar urma să fie serviți, conform
    tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.


    Masa începe cu ciocnitul ouălor vopsite, consumate
    împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă verde, cârnați și, neapărat,
    drob de miel, un preparat la care sunt folosite organele interne ale mielului:
    inimă, rinichi, ficat, plămâni. Acestea trebuie fierte, apoi trecute prin
    maşina de tocat și amestecate cu ceapa
    verde, pătrunjelul şi mărarul, toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu
    sare. Sunt adăugate și trei ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Această
    compoziţie este pusă într-o tavă de cozonac şi acoperită cu acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului, numită prapure.
    În bucătăria altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea
    cârnaţilor, a pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care
    sunt puse apoi la grătar.


    În bucătăria românească întâlnim mai multe
    variante de drob de miel, diferenţele fiiind date de ingredientele folosite.
    Există o variantă la care se folosesc alune de pădure, prăjite şi mărunţite,
    precum şi brânză sărată de oaie. Alunele sunt încorporate în tocătură. După
    omogenizare, jumătate din tocătură este turnată într-o tavă de cozonac. Peste
    aceasta este întins un strat de brânză rasă, amestecată cu puţin pesmet, cu
    mărar tocat şi cu un ardei gras, mărunţit. Deasupra se întinde restul de
    tocătură de organe de miel, amestecate cu ceapă verde şi usturoi verde, tocate
    mărunt, peste care se întinde prapurele. Tava se pune în cuptor, la foc mediu
    pentru circa jumătate de oră, până când prapurele începe să se rumenească.
    Drobul se taie în felii, după ce se răceşte.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Ciorba este
    acrită cu borş şi dreasă cu smântână.


    La felul principal este
    servită friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.

  • “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    “Gust de sărbătoare #stauacasa”

    Vă amintiţi de perioada în
    care apropierea Paştelui era o ocazie pentru a plănui experienţe care mai de
    care mai savuroase? De la petrecerea sărbătorilor după datini străbune, în vreun sat izolat, până la înscrierea
    în programe ce includeau demonstraţii culinare în locuri exotice, fie la un
    castel, fie pe plajă şi câte şi mai câte… Dar pentru că noi dorim să credem
    că sărbătorile pot avea gustul de care ne amintim, indiferent unde le
    petrecem, vă propunem un periplu culinar în ceea ce înseamnă bucătăria cu gust
    specific, din diferite zone ale ţării.



    Dacă v-ar fi plăcut să
    fiţi în Bucovina, de Paşte, puteţi încerca să închistriţi (să pictaţi) ouă,
    căutând modele tradiţionale cu simboluri pascale. O activitate în care se pot
    prinde atât femei, cât şi bărbaţi, după cum ne-a asigurat Elvira Romaniuc,
    tânără pensionară din Gura Humorului, fostă directoare de la Muzeul
    Obiceiurilor din Bucovina, filiala de aici:

    Ouăle închistrite -
    este unul dintre meşteşugurile care s-a păstrat în zonă, nu în Gura Humorului
    în special, ci în Bucovina. Ouă închistrite, pentru că încercăm să determinăm
    meşterii să descopere, să înţeleagă semnificaţia însemnelor de pe ouăle
    pascale, a celor adevărate, cum spunem noi. În Bucovina închistresc ouă şi
    bărbaţii, iar femeile nu trebuie să confecţioneze doar ceea ce considerăm noi
    tradiţional.


    În România, în perioada
    sărbătorilor pascale, tronează meniurile pe bază de carne de miel. Miel umplut,
    stufat de miel (miel gătit cu multă ceapă şi usturoi verde), miel cu spanac.
    Cozonacul şi pasca sunt şi ele nelipsite de la masa tradiţională. Tot din
    gustul de Bucovina ne inspirăm şi de la Mirela Maria Nechita, din Dolheşti,
    preşedinta Asociaţiei pentru promovarea Văii Şomuzului, care ne enumeră ce ar
    trebui pus pe masa de Paşte:

    Pentru masa tradiţională punem preparate cu
    miel, friptură, ciorbă, tot ce este aproape peste tot. Putem face cozonaci,
    facem pasca cu brânză şi pasca cu smântână. Avem o reţetă a noastră mai
    deosebită: la pasca cu brânză bunica mea punea slăninuţă afumată tăiată
    bucăţele. Amesteca brânza de vaci cu puţină brânză iute, întidea pe blatul de
    pască şi deasupra punea bucăţele de slăninuţă afumată.



