Radio România Internațional

Tag: Mihai Sebe

  • Democrația europeană: valori, norme și drepturi comune

    Democrația europeană: valori, norme și drepturi comune

    Unitatea construcției europene a trebuit să suporte o serie de șocuri care s-au răsfrânt asupra democrației însăși. Euroscepticismul și iliberalismul au profitat pentru a încerca discreditarea unui model politic perfectat de câteva generații. Dar democrația are resurse consistente în a rezista și a dovedi că oricare altă formă care se apropie de autoritarism înseamnă eșec.

     

    Alegerile politice pentru instituțiile care conduc națiuni și indivizi sunt cele mai clare dovezi ale viabilității sistemului democratic. Valorile și principiile democratice europene, normele și drepturile nu pot fi contestate fără a submina însăși existența cotidiană. Întregul angrenaj al democrației europene și al instituțiilor europene produc nu numai mecanisme de apărare ci și o conștiință europeană crescută a cetățenilor.

     

    Împreună cu Mihai Sebe, expert în chestiuni europene, am abordat semnificația democrației europene ca garant al drepturilor și libertăților în Uniunea Europeană în perspectiva noii runde de alegeri pentru legislativul european.

     

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.

     

  • Securitatea Uniunii Europene

    Securitatea Uniunii Europene

    La ediția a 60-a a Conferinței anuale de Securitate de la Munchen, desfășurată între 16 și 18 februarie 2024, au participat și oficiali europeni de top în frunte cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Organizatorii evenimentului au scris un raport intitulat “Lose-Lose?” care nu exprimă o perspectivă optimistă asupra viitorului. Ca antiteză a formulei “win-win”, care afirmă că toată lumea câștigă, “lose-lose” este o expresie pesimistă care arată o tendință a lumii de a se refugia în protecționism și de a respinge cooperarea reciproc avantajoasă. Astfel, în acest trend, securitatea europeană reprezintă una dintre marile temeri ale viitorului.

    Expertul Mihai Sebe explică situația în care se găsește blocul comunitar acum într-un an foarte dificil, cu multe alegeri pe mapamond.

    “Uniunea Europeană, în momentul de față, este retincentă întrucât trebuie să aștepte și rezultatul alegerilor din SUA. Cu toate acestea, o serie de analize publicate recent arată că, la limită, Uniunea Europeană ar putea să acopere inclusiv o eventuală reducere a finanțării americane. 

    Pe de altă parte, nu trebuie să uităm faptul că a apărut deja, după doi ani de conflict, o stare de oboseală la nivelul multor state-membre, o stare de oboseală în rândul cetățenilor. Și va trebui găsite acele soluții care să permită, pe de-o parte, recuperarea de apărare de exemplu și, pe de altă parte, va trebui să găsim acele soluții mai degrabă de tip win-win, în care toată lumea câștigă. 

    În momentul de față, dacă intrăm pe această logică negativă a pierderii din partea tuturor nu vom altceva decât să accentuăm această stare de oboseală strategică și această tensiune. Sunt încă multe probleme de clarificat la nivel european, cum ar fi de exemplu situația coridoarelor pentru transportul grânelor, diverse proteste în statele-membre ale Uniunii cu privire la acest lucru și nu doar. Dar, în timp, și după ce se vor clarifica rezultatele alegerilor, cred că Uniunea Europeană va reuși să găsească acel răspuns care să aducă rezultatul dorit la masa negocierilor. 

    Să nu uităm niciodată că securitatea Uniunii Europene este direct legată și de rezultatul conflictului din Ucraina. Așadar, interesul există. dar va trebui, poate, să calibrăm din mers, anumite tipuri de reacții și răspunsuri.”

  • Instrumentul european pentru pace

    Instrumentul european pentru pace

    Instrumentul
    european pentru pace a fost înființat pe 22 martie 2021 menit să consolideze
    capacitatea Uniunii Europene de a preveni conflictele, de a promova pacea și de
    a consolida securitatea internațională. Recent, Consiliul de Afaceri Externe a
    propus suplimentarea cu 5 miliarde de euro a ajutorului oferit Ucrainei prin
    Instrumentul pentru pace.

    Mihai Sebe, expert în chestiuni europene, spune că
    blocul comun, prin continuarea sprijinirii Ucrainei, dă un puternic semnal
    public:

    Uniunea Europeană a
    decis să asigure și să continue furnizarea asistenței pentru Ucraina, inclusiv
    sprijin militar, de o manieră sporită și previzibilă, accentul fiind pus pe
    ideea de predictibilitate a asistenței oferite, tocmai pentru a putea permite o
    planificare pe termen lung. Toate aceste sume vehiculate pentru instrumentul
    pentru pace și pentru crearea fondului de asistență pentru Ucraina arată în
    fapt hotărârea Uniunii Europene de a continua furnizarea de asistență.

    A fost,
    totodată, discutată și situația activelor ruse blocate în statele membre ale
    Uniunii, respectiv posibilitatea de a utiliza o parte din veniturile și
    profiturile excepționale dobândite de aceste active ruse blocate tocmai pentru
    a veni în sprijinul Ucrainei. Asistența pentru Ucraina ar trebui gândită dintr-o
    perspectivă globală. În momentul de față, avem mai multe crize care riscă, cu
    ghilimelele de rigoare, să se acopere una pe cealaltă sau, respectiv, să se
    potențeze una pe cealaltă, tocmai pentru a crea un climat general instabil. Uniunea
    Europeană a simțit nevoia oferirii acestui semnal public de continuare a
    asistenței, de sporire a sa, și de previzibilitate a asistenței.


    L-am întrebat pe
    Mihai Sebe dacă perspectiva revenirii lui Donal Trump la Casa Albă și recentele
    declarații privitoare la creșterea capacității europene de apărare influențează
    decizia.

    Toate aceste declarații nu sunt de fapt decât o reluare
    a unor declarații și a unor scenarii mai vechi discutate în timpul primului
    mandat al președintelui Trump.

    În fapt, Uniunea Europeană deja se gândește la
    această perspectivă de dobândire a autonomiei strategice și de asigurare a
    sustenabilității și rezilienței solidarității europene.

    De altminteri, încă din
    perioada pandemiei, care a provocat o serioasă perturbare a lanțurilor de
    aprovizionare, ideea unei Uniuni Europene care să controleze o parte din
    lanțurile de aprovizionare prin care să-și asigure suveranitatea în
    domenii-cheie a fost o idee din ce în ce mai vehiculată pe scena europeană.


  • O Europă mai puternică în lume

    O Europă mai puternică în lume

    Politica externă a Uniunii Europene a fost, până la războiul din
    Ucraina, una coerentă și ea s-a bazat pe respectarea drepturilor omului în
    relațiile economice și politice și în ajutorarea umanitară a zonelor de criză
    furnizoare de migranți.

    De asemenea, multilateralismul și dialogul au fost
    linii directoare semnificative ale modelului european. În viitor, ce oferă
    lumii modelul european este o economie nepoluantă, reducerea emisiilor de
    carbon, producerea de energie curată.

    Împreună cu Mihai Sebe, expert în
    chestiuni europene, am discutat despre conceptul de soft power al Uniunii
    Europene, concept care reprezintă cu adevărat forța Europei în lume.

    Disclaimer: Sprijinul Parlamentului European pentru producerea acestui podcast nu constituie o aprobare a conținutului, care reflectă doar opinia autorului. Parlamentul European nu poate fi făcut responsabil pentru nicio utilizare a informațiilor conținute în podcast.


  • Republica Moldova este mai aproape de piața unică europeană

    Republica Moldova este mai aproape de piața unică europeană

    La
    finele primei săptâmâni din luna septembrie, la Bruxelles, Republica Moldova a
    venit mai aproape de comunitatea europeană. Acest fapt a fost posibil prin
    semnarea de către statul moldovean și Uniunea Europeană a acordului de asociere
    pentru participarea la Programul Uniunii Europene privind Piața Unică.

    O
    economie competitivă și puternică înseamnă locuri de muncă bine plătite acasă
    și standarde de viață mai înalte pentru cetățeni    , a scris președinta Moldovei
    Maia Sandu pe platforma Facebook.

    L-am întrebat pe analistul Mihai Sebe ce
    înseamnă semnarea actului: Faptul
    că Republica Moldova a semnat acordul de asociere pentru participarea la pogramul
    Uniunii Europene privind piața unică arată că Moldova este cu un pas mai
    înainte pe calea integrării europene. Acest program va spori accesul Republicii
    Moldova la piețele europene și va facilita participarea producătorilor din
    Republica Moldova la piața unică europeană.

    De asemenea, reprezintă un
    angajament pentru modernizarea și alinierea Republicii Moldova la normele
    europene. Acordul implică o serie de schimbări și de adaptări structurale ale
    societății și economiei din Republica Moldova, oferă sprijin și promovează o
    cultură a inovației prin dezvoltarea ecosistemelor industriale moderne.

    Un
    avantaj important al aderării la acest program este faptul că oferă accesul la
    expertize, experiențe și bune practici ale altor state beneficiare ale programului.
    Acest acces la expertiză va facilita o tranziție mai lentă a economiei
    Republicii Moldova la provocările pieței unice europene.