    Schimbăm zona şi gusturile
    cu ajutorul lui Mircea Iovan, bucătar şef, care a şi făcut un periplu culinar
    prin întreaga ţară:

    În zona Ardealului, chiar înainte un pic de
    Săvârşin, am găsit o friptură de miel, cum spuneau ei, friptura păstorilor. Am
    întrebat în ce constă: era o pulpă de miel pe care ei o puneau la copt peste
    noapte, dimineaţa când se stingea cuptorul o scoteau, o făceau bucăţi, după
    care adăugau brânză proaspătă. Pentru că venirea Paştelui, înseamnă să lucrăm
    cu totul nou, şi atunci ei puneau un caş proaspăt, de oaie, mai adăugau şi
    foarte multă ceapă şi unt, totul din zonă. Aşa îi spun ei, friptura păstorilor,
    pe care ei o servesc în ziua de Paşte, cu colacul, totul sfinţit la biserică.
    Foarte interesant, în zonă am găsit o pască, cu mere la bază şi smântână.
    Fabuloasă!


    Stufatul de miel este un
    alt preparat de cinste în această perioadă şi care este preparat cam la fel în
    mai toate zonele, aşa cum sunt şi sărmăluţele, după cum ne-a spus Mircea Iovan.
    Am aflat însă de la interlocutorul nostru că de obicei diferă condimentele
    utilizate, în funcţie de zonă: cimbrul şi usturoiul din abundenţă sunt
    specifice Olteniei, măghiranul, Moldovei, busuiocul în Banat, iar în Moldova
    Nouă, pe Dunăre, apar şi smochinele în diferite preparate.


    Mircea Iovan ne-a mai
    tentat însă cu câteva bunătăţi: Drobul, care e nelipsit, făcut din organele
    de miel, în anumite zone, precum zona Moldovei, există cighirul (un amestec de
    organe de porc, cu verdeaţă, multă ceapă şi legate cu ouă, coapte la fel ca
    drobul de miel). Toate sunt asemănătoare cam peste tot, cu anumite influenţe.
    Ce am mai găsit foarte bun, în zona Banatului,sunt sărmăluţele în foi de viţă,
    dar cu carne amestecată de porc şi vită, friptura de miel bănăţeană (o friptură
    umplută cu măruntaie de miel, 2-3 cepe, 2-3 ouă, verdeaţă, o jumătate de
    franzelă înmuiată în apă şi stoarsă şi unt pentru prăjit, la care se adaugă
    sare şi piper şi vin dulce, alb sau rosu), cum o fac ei, ciorba de miel, care este
    simbolul primăverii.


    Ciorba ca simbol al
    primăverii şi pentru că foloseşte multă verdeaţă de sezon, dar şi fiindcă este
    o ciorbă mai grea, care nu se mai poate mânca odată cu încălzirea vremii. Şi
    Mircea Iovan a continuat:

    Iar în zona Dobrogei, am văzut un preparat
    impresionant, făcut din rasoale de miel, care sunt mici, care se numeşte
    iahnie. Acolo este o influenţă turcească. Se fac cu foarte multă ceapă, unt şi rasoalele care
    se lasă la scăzut şi devin spectaculoase! Condimentate normal cu dafin, sare şi
    piper, dar sunt fabuloase!



    Nu ne rămâne decât să călătorim culinar, de acasă, în
    această perioadă.

  • Masa de Paște

    Masa de Paște

    Din cauza pandemiei,
    tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
    rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
    biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
    trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
    de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
    urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
    Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
    familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.


    Masa începe cu ciocnitul
    ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
    verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
    organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
    obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
    de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
    de piper şi sare.

    Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
    altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
    pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
    la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
    lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
    pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
    suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
    ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
    cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
    toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.

    Sunt adăugate și trei
    ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
    la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
    cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
    forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
    până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
    un platou pentru a fi servit.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
    se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
    și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
    mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
    acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
    foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
    ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.


    La felul principal se
    servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
    Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
    Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
    Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.