    Da, vor fi schimbări
    în societatea și economia Republicii Moldova, dar efectele potențial negative
    ale acestor transformări vor putea fi reduse plecând de la experiența altor
    state. Și, în fapt, România joacă un rol-cheie în acest proces pentru că putem
    transfera Republicii Moldova bunele practici învățate în procesul de aderare al
    României. În ultimii doi ani asistăm la o serie întreagă de programe de formare,
    inițiată de Ministerul Afacerilor Externe prin care sunt pregătiți funcționari
    din Republica Moldova pentru procesul de aderare. Mai nou, există un transfer
    consistent de expertiză și de bune practici din România către Republica Moldova
    pe tema integrării europene.


  • Uniunea Europeană cere noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord

    Uniunea Europeană cere noi sancțiuni împotriva Coreii de Nord

    Regimul
    comunist din Coreea de Nord este din nou în centrul atenției internaționale. La
    nici două luni de la lansarea unei rachete balistice care a violat spațiul
    aerian al Japoniei, regimul de la Phenian a lansat o nouă rachetă balistică intercontinentală
    și a provocat o reacție a țărilor din G7 și Uniunea Europeană. Înaltul
    Reprezentat al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate,
    împreună cu miniştrii ţărilor din G7, condamnă în termenii cei mai fermi
    lansarea iresponsabilă a unei rachete balistice intercontinentale efectuată de
    Coreea de Nord, şi cere înăsprirea sancţiunilor economice de până acum.


    Mihai
    Sebe crede că lansarea noii rachete este un nou episod al unui serial în care
    regimul comunist de la Phenian doreşte, simbolic, să arate că deţine putere de
    negociere în arena internaţională.

    În prezent, asistăm la acest val recent de teste de rachete ale Coreei de
    Nord pentru a îmbunătăți arsenalul său nuclear și a obține mai multe concesii
    în negocierile viitoare. Aceste teste sunt menite să submineze încrederea
    comunității internaționale în explicații date sancțiunilor menite să limiteze
    programul nuclear nord-coreean și să obțină o serie de relaxări la nivel
    internațional cu privire la situația Coreii de Nord. În fapt, Uniunea Europeană
    a lansat încă de acum câțiva ani o serie de sancțiuni la adresa Coreii de Nord,
    care au mers deseori în paralel cu sancțiunile la adresa Federației Ruse, cele
    mai recente sancțiuni datând din aprilie acest an când Consiliul Uniunii
    Europene a adăugat 8 persoane și 4 entități pe lista celor care fac obiectul
    măsurilor respective îndreptate împotriva Republicii Populare Democrate
    Coreene. Pe scurt, avem de-a face cu interdicție de călătorie, cu înghețare a
    activelor, cu interdicții de a pune fonduri sau resurse economice la dispoziía
    persoanelor sancționate și la adresa entităților nord-coreene.


    Ce înseamnă înăsprirea sancţiunilor
    economice? Mihai Sebe:

    Viitoarele
    măsuri nu au fost încă detaliate în plan internațional. În schimb, ele sunt
    menite să acționeze în profunzime și să împiedice viitoarea dezvoltare a
    programelor nord-coreene de arme de distrugere în masă. Acestea pot să varieze
    de la sancțiuni economice, de la o intensificare a sancționării diverselor
    entităților nord-coreene și diverselor persoane și extinderea listelor
    persoanelor spuse sancțiunilor până la alte restricții care pot fi încadrate în
    legislația internațională și sunt conforme cu dreptul internațional.


  • Uniunea Europeană condamnă Coreea de Nord

    Uniunea Europeană condamnă Coreea de Nord

    Coreea de
    Nord are deja o lungă istorie nefastă de șantajare a lumii cu dezvoltarea
    programului său nuclear. Pe 4 octombrie 2022, regimul comunist din Coreea de
    Nord a încălcat încă o dată dreptul internațional și suveranitatea și
    integritatea teritorială a vecinilor. El a lansat o rachetă balistică cu rază
    medie de acțiune care a trecut pe deasupra Japoniei. Guvernul de la Tokio a
    reacționat aproape imediat condamnând acțiunea, iar blocul european s-a
    solidarizat cu executivul nipon. Astfel, șeful diplomației europene Josep
    Borrell a condamnat cu fermitate lansarea ilegală de către Coreea de Nord a
    rachetei. Acest act reprezintă o amenințare gravă la adresa păcii și
    securității în regiune și în întreaga lume și subminează regimul global de
    neproliferare, a afirmat Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și
    politică de securitate.


    Mihai
    Sebe a comentat poziția Uniunii Europene și a subliniat rolul pe care aceasta
    îl acordă diplomației și efectelor sancțiunilor economice.