  • Masa de Paște

    Masa de Paște

    Din cauza pandemiei,
    tradițiile de Paște nu vor mai putea fi respectate în totalitate, în primul
    rând cele legate de participarea la slujbele religioase. Conform tradiției, în
    biserică trebuie adus, înainte de slujba de Înviere, un coș de răchită în care
    trebuie să se afle ouă roșii, caș proaspăt, pâine, cârnați, chiar și o bucată
    de friptură de miel, cozonac și pască, o sticlă de vin, produse cu care ar ar
    urma să fie serviți, conform tradiției, musafirii care vin la masa de Paște.
    Din motive de protecție, la masa de Paște din acest an nu se va mai așeza
    familia extinsă, însă produsele tradiționale vor fi aceleași.


    Masa începe cu ciocnitul
    ouălor vopsite, consumate împreună cu alte aperitive precum brânză cu ceapă
    verde, cârnați și, neapărat, drob de miel. La prepararea acestuia sunt folosite
    organele interne ale mielului, inimă, rinichi, ficat, plămâni, dar, pentru a
    obţine o cantitate mai mare, se pot adăuga şi ficăţei de pui. Mai avem nevoie
    de vreo 10 fire de ceapă, o legătură de pătrunjel şi alta de mărar, de 6 ouă,
    de piper şi sare.

    Caracteristic acestui preparat este prapurul, acea membrană
    subţire cu grăsime, care separă organele interne ale mielului. În bucătăria
    altor popoare, această membrană este folosită pentru prepararea cârnaţilor, a
    pateului sau este folosită pentru a înveli bucăți de carne care sunt puse apoi
    la grătar. Organele trebuie spălate şi tăiate în bucăți, iar apoi trebuie
    lăsate într-un vas cu apă rece pentru îndepărtarea sângelui. Se pun la fiert
    pentru circa jumătate de oră, având grijă să îndepărtăm spuma formată la
    suprafaţă. Separat, sunt fierte trei din cele şase ouă, pe care le vom folosi
    ca ornament. Organele sunt trecute apoi prin maşina de tocat și amestecate
    cu ceapa verde, pătrunjelul şi mărarul,
    toate tocate mărunt, cu piper negru râșnit și cu sare.

    Sunt adăugate și trei
    ouă crude care au rolul de a lega compoziția. Drobul de miel poate fi preparat
    la cuptor într-o tavă de cozonac sau într-o formă metalică rotundă unsă cu
    ulei. Întindem prapurele în vas, având grijă să lăsăm în exterior o parte
    suficient de mare cu care vom acoperi drobul. Răsturnăm compoziţia peste
    prapure, iar în interiorul acesteia punem şi ouăle fierte tare şi curăţate de
    coajă, după care acoperim cu prapurele. În lipsa prapurelui, vasul trebuie uns
    cu ulei şi tapetat cu pesmet. Există și varianta de a tapeta cu aluat dospit
    forma în care va fi copt drobul. Vasul trebuie lăsat în cuptor la foc potrivit
    până când drobul se rumenește. După ce s-a răcit, se porționează și se pune pe
    un platou pentru a fi servit.


    Masa continuă cu ciorba de
    miel, pregătită în mod tradițional din părți ale mielului care nu sunt folosite
    pentru friptură, adică din cap, oase de pe pulpe, gât și coadă. Carnea de miel
    se pune la fiert timp de o oră într-o oală de 5-6 litri împreună cu doi morcovi
    și un păstârnac tăiați mărunt, o ceapă sau o legătură de ceapă verde, tocată
    mărunt. Se adaugă o ceașcă de orez, lăsăm la fiert încă un sfert de oră, apoi
    acrim cu borș, iar la final se sărează după gust. După ce am luat vasul de pe
    foc, ciorba se drege cu un gălbenuş de
    ou pe care îl amestecăm cu smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară
    frunze de leuştean, tocate mărunt.


    La felul principal se
    servește friptură de miel la cuptor, de obicei cu garnitură de spanac sau
    stufat, o mâncare din coaste de miel, ceapă verde, usturoi verde și sos tomat
    sau cuburi de roșii.