    Poziția Uniunii Europene nu este o poziție nouă. În fapt,
    activitățile Republicii Populare Democrate Coreene, care subminează regimul
    internațional de neproliferare și dezarmare susținut de Uniunea Europeană de
    mai multe decenii, sunt activități care au făcut ca Uniunea Europeană să pună
    în aplicare o serie de măsuri restrictive impuse prin rezoluție în Consiliul de
    Securitate al ONU. Sunt măsuri pe care le-a consolidat adaugând propriile
    sancțiuni. Aceste sancțiuni țintesc programele nord-coreene privind armele
    distrugere în masă și rachetele balistice și au în fapt un istoric îndelungat.

    De altminteri, Uniunea Europeană a introdus primele măsuri restrictive
    împotriva republicii noord-coreene în decembrie 2006, iar măsurile respective
    au pus în aplicare regimul de sancțiuni al Organizației Națiunilor Unite,
    adoptat după ce Republica Nord-Coreeană a susținut că a efectuat un test de
    arme nucleare. În fapt, Uniunea Europeană își continuă politica de
    neproliferare și de respectare a dreptului internațional. Uniunea Europeană în repetate
    rânduri și-a exprimat solidaritatea deplină atât cu Japonia, cât și cu
    Republica Coreea, îndemnând la încetarea acțiunilor agresive ale Coreii de
    Nord. Iar în acest scop, Uniunea Europeană este pregătită să sprijine orice
    proces diplomatic menit să creeze o pace și securitate durabile.

    De altminteri,
    severitatea sancțiunilor pe care Uniunea Europeană le va adopta depinde foarte
    mult de reacțiile Coreii de Nord. În acest sens, putem estima pe cale rațională
    faptul că o agravare a acțiunilor Coreii de Nord ar putea duce și la o intensificare
    a sancțiunilor Uniunii Europene.


  • Viitorului Uniunii Europene în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei

    Viitorului Uniunii Europene în contextul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei

    Institutul European din România a publicat
    interviul acordat de domnul Mihai Sebe, coordonatorul Serviciului Studii
    Europene revistei lunare Układ Sił despre evoluția viitoare a Uniunii Europene
    în contextul războiului din Ucraina.

    Interviul a avut loc în marja conferinței Three Seas One Opportunity, care a fost organizată
    în luna mai a acestui an de către Universitatea din Zielona Góra, publicația
    lunară Układ Sił și Collegium Nobilium Opoliense.

    În intervenția sa, acesta a
    menționat implicarea activă a României în desfășurarea procesului de extindere
    și semnificația deosebită a acordării statutului de stat candidat la aderarea
    la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova.

    De asemenea, a
    amintit importanța unei abordări raționale a viitorului Uniunii, care să pună
    accent pe solidaritate, coeziune și pe o cooperare transatlantică aprofundată,
    după cum a rezultat și din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.


    Interviul
    în limba engleză și în limba poloneză este disponibil aici.


    (Mihaela-Adriana Pădureanu, expertă, Serviciul Studii
    Europene)



  • Uniunea Europeană apără integritatea Ucrainei

    Uniunea Europeană apără integritatea Ucrainei

    Blocul european a condamnat demersurile Rusiei de a
    anexa teritorii din Ucraina prin organizarea de așa-numite referendumuri și
    anunță creșterea presiunilor asupra Moscovei prin noi sancțiuni economice.

    Într-o declarație, Înaltul Reprezenant pentru Afaceri Externe și Politica de
    Securitate Josep Borrell a afirmat că referendumurile încalcă dreptul
    internațional și suveranitatea Ucrainei și nu vor fi recunoscute de Uniunea
    Europeană.

    Așa-zisele autorități numite în mod ilegitim de Rusia în
    teritoriile pe care le ocupă militar în Ucraina au anunțat pregătiri pentru
    referendumuri ilegale. Aceasta este o încercare a Rusiei de a-și legitima
    controlul militar ilegal și urmărește să schimbe cu forța frontierele Ucrainei,
    încălcând în mod clar Carta ONU și independența, suveranitatea și integritatea
    teritorială a Ucrainei    , a spus oficialul european.


    L-am
    întrebat pe Mihai Sebe de la Institutul European din România care a fost
    reacția graduală a blocului european la politica de agresiune a Rusiei în
    Ucraina și ce înseamnă noile sancțiuni economice anunțate.