    Desertul tradițional este
    cozonacul, umplut cu stafide, rahat, cacao și nucă măcinată. De asemenea, se
    servește pască, un preparat pe care îl întâlnim și în bucătăria europeană.
    Se pregătește din aluat dospit, iar umplutura este din brânză dulce și stafide.
    Pasca este rotundă, iar umplutura se pune în forma căptușită cu aluat dospit.
    Deasupra umpluturii se pot pune suluri din aluat, în formă de cruce.

  • Les Roumains aiment-ils le miel?

    Les Roumains aiment-ils le miel?

    Ligia l’a visitée pour vous ; une édition à se lécher les doigts. Toutefois, lavenir de cette occupation laisse un goût amer…


  • Stufat de miel

    Stufat de miel


    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada sau după zilele de Paşte. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o
    pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi 5
    roşii de dimensiune medie.


    Punem puţin ulei într-o tigaie şi
    prăjim uşor carnea de miel. Tăiem tranversal firele de ceapă şi de usturoi şi le
    călim tot în tigaie. În continuare, luăm o cratiţă mai încăpătoare şi punem
    laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul, precum şi roşiile tăiate în
    cuburi mici. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, circa jumătate de oră, iar
    apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în
    cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La on kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, 2 ardei graşi, 4 roşii, două cepe şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă
    şi se spală cepele şii ardeii, după care se toacă mărunt, iar roşiile se taie
    în cubuleţe, la fel ca şi carnea, după care toate se pun într-o cratiţă, în
    care se toarnă apă şi se lasă la fiert după ce am presărat puţin rozmarin. Se
    adaugă cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se
    condimentează cu piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat
    cratiţa de pe foc, presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mielul
    poate fi pregătit şi în aer liber. Profitând de vremea
    din ce în ce mai caldă, mielul poate fi pregătit la iarbă verde, ca la petrecerile câmpeneşti de altădată. Cei care au mai mul timp
    la dispoziţie pot încerca o
    friptură haiducească de miel. Mai întâi trebuie improvizat un
    cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit.
    În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să
    aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el.

    După ce
    a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa
    10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi,
    blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în
    groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în
    jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit imediat, alături
    de un pahar de vin.

  • Stufat de miel

    Stufat de miel


    Stufatul de miel este o
    mâncare foarte gustoasă, pregătită în
    perioada sau după zilele de Paşte. De obicei, se folosesc coaste de miel sau o
    pulpă de miel, pentru 4 … 6 porţii având nevoie de un kg şi jumătate de
    carne. Ne mai trebuie 15 fire de ceapă verde, 15 fire de usturoi verde şi 5
    roşii de dimensiune medie.


    Punem puţin ulei într-o tigaie şi
    prăjim uşor carnea de miel. Tăiem tranversal firele de ceapă şi de usturoi şi le
    călim tot în tigaie. În continuare, luăm o cratiţă mai încăpătoare şi punem
    laolaltă coastele de miel, ceapa şi usturoiul, precum şi roşiile tăiate în
    cuburi mici. Lăsăm vasul în cuptor, la foc potrivit, circa jumătate de oră, iar
    apoi adăugăm puţin vin roşu, sare şi piper după gust şi mai lăsăm vasul în
    cuptor pentru câteva minute, după care stufatul poate fi servit.


    Dacă avem la dispoziţie carne de miel,
    dar nu avem ceapă şi usturoi verde, atunci putem folosi alte legume pentru a
    obţine o tocăniţă. La on kg de carne de miel, ne mai trebuie 8 … 10 cartofi
    medii, 2 ardei graşi, 4 roşii, două cepe şi o legătură de pătrunjel. Se curăţă
    şi se spală cepele şii ardeii, după care se toacă mărunt, iar roşiile se taie
    în cubuleţe, la fel ca şi carnea, după care toate se pun într-o cratiţă, în
    care se toarnă apă şi se lasă la fiert după ce am presărat puţin rozmarin. Se
    adaugă cartofii, tăiaţi în cubuleţe, iar după circa 20 de minute se
    condimentează cu piper măcinat şi se presară sare după gust. După ce am luat
    cratiţa de pe foc, presărăm frunze tocate de pătrunjel.


    Mielul
    poate fi pregătit şi în aer liber. Profitând de vremea
    din ce în ce mai caldă, mielul poate fi pregătit la iarbă verde, ca la petrecerile câmpeneşti de altădată. Cei care au mai mul timp
    la dispoziţie pot încerca o
    friptură haiducească de miel. Mai întâi trebuie improvizat un
    cuptor, săpând o groapă puţin mai mare decât mielul care urmează a fi pregătit.
    În acea groapă se face un foc cu lemne pentru a obţine jar. Mielul trebuie să
    aibă circa 10 kilograme, să fie întreg, eviscerat, dar cu blana pe el.

    După ce
    a fost bine spălat în interior, se sărează, iar în interior se introduc circa
    10 cepe tăiate felii şi cimbru, după care blana mielului trebuie cusută. Apoi,
    blana este unsă cu un strat de lut, iar în continuare mielul trebuie pus în
    groapă, învelit în jar şi apoi acoperit cu pământ. Mielul se va coace lent în
    jar, iar după 3 … 4 ore este tocmai bun pentru a fi servit imediat, alături
    de un pahar de vin.

  • Preparate de Paşte

    Preparate de Paşte

    Credincioşii ortodocşi se
    pregătesc să sărbătorească Paştele, în acest an la o săptămână după Paştele
    catolic. În comunităţile creştine, sunt multe obiceiuri legate de Învierea
    Domnului, cum ar fi pregătirea unor mâncăruri tradiţionale, vopsitul ouălor,
    înnoirea hainelor sau stropitul. Sâmbătă, înainte de slujba de Înviere, se
    obişnuieşte sfinţirea unui coş cu ouă roşii, cu cozonac şi cu vin. Copiii
    primesc haine noi, pe care le poartă în ziua de Paşte, iar iepuraşul le aduce daruri.


    Există
    asemănări, dar şi diferenţe în ceea ce priveşte preparatele de Paşti ale
    comunităţilor creştine din diferite state. În România se consumă prin tradiţie,
    pască cu brânză dulce şi stafide, preparate asemănătoare fiind întâlnite în
    alte ţări, desigur, sub alte nume, precum pane di Pasqua în Italia, preparat
    în care se află şi ouă, colorate sau nu, sau Oesterkranz în Germania şi
    Austria. Conform obiceiului, pasca trebuie pusă într-un coş special şi dusă la
    biserică pentru a fi sfinţită. De asemenea, credincioşii duc la biserică coşuri
    cu ouă roşii, cozonac şi vin, pentru a fi sfinţite.



    În România,
    obiceiul este ca familia să se reunească pentru masa de Paşte, care începe cu
    ciocnitul ouălor roşii. Pe platoul de aperitive se pun caş proaspăt şi drob,
    ridichi, fire de ceapă şi de usturoi, precum şi salată, ca ornament. Drobul se
    pregăteşte în cuptor şi este preparat din organele interne
    ale mielului – inimă, rinichi, ficat, plămâni – acestea fiind fierte, tocate şi amestecate cu
    fire de ceapă, pătrunjel şi mărar şi condimentate cu piper.


    Pe lângă ouă roşii şi drob, românii obişnuiesc să servească la masa de Paşte şi ciorbă de miel.
    Pentru ciorbă alegem capul, oasele de la pulpe, gâtul şi coada. Avem
    nevoie de 2 morcovi, de un păstârnac, de o ceaşcă cu orez, de o ceapă sau de o legătură de ceapă verde, de câteva boabe de
    piper, de un gălbenuş de ou, de un pahar de smântână şi de două legături de leuştean. Carnea de miel
    se pune la fiert într-o oală de 5-6 litri. Se adaugă rădăcinoasele, tăiate mărunt şi se spumează.

    Se lasă la fiert la foc mic, timp de o oră,
    după care adăugăm orezul şi mai lăsăm să fiarbă încă un sfert de oră. Separat,
    se fierbe borşul care apoi este turnat în oala cu ciorbă, pe care o mai lăsăm
    pe foc circa 10 minute şi pe care o sărăm puţin la final. După ce am luat oala
    de pe foc, turnăm ciorba într-un bol şi o dregem cu un ou amestecat cu
    smântână. În farfurie, deasupra ciorbei, se presară frunze de leuştean, tocate
    mărunt.


    Urmează apoi friptura de miel, pregătită în
    cuptor şi servită, de obicei, cu garnitură de spanac, iar la desert pască şi cozonac, un preparat servit în mod tradiţional la marile sărbători ale românilor.