    Uniunea Europeană își continuă politica de impunere de noi
    sancțiuni împotriva Rusiei. O politică care de altminteri nu a început în data
    de 24 februarie 2022 ci din contră, sancțiune adoptate cu acea dată se adaugă
    măsurilor care au fost impuse Rusiei încă din 2014 ca urmare a anexării Crimeii
    și a nepunerii în aplicare a acordului de la Minsk. Noile sancțiuni deja
    vizează produse precum tehnologie de vârf, echipamente de transport și nu
    numai. Și foarte probabil vom asista la o presiune pusă pe noi domenii precum
    domeniul financiar, liberă circulație și numai. De altminteri, au fost recent
    și aspecte legate de ridicarea facilităților pentru vize acordate cetățenilor ruși.
    Cel mai probabil, noile sancțiuni vor urma aceeași logică exponențială și vom
    asista la presiuni suplimentare în domeniul energiei, financiar și nu numai.
    Sancțiunile funcționează, dar ele sunt eficiente în măsura în care există o
    coordonare sporită cu alți parteneri internațional. De altminteri, în ultimele
    săptămâni, Uniunea Europeană a colaborat îndeaproape cu parteneri care au aceeași
    viziune, precum ar fi Statele Unite în vederea coordonării sancțiunilor și de
    asemenea, a colaborat cu Grupul Băncii Mondiale, de exemplu, cu Organizația de
    Cooperare și Dezvoltare Economică OCDE și alți parte internaționali pentru a
    împiedica Rusia, de exemplu, să obține finanțarea de la aceste instituții


  • Criză hibridă la frontiera de est a Uniunii Europene

    Criză hibridă la frontiera de est a Uniunii Europene

    Mii de migranţi, majoritatea din
    Orientul Mijlociu, au fost blocaţi zile întregi într-o pădure de la frontiera
    Belarusului cu Polonia la sfârșitul lunii noiembrie. Ei au forțat intrarea pe
    teritoriul polonez sperând să ajungă în Europa de Vest. Comisia Europeană a
    anunțat o finanțare umanitară de 700.000 de euro pentru a livra alimente, pături,
    truse de igienă și de prim-ajutor migranților blocați la frontiera estică a
    Uniunii.



    Însă chiar de la începutul crizei
    migranților de la frontiera Poloniei cu Belarusul, președinta Comisiei Europene
    Ursula von der Leyen a declarat că regimul Lukașenko și-a propus destabilizarea
    Uniunii Europene, a Republicii Moldova și Ucrainei. Ceea ce s-a întâmplat la
    granița cu Belarus se înscrie într-un context mai larg, a spus doamna von der
    Leyen în Parlamentul European.

    Acțiunile recente ale regimului Lukașenko și
    ale susținătorilor săi reprezintă o încercare hotărâtă de a crea o criză
    continuă și prelungită. Permiteți-mi să repet: Uniunea Europeană nu recunoaște
    acest regim care își reprimă violent propriul popor    , a mai adăugat șefa
    executivului comunitar. Înaltul reprezentat al Uniunii Josep Borrell a criticat
    situația actuală și a cerut Minskului să nu mai folosească oamenii pe post de
    arme. Consiliul Uniunii Europene și-a modificat regimul de sancțiuni pentru a
    putea răspunde crizei de refugiați generată de regimul din Belarus.


    Expertul în chestiuni europene Mihai
    Sebe a spus că provocările lansate de regimul de la Minsk al președintelui
    belarus reprezintă o criză hibridă.

    Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a reamintit încă o dată
    faptul că avem de-a face cu o criză hibridă și mai puțin cu o criză a
    migranților și refugiaților ca atare. Ea a anunțat o serie de măsuri pe care
    Uniunea Europeană le va adopta în perioada imediat următoare pentru a sprijini
    Lituania, Letonia și Polonia. Astfel, o primă măsură a fost cea a triplării
    fondurilor acordate în prezent Lituaniei, Letoniei și Poloniei în cadrul
    Frontex pentru a face față situației de urgență actuale.Totodată, pe termen
    mediu și lung se dorește actualizarea măsurilor în domeniul azilului și al
    returnării. Se lucreză în prezent la o propunere de măsuri protectoare de
    urgență pentru a sprijini statele membre în a institui procesele corecte pentru
    a gestiona provocările într-un mod rapid și ordonat. Astfel că avem două seturi
    de măsuri. Pe termen scurt, ajutorul financiar și solidaritatea directă manifestată
    la nivelul Uniunii Europene prin Frontex, respectiv, pe termen mediu, o
    actualizare a legislației la nivel comunitar pentru a gestiona mai bine astfel
    de situații de criză. La nivel ideatic avem și o exprimare a solidarității cu
    Polonia.




  • Premiul Atlantic Council pentru Ursula von der Leyen

    Premiul Atlantic Council pentru Ursula von der Leyen

    Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a primit
    din partea prestigiosului think tank american Atlantic Council premiul pentru
    angajamentul său ferm față de menținerea legăturilor transatlantice.

    Într-o
    perioadă de mare discordie la nivel mondial, președintele Comisiei Europene
    Ursula von der Leyen a dat dovadă de un angajament ferm față de menținerea
    legăturilor transatlantice    , a motivat Atlantic Council decizia sa. Uniunea
    Europeană și Statele Unite cred în libertatea cetățenilor, cu drepturi și
    responsabilități. Credem în statul de drept, în demnitatea fiecărei persoane și
    în drepturile fundamentale    , a spus șefa executivului european în discursul de
    acceptare a premiului.


    Relațiile
    transatlantice sunt vechi de câteva secole și ele s-au cimentat mai ales după
    1945, după încheierea celui de-al doilea război mondial. Prin familia nativă și
    prin familia pe care o are cu soțul său, președinta Comisie Europene este o
    apropiată a Americii. Ea a spus că în pofida dificultăților recente din timpul
    administrației Donald Trump, SUA și UE rămân parteneri naturali.

    Mihai Sebe,
    expert în chestiuni europene, a comentat valoarea premiului primit de oficialul
    european din partea unei importante organizații americane:

    Acest premiu vine în primul rând ca o recunoaștere a
    activității depuse de președintele Comisiei Europene doamna Ursula von der
    Leyen, și anume o dovadă a angajamentului său ferm față de menținerea
    legăturilor transatlantice. Premiul vine și într-un moment în care deși
    relațiile transatlantice au suferit un progres față de perioada anterioară a
    președinției americane, încă mai sunt foarte multe aspecte pe agendă care pot
    fi îmbunătățite. Am asistat în ultimele săptămâni și luni la o serie de
    turbulențe în cadrul relațiilor transatlantice, ca să menționăm doar disputa
    dintre Franța și SUA cu privire la
    vânzarea de submarine către Australia. În acest moment însă, avem premisele
    pentru o relansare a relației transatlantice în contextul în care provocările
    sunt comune, fie că vorbim de schimbări climatice, fie că vorbim de dorința de
    stabilizare la nivel global și de preocupările Statelor Unite pentru redobândirea
    și menținerea poziției dominante la nivel global, în special în contextul
    relației tensionate cu China sau de aspecte care țin de viața de zi cu zi a
    cetățenilor. Acest premiu vine totodată să evidențieze faptul că Europa și
    Statele Unite, în definitiv, au aceeași agendă, au aceleași preocupări, și
    deseori au o poveste de viață comună. Dacă ne uităm la discursul doamnei von
    der Leyen ea a subliniat legăturile sale de familie cu America și experiența sa
    americană în timpul studiilor.




  • Premiul Daphne Caruana Galizia al Parlamentului European pentru jurnalism

    Premiul Daphne Caruana Galizia al Parlamentului European pentru jurnalism

    Premiul Daphne Caruana Galizia a fost
    lansat printr-o decizie a Biroului Parlamentului European în decembrie 2019.
    Este denumit în onoarea jurnalistei și autoarei malteze de blog specializate în
    investigații anticorupție ucisă într-un atac cu mașină-capcană în 2017. Premiul
    recompensează anual, în jurul datei de 16 octombrie, data la care a fost
    asasinată Daphne Caruana Galizia, jurnalismul care promovează sau apără
    principiile și valorile de bază ale Uniunii Europene. Printre acestea sunt
    demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și
    drepturile omului. Premiul a fost decernat anul acesta pentru prima oară.


    Pe 14 octombrie 2021, Premiul Daphne
    Caruana Galizia a fost decernat jurnaliștilor din proiectul Pegasus, coordonat
    de consorțiul Forbidden Stories. Consorțiul și-a asumat misiunea de a
    continua investigațiile începute de jurnaliști uciși, închiși sau amenințați.
    Iar Pegasus cuprinde peste 80 de reporteri din 17 organizații media în 10
    țări, coordonați de Forbidden Stories cu sprijinul tehnic al Laboratorului de
    securitate al organizației Amnesty International. Ceremonia de decernare a avut
    loc în centrul de presă al Parlamentului European și a fost deschisă de președintele
    Parlamentului European, David Sassoli. Articolul câștigător, Noua armă globală
    folosită pentru a reduce la tăcere jurnaliștii, tratează o scurgere de date
    fără precedent: peste 50.000 de numere de telefon au fost puse sub supraveghere
    de clienții companiei israeliene NSO Group și tehnologia acestei companii este
    folosită abuziv în mod sistematic de ani întregi.


    Expertul
    european Mihai Sebe crede că meritul laureaților este acela de a fi abordat
    efectele lipsei de control democratic a tehnologiilor actuale din punct de
    vedere etic și legal:

    Premiul
    din acest an subliniază o problemă gravă la nivel mondial, și anume absența
    unui control riguros asupra noilor tehnologii și asupra acestor sisteme
    software care permit spionarea diverselor grupurilor sociale sau diverșilor
    cetățeni. Problema ridicată este o problemă în primul rând de etică, și anume
    în ce măsură această libertate poate fi dată sau nu pe mâna unor companii
    private, și de asemenea o problemă constituțională care ține de drepturi și
    libertăți. Acest premiu acordat anul acesta proiectului Pegasus, acestei
    inițiative de jurnalism internațional, este menită să semnaleze pericolul pe
    care tehnologiile lăsate libere îl reprezintă pentru societatea civilă și
    pentru jurnalism. Datele obținute în cadrul proiectului arată tocmai acest risc
    foarte mare al absenței unui control democratic noilor tehnologii, respectiv
    faptul că avem de-a face cu o armă globală folosită pentru a reduce la tăcere
    jurnaliștii.


  • Uniunea Europeană și migranții afgani

    Uniunea Europeană și migranții afgani

    Miniștrii afacerilor interne ai
    statelor membre ale blocului comunitar s-au reunit pentru a discuta evoluțiile recente
    din Afganistan. După reuniune, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o
    declarație în care se arată unitatea de vederi a blocului european.

    Uniunea Europeană
    își menține angajamentul de a sprijini afganii vulnerabili, în special femeile
    și copiii, atât în Afganistan, cât și în regiune. În același timp, suntem
    hotărâți să împiedicăm traficanții de persoane să exploateze această situație
    disperată prin coordonarea răspunsului nostru la orice mișcare de migrație
    ilegală și prin protejarea frontierelor externe ale Uniunii    , a transmis Aleš
    Hojs, ministrul de interne al Sloveniei, țară care asigură președinția rotativă
    a Consiliului Uniunii Europene.


    Expertul
    în afaceri europene Mihai Sebe consideră că Uniunea este precupată acum de
    aspectele umanitare și de securitatea cetățenilor europeni și a celor afgani care
    au colaborat cu statele Uniunii.

    În
    acest moment, prioritatea imediată a Uniunii Europene este coordonarea cu
    partenerii internaționali, în special cu ONU, pentru a stabiliza regiunea și
    pentru a se asigura faptul că ajutorul umanitar ajunge la populațiile
    vulnerabile, în special femei și copii din Afganistan. Aspectele umanitare sunt
    primordiale în acest moment și vor continua să rămână la fel, alături de
    chestiunea evacuărilor cetățenilor europeni încă prezenți în Afganistan,
    respectiv a resortisanților afgani care au cooperat cu Uniunea Europeană și cu
    statele membre. Chestiunea umanitară și chestiunea evacuării în siguranță a
    cetățenilor prioritare, dar totodată chestiunea migrației și a securității este
    de asemenea o chestiune importantă, dar nu în detrimentul asistenței umanitare.


    Repetarea
    scenariului sirian în Afganistan este teama cea mai mare a Uniunii Europene.
    Însă Mihai Sebe crede că, deocamdată, nu există motive întemeiate de
    îngrijorare.

    În acest
    moment, cel puțin din punct de vedere teoretic și declarativ, există premisele
    pentru a evita o reluare a crizei siriene și a evoluțiilor asociate acestui
    fenomen. Există această preocupare constantă pentru a asigura trecerea în
    siguranță și a retragerii cetățenilor UE și resortisanților afgani. Putem vorbi
    de un proces controlat de tranziție și părăsire a teritoriului afgan. De
    asemenea, există acest accent foarte puternic pus pe asistența umanitară și pe respectarea
    drepturilor omului în interiorul Afganistanului. Faptul că deja sunt inițate o
    serie de acțiuni în vederea consolidării statelor învecinate necesare
    tranzitului arată faptul că cel puțin teoretic și declarativ șansele repetării
    scenariului sirian sunt în acest moment destul de mici, fără însă a exclude
    eventuale evoluții suprinzătoare în perioada următoare.



  • Uniunea Europeană și stabilizarea Afganistanului

    Uniunea Europeană și stabilizarea Afganistanului


    În urmă cu 20 de ani, SUA conduceau o alianță care ocupa Afganistanul ca parte a luptei antiteroriste. După lichidarea lui Osama bin Laden în 2011, cel care plănuise atacurile de la World Trade Center, misiunea militarilor aliați și a personalului umanitar s-a schimbat: de la operațiunile militare la instruirea forțelor guvernamentale și negocieri politice la programe educaționale și schimbări instituționale și legislative. Uniunea Europeană s-a aflat de la început în Afganistan și s-a implicat în transformarea țării. De aceea, blocul european dorește să rămână prezent acolo și după ce militarii internaționali vor pleca.



    Am discutat cu expertul Mihai Sebe despre ce rol poate juca în continuare Uniunea Europeană în progresele Afganistanului:



    “Uniunea Europeană este implicată încă din 2001 în Afganistan în oferirea de asistență masivă economică și socială, furnizând totodată asistență internaţională în domeniu. De ce doreşte Uniunea Europeană să rămână cât mai mult posibil în Afganistan? În primul rând datorită faptului că în ultimii 20 de ani a investit foarte multe resurse financiare, politice şi sociale în stabilitatea Afganistanului şi în dezvoltarea sa. Epopeea din Afganistan a avut un cost uman important în rândurile cetăţenilor europeni, fie că ne referim la trupe sau la personalul umanitar. Aceşti 20 de ani nu au fost ani pierduţi. S-au făcut progrese importante în ceea ce priveşte drepturile omului, în combaterea discriminării de gen şi nu numai.



    Totodată, Uniunea Europeană este interesată de Afganistan din motive strategice. Indiferent dacă trupele rămân sau pleacă, un colaps al statului afghan, aşa cum este el construit în acest moment, precum şi un regres în domeniul drepturilor omului, nu ar face altceva decât să întărească flagelul terorismului internaţional, să ducă la o sporire a migraţiei ilegale şi la o sporire a riscurilor de criminalitate organizată.



    Ce poate face Uniunea Europeană pentru a avea control și a încerca să stabilizeze situația? Cheia se află în implicarea politică și financiară a statelor membre și în transmiterea unui mesaj foarte clar: dacă guvernul afgan și dacă celelalte miliții, talibanii mai ales, vor continua o politică care să ducă la eliminarea rezultatelor politice obținute, Uniunea Europeană își rezervă dreptul de a reduce sau sista asistența oferită. Această asistență financiară foarte importantă, este de multe ori vitală în buna funcționare a statului afghan și a comunităților locale. Uniunea Europeană poate și trebuie să susțină o negociere politică între toate părțile implicate, inclusiv prin mobilizarea actorilor regionali interesați de situația din Afganistan, fie că vorbim de China sau de alte state din zona Asiei Centrale.”




  • Uniunea Europeană și SUA la un nou început

    Uniunea Europeană și SUA la un nou început

    La prima sa vizită în Europa,
    președintele american Joe Biden a spus în primul discurs ținut în Marea
    Britanie: SUA au revenit iar alianța transatlantică va rămâne o sursă vitală de
    putere pentru Regatul Unit, Europa și Statele Unite. Programul foarte încărcat
    al președintelui american înseamnă întâlniri la cel mai înalt nivel și
    participarea la cele mai impotante întruniri: summitul G7, summitul NATO,
    summitul Uniunii Europene și întâlnirea cu președintele Rusiei Vladimir Putin.


    Analiștii
    au pus accentul mai ales pe încărcătura simbolică a vizitei, așa cum a făcut-o
    și expertul Mihai Sebe. Însă Sebe a arătat că din punctul de vedere al
    relațiilor dintre SUA și Uniunea Europeană există o serie de aspecte în care
    cele două au intrat în coliziune în ultimii ani și care trebuie clarificate.

    Se speră la stabilizarea
    relațiilor și la clarificarea aspectelor legate de tarifele vamale. Să nu uităm
    că au fost aplicate diverse sancțiuni reciproce asupra produselor americane și,
    respectiv, produselor europene. Sunt încă chestiuni nerezolvate când vine vorba
    de produse siderurgice sau de echipamente. De asemenea, eșecul negocierilor
    legate de TTIP a marcat relația bilaterală din SUA și Uniunea Europeană. Această
    vizită poate duce la deblocarea unui nou capitol în relațiile comerciale.
    Trebuie să ținem seamă și de provocările pe care le va ridica economia
    viitorului în relațiile transatlantice. Avem noile tehnologii și impactul lor
    asupra mediului economic, provocările legate de inteligența artificială care,
    la rândul lor, va trebui abordate ținând seama de viziunile dintre SUA și
    Uniunea Europeană: între o viziune mai liberală și concurențială, în care piața
    rezolvă mare parte din probleme, și viziunea europeană, care acordă de asemenea
    un rol sporit statelor naționale în rezolvarea aspectelor legate de competiție,
    de inteligența artificială, aspectele etice și nu numai.


    Brexit este o
    chestiune tensionată intraeuropeană în care SUA și-au anunțat disponibilitatea
    de mediere.

    Mihai Sebe: Marea
    Britanie, după ieșirea din Uniunea Europeană, caută să identifice noi
    modalități de cooperare cu blocul comunitar, cu atât mai mult cu cât efectele
    negative ale Brexitului se resimt asupra economiei și societății britanice.
    Deja în ultimele luni am asistat la o reducere a comerțului, la dificultăți
    sporite în problema legată de libera circulație și nu numai. Marea Britanie
    speră, prin medierea americană, să obțină un plus de influență și înțelegere la
    Bruxelles în clarificarea aspectelor legate de probleme vamale și nu numai în
    Irlanda de Nord, de aspecte pragmatice legate de problema pescuitului. Este
    totuși un pariu ambițios al Marii Britanii de a implica SUA în aceste relații,
    iar rezultatul urmează a fi văzut în următoarele luni